1

2
Originea latina a limbii romane
Motivele sustinerii latinitatii
Mitul dacic :1.Ceramica
o 2.Mituri
o 3.Costume
4.Armele dacilor
Viata spirituala a dacilor:
o 1.Locuri de cult
o 2.Preoti
o 3.acri!icii
Latinii urmasii tracilor
Limba "aca devine #omanica
o 1.Procesul de romani$are
o 2."e la latina populara la limba romana
o 3.Mostenirea latina
Viata spirituala a romanilor
o 1.#itualuri publice
o 2.#itualuri particulare
Mostenitea spirituala lasata de romani
Ane%e
o 1.Citate
o 2.indromul amestecarii limbilor
o 3.&&Cantecul gintei latine&&
o 4.&&#evolta !ondului nostru nelatin&&
o '.Cu serio$itate despre originea limbii
romane.
3
(a$a oric)rei literaturi na*ionale
este via*a spiritual) a poporului+ iar
organul ei de e%primare este limba lui.
,)scut) pentru a servi ca mi-loc de
comunicare+ limba n.a putut s) nu atrag)
aten*ia asupra sa.
/emelia limbii 0i a poporului
rom1n o repre$int) conceptele de
2latinitate 0i dacism3. Latinitatea este un
curent de idei re!eritor la originea latin) a
unui neam+ iar dacismul este un curent
ideologic auto4ton+ a!irmat la 5nceputul
secolului al 66 7 lea 0i caracteri$at prin e%agerarea contribu*iei
dacilor 5n etnogene$a rom1neasc).
Limba rom1n)+ repre$entant) a latinita*ii r)s)ritene+ a
!ost de.a lungul timpului + c1ntat) 0i slavit) 5n lucr)rile lor de mul*i
scriitori rom1ni+ care 0i.au 5nc4inat via*a 0i munca lor patriei+ !iind
con0tien*i de sorgintea nobi) a acestei limbi 0i de cultura pe care
aceasta o presupune. Latinitatea este un concept care desemnea$) un
curent de idei re!eritor la originea latin) a unui neam.
Primul care demonstrea$) latinitatea limbii rom1ne este
8rigore 9rec4e+ 5ntr.un capitol din lucrarea sa+ 2Letopise*ul :)rii
Moldovei3+ consacrat special acestei probleme+ intitulat 2Pentru limba
noastr) moldoveneasc)3+ pentru care conc4ide cu m1ndrie c) 2 de la
#5m ;#oma< ne tragem= 0i cu ale lor cuvinte ni.i amestecat
graiul3.Pentru a.0i convinge cititorii de acest adev)r+ el d) o prob) de
etimologii latine : 2...de la r5mleni+ ce le $icem latini+ p1ine+ ei $ic
4
panis+ g)in)...ei $ic galina+ muierea...mulier >...? 0i altele multe din limba
latin)+ c) de n.am socoti pre am)nuntul+ toate le.am 5n*elege.3
Lui 8rigore 9rec4e 5i urmea$) al*i scriitori 0i lingvi0ti care
sus*in 5n lucr)rile lor sorgintea latin) a limbii rom1ne. @n 2 Astorie 5n
versuri polone despre Moldova 0i :ara #om1neasc)3+ cronicarul Miron
Costin+ reali$ea$) o sinte$) a sc4emei structurii limbii rom1ne :
29nde trebuia s) !ie "eus+ avem "umne$eu sau "umned$eu+ al mieu 5n
loc de meus+ a0a s.a stricat limba= unde era coelum+ avem cierul= 4omo
7 omul= !rons 7 !runte= angelus 7 ind$ierul. 9nele cuvinte au r)mas
c4iar 5ntregi : barba 7 barba+ a0a 0i luna+ iar altele !oarte mici
deosebiri. @n plus s.au mai ad)ugat mai t1r$iu 0i pu*ine cuvinte
ungure0ti. @n s!1r0it+ lu1ndu.se cele s!inte de la s1rbi+ s.au ad)ugat
0i pu*ine cuvinte slavone0ti.3. Aar 5n opera 2"e neamul moldovenilor+
din ce *ar) au ie0it str)mo0ii lor3+ a0a cum indic) 0i titlul+ cronicarul
50i propune s) scoat) 2lumii la vedere !elul neamului+ din ce i$vor 0i
semin*e s5ntu l)cuitorii *)rei noastre+ Moldovei 0i :)rii Muntene0ti 0i
rom1nii din *)rile ungure0ti.3 Bl dovede0te c) precum 0i alte neamuri:
2 !ran*o$ii 7 galii+ turcii 7 otomani+ ungurii 7 4uni+ a0a 0i rom1nii poart)
numele romanilor.3
/ot aici+ Miron Costin pre$int) 0i c1teva obiceiuri romane+
p)strate 0i ast)$i+ cum ar !i toastul la petreceri 0i anivers)ri+ precum
0i ritualul 5ngrop)rii mortului.
"imitrie Cantemir pre$int) r)d)cinile ad1nci ale 2romano.moldo.
vla4ilor3+ s)p1nd ad1nc 5n istorie p1n) la 5nstreinarea lui Bneas la
La*ium3+ continu1nd cu 5ntemeierea #omei de c)tre #omulus+ 0i
a-ung1nd la anul 1CD+ 2anul tocmirii !irii omene0ti3 : 2Aar) a romano.
moldo.vla4ilor niam+ de vom vre s) credem adeverin*ii+ care 5n 4ronice
m)rturise0te+ de.i vom c)uta ce mai de pre urm) v5rst)+ ;de c5nd
adec) /raian 5np)ratul din #oma+ 5np)r)tiasa cet)*ilor+ aleg5nd
cet)*eni romani+ 5n
"ac4iia i.au trecut<+ 5l vom a!la de pe la anul tocmirii !irii omene0ti
1CD+ s) !ie 5nceput. "ei vom cerca ce de pre mi-loc v5rst)+ o vom g)si
de odat) cu #omulus+ #oma+ 0i cu numele roman+ adec) cu 0epte sute
cinci$)ci 0i trii de ani mai denainte+ dec5t a s) na0te "omnu Es. "e.i
vom iscodi ce d.5nceput na0tere+ precum de la r)$sipa /roadii+ 0i de
5
la 5nstreinarea lui Bneas la La*ium+ adec) 5n *ara l)tineasc)+ a vec4ilor
semne 0i scrisori m)rturisesc....>...?..@ntr.acesta c4ip dar)+ pre
romano.moldo.vla4ii no0tri+ #oma maica+ din l)untrurile sale n)sc5ndu.
i i.au aplecat 0i i.au crescut= /raian p)rintele+ cu obiceele 0i armele
romane0ti 5nv)*5ndu.i+ a "ac4ii adev)ra*i mo0tenitori i.au pus 0i cu
curat s5ngele !iilor s)i+ pre "ac4ia+ care mai denainte varvar) iera+ au
evg4enisit.o.3
tolnicul Constantin Cantacu$ino+ 5n opera sa 2Astoria *)rii
rom1ne0ti3 vorbe0te+ de asemenea+ despre originea rom1nilor+
sus*in1nd c) ace0tia sunt descenden*ii romanilor r)ma0i 5n "acia+
a!irm1nd ast!el continuitatea daco.roman) la nordul "un)rii : 2Aar)
noi 5nt.alt c4ip de ai no0tri 0i de to*i c1*i sunt rum1ni+ *inem 0i
credem+ adeverindu.ne den mai ale0ii 0i mai adeveri*ii b)tr1ni istorici
0i de al*ii mai 5ncoace+ c) vala4ii+ cum le $ic ei+ iar) noi+ rum1nii+
s5ntem adev)ra*i romani 5n credin*) 0i 5n b)rb)*ie+ den carii 9lpie
/raian i.au a0e$at aici 5n urma lui "ec4eval+ dupre ce tot l.au supus 0i
l.au pierdut = 0i apoi alt 0i alalt tot 0ireagul 5mp)ra*ilor a0a i.au *inut
0i i.au l)sat a0e$a*i aici 0i dintr.acelora r)m)0i*) s) trag p)n) ast)$i
rum1nii ace0tea. @ns) rum1nii 5n*eleg nu numai ce0tea de aici+ ce 0i
den Ardeal+ carii 5nc) 0i mai neao0i s5nt+ 0i moldovenii+ 0i to*i c5*i 0i
5ntr.alt) parte s) a!l) 0i au aceast) limb)+ m)car) !ie 0i ceva0i mai
osebit) 5n ni0te cuvinte den amestecarea altor limbi+ cum s.au $is mai
sus+ iar) tot unii s5nt. Ce dar) pe ace0tea+ cum $ic+ tot romani 5i
*inem+ c) to*i ace0tea dintr.o !1nt1n) au i$vo5t 0i cur).3
6
/eoria !orm)rii poporului rom1n se ba$ea$) pe celebra
a!irma*ie a lui 8rigore 9rec4e+ care+ nu se 0tie de ce+ a scris c) 2to*i
rom1nii de la #5m ;#oma+ adic)< se trag3. Apoi+ di!eri*i c)rturari+
scriitori+ istorici+ au de$voltat teoria incredibil) a !orm)rii poporului
rom1n+ pe care marea ma-oritate a rom1nilor o accept) automat
ast)$i+ 5n ciuda incoeren*ei sale. 6eno!ilia intelectualilor rom1ni 0i.a
spus cuv1ntul+ consider1nd civili$a*ia roman) mult superioar) tradi*iei
dacice+ c1nd realitatea este e%act pe dos. Minciuna
latini$)riiFromani$)rii dacilor a !ost creat) 5n secolul 6A6+ odat) cu
Gcoala Ardelean) 0i continu) 5ntr.un mod ciudat p1na 5n $ilele
noastre. "e0i e%ist) dove$i cople0itoare care ne !ac s) punem la
5ndoial) originea latin) a acestui popor se continu) 0i 5n $ilele noastre
sus*inerea unei te$e care pare din ce 5n ce mai ne0tiin*i!ic). Cei care
au pus 5n circula*ie aceast) idee ; originea latin) a poporului nostru <
au !ost intelectualii din Gcoala Ardelean)+ care aveau o inten*ie
l)udabil) 5n !ond+ prin sus*inerea latinit)*ii acestui popor. 9n motiv
politic pur. O minciun) nobil) pentru un scop nobil. Au recunoscut.o
Aorga+ /itulescu etc.
tap1nirea mag4iar) din acele timpuri+ sus*inea c) ea este
promotoarea civili$atiei vestice ; de origine latin) <+ civili$a*ie
superioar)+ iar ei sunt datori s) scoat) popoarele pe care le
stap1neau la HluminaH civili$a*iei. ub acest prete%t+ ungurii au
sub-ugat 0i e%ploatat popoarele din centrul Buropei. Antelectualii
rom1ni au c)utat s) combat) aceast) teorie. Bi s.au !olosit de
cucerirea "aciei de c)tre romani pentru a 5ncerca provocarea unei
dispute ideologice pe aceasta tema.
