OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.

2017)

4.2. ÎMPRUMUTURILE
4.2.1. Tipuri de împrumuturi
(i) directe în perioada de formare a unei limbi romanice substrat1 + superstrat2
după formarea limbii romanice respective
(ii) indirecte − de ordin cultural

4.2.2. Împrumuturile în raport cu stratul Page | 1

influenţe non-romanice
superstrat
STRAT DE BAZĂ = LATINA
substrat
STRAT DE BAZĂ
INFLUENŢĂ LATINĂ
influenţe interromanice

4.2.3. Ce spun statisticile?

VOCABULAR REPREZENTATIV
ORIGINEA CUVINTELOR ROM IT FR SP PTG
STRAT Latină (cuvinte moştenite) 30,20 44,06 36,13 39,56 45,28
Substrat 0,96 0,04 0,30 0,04 0,50
Superstrat 9,02 1,65 2,22 0,91 0,77
Împrumuturi arabe 0,46 0,11 0,99 1,38
(MAI ALES) Împrumuturi flamande 0,30
POPULARE Împrumuturi turceşti 0,69 0,04
Împrumuturi neogreceşti 1,11
Împrumuturi maghiare 1,27
Împrumuturi slave moderne 1,72 0,04
Împrumuturi din latină 1,47 27,70 26,55 26,57 25,12
Împrumuturi greceşti 0,42 0,55 0,42 0,08
ÎMPRUMUTURI
Împrumuturi franceze 7,47 4,00 2,45 2,98
Împrumuturi italieneşti 0,58 1,91 0,80 1,03
(MAI ALES) Împrumuturi spaniole 0,19 0,11 0,99
CULTE Împrumturi occitane 0,50 0,34 0,45 0,51
Împrumuturi catalane 0,04 0,42 0,17
Împrumuturi portugheze 0,50

Împrumuturi germane 0,27 0,08 0,15 0,03

Împrumuturi englezeşti 0,04 0,34 0,03
Cuvinte cu etimologie multiplă 17,70 0,35 0,42 0,72 0,38
Cuvinte cu origine necunoscută 2,71 1,23 1,23 1,34 2,07
Formaţii interne 24,68 18,93 29,77 24,24 18,20
(pentru aprox. 3000 de cuvinte din fiecare limbă: apud Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, coord. Marius
Sala, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, p. 517−518).

Alte tipuri de statistici: 5000 de cuvinte spaniole înregistrate în ordinea frecvenţei:

straturi etimologice procentaj /numărul lexemelor procentaj / frecvenţa lexemelor

termeni latineşti moşteniţi 23,50 81,31
termeni derivaţi în spaniolă 35,24 8,07
termeni împrumutaţi 41,26 10,62
(apud W. Patterson & H. Urrutibéheity, The Lexical Structure of Spanish, Mouton, 1975, p. 21)

1
Substrat – totalitatea influenţelor exercitate de limbile autohtone vorbite de populaţiile din provinciile Imperiului
Roman asupra latinei învingătorilor; latina devine cu timpul limba maternă a acestor populaţii.
2
Substrat – totalitatea influenţelor din partea limbilor vorbite de populaţiile migratoare care s-au stabilit în fostele
provincii ale Imperiului Roman asupra latinei vorbite în provincii (care devine limba maternă a acestor populaţii).
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

