OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 3 (19.10.

2017) 1
2. CUVÂNT - ELEMENT LEXICAL - LEXEM = formă / ‘sens’ (stea ‘star’)
2.1. CUVÂNTUL simbolizează conceptul, care se referă la rândul lui la obiect, şi este o abstractizare a obiectului.

CONCEPT1 «corp ceresc cu lumină proprie»

‘semnificat’ ₋₋₋₋₋₋₋ ‘star’ ₋₋₋₋₋₋₋₋₋₋₋₋

SEMN2 REFERENT3 STEA 
semnificant ₋₋→ stea ₋₋₋₋₋→

CÂMP CONCEPTUAL4, NOŢIONAL1 «corpuri cereşti»

‘semnificate’ ‘star, sun, moon, planet, comet...’

₋₋₋₋
CÂMP
semnificanţi
REFERENŢI stea, soare, lună, planetă, -----→ ☼
→ cometă...

RELAŢIE: referent ₋ concept → [prin lexicalizare] semn («star» → rom. stea, sp. estrella, ptg. estrela ‘star’)
Limba − formaţiune culturală, cu organizare şi dinamică proprii; este independentă de nivelul conceptual şi mental
(care este şi el la rândul lui o formaţiune culturală), dar este permanent în legătură cu acesta pentru că cele două se
condiţionează reciproc.

2.2. ELEMENTE DE ANALIZĂ SEMANTICĂ

 descompunerea sensului în unităţi de sens mai mici → trăsături, seme (după modelul fonologiei)
ex. /b/ [−voc] [+oclusiv] [+labial] [+sonor] vs /p/ [−voc] [+oclusiv] [+labial] [−sonor]
fiu [+rudenie] [+an] [+uman] [+masc] [−ascendent] vs fiică [+rudenie] [+an] [+uman] [−masc] [−asc]
tată [+rudenie] [+an] [+uman] [+masc] [+ascendent] vs mamă [+rudenie] [+an] [+uman] [−masc] [+asc]
 proprietăţi intrinseci (< esenţa lucrurilor) vs extrinseci (< din afară, din felul în care ne raportăm la ele)
de ex. cap [+ parte a corpului] vs cap [+ extremitate]; [+ sfericitate]
arbore [plantă lemnoasă de mari dimensiuni] vs arbore [organizare ramificată a unei structuri]
→ analiză semică sau componenţială
abordare referenţială = sensul provine din combinarea unor trăsături derivate din proprietăţi intrinseci
diferenţială = sensul se compune/descompune în funcţie de relaţia semantică dintre cuvinte
Abordare diferenţială

S1 S2 S3 S4 S5 S6
[para [com pé(s)] [com encosto] [para 1 pessoa] [com braço] [material rígido]
sentar]
cadeira + + + + - +
poltrona + + + + + ±

1
Reprezentare mentală abstractă, stabilă, căreia îi corespunde un suport verbal.
2
Unitate lingvistică cu două componente: (i) fizică, materială (semnificant); (ii) abstractă, conceptuală (semnificat). 
3
Entitate din realitatea extralingvistică (din universul real sau dintr-unul imaginar) la care trimite semnul lingvistic.
4
!! Din anii ’90: se foloseşte în didactică (a matematicii şi nu numai): „ansamblu de probleme sau de situaţii-problemă a căror
tratare implică concepte / proceduri de diverse tipuri, în strânsă conexiune unele cu altele” (Gérard Vergnaud).
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 3 (19.10.2017) 2
sofa + + + - + -
pufe + + - + - -
2.3. ELEMENTE DE SEMANTICA COMPARATA
2.3.1. Relaţii de ordin semantic între termeni :
coincidenţă, incluziune, interferenţă, disjuncţie

cupru ~ aramă vreme ~ timp

floare ~ floricică pământ ~ lună

peşte ‘(La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în
secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială; (și la sg.; adesea colectiv) animal
care face parte din această clasă.’
pez ‘Vertebrado acuático, de respiración branquial, generalmente con extremidades en forma de aleta, aptas para la
locomoción y sustentaciónen el agua. La piel, salvo raras excepciones, está protegida por escamas. La forma de
reproducción es ovípara en la mayoría de estos animales.’
pescado ‘Pez comestible sacado del agua por cualquiera de los procedimientos de pesca.’
peixe ‘Animal vertebrado que nasce e vive na água, de corpo geralmente coberto por escamas, que respira por guelras, se
desloca por meio de barbatanas e se reproduz habitualmente por ovos.’
pescado ‘Qualquer peixe.’
‘O que se pescou, o produto da pescaria.’
Poate însă că bogăţia fosforică a peştelui aţâţă sângele5 / Pero tal vez la riqueza fosfórica del pescado atice la sangre
Mas talvez que a riqueza fosfórica do peixe atice o sangue
Era o învălmăşeală de cutere şi şlepuri care descărcau peşte / Había una confusión de lanchones y barcazas descar-
gando pescado / Havia uma confusão de muletas e caravelões que descarregavam peixe

piele ‘Țesut conjunctiv-epitelial care acoperă întreaga suprafață a corpului animalelor vertebrate și a celor mai multe
dintre nevertebrate, având rolul de a proteja corpul și uneori de a-i menține temperatura constantă.’
‘Piele jupuită de pe un animal (și prelucrată).’
piel ‘Tegumento extendido sobre todo el cuerpo del animal, que en los vertebrados está formado por una capa
externa o epidermis y otra interna o dermis.’
cuero ‘Pellejo que cubre la carne de los animales.’
‘Pellejo de los animales después de curtido y preparado para losdiferentes usos a que se aplica en la industria
pele ‘Camada de tecido orgânico que cobre a superfície do corpo do ser humano, de outros animais vertebrados e de
alguns invertebrados.’
couro ‘Pele dura e espessa de alguns animais.’
‘Pele curtida dos bovinos, para uso industrial.’
lucrurile se supun anevoie când nu simt mângâierea pielii omeneşti / las cosas obedecen mal cuando les falta la
caricia de la piel humana / as coisas obedecem mal quando lhes falta a carícia da pele humana
legă cureluşele de piele în jurul gleznei / ató las tiras de cuero a los tobillos / atou as tiras de couro aos tornozelos

2.3.1. Hiperonimie şi hiponimie

BIDU-VRANCEANU, Angela & al., Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997, p. 238-239

5
José Saramago, Memorial do convento, Lisboa, Caminho, 1982; Memorialul de la Mafra, trad. Mioara Caragea, Bucureşti,
Univers, 1988; Memorial del convento, trad. Basilio Losada, Barcelona, Seix Barral, 1994.
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 3 (19.10.2017) 3