Ace0tia au e%agerat 5n mod evident 0i deliberat contribu*ia
romanilor la !ormarea poporului rom1n+ merg1nd p1na acolo 5nc1t au
pretins c) noi suntem un popor latin. Cei mai categorici 5n respingerea
7
oric)rui amestec al romanilor cu dacii sunt amuil Micu 0i Petru
Maior+ care 50i !ac din e%terminarea dacilor 0i din !aptul c) printre
coloni0tii adu0i de la #oma se a!lau 0i !amilii aristocratice garan*ia
purit)*ii latine a poporului rom1n ca 0i a 2noble*ei3 sale: 2... >/raian?
!oarte mul*i l)cuitori au adus 5n "ac4ia din toat) lumea romanilor+
dar) mai ales din #oma 0i din Atalia+ precum adeverea$) inscrip*iile+
care p1n).n $ioa de ast)$i cust) >e%ist)?+ mai cu sam) 5n Ardeal= din
care inscrp*ii aceaia 5nc) se dovede0te+ c) nu numai gloate mi0ele >din
oameni de r1nd?+ ci 0i !amilii de !runte au !ost duse sau str)mutate 5n
"ac4ia.3
,u putem trece+ desigur+ nici peste erorile 5nv)*)torilor Gcolii
Ardelene+ cu privire la puritatea latin) a originii limbii 0i poporului
rom1n+ ca 0i peste alte nea-unsuri deriv1nd din aceast) concep*ie
gre0it). Am va$ut+ p1n) acum+ c) tot sus*in 7 mai mult sau mai pu*in
consecvent 7 originea roman) a poporului 0i limbii rom1ne. Pe aceast)
linie+ pentru ei+ rom1nii nu erau dec1t urma0ii nealtera*i ai coloni0tilor
romani adu0i 5n "acia de 5mp)ratul /raian+ dup) cum limba rom1n) era
latina vorbit) de ace0tia+ dar corupt) de.a lungul secolelor+ datorit)
in!luen*elor str)ine la care a !ost supus) de urma0i. Bi sus*in+ 5n
principiu+ dispari*ia elementului auto4ton daco.getic 0i+ ca atare+
neag) aportul acestuia la !ormarea limbii 0i a poporului rom1n.
Bste binecunoscut !aptul c) s.a 5ncercat o latini$are !or*at) a
limbii+ care a e0uat+ doar pentru a dovedi acest lucru. e dorea s)
comunice !aptul ca poporul rom1n nu are nevoie s) !ie civili$at de
c)tre a0a $i0ii repre$entan*i ai civili$a*iei latine 5n aceast) $on).
Adeea ce o sus*ineau este c) acest popor este urma0ul poporului
roman 5n aceast) $on) 0i nu este nevoie ca cineva s) ne civili$e$e.
Poporul rom1n s.a n)scut civili$at+ s.a n)scut latin. Ast!el puteau sa
combat) pe plan ideologic st)p1nirea magiar) din aceste vremuri. "e0i
a disparut motivul pentru care s.a recurs la aceast) teorie+ ideea a
ramas 0i s.a perpetuat 5ntr.un mod ciudat 0i+ ast)$i+ o 5nv)*)m la
orele de istorie.
Consider)m c) acest lucru trebuie remediat 0i istoria real) a
acestui popor trebuie s) !ie cunoscut) de !iecare rom1n. Blevul
8
rom1n trebuie s) 0tie cine 5i sunt str)bunii lui. Cei care cunosc istoria
real) a acestui pam1nt sunt privi*i cu circumspec*ie de persoanele
care nu 0tiu adev)rul 0i cred ceea ce au 5nv)*at.
/ot un demers 5n acest sens+ al latini$)rii poporului nostru+ a
!ost 0i adoptarea cuv1ntului rom1nFrom1nescF#om1nia a0a cum 5l 0tim
noi a$i c1nd a !ost creat statul #om1nia ;!iind anume plagiat)
denumirea proprie Amperiului (i$antin pentru denumirea statului nou
!ormat<+ a !ost introdus al!abetul latin+ a 5nceput introducerea de
latinisme 0i !ran*u$isme... anume atunci termenul mai vec4i
rumn/rumnesc/rumnie/rumneasca a !ost inlocuit cu romn ;cu 5 din
a< pentru a Hlatini$aH mai mult 5n mod arti!icial aceste denumiri.
@n lucrarea sa 2#om1nia+ inima vec4ii Burope3+ "r. Lucian Aosi!
Cue0dean sus*ine c) numele de 2rum1n3 nu semni!ic) nicidecum
2urma0 al #omei3+ a0a cum spunea 8rigore 9rec4e 5n a sa lucrare+ ci
2om de pe r1u3: 2#9MI, este primul *)ran european. Jiresc+ numele
lui este legat de r1u. ,u e%ist) agricultur) !)r) ap)3.
9
8eto.dacii+ dupa spusele lui Eerodot+ au
!ost cei mai vite-i si drepti dintre traci. An
acele vremuri indepartate+ tracii erau cel mai
numeros neam dupa indi+ ocupand mai mult de
-umatate din teritoriul Buropei. Eotarele tarii
getilor+ "acia+ corespund cu teritoriul
#omaniei de asta$i+ cel al 9ngariei+ o parte din
(ulgaria si 9craina+ intin$andu.se de la muntii
Carpati pina la nord de "unare si de la raul
,istru p1na la raul /isa. An vremea domniei regelui (urebista ;sec 1
inaintea erei noastre< granita de vest a "aciei a a-uns la lacul
Constanta din Blvetia de asta$i.
Popor ra$boinic+ cu o religie politeista la inceput+ dacii vedeau in
moarte o eliberare. Credinta in $eul suprem 8ebelei$is ii !acea
nein!ricati pe campul de lupta+ virtute ce s.a pastrat si dupa ce
vec4ea religie a !ost inlocuita de cultul lui Kalmo%e. La !el ca si la
alte neamuri 4iperboreene+ adevarata viata incepea in lumea de
dincolo+ alaturi de $eul patron. "aca radeau si se veseleau la moartea
unuia dintre ei+ cand se nastea un copil plingeau si se intristau de
soarta pe care o va avea acesta in lume. Bducati in spiritul vite-iei si
al onoarei+ dacii erau ra$boinici de temut in oc4ii oricarui neam din
antic4itate.
Vracii daci erau recunoscuti in lumea antica drept !oarte
priceputi. Bi spuneau ca pentru a vindeca trupul trebuie sa vindeci
intai su!letul+ si aplicau acest pincipiu in leacurile lor. "eoarece
cetatile si ase$arile dacilor erau construite in munti+ pentru a nu !i
e%puse atacurilor+ dacii erau obisnuiti cu iernile aspre si salbaticia.
/raiul acesta a dus la o relatie stransa cu natura+ insa nu in genul
celei pre$ente la celti. Viata dacilor era dominata de mani!estarile
vremii+ de distantele mari strabatute prin salbaticie si de
singuratatea muntilor neiertatori
10
CERAMICA DACICA
Vestigiile cele mai numeroase ce se scot la
lumin) 5ntr.o a0e$are antic)+ 5nt1mpl)tor ori prin
cercet)ri sistematice+ sunt+ 5n c4ip !iresc+ vasele de
lut legate nemi-locit de via*a cotidian) a omului. Ble
constituie documente de prim) importan*) si de
inestimabil) valoare+ mai ales pentru acele perioade
din istoria poporului nostru c1nd i$voarele scrise
lipsesc ori sunt $g1rcite 5n am)nunte.
Bvolu*ia ceramicii daco.getice cunoa0te mai multe etape. O
prim) !a$) ;protodacic) sec. VALV 5.C4.<+ c1nd evolu*ia !ormelor este
abia la 5nceput+ put1nd !i urm)rite retrospectiv p1n) 5n epoca
bron$ului+ constituind trunc4iul de ba$) pe care se vor gre!a
di!eritele in!luen*e str)ine+ 5n !a$a vec4e ;sec. AV 5.C4.< vor lua
na0tere vasele speci!ic daco.getice+ grupate 5n dou) mari categorii:
ceramic) !in) 0i de u$ comun+ ambele lucrate cu m1na 5n manier)
tradi*ional)+ 5n !a$a urm)toare ;sec. AAALAA 5.C4.< va !i 5nsu0it)
te4nica ro*ii olarului+ care va duce la o sporire considerabil) a
produc*iei. An noua te4nic) vor !i transpuse !ormele proprii 0i vor !i
5nsu0ite 0i altele str)ine ;grece0ti+ celtice+ sud.tracice+ romane etc.<.
Ja$a urm)toare ;lCC 5.C4. L lCM d.C4.< este cea de deplin) maturi$are
0i de larg) r)sp1ndire 5n toat) lumea geto.dacic). Acum sunt de!initiv
cristali$ate toate !ormele: cana cu o toart)+ vasul cu picior de tip
!ructier)+ opai*ul tronconic ;cea0ca dacic)<+ vasul de tip borcan+
vasele de provi$ii ;c4iupuri<+ str)c4inile+ oalele simple etc.