4.2.4. Împrumuturile populare

4.2.4.1. Substrat. Pentru spaniolă (multe dintre ele incerte):
(a) iberice: (latinizate) PLUMBUM (> plomo, chumbo), CUNICULUM (> conejo, coelho)
(b) cuvinte preromane cărora nu li se poate atribui o identitate precisă: cama, cama; barro, barro ‘noroi;
argilă’ - poate dintr-un subsubstrat pre-i.-e. mediteranean;
(c) cantabro-pirineice: sobaco, sovaco ‘subsuoară’, pizarra ‘şist, ardezie’; izquierdo, esquerdo ‘stâng’;
chatarra ‘zgură, fier vechi’, urraca ‘coţofană’;
(d) celtice: losa, lousa ‘piatră, dală’, brizna ‘firicel’, bresca ‘fagure’ Page | 2
(e) ? maraña, maranha ‘hăţiş, desiş’; páramo, páramo ‘teren viran’.
Semantisme comune ale cuvintelor de substrat (multe cu origine controversată):
 termeni referitori la accidente de teren:
‘suprafaţă de mică întindere, acoperită de apă, eventual mocirloasă’: baltă ( ?); balsa, balsa; charco, charco;
‘pârâu’: pârâu, arroyo, arroio; ‘groapă’: groapă, barranco, buraco.
 elemente ale florei sau faunei
păsări sălbatice: ciocârlie, alondra, calandra; rom. barză; cioară; pupăză; garza, garça ‘bâtlan’; păsări
domestice, : raţă; animale sălbatice: viezure; zorra; animale domestice: rom. măgar; mânz; ţap; becerro,
bezerro ‘viţel’; cachorro, cachorro ‘căţel’; perro; părţi ale corpului animalelor: cioc, pico, bico; reptile, peşti:
şopârlă; galápago, cágado ‘broască ţestoasă de apă dulce’; rodaballo, robalo ‘calcan’;
insecte, viermi: căpuşă; gusano ‘vierme’; plante cultivate: rom. mazăre; mărar; calabaza, cabaça ‘dovleac’;
plante necultivate: brusture; berro, berro ‘untişor’; arbori: copac; abedul ‘mesteacăn’; álamo, álamo ‘plop’;
carrasca ‘un fel de stejar’
 obiecte legate de meşteşuguri străvechi:
creşterea animalelor, albinelor: ţarc; colmena, colmeia; bresca; alimente: manteca, manteiga; cerveza, cerveja;
rom. brânză; împrejurimile casei, locuinţă: rom. gard; sp. cama ‘pat’; îmbrăcăminte: rom. brâu; căciulă; sp.
toca ‘acoperământ de cap’; braga, bragas, îm-brăc-a.

4.2.4.2. Superstrat : influenţă germanică în spaniolă, slavă veche în română

două arii contradictorii: aria militară şi aria domestică
guerra, guerra; bando, bando; botín, botim; brida, bridão; espuela, espora; guante, luva;
jabón, sabão; banda, venda, banda, venda ‘bandă, bandaj’; falda, falda; sopa, sopa; toalla, toalha; sala, sala;
bosque, bosque; ganso, ganso; parra, parra ‘viţă de vie căţărătoare’; esquina, esquina; guadaña, gadanha;
hacha; aspa, aspa ‘vârtelniţă’; estaca, estaca ‘ţeapă’; moho, mofo ‘mucegai’; brasa, brasa; ascua, áscua ‘jar’;
ayo, aio ‘pedagog’; tapa, tampa; rueca, roca ‘furcă de tors’,
blanco, branco; bruno, bruno; fresco, fresco; rico, rico; ufano, ufano ‘arogant’; orgullo, orgulho;
sacar, sacar; adobar, adubar ‘disponer, preparar’; ganar, ganhar; raspar, raspar; rapar, rapar ‘raer’; robar,
roubar; guardar, guardar; espiar, espiar; gastar, gastar; agasajar, agasalhar ‘a adăposti, a găzdui’; ataviar,
ataviar ‘a îmbrăca, a împodobi’; guiar, guiar
Se pot găsi şi aici semantisme comune. De remarcat : influenţa slavă veche în lexic este mai importantă în
română decât în limbile ibero-romanice, atingând zone de semantism de mare importanţă pentru locutor :
 blagoslovenie, maslu, molitvă, praznic, pristol, schimnic, schit
 logofăt, paharnic, postelnic, vistiernic, vornic, stolnic, comis
 bejenie, boier, diac, grădinar, jupân, slugă, stăpân,voievod, vraci
 babă, maică, nene, maşteră, nevastă, rudă
 buche, cazanie, ceaslov, cerneală, citi, grămătic, izvod, leat, letopiseţ, slovă, tipic, tâlc
 cârcă, cosiţă, crac, gât, gleznă, obraz
 belciug, bici, blid, ciocan, cleşte, coasă, colibă, grajd, greblă, laviţă, ogradă, pernă, ploscă, praştie, prag,
sanie, rogojină, sticlă,teasc, tocilă, toiag, topor, ţeavă, uliţă, zăvor
 ceas, răstimp, veac, vârstă, vreme
 basm, diavol, moroi, paparudă, vârcolac, vrajă, zmeu
 beznă, crivăţ, crâng, deal, dumbravă, gârlă, graniţă, iaz, izvor, jeratic, lapoviţă, livadă, luncă, nisip, omăt,
ostrov, peşteră, podgorie, ponor, potop, praf, prăpastie, şipot, tină, vifor, zăpadă.
 bivol, cârtiţă, dihor, gânsac, jivină, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, ogar, păianjen, păun, prepeliţă, rac,
râs, ştiucă, veveriţă, vrabie, zimbru
 becisnic, blajin, calic, cârn, destoinic, dârz, drag, gârbov, gol, lacom, milostiv, mândru, nătâng, năuc, nerod,
prost, rumen, sărac, slab, tâmp, treaz, ţeapăn, vinovat, viteaz, voinic, vrednic, zdravăn, zglobiu
 grijă, groază, jale, pizmă, veselie, ciudă, har, lene, milă, nădejde, năpastă, nărav, necaz, nevoie, noroc,
obicei, ocol, pagubă, taină, temei, temelie, treabă, treaz, veste, vină, vâlvă, vlagă, vrajbă, vrednic, zăbavă.
 beli, clădi, clăti, clipi, coborî, croi, dărui, grăi, izbi, înveli, logodi, lovi, obosi, odihni, oglindi, omorî, opri,
otrăvi, păzi, plăti, propti, târî, tocmi, topi, trudi, zări, zâmbi; isprăvi, iubi, primi, privi, risipi, strădui, trăi, voi
 aievea, ba, împotrivă, dimpotrivă, îndeosebi, prea, în zadar, aşijderea
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