MITURI
"eoarece mitologia dacilor este !oarte vec4e+ ea provine din
nevoia omului de a.si gasi locul in lume. Miturile dacilor sunt strans
legate de modul de viata al acestui popor. Conditiile aspre de viata
determinate de locuitul in munti+ singuratatea si salbaticia relie!ului
au dus la un set de mituri legate de elementele primare ale naturii.
11
Vremea+ distantele mari si amenintarea salbaticiei constituie o parte
importanta a mitologiei si magiei dacilor.
Magia si ritualurile dacice erau practicate si de barbati+ si de !emei+
insa cele doua se%e aveau roluri di!erite. (arbatii puteau deveni
vra-itori ce comandau puterile ma-ore ale naturii+ un !el de gardieni ai
neamului+ pe cand !emeile se ocupau de descantece+ !ertilitate si
relatiile intre oameni. An 8etica+ -ucatorul va intalni vra-i ba$ate pe
incantatii si !ormule magice reale+ culese din !olclor.
Miturile ancestrale au !ost alterate de adoptarea crestinismului
ca religie o!iciala pe teritoriul #omaniei de a$i. Ca in orice proces de
asimilare+ crestinii au integrat miturile locului in propria credinta+
insa le.au con!erit o valoare negativa+ male!ica+ pentru a indeparta
oamenii de la vec4ile credinte si obiceiuri. Preotii crestini nu neaga
vec4ile ritualuri+ ci le descriu ca pe mani!estari satanice+ ceea ce
este o metoda mult mai e!icace decat negarea. ,oi am gasit miturile
pe care le vom pre$enta in -oc in aceasta !orma alterata+ insa am
inlaturat cu atentie partile ce pot !i usor recunoscute drept in!luenta
crestina+ pentru a pre$enta !orma originala a credintei dacilor.
COSTUMUL POPULAR
Cuno0ti o *ar)+ un popor+ pornind
de la oameni 0i de la obiectele
pl)smuite de ei+ al)turi de limb)+
obiceiuri 0i tradi*ii+ costumul popular
constituie o emblem) de recunoa0tere+
o marc) a identit)*ii etnice+ un
document cu cert) valoare istoric) 0i
artistic) totodat).
B%trem de divers+ costumul celor
NC de $one etnogra!ice cuprinse 5n
provinciile istorice rom1ne0ti:
Maramure0+ (ucovina+ Moldova+
(asarabia+ "obrogea+ Muntenia+
Oltenia+ (anat+ Cri0ana+ ce 5ncon-oar)+
12
de -ur 5mpre-ur+ inima *)rii+ /ransilvania+ se pre$int) unitar 0i
incon!undabil cu ve0m1ntul etniilor vecine sau conlocuitoare: secuii+
germanii+ mag4iarii+ turco.t)tarii+ armenii+ evreii+ s1rbii+ lipovenii+
bulgarii+ ucrainenii+ *iganii.
Pe !ondul alb se deta0ea$) motivele ornamentale dispuse dup)
regulile de ba$) ale ornamenticii populare: repeti*ia+ simetria+
alternan*a 0i dinamica mi0c)rii. t)p1nind legile contrastului 0i ale
armoniei+ v)dind un gust al ec4ilibrului clasic+ creatoarea popular)
0tie s) asigure unitatea compo$i*ional) a costumului+ reali$1nd
acorduri cromatice deosebit de ra!inate+ cu un minim de mi-loace de
e%presie
A0a cum remarca poetul !iloso! Lucian (laga+ 5n 2/rilogia
culturii3+ H5n asem)nare cu cromatica altor popoare+ cea rom1nesc)
repre$int) ca$ul rar al unei arte populare de natur) clasic)+ 5n sensul
c) e m)surat) discret... Prin !unc*ia po$itiv) a golului+ a c1mpului ca
!actor ritmic prin acest mod dega-at+ arta popular) rom1neasc)
repre$int) 5n r)s)rit o insul) de du4 european... du4 al m)surii.H
Culorile vii nu sunt niciodat) stridente+ iar culorile potolite nu sunt
niciodat) mo4or1te.
ZALMOXIS
Kalmo%is ;sau Kamol%es+ Kamol%is+ Kamol%e< era $eul suprem 5n
mitologia dacic). 9nii au v)$ut 5n Kamol%e $eul suprem si unic al
getilor+ altii numai pe patronul lumii subp)m5ntene+ al 5mp)r)tiei
mortilor+ iar altii l.au identi!icat cu 8ebelei$is+ $eu geto.dac al
cerului si al luminii. "e aici conclu$ia unora cu privire la monoteismul
geto.dacilor+ 5n opo$itie cu opinia acelora care cred c) religia
str)mosilor nostri era politeist)+ ca a celor mai multe dintre
popoarele antic4it)tii. Eerodot vorbe0te despre cultul lui Kamol%is
ast!el :3 Aat) 5n ce !el se socot ei nemuritori : credin*a lor este c) ei
nu mor+ ci c) cel care piere se duce la Kamol%is. /ot 5n al cincilea an
arunc) sor*ie+ 0i 5ntotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sor*ul+ 5l
trimit ca solie la Kalmo%is+ 5ncredint1ndu.i de !iecare dat) nevoile
lor. /rimiterea solului se !ace ast!el : c1*iva dintre ei+ a0e$1ndu.se la
13
r1nd+ *in cu v1r!ul 5n sus trei suli*e+ iar al*ii+ apuc1ndu.l de m1ini 0i de
picioare pe cel trimis la Kamol%is+ 5l leag)n) de c1teva ori 0i apoi+
!)c1ndu.i v1nt+ 5l arunc) 5n sus+ peste v1r!ul suli*elor. "ac) 5n c)dere+
omul moare str)puns+ r)m1n 5ncredin*a*i c) $eul le este binevoitor=
dac) nu moare+ atunci 5l 5nvinuiesc pe sol+ 4uluindu.l c) este un om r)u=
dup) ce arunc) vina pe el+ trimit pe un altul. /ot ce au de cerut 5i spun
solului c1t mai este 5n via*). C1nd tuna 0i !ulgera+ tracii+ despre care
este vorba+ tr)geau cu s)ge*ile spre cer+0i 50i amenin*au $eul+ c)ci ei
nu recuno0teau vrun alt $eu a!ar) de al lor3.
ARMELE DACILOR
SECUREA
A !ost g1ndit) nu numai ca unealt) c1t
mai ales ca arm)+ cu m1nerul prelung
5mbr)tisat de muc4e si cunoscut) sub
numele de CA/BAA+ este pre$ent) pe
Column) sub trei !orme de ast) dat) !)r) prelungirea muc4iei pe
m1ner+ dar cu t)isul lat 5n !orm) de cornul lunii si leg)tura lamei cu
teaca g1tuit).
LANCILE
e !abricau 5ntr.o pu$derie de !orme si modele de
la mici v1r!uri de tepus) la !iare enorme de l)nci de
'C cm+ de la !orme simple !)r) aripi p1n) la !orme
care copia$) !run$a de salcie sau da!in de la !orme
de simple l)nci de 5mpuns la darde de aruncat si
p1n) la !orme comple%e cu !ierul 5n !orm) de
!lac)r). La cap)tul de -os ma-oritatea erau
prev)$ute cu un pinten ascutit de !ier pentru a
putea !i 5n!ipte 5n p)m1nt 5mpotriva cavaleriei
14
SCUTUL
Bra alcatuit dintr.o mica
parte de metal+
respectiv manusa interioara si umbo.ul e%terior+ iar corpul de lemn
captusit cu piele.Jorma cea mai des intilnita era cea ovala de mari
dimensiuni si mai rar rotund si mic+dar ambele variante erau bogat
ornamentate
CUTITUL
Ca si securea+ cutitul era 5n acelasi timp si unealt) dar si arm)+ motiv
pentru care a !ost !oarte !olosit. e purta 5n teac)+ la c4imir si avea
multe !orme:
1. cutite cu lama lat)+ dreapt) si t)is conve%
2. cutite cu lama 5ngust)+ muc4ie conve%) si t)is drept. "in aceste
cutite deriv) tipurile de cutite dacice+ cu t)is aproape ca al cosorului
de vie+ repre$entat des pe monumente si !oarte !olosit de daci
3. cutitul cu lama 5n !orma de s+ derivate din cutitele din perioada
bron$ului
4. cutite cu m1nerul de !ier 5mbr)cat 5n lemn sau os si terminat 5n
!orm) de bulb sau buton. O categorie aparte o repre$int) cutitele.
cosor speci!ice dacilor+ !oarte e!icace 5n lupta corp la corp. unt
arme !oarte late si cu v1r!ul brusc 5ncovoiat av1nd lama de 2C.3C de
cm. M1nerul de lemn prinde coada cosorului prin 5n!igere dar si cu
a-utorul unui inel de !ier.
15
SPADELE
padele scurte aveau o
lungime de cca. C+'C cm
din care m1nerul cam 12.
1' cm cu t)is dublu.
Aceste spade serveau la
t)iat prin lovire de sus 5n
-os.@n timp sub in!luenta
celtic) lamele spadelor
au a-uns la lungimi
considerabile de p1n) la
un metru si o l)time de
'.M cm.
SICA
Arma caracteristic) dacic) cu v1r!ul treptat 5ngustat si curbat) 5n
!orm) de secer) si cu un singur t)is pe partea concav). /ipurile mai
de calitate au !ost produse 5n num)r !oarte mare ast!el 5nc1t
aproape toti b)rbatii vali$i erau 5narmati unitar ba au !ost si
e%portate la celti+ sarmati si bastarni.
SULITA
Bste de !apt o lance mai mic) si mai scurt) !olosit) la 5mpuns dar mai
ales la aruncat !ie cu m1na !ie mai des cu balista.
16
Culul
Eerodot il pre$inta pe Kalmo%is ca !iind in
legatura cu Pitagora+ construindu.si apoi o
camera de primire pentru cetatenii de !runte+
carora le vorbea despre nemurire+ apoi stand
ascuns intr.o camera subterana timp de trei ani
si in al patrulea an aparand iarasi printre oameni.
"in toate acestea s.a putut deduce caracterul
HmistericH al cultului lui Kalmo%is+ acest cult
comportand adica rituri initiatice ca in religiile
de mistere grecesti. Bste adevarat ca Eerodot
nu prea a dat cre$are in!ormatorilor sai greci de
la Marea ,eagra+ dar unele aspecte ale religiei
geto.dacilor in ceea ce priveste locurile de cult+
preotii si riturile vin in spri-inul a!irmatiei cu
privire la caracterul misteric al cultului lui
Kalmo%is.

Locurile !e cul"
"espre locurile de cult ale geto.dacilor nu se stia decat ceea ce
spusese trabon+ cum ca marele preot al acestora+ devenit apoi $eu+
isi avea resedinta intr.o pestera de pe var!ul muntelui Cogaionon+
munte identi!icat asta$i in c4ip ipotetic cu "ealul 8radistei din
Muntii Orastiei. ,u s.au gasit pana acum urme de cult in pesterile
care au !ost cercetate. An sc4imb+ sapaturile ar4eologice din anul
1N4N au dat la iveala urmele unui important numar de sanctuare geto.
dacice+ ase$ate+ cele mai multe dintre ele+ in Muntii Orastiei ;-ud.
Eunedoara<+ la Costesti si mai ales la 8radistea Muncelului+ unde a
17
!ost armi$egetusa+ vec4ea capitala a statului dac. Aceste sanctuare
erau de doua tipuri: patrulatere si circulare. Cele in !orma de
patrulater constau din siruri de coloane de lemn sau de piatra+
ase$ate pe tamburi de calcar. Cele in !orma circulara constau din
stalpi ase$ati in cerc si grupati intr.un c4ip semni!icativ.

B%istenta unor sanctuare de tip di!erit+ ase$ate uneori in apropiere
unele de altele+ constituie un serios argument in !avoarea te$ei
politeismului geto.dacic.

Preoii
Preotii aveau un mare rol in viata geto.dacilor+ la !el cu acela al
drui$ilor la celti. An !runtea clerului geto.dac sedea un mare preot+
care locuia+ cum relatea$a trabon+ intr.o pestera de pe var!ul
muntelui Cogaionon. Primea la el numai pe rege si pe insotitorii lui
pentru a le da indrumari din partea $eilor. ,imic mai important nu se
!acea !ara consultarea marelui preot+ detinatorul tainelor divine si al
procedeelor divinatorii si magice.

Ca mare preot se citea$a+ in a!ara de Kalmo%is insusi+ un anume
Keuta. An timpul regelui (urebista se mentionea$a persona-ul
istoric "eceneu+ care+ dupa spusele lui Aordanes+ a intreprins o mare
re!orma culturala si a clerului geto.dacic+ !iind pana la urma $ei!icat.
Bste cunoscuta in!luenta lui "eceneu asupra regelui si asupra
poporului+ cerandu.le sa.si distruga viile+ pentru a !eri poporul de
betie. Alt mare preot cunoscut este Comosicus+ care era si rege.
Pe langa implinirea cultului+ preotii geto.daci aveau insusirea de
-udecatori ai poporului. Bi erau de asemenea medici. Brau !olositi si
ca soli pentru inc4eierea tratatelor sau pentru mi-locirea pacii.

18
Sacri#iciile
acri!iciul omenesc este mentionat sigur in religia geto.dacilor
de Eerodot+ care spune cum+ in !iecare al cincilea an+ se desemna prin
tragere la sorti un sol+ care sa duca $eului toate dorintele si
rugamintile poporului. Cel care iesea la sorti era apucat de maini si de
picioare si aruncat in var!ul sulitelor. "aca ne!ericitul sol murea
indata+ inainte de a atinge pamantul+ insemna ca sacri!iciul a !ost
primit si toata lumea era multumita. "aca+ dimpotriva+ solul nu murea+
era bat-ocorit in tot !elul+ ca unul care a !ost nevrednic de cinstea
care i s.a !acut si se tragea la sorti un alt ambasador la $eu.

Probabil ca si la geto.daci sacri!iciul uman a avut la inceput ca scop
potolirea maniei $eului si castigarea bunavointei lui. Observam insa ca
sacri!iciul geto.dacic se repeta numai dupa patru ani si atunci se
sacri!ica numai o singura persoana. Credem ca Parvan a avut dreptate
sa remarce ca+ in vreme ce la alte popoare se sacri!icau pri$onieri de
ra$boi si criminali+ la geto.daci se sacri!icau+ prin tragere la sorti+ cei
mai buni dintre ei. Cu siguranta au e%istat si sacri!icii de animale+ de
oase de animal arse.
19
9nul dintre marii no0tri
istorici+ ,icolae "ensusianu+ ne
o!er) un r)spuns plau$ibil+ 5n
lucrarea sa H"acia preistoric)H:
Hlatina vulgar)H pomenit) de
istorici+ era limba marelui neam al
tracilor+ iar latina era o Htrac)
literar)H. "e asemenea+ el ne
spune+ c) Hromanii la
armi$egetusa n.au avut nevoie de t)lmaciH.9n indiciu important in
acest sens+ il repre$int) dou) ba$orelie!uri de pe Columna lui /raian.
9na dintre aceste icoane ne 5n!)*i0ea$) o deputa*iune de *)rani daci
;comati<+ care+ v)$1ndu.se amenin*a*i de legiunile puternicului
Amperiu #oman+ se pre$int) 5naintea 5mp)ratului ca s) cear) pace. Cu
gesturile agitate ale m1inilor lor 0i 5n atitudinea unor oameni+ care 50i
e%pun nevinov)*ia lor+ ei se adresea$) direct 5mp)ratului+ !)r)
interpre*i+ 0i tot !)r) interpre*i le r)spunde 0i /raian.
9n al doilea relie! ne 5n!)*i0ea$) momentul cel mai important
din primul r)$boi. /rei regi ai dacilor+ urma*i de o imens) deputa*iune
se pre$int) 5naintea 5mp)ratului spre a declara 5n !orm) solemn)
supunerea lor. /o*i depun armele lor -os pe p)m1nt. 9nii cad 5n
genunc4i+ 5ntin$1nd m1inile c)tre tribunalul 5mp)ratului+ rug1ndu.l
pentru pace+ al*ii stau 5n picioare+ cu m1inile 5mpreunate 5nainte+ ori la
spate+ 5n modul cum sunt repre$enta*i pe monumentele antice
pri$onierii de r)$boi. Gi de ast) dat)+ columna lui /raian ne
5n!)*i0ea$) pe daci adres1ndu.se 5mp)ratului de.a dreptul+ !)r)
mi-locirea vreunui interpret oarecare. "eci r)mane de re*inut !aptul
c) dacii se 5n*elegeau cu cotropitorii 5nc) de cand "acia nu devenise
parte integranta a Amperiului #oman.
20
"eci+ limba latin) era de-a cunoscut) de c)tre popula*ia
auto4ton)+ iar asimilarea acesteia nu a avut loc nicidecum 5n urma
stabilirii coloniilor romane 5n teritoriu.
Cele mai multe noti*e despre caracterul limbii barbare+ ce se
vorbea la "un)rea de -os+ le a!l)m 5n poemele lui Ovidiu+ scrise 5n
e%ilul s)u de la /omi.
@n 2Ponticele3 0i 5n 2/ristele3 sale+ Ovidiu aminte0te adeseori de
modul de vorbire al ge*ilor 0i al sarma*ilor+ o limb) pe care d1nsul o
5nv)*ase 5n timp de M ani a0a de bine 5nc1t adeseori 50i atribuie c4iar
titlul de poet dac 0i sarmat.
@n alt) elegie+ Ovidiu scrie: 2Mi se pare c) eu 5nsumi am uitat limba
latin) 0i am 5nv)*at s) vorbesc ca ge*ii 0i sarma*ii3.
"up) cum vedem+ e%ist) o mare asem)nare 5ntre limba ge*ilor 0i
limba latin). Jondul ambelor limbi era comun.
Limba ge*ilor era+ dup) Ovidiu+ o limb) barbar)+ 5ns) o limb)
barbar) latin). Limba dacilor avea un caracter latin 0i dup) Eora*iu+
contemporanul lui Ovidiu.Cum se poate e%plica alt!el !aptul c)
dispun1nd de mi-loace reduse de comunicare+ nee%ist1nd un
5nv)*)m1nt de mas)+ *)ranii acestor locuri ;vec4ii daci< au reu0it s)
5nve*e limba latin) at1t de bine+ cre1nd o limb) unitar) pe un teritoriu
at1t de vast+ limba pe care istoria nu a creat.o nici macar 5n Atalia+
unde 0i 5n $ilele noastre dialectele din nord ;/oscan 0i Lombard< 0i
cele din sud ;Calabrian 0i ardinian< !ac oamenii s) nu se 5n*eleag)
5ntre ei. Mai mult+ sutele de alte dialecte din Atalia ;se estimea$) c)
ar e%ista circa 1'CC< dovedesc c) peninsula Atalica nu a !ost
Hromani$at)H acas) la ea. Ast!el cum se e%plic) Hromani$areaH
noastr) de c)tre cuceritorii "acieiO
Acela0i !enomen 5l 5nt1lnim 0i 5n Jran*a unde un provensal nu se
5n*elege cu un normand+ vorbind limbi at1t de di!erite. O multitudine
de dialecte e%ist) 0i 5n *ara noastr)+ dar di!eren*ele dintre acestea
nu sunt o piedic) 5n !a*a comunic)rii dintre oameni+ ele !iind !oarte
mici 0i nea!ect1nd structura limbii. 9n maramure0ean 0i un oltean se
5n*eleg !)ra probleme+ iar e%emplele ar putea continua la in!init+
pentru c) situa*ia din H#om1niaH este unic) aproape 5n Buropa+ unde
oamenii sunt capabili s) comunice 5ntre ei prin limba 5nsu0it) de mic
21
copil acas)+ 0i nu doar prin limba literar) studiat) 5n 0coli+ a0a cum se
5ntampl) 5n Jran*a+ Atalia+ Anglia+ etc.