4.2.4.3. Alte împrumuturi (vezi tabel pag. 1)

4.2.5. Împrumuturile culturale, directe sau indirecte:
4.2.5.1. Formarea limbilor romanice ca limbi de cultură presupune, printre altele, îmbogăţirea vocabularului
cu termeni noi (apţi să exprime conţinuturile specifice unor preocupări de ordin intelectual) → împrumuturi
din limbile cu care limbile romanice, în dezvoltarea lor ca limbi de cultură, intră în contact:
 latină (în Occidentul medieval limba savanţilor, erudiţilor, cancelariilor, limbă unică a cultului religios
care domina toate activităţile intelectuale, inclusiv învăţământul) pentru limbile romanice occidentale (de Page | 3
aici prezenţa dubletelor, vezi anexa 1); chiar dacă dubletele sunt accidente, se poate ilustra cu ajutorul lor
diferenţa dintre cuvintele moştenite şi cele împrumutate nu numai din punctul de vedere al opoziţiei
TRANSFORMARE FONETICĂ / ADAPTARE, ci şi pe plan semantic: SEMANTISM CONCRET, POPULAR /
SEMANTISM ABSTRACT SAU SPECIALIZAT
 slavonă, greacă pentru română; după 1800, influenţă latino-romanică („occidentalizarea” limbii române):
termenii împrumutaţi la începuturile formării limbii cultivate sunt concuraţi (uneori înlocuiţi) de
împrumuturile latino-romanice; este vorba în general de termeni care pot fi puşi în legătură cu
împrumuturi latineşti din celelalte limbi romanice, dar cu statut diferit: în ceea ce priveşte (a) data
pătrunderii în limbă, (b) caracterul viu, actual, (c) nivelul de limbă
ipochimen − persoană, individ, ins
ucaz − ordin, comandă, decret leac − remediu
iad − infern nădejde − speranţă
rai − paradis nărav − viciu

ROM SP PTG LAT ENGL

moşteni (letra)
slovă literă 1801 (letra) LITTERA letter
t
moşteni (negar)
a tăgădui a nega 1812 (negar) NEGARE negate
t
încăpăţînare obstinaţie 1693 obstinación c. 1525 obstinação OBSTINATIO obstinacy
părere opinie 1703 opinión c. 1250 opinião OPINIO opinion
prilej ocazie 1717 ocasión c. 1140 ocasião OCCASIO occasion
a î. 1250 condenar
a osîndi 1794 condenar CONDEMNARE condemn
condamna
trebuincios necesar 1794 necesario î. 1250 necessário NECESSARIUS necessary
a îngădui a permite 1794 permitir 1490 permitir PERMITTERE permit
a însufleţi a anima 1794 animar c. 1440 animar ANIMARE animate
molipsitor contagios 1799 contagioso sf. XVI contagioso CONTAGIOSUS contagious
volnicie,slobozeni î. 1250 liberdade
libertate v.1812 libertad LIBERTAS liberty
e
jertfă sacrificiu v.1812 sacrificio î. 1250 sacrifício SACRIFICIUM sacrifice
c. 1490 consequênci CONSEQUENTI
urmare consecinţă 1819 consecuencia consequence
a A
belşug abundenţă 1825 abundancia c. 1250 abundância ABUNDANTIA abundance
burlăcie celibat 1826 celibato î. 1611 celibato CAELIBATUS celibate
zgîrcit avar 1832 avaro 1432 avaro AVARUS
coroiat acvilin 1836 aquilino 1432 aquilino AQUILINUS aquiline
a hotărî decide 1846 decidir 1560 decidir DECIDERE decide
greşeală eroare 1846 error c. 1250 error ERROR error
greu dificil 1846 difícil 1438 difícil DIFFICILIS difficile
lacom avid 1848 ávido 1438 ávido AVIDUS avid
cuviincios decent 1857 decente 1517 decente DECENS decent