Gi atunci cum se poate s) credem c)+ vec4ii *)rani daci au
5nv)*at at1t de bine limba latin) de la solda*ii din legiunile romane+
recruta*i din toate provinciile imperiului+ 0i care . culmeaP . nu 0tiau
nici ei prea bine latinaO
Romanii s$au ras !in raci %&i !in 'ers'eci()
miolo*ic) +
Q,eamul /racilor este+ dup) acela al An$ilor+ cel mai numeros din
lume. "ac) ar avea un singur c1rmuitor sau dac) /racii s.ar 5n*elege
5ntre ei+ el ar !i de ne5nvins 0i+ dup) socotin*a mea+ cu mult mai
puternic dec1t toate neamurile.3
Tracii Troia
Kona din sudul "un)rii+ 5ntre Marea ,eagr)+ Marea
Marmara 0i Marea Bgee a !ost denumit) 0i /racia. /radus 5n
grece0te+ numele $onei a devenit Buropa+ atribuit cu timpul 5ntregului
continent. >...? Cele peste o sut) de triburi pl)m)dite din p)m1ntul
acestui spa*iu+ ca rod !iresc+ au !ost 5ntotdeauna ad1nc 5nr)d)cinate
0i niciodat) nu s.au l)sat 5nstr)inate. >...? A0a 0i neamul tracilor+ prin
triburile mai proli!ice+ a rodit 0i s.a r)sp1ndit+ !ie la marginea
teritoriului s)u de vie*uire+ !ie deplas1ndu.se la mari distan*e+ peste
m)ri+ cum au !ost tracii din Asia Mic). >...? A0a au a-uns "ardanii s)
ridice ora0ul.cetate "ardania./roia.
;Aosi! Constantin "r)gan 7 R&,oi+ /racii R&<
Troia Roma
O legend) despre 5ntemeierea #omei+ care 50i are originea 5n
8recia Antic)+ poveste0te modul 5n care persona-ul mitologic Aeneas
din /roia a 5ntemeiat a0e$area Lavinium 0i a inaugurat o dinastie 5n
care aveau s) se nasc) cu c1teva secole mai t1r$iu #omulus si #emus.
@n 2Aliada3+ un poem grecesc epic scris de Eomer 5n secolul VAAA 5.C.+
Aeneas a !ost singurul erou troian important care a supravie*uit 5n
urma distrugerii /roiei de c)tre 8recia ;ve$i !ig. 13+ 14+ 1'+ 1M<. 9n
pasa- din aceast) oper) spune c) el 0i descenden*ii s)i aveau s)
conduc) /roia+ dar din cau$a c) nu a e%istat nici o 5nsemnare cu
22
privire la o asemenea dinastie 5n /roia+ istoricii greci au propus ideea
c) Aeneas 0i descenden*ii s)i s.au mutat 5n alte locuri.
Conclu,ie
"in lucrurile pre$entate mai sus+ a-ungem la conclu$ia c)
#omanii se trag din /raci+ deoarece /racii au 5ntemeiat /roia+ ai c)rei
locuitori au migrat 5n $ona #omei atunci c1nd /roia a !ost distrus) de
8reci+ lucru p)strat 5n operele lui Eomer ;2Aliada&&< 0i Virgiliu
;2Bneida&&<.
23
"upa cum am va$ut
in prima parte a studiului
de ca$+ dacii au stat la
ba$a !ormarii poporului
roman + dar un rol
deosebit de important l.
au -ucat romanii."upa cum
stim de la istorie+ pentru
cucerirea "aciei s.au
purtat 2 ra$boaie : primul
avand loc intre anii 1C1 7
1C2 e.n. si al doilea in 1C' 7 1CM care s.a soldat cu cucerirea "aciei.
"up) cucerirea roman) +5n provincia "acia s.a impus limba latin)+limba
o!icial) a Amperiului.Procesul de romani$are presupune mul*i !actori
convergen*i: urbani$area 0i organi$area politico.administrativ) a
provinciei+pre$en*a armatei.ColonistiiHadu0iH+dup) e%presia unui autor
antic+din toat) lumea roman)+au ca limb) comun) tot
latina.Anscrip*iile descoperite+at1t 5n "acia+c1t 0i 5n
"obrogea+demostrea$) romani$area popula*iei locale.
Cuvinte din !ondul tragic+sub$ist) 5n noua limb)
vorbit)+desemn1nd realit)*i din domeniul vie*ii pastorale.
Cucerirea "aciei a 5nsemnat at1t introducerea dreptului roman ca
!orm) de -usti*ie c1t 0i impunerea sistemului educa*ional
roman:0coliile dup) model greco.roman repre$int) un element
important 5n cadrul procesului de romani$are.
24
Procesul !e Romani,are
Btnogene$a rom1nilor repre$int) un eveniment istoric
!undamental 5n istoria noastr) na*ional)+ 5ntruc1t arat) cum s.a
!ormat civili$a*ia noastr). Ba a !ost un proces comple%+ 5ndelungat la
care au contribuit statalitatea dacic) 0i cre0terea puterii acesteia+
cucerirea "aciei de c)tre romani+ coloni$area+ romani$area dacilor+
continuitatea popula*iei daco.romane 5n condi*iile convie*uirii cu
popula*iile migratoare+ r)sp1ndirea cre0tinismului+ duc1nd 5n !inal la
crearea unei etnii distincte 5n spa*iul central.sud.est european .
@n "acia locuia popula*ia unitar) 0i omogen) sub raport etnic 0i
lingvistic: tracii 0i geto.dacii. Bi au !ost integra*i 5n !orma*iile
provinciale+ ocroti*i 0i supu0i procesului de romani$are. #omani$area a
prins r)d)cini durabile la popula*ia b)0tina0)+ prin 5nlocuirea limbii 0i
culturii+ a numelor proprii 0i a credin*elor+ a organi$)rii social.
economice constituind un !enomen de mas) cu valori !ormative
esen*iale 5n etnogene$a poporului rom1n.
Pentru !ostul stat al lui "ecebal+ cucerirea 0i ocupa*ia roman)
au 5nsemnat o cotitur) a destinului istoric al vec4iului popor de
plugari+ p)stori 0i me0te0ugari rurali. Ca provincie roman)+ /racia
cunoa0te o perioad) de glorie 5n timpul lui /raian. ,oile !orme de
via*) roman) stabilite pe vec4ile temelii ale a0e$)rilor geto.dacice au
cunoscut o intensitate e%cep*ional) de ale c)rei dimensiuni ne putem
da seama din marele num)r de ora0e 0i sate+ castre 0i a0e$)ri
m)runte+ de drumuri 0i cl)diri publice+ cariere+ mine 0i variate alte
5nteprinderi 0i e%ploat)ri+ produse ale unui uria0 proces de munc)
sus*inut cu d1r$enie+ 5ntr.un e!ort colectiv 5nnoitor de *ar).
/oponomia indigen) a teritoriilor trace a !ost preluat) aproape
integral de ocupan*ii romani+ conservat) cu ampli!ic)ri 0i adaosuri+ 5n
mare parte romani$at).
Odat) cu integrarea "aciei 5n imperiu+ se poate vorbi 0i despre
o integrare a ma-orit)*ii traco.dacilor 5n lumea roman)+ cu e%cep*ia
unui num)r restr1ns de daci+ r)ma0i 5n a!ara !rontierelor provinciei
25
create de /raian. Cu timpul 5ns)+ datorit) leg)turilor economice cu
imperiul 0i atra0i de civili$a*ia roman)+ ei s.au romani$at treptat.
@n urma p)trunderii in!luen*ei cultural.economice 0i politice
romane+ dar mai ales 5n urma ocup)rii unei considerabile por*iuni din
vastul teritoriu traco.dac de c)tre romani+ popula*ia auto4ton) ce
vorbea limba indo.european) tracic) a trecut prin trans!orm)ri
culturale+ politice 0i c4iar social.etnice pro!unde+ supus) unui larg
proces de$na*ionali$ator 5n general lent 0i 5ndelungat+ pe alocuri 5ns)
mai accelerat+ violent+ av1nd ca prim) urmare 5nlocuirea treptat) a
limbii proprii indigene 0i adoptarea limbii latine ;romanice< 5n care s.
au strecurat 0i c1teva elemente le%icale trace. "ovada optim) a unei
intense des!)0ur)ri a vie*ii social.economice 0i a romanismului
provincial 5ntre limitele "aciei carpatice o constituie bog)*ia
e%uberant) a produselor 0i a diverselor materiale cu caracter practic
sau artistic.
Putea popula*ia auto4ton) a "aciei s) r)m1n) str)in) de !ormele
romane 0i de limba o!icial) care se au$ea 5n toate ung4erele
provinciei+ 5n via*a public)+ administrativ)+ militar)+ economic)+ social)
din toate centrele mai mari sau mai miciO Bste !oarte greu de
presupus c)+ cel pu*in dup) dou).trei genera*ii+ b)0tina0ii s) !i
continuat a se *ine mereu departe de contactul cu civili$a*ia 0i via*a
roman)+ s) !i p)strat nepotolit) ura contra #omei.
"in e%aminarea ansamblului 0i a detaliilor materialului
documentar din "acia ;epigra!ic+ ar4eologic etc< re$ult) cu absolut)
certitudine c) aici elementul conduc)tor 0i 2e%ploatator3 al
provinciei+ armatei 0i municipalit)*ilor 5l !ormau nu indigenii supu0i+ 5n
mare parte deposeda*i 0i e%ploata*i+ ci imigran*ii+ italici sau
provinciali.
Ast!el+ re*inem dublul aspect al romani$)rii ca proces o!icial+
organi$at 0i sistematic: romani$area lingvistic) 0i romani$area
nonlingvistic).
#omani$area lingvistic)+ !undamental) 0i decisiv) pentru
apari*ia limbii rom1ne+ a constat 5n 5nv)*area limbii latine de c)tre
popula*ia auto4ton)= generali$area latinei a determinat !enomenul
contrar+ de regres 0i de eliminare treptat) a limbii materne+ traco.
26
daca. Aceast) substitu*ie de limbi s.a produs 5n cadrul unui proces
5ncet+ 5ndelungat+ pa0nic 0i mai ales necesar= numai latina putea
garanta popula*iilor cucerite posibilitatea de comunicare cu
repre$entan*ii imperiului 7 solda*i+ !unc*ionari publici+ coloni0ti 0i
comercian*i. @n ast!el de condi*ii+ limba latin) era elementul de
unitate 0i de coe$iune+ situat deasupra diversit)*ii sociale+ politice+
etnice 0i lingvistice.
"urata romani$)rii 5n "acia nu coincide cu durata st)p1nirii
romane+ apro%imativ 1DC de ani+ cuprin0i 5ntre 1CM 7 2D4 F 2D'.
Aceast) perioad)+ !erm delimitat) istoric+ acoper) numai !a$a de
ma%im) !or*) 0i e!icien*) a romani$)rii ca proces o!icial 0i organi$at+
durata real) !iind sensibil mai mare. Procesul a continuat 0i dup)
p)r)sirea "aciei+ cu apro%ima*ie+ p1n) 5n secolul al VAA.lea: limba
latin) sau diverse !orme de civili$a*ie material) 0i spiritual) n.au
putut !i retrase o dat) cu armata sau cu !unc*ionarii publici.
"eosebit) este po$i*ia "obrogei+ care va r)m1ne parte integrant) a
Amperiului p1n) 5n anul MC2. #omani$area s.a dovedit a !i un !enomen
ireversibil iar+ consecin*ele acesteia au !ost de natur) etno.
lingvistic).
@n cultura rom1neasc)+ meritul 5nt1iet)*ii 5n a!irmarea ideii de
latinitate a limbii materne 5i revine lui 8rigore 9rec4e ;1'NC.1M4D<.
uccinta lui demonstra*ie se cl)de0te pe semnalarea+ nu lipsit) de
erori+ a unor paralelisme le%icale latin.rom1ne: 2"e la r1mleni+ ce le
$icem latini+ p1ine+ ei $ic panis= carne+ ei $ic caro= g)ina+ ei $ic galina=
muiarea+ mulier= !)meia+ !emina= p)rinte+ pater= al nostru+ noster 0i
altele multe den limba l)tineasc)+ c) de ne.am socoti pre am)runtul+
toate cuvintele le.am 5n*elege3 ;Letopise*ul :)rii Moldovei<
pre s!1r0itul secolului al 6VAAA.lea+ ini*ial ca argument 5n disputa
istorico.politic) privind drepturile rom1nilor 5n /ransilvania+
c)rturarii ardeleni de !orma*ie clasic) vor avansa ipote$a+
ne5ntemeiat) 5ns)+ a originii pur latine a limbii rom1ne .
Argumentat) 0i !ormulat) 5n variante intuitiv.empirice sau
riguros 0tiin*i!ice+ 2latinitatea limbii rom1ne3 este o idee
!undamental)+ cu o apari*ie constant) 5n cultura rom1neasc)
medieval) 0i modern).
27
#omani$area nonlingvistic) a constat 5n preluarea de c)tre popula*ia
auto4ton) a unor elemente de civili$a*ie spiritual) 0i material)
roman) 7 rituri+ credin*e+ !orme de organi$are administrativ)+ tipuri
de edi!icii sau a0e$)ri umane+ obiecte de u$ curent.
@n ceea ce prive0te religia+ dacii 5mp)rt)0eau obiceiuri 0i
credin*e p)g1ne peste care s.au rev)rsat mentalit)*ile civili$ate ale
cuceritorilor latini. Cre0tinismul s.a 5ntins cu u0urin*) 5n 5ntregul
Amperiu #oman prin convertirea unui num)r mare de oameni. "acia a
bene!iciat de numero0i propov)duitori laici+ cre0tini+ !ie ei solda*i+
!ie civili+ care umpleau 5nc4isorile imperiului 0i+ pentru a nu !i
sacri!ica*i+ au g)sit u0or sc)pare 5n trimiterea lor 5n noua colonie
imperial). Acesta este sensul golirii 5nc4isorilor 0i coloni$)rii "aciei+
cu cre0tini+ nu cu t1l4ari+ condamna*i pentru cine 0tie ce delicte
grave. Printre cei trimi0i 5n "acia s.au a!lat cavaleri+ tribuni+ senatori
0i c4iar !o0ti consuli+ datorit)+ probabil+ so*iilor lor+ !emeile !iind
acelea care s.au convertit mai lesne.
@n anii 2D1.2D4 armatele romane p)r)sesc spa*iul provinciei
"acia pe care nu o mai puteau ap)ra 5n !a*a atacurilor popula*iilor
migratoare. @ns) nu putea !i evacuat) 5ntreaga popula*ie roman) din
"acia+ ipote$) con!irmat) ar4eologic 0i numismatic.
/oate acestea dovedesc !aptul c) la ba$a !orm)rii poporului
rom1n a stat un proces 5ndelungat 0i ne5ntrerupt+ 5nceput din perioada
e%isten*ei regatului dac+ continuat dup) 1CM sub in!luen*a roman)+ iar
dup) 2D1 in!luen*at de migratori. @n conclu$ie+ rom1nii sunt unici+
av1nd un caracter etnic total di!erit de celelalte popoare ce 5i
5ncon-oar).
"e la latina populara la limba #omana
O LAM(A #OMA,ACA
28
Limba romana !ace parte din !amilia limbilor romanice+ impreuna
cu limba !rance$a+ italiana+ portug4e$a+ spaniola+ catalana+ provensala+
retoromana+ sarda+ dalmata.
/oate limbile romanice au evoluat din limba latina+ care+ vorbita
initial in regiunea din -urul #omei+ se e%tinde pe teritoriul vast al
Amperiului #oman. An secolul al V.lea d.E.+ Amperiul se prabuseste+ se
rup legaturile cu centrul ;#oma<+ dar si intre provinciile romane. An
tinuturile cucerite se impune latina vulgara ;populara<+ vorbita de
colonistii stabiliti in acele locuri si !olosita in administratia romana ca
unic mi-loc de comunicare cu populatiile auto4tone.
Contactul lingvistic intre cuceritori si cuceriti are ca e!ect
abandonarea treptata a limbilor auto4tone in !avoarea latinei
populare. An timp+ insa+ ele constituie substratul care con!era
individualitate limbilor romanice nou !ormate.
Laina clasica este varianta scrisa a limbii latine+ !olosita
incepand din secolul al AAA.lea i.E. si pana in secolul al VA.lea d.E. Ca
limba o!iciala a Amperiului si ca limba vorbita de paturile culte+
respecta riguros normele lingvistice+ se pastrea$a ca limba literara in
operele autorilor clasici. "in secolul al VA.lea d.E.+ latina culta
supravietuieste+ ca limba a culturii medievale+ pe tot cuprinsul
Buropei+ in opere stiinti!ice+ in corespondenta dintre carturarii
vremii+ in cancelariile imperiale+ dar si ca limba de cult a crestinilor
din Apus.
Laina 'o'ulara ;vulgara< repre$inta varianta orala a limbii
latine+ !olosita in vorbirea !amiliara+ receptiva la inovatii si ignorand
aspectele normative. Bste singura limba de comunicare intre
diversele populatii ale Amperiului #oman si suporta sc4imbari din
partea vorbitorilor auto4toni cuceriti. An !iecare provincie apar alte
modi!icari+ determinate de limba vorbita de localnici. e creea$a
ast!el premisele aparitiei limbilor romanice.
29
MO/B,A#BA LA/A,A
Procesul de trans!ormare a latinei populare durea$a cateva
secole si are anumite particularitati in spatiul de la nordul si sudul
"unarii+ determinate de rusticitatea vietii economice si sociale=
lingvistii !olosesc termenul latina dunareana. e pot reconstitui liniile
de evolutie la !iecare nivel al limbii.
An !onetica actionea$a mai multe legi:
S vocala i dupa consoana produce modi!icarea consoanei ;dicere T
d$icere T $icere< sau disparitia ei=
S se trans!orma vocalele a accentual+ o si e in po$itie na$ala ;adica
urmate de n sau n U consoana+ m U consoana< in a+ u+ i sau i=
S grupurile consonantice se modi!ica: ct T pt= cl T elV T WV >c4i?= gl T glV
T gV >g4i?=
S legea rotacismului ;consoana 1 in po$itie intervocalica devine r<=
An mor!ologie+ apar cateva sc4imbari importante:
S verbul are cele patru con-ugari ca in latina si cu aceleasi vocale
tematice: con-. A .a T .a ;lat. cantare T rom. canto<= con-. a AA.a .e T
.ea ;lat. 4abere T rom. avea<= con-. a AAA.a .e T .e ;lat. scribere T rom.
scrie<= con-. a AV.a .F T .i ;lat.!ugire T rom.!ugi<=
S se mentin cele trei moduri verbale personale ;indicativ+ con-unctiv+
imperativ< si trei moduri nepersonale ;in!initiv+ gerun$iu+ participiu<=
S se pastrea$a pronume si numerale+ dar si numeroase adverbe si
prepo$itii.
Vocabularul dovedeste mostenirea latina+ la anali$a !ondului principal
le%ical. Criteriul de evaluare il repre$inta !recventa !olosirii
cuvintelor de catre vorbitori. unt de origine latina cuvintele din
seriile semantice cu circulatie: om+ corp omenesc+ !amilie+ culori+
natura+ vegetatie+ animale domestice si animale salbatice+ actiuni
cotidiene si !enomene ale naturii.