4.2.5.2. Împrumuturile interromanice (în română, în general, din franceză)

ROM IT FR SP
asasin assassino assassin asesino
cretin cretino crétin cretino
detaliu dettaglio détail detalle
dezinvolt disinvolto désinvolte desenvuelto
lejer leggiero léger ligero
vulcan vulcano,volcano volcan volcán

4.2.5.3. Împrumuturi din limbi neromanice (engleză, germană).

OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

ANEXA
Page | 4
LATINA
ROM
MOŞTENIT
ROM
LATINO-ROMANIC
SP
MOŞTENIT
SP
ÎMPR. LAT.
PTG
MOŞTENIT
PTG
ÎMPR. LAT.
amygdala

amigdală
almendra
amígdala
amêndoa
amígdala
articulum

artejo
artículo
artelho
artículo
ascultare
asculta
ausculta
escuchar
auscultar
escutar
auscultar
basilica
biserică
bazilică

basílica

basílica
batt(u)alia
bătaie
bătălie

cathedra

catedră
cadera
catedra
cadeira
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

cátedra
causa

cauză
cosa
causa
coisa, cousa
causa Page | 5
circus
cerc
circ
cerco
circo
cerco
circo
clavis
cheie

llave
clave
chave
clave
computus
cumpăt*
cont
cuento

conto
cômputo
cubitus,cubitum
cot
cubitus
codo
cúbito
côvado
cúbito
debitor
dator
debitor
deudor

devedor

debitum,debita

debit
deuda
débito
dívida
débito
delicatus

delicat
delgado
delicado
delgado
delicado
directus
drept
direct
derecho
directo
direito
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

directo
fabricare
fereca*
fabrica

fabricar

fabricar Page | 6
fabulare

fabula
hablar
fabular
falar
fabular
frigidus

frigid
frío
frígido
frio
frígido
gravis,*grevis
greu
grav
grave

grave

hora
oară
oră
hora

hora

inclinare
închina
înclina

inclinar

inclinar
includere
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

închide
include

incluir

incluir
integer
întreg Page | 7
integru
entero
íntegro
inteiro
íntegro
interrogare
întreba*
interoga

interrogar

interrogar
legalis

legal
leal
legal

legal
lenticula

lentilă
lenteja
lentícula
lentilha
lentícula
materies

materie
madera
materia
madeira
materia
medium
miez
mediu
medio

meio
médio
monimentum
morm
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

înt
monument

monumento

monumento
multitudo
Page | 8
multitudine
muchedumbre
multitud

multidão
nitidus
neted
net

nítido
nédio
nítido
parabola

parabolă
palabra
parábola
palavra
parábola
pensare
păsa

pesar
pensar
pesar
pensar
percipere
pricepe
percepe
percibir

perceber

rapidus
repede
rapid
raudo*
rápido

rápido
ratio

raţiune / raţie
razon
ración
razão
raçåo
recens
rece
recent
reciente

recente
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

salutare
săruta
saluta

saludar
saudar

scala Page | 9
scară
scală
escala

escala

sexta

siesta
sexta
sesta
sexta
solidus

solid
sueldo
sólido
soldo
sólido
speculum

specul
espejo
espéculo
espelho
espéculo
strictus
strîmt*
strict
estrecho
estricto
estreito
estrito
superare
supăra

sobrar
superar
sobrar
superar
veteranus
bătr
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 8 (23.11.2017)

în
veteran

veterano

veterano
Page | 10