30
Locasurile !e cul
/emplele romane au imitat in
constructie pe cele etrusce;de obicei
patrate< si pe cele grecesti;de !orma
dreptung4iulara<. Ast!el de temple
au !ost pre$ente in #oma ; tempul de
pe Capitoliu< dedicate triadei:
Xupiter+ Xuno+ Minerva sau tempul
dedicat $eului Marte+ amplasat in
Campul lui Marte. B%istau si temple in !orma rotunda ca cel dedicate
$eitei Vesta. B%istau si locuri retrase+ grote sacre ;lucus<./emplele
mai mici se numeau aedicule. "upa o perioada de decline+ catre
s!arsitul republicii+ templele devin din ce in ce mai marete la
inceputul imperiului.

Preoii
,.a e%istat la romani o casta sacerdotala. Cultul putea !i
implinit si de alte persoane decat preotii+ ca de e%emplu de anumiti
!unctionari ai statului+ iar preotii asistau numai si veg4eau ca !ormele
cultului sa !ie implinite cu cea mai mare e%actitate.
Persoanele destinate cultului se grupau in colegii si corporatii.
Anstitutia colegiala a ponti!icilor a !ost intemeiata+ dupa traditie+ de
regele ,uma. "e !apt+ ponti!icii erau inteleptii din epoca cea mai
vec4e latina+ detinatorii traditiilor poporului+ care s.au reunit mai
tar$iu in colegiu+ la inceput de 3+ apoi de '+ de N+ de 1' si in s!arsit de
1M ponti!ici. Bi inregistrau principalele evenimente din viata statului+
alcatuind asa.numitele Annales ma%imi. /ot lor le era incredintata
intocmirea calendarului religios si civil. An !runtea colegiului
31
ponti!icilor era Ponti!e% Ma%imus. Bl era cel mai mare preot al
statului.
Ponti!icii aveau in subordinea lor pe !lamini ;!lamines<+ preotii
unor anumite divinitati+ care aveau gri-a de aducerea sacri!iciilor
$eilor respectivi. Brau 3 !lamines maiores: !lamen "ialis+ !lamen
Martialis si !lamen Yuirinalis+ si 12 !lamines minores./ot in
subordinea si directa supraveg4ere a lui Ponti!e% Ma%imus erau si
vestalele+ !ecioarele consacrate templului $eitei Vesta. Acestea+ in
numar de sase+ erau alese de Ponti!e% Ma%imus din !amiliile nobile
sau cu !oarte buna reputatie si introduse in ordinul lor cu anumita
ceremonie. Vestalele intrau in ordin la varsta de M.1C ani si erau
anga-ate pe 3C de ani. Primii 1C ani erau de pregatire+ in ceilalti 1C ani
erau preotese si ultimii 1C ani erau indrumatoarele noilor venite. "upa
3C de ani puteau sa se casatoreasca. Multe insa ramaneau in atrium
Vestae.
O particularitate a religiei romane o !orma e%istenta
HcorporatiilorH sacerdotale+ ai caror membri se recrutau din !amiliile
aristocrate. Cele mai importante corporatii sacerdotale erau cele ale
salienilor+ lupercilor si arvalilor.


Riurile 'u-lice
Cultul public consta la inceput din rugaciuni+ voturi+ puri!icari si
sacri!icii. #ugaciunea ;precatio< era socotita ca avind o putere
magica. "in aceasta cau$a trebuia rostita !ara nici o sc4imbare sau
greseala.
O !orma speciala de rugaciune era supplicatio+ rugaciune
solemna ceruta poporului de catre senat in ca$uri de calamitati
publice+ epidemii+ !oamete sau ca multumire pentru vreo victorie
militara. Antreg poporul lua parte la aceasta ceremonie+ care dura un
anumit numar de $ile. Poporul intra cu ramuri de laur in templele
desc4ise+ !acea libatii de vin si ardea tamiie+ in vreme ce matroanele+
cu parul despletit+ se roteau impre-urul altarelor cu mainile ridicate
spre cer.
32
Votul ;votum< era socotit ca mi-locul cel mai e!icace pentru a se
castiga bunavointa si a-utorul $eilor+ carora li se promiteau in sc4imb+
in c4ip conditionat+ o!rande+ sacri!icii etc.
Puri!icarile aveau mare importanta la romani. copul lor nu era
atat curatirea de greseli morale cat spalarea de unele atingeri
impure.
acri!iciile ocupau si la romani locul cel mai important in cult+
!iind randuite cu e%trema amanuntime.

Riurile 'ariculare
Cultul particular nu avea la romani un ritual unic+ !iecare !amilie
implinind actele de cult potrivit propriei sale traditii. #itul obisnuit
consta in a o!eri !ocului libatii in timpul mesei.
La noua $ile dupa nastere+ copilul era stropit cu apa si
recunoscut de tata+ care ii punea un nume. La varsta pubertatii+ in
$iua de 14 martie ;Liberalia<+ se de$bracau 4ainele de copil si se
punea toga barbateasca+ ceremonia s!arsindu.se printr.un sacri!iciu.
Cea mai solemna ceremonie a cultului !amilial era casatoria.
33
Civili$a*ia 0i cultura
roman) a asimilat vec4ile
civili$a*ii mediteraneene+
e%perien*ele etruscilor 5n
construc*ii + te4nici 0i
materiale + ca 0i tradi*iile
grece0ti 0i ale popoarelor din
Asia Mic)+ impun1ndu.se
lumii antice ca o civili$a*ie
unitar) .
#oma a l)sat mo0tenire
posterit)*ii opere de art) de o
valoare inestimabil) . Monumentele numeroase + r)mase din timpul
civili$a*iei romane+ arat) marea varietate de !orme ale construc*iilor
romane. cara 0i propor*iile monumentale+ impresionantele
conceptii ale ba$ilicilor+ ale termelor 0i monumentelor !unerare+
noua te4nic) constructiv) a arcurilor 0i bol*ilor+ construc*ia
re$ervoarelor+ a podurilor+ a apeductelor 0i viaductelor+ a 0oselelor+
a arcurilor de trium!+ !ac din ar4itectura roman) Q o enciclopedie
mor!ologic a ar4itecturii Q. Constructiile romane ilustrea$)
m)re*ia + grandoarea 0i autoritatea republicii 0i a Amperiului +
sentimentul de suprema*ie al romanilor asupra lumii .
Ar4itectura a o!erit !orme de mani!estare particulare care au
!ost impuse de cerin*ele vie*ii publice de stat ale societ)*ii #omei
antice. Pietele publice+ ba$ilicile+ am!itreatele+ templele + termele +
locuin*ele particulare + maga$inele + o!ereau ansambluri incluse 5n
concep*ia urbanismului roman + care trasa re*eaua str)$ilor 0i a
arterelor de circula*ie+ 5ntre $ona central) 0i $idurile cet)*ii .
La #oma au !ost construite numeroase !orumuri + de c)tre
5mp)ra*ii romani care le.au dat numele: Ce$ar+ Augustus+ /raian +
,erva + Vespasian . Cel mai important dintre acestea este Jorumul lui
34
/raian + construit la 5nceputul secolului al.AA.lea . Compus din dou)
piete cu un arc de trium! + cu statuia lui /raian + cu templul de cult al
5mp)ratului + cu ba$ilica 9lpia 0i Columna lui /raian+ apare 0i ast)$i ca
cel mai impresionant dintre !orumurile romane .
Columna lui /raian
#omanii au construit
!orumuri pretutindeni unde
armatele victorioase au r)mas
0i au tr)it ca !ort) de
ocupa*ie + din vestul p1n) 5n
estul continentului european +
p1n5 5n Asia Mica sau nordul
A!ricii . "intre toate 5ns) +
ansamblul !orumurilor
imperiale din #oma r)m1ne cel
mai impresionant . (a$ilica+ 5n lumea roman)+ era o
construc*ie care servea ca tribunal + curte de -usti*ie sau burs).
Mari construc*ii cu vaste s)li de reuniuni av1nd spa*iile
interioare 5mp)r*ite prin coloane 0i porticuri+ ba$ilicile erau locul
unde se 5nt1lneau banc4erii + negustorii+ oamenii de a!aceri. (a$ilica
Bmiliana + care era curte de -usti*ie+ sau (a$ilica 8iulia+ ridicat)
de Ce$ar+ sunt repre$entative pentru cl)dirile elegante + bogate
5n coloane 0i sculpturi din marmur).
Am!iteatrul 7 Colosseum.ul inaugurat 5n anul ZC ;5n vremea lui
/itus Jlavius<+ este numit 0i am!iteatrul Jlavian. Bste considerat
cel mai mare am!iteatru roman. Avea o aren) imens) iar subsolul
era ocupat de maga$ine+ cu0ti cu animale s)lbatice+ cabine ale
gladiatorilor. @n aren) aveau loc luptele oamenilor cu animale+
dueluri 5ntre gladiatori+ curse+ etc. Colosseum.ul 5mbina trei stiluri
ar4itectonice clasice: doric+ ionic 0i corintic . Bl simboli$ea$)
continuitatea istoric) a vie*ii #omei 5n decursul secolelor.
35
Colosseum
;DC.ZC< este cunoscut
sub aceast) denumire
datorit) unei statui
gigantice a @mp)ratului
,ero care se a!la 5n
apropierea sa+ dar
adevaratul s)u nume este
Am#iearul lui .la(ian.
@n el se des!)0urau
luptele dintre lei si
cre0tini+ precum 0i alte
spectacole !iind una din
cele mai cunoscute piese de ar4itectur) din lume.
/ermele erau ansambluri ar4itectonice+ ample ca supra!a*)+
av1nd b)i publice+ b)i termale+ vestiare+ s)li 0i spa*ii re$ervate
sportului+ biblioteci+ curte interioar)+ locuri de plimbare+ s)li de
con!erin*e. Celebre ca !rumuse*e+ bog)*ie 0i elegan*)+ termele
erau centrul e%isten*ei citadine 5n care societatea roman) 50i
consuma activitatea. tatuile 0i decora*iile ra!inate din marmur) 0i
mo$aic 5mpodobeau s)lile 0i coridoarele. Capacitatea celor mai
spa*ioase ansambluri de terme era 5ntre 1MCC 0i 3CCC de
persoane . "ac) cele mai vec4i 0i lu%oase sunt /ermele lui
Agripa ;2D.2' 5.Er.<+ cele mai cunoscute la #oma sunt /ermele lui
Caracalla + construite 5n anul 212 + /ermele lui "iocletian 0i
/ermele lui Constantin .
36
/0eo*0e 1incai2
2,eamul care se
!olose0te de una 0i aceea0i
limb)+ corupt) ne5ndoios+ dar
roman) sau latin)+ di!erit)
totu0i de italian)+ !rance$)+
spaniol)+ 5ns) apropiat) cel
mai mult de vallic) 0i de
italian)+ nu numai eu+ ci 0i al*ii
am cre$ut de cuviin*) s) o
numim cu numele general daco.roman)+ de aceea c)+ vorbindu.se 5n
di!erite regiuni 0i provincii+ a primit c4iar 0i nume di!erite de la acele
regiuni sau de la p)r*ile lor...3
Peru Maior2
2..."in cele p1n) aci despre limba l)tineasc) cea comnu $ise
lesne se poate a!la 5nceputul limbei rom1ne0ti. Aceaia se 0tie c)
mul*imea cea nem)rginit) a romanilor+ a c)roara r)m)0i*e s1nt
rom1nii+ pre la 5nceputul sutei a doao de la Es. 5n $ilele 5mp)ratului
/raian+ au venit din Atalia 5n "ac4ia= 0i au venit cu acea limb)
l)tineasc)+ carea 5n vremea aceaia st)p1nea 5n Atalia. A0adar) limba
rom1neasc) e acea limb) l)tineasc) comun)+ carea pre la 5nceputul
sutei a doao era 5n gura romanilor 0i a tuturor italianilor...
37
...Aceaia se pricepe+ c)ci 5ntr) rom1ni s1nt mai multe dialecte...
@ns)+ m)car c) limba rom1nilor e 5mp)r*it) 5n mai multe dialecte+ a
c)ror osebire mai v1rtos st) 5n pronun*ia*ia sau r)spunderea unor
slove+ totu0i rom1nii cei dincoace de "un)re to*i se 5n*eleg laolalt)=
bani+ c)r*i nice nu au !)r) o dialect) singur): desclinirea dialectelor
numai 5n vorb) se aude...3
Mi0ai Eminescu2
2"a+ de la #oma venim+ scumpi 0i iubi*i compatrio*i 7 din "acia
/raian)P e cam 0tersese diploma noastr) de noble*): limba 5ns) am
transcris.o din buc4iile voastre g4ebo0ite de b)tr1ne*e 5n literile de
aur ale limbelor surori. Cam degenerase arborele nostru genealogic
cu c1te o codi*) str)in)+ dar 5l vom cur)*i de toate usc)turile.3
2Legile dup) care cuvintele latine s.au pre!)cut 5n cuvinte
rom1ne0ti 0i.au s!1r0it de mult evolu*iunea lor= 5n momentul 5n care
rom1nii au primit cuvinte slavone+ limba lor era !ormat)+ de secole
de-a.3
2"espre limba principalilor repre$entan*i ai Gcolii Ardelene circul)
5nc) 5n marele public opinii 5n general su!icient de eronate. B drept c)
repre$entan*ii Gcolii Ardelene puneau 5n teorie un accent !oarte
ap)sat pe [[romanitateaTT limbii noastre+ dar nu din vina lor aceast)
5mpre-urare va duce mai t1r$iu la e%ager)rile lipsite de umor ale
latini0tilor.3
Dinu C" /iurescu%3Isoria ilusra a romnilor3<:
2Cre0tinismul daco.roman+ ca 0i limba lor+ este de caracter latin
0i adoptarea lui a avut loc treptat+ prin di!u$area 5n masa locuitorilor+
nicidecum printrUo 4ot)r1re a unei autorita*i centrale;rege+
principe<+ ca 0i 5n alte *)ri.3
38
Samuil Micu2
2) adeverea$)+ a treia+ din limb) cum c) rom1nii ce ast)$i s1nt
5n "ac4iia s1nt din romanii cei vec4i+ c) tot cel ce 0tielimba cea
latineasc) 0i cea rom1neasc) bine cunoa0te cum c) limba cea
rom1neasc) iaste alc)tuit) din cea latineasc) carea+ 5ntru at1tea
neamuri varavare+ m)car r)u stricat)+ tot o au *inut rom1nii 5n
"ac4iia= care lucru cu totul de c re$ut !ace cum c) ei sunt adev)ra*i
!ii 0i nepo*i ai romanilor celor vec4i carii preste toat) lumea
5mp)r)*ea >...? ,ici s) poat) $ice c) rom1nii s.au 5mprumutat din
limba latineasc) pentru 5mp)rt)0irea ce avea cu romanii. C) rom1nii
cei ce acum s1nt 5n "ac4iia+ de multe sute de ani nici o amestecare 0i
nici o 5mp)rt)0ire nu au cu romanii din Ataliia+ de vreme ce sunt
departe unii de al*ii+ 0i 5n mi-locul lor multe osibite neamuri l)cuiesc+
care osibit) limb) au. Aar bine s) poat) $ice cum c) rom1nii au luoat
unele cuvinte de la bulgari 0i de la sloveni 0i de la unguri+ pentru c)
aceste neamuri 0i st)p1ne 0i vecine era 0i 5mpreun) mestecate cu
rom1nii l)cuia 0i s) tr)buia unii cu al*ii+ care lucru b)rba*ii cei
5nv)*a*i bine l.au cunoscut 0i l.au 5nsemnat...3
Miron Cosin%3 Isorie n (ersuri 'olone !es're Mol!o(a &i
4ara Romneasc)5+:
29nde trebuia s) !ie "eus+ avem "umne$eu sau "umned$eu+ al
mieu 5n loc de meus+ a0a s.a stricat limba= unde era coelum+ avem
cierul= 4omo 7 omul= !rons 7 !runte= angelus 7 ind$ierul. 9nele cuvinte
au r)mas c4iar 5ntregi : barba 7 barba+ a0a 0i luna+ iar altele !oarte
mici deosebiri. @n plus s.au mai ad)ugat mai t1r$iu 0i pu*ine cuvinte
ungure0ti. @n s!1r0it+ lu1ndu.se cele s!inte de la s1rbi+ s.au ad)ugat
0i pu*ine cuvinte slavone0ti.3
39
Consanin Canacu,ino%3Isoria 6)rii romne&i5+
2Aar) noi 5nt.alt c4ip de ai no0tri 0i de to*i c1*i sunt rum1ni+
*inem 0i credem+ adeverindu.ne den mai ale0ii 0i mai adeveri*ii
b)tr1ni istorici 0i de al*ii mai 5ncoace+ c) vala4ii+ cum le $ic ei+ iar)
noi+ rum1nii+ s5ntem adev)ra*i romani 5n credin*) 0i 5n b)rb)*ie+ den
carii 9lpie /raian i.au a0e$at aici 5n urma lui "ec4eval+ dupre ce tot l.
au supus 0i l.au pierdut = 0i apoi alt 0i alalt tot 0ireagul 5mp)ra*ilor
a0a i.au *inut 0i i.au l)sat a0e$a*i aici 0i dintr.acelora r)m)0i*) s)
trag p)n) ast)$i rum1nii ace0tea. @ns) rum1nii 5n*eleg nu numai
ce0tea de aici+ ce 0i den Ardeal+ carii 5nc) 0i mai neao0i s5nt+ 0i
moldovenii+ 0i to*i c5*i 0i 5ntr.alt) parte s) a!l) 0i au aceast) limb)+
m)car) !ie 0i ceva0i mai osebit) 5n ni0te cuvinte den amestecarea
altor limbi+ cum s.au $is mai sus+ iar) tot unii s5nt. Ce dar) pe
ace0tea+ cum $ic+ tot romani 5i *inem+ c) to*i ace0tea dintr.o !1nt1n)
au i$vo5t 0i cur).3
Lucian 7oia%8Isroie &i mi in
con&iin6a romaneasca59:;;<+2
2Originile nu se impun de la sine+ ca un
!apt obiectiv.Putem dac) vrem+s) apel)m
la !el de bine la !ormarea #omei sau la
cultura Cucuteni+ la ge*ii lui Eerodot sau
la /raian+ la primele unelte din sile% sau
la desc)lecatul lui ,egru Vod)+la (urebista sau la Cu$a.Bste+ 5n
toate ca$urile o alegere 0i alegerea nu se !ace 5n nici un ca$ dupa
vreun reper 0tiin*i!ic obiectiv+ ci pornind de la !ondul ideologic 0i
de la proiecte pre$ente ale comunita*ii. 3
40

;criticul Adrian Pora\<
Lumea su!ara de Hsindromul
amestecarii limbilor3....de !apt in
mod natural a-ungi sa gindesti in
limba in care esti obligat sa
supravietuiesti. Momentul de
HtrecereH de la o limba la alta este
nespus de straniu si dureros. Ancepi
sa intelegi meta!ora (abilonului si
Hamestecarii limbilorH.
B%erienta emigrarii+ unica+
este un soi de e%perienta
HinitiaticaH in sine+ amintind de
moartea si renasterea rituala+ simti cum mori incet+ tu cel nascut in
limba ta si cum renasti in alta limba. "ar inevitabil+ te simti
HincompletH+ parca re!acut din diverse bucati adunate si HcusuteH
anapoda de un $anatec "octor JranWenstein ."oream sa !ac o
preci$are: nu inteleg din ce motiv am renuntat la Vla4 si Vla4ia si Ham
adoptatH #omania si #oman. An acest sens spuneam ca a !ost preluata
Habu$iv si tar$iuH denumirea populara utili$ata in (i$ant pentru
partea rasariteana a !ostului Amperiu #oman+ respectiv denumirea de
#omania...>!ara HiH din HaH? ub acest nume se de!inea c4iar si prin
anii 12CC.13CC ce mai ramasese din Amperiul (i$antin... >in amintirea
!ostului Amperiu #oman de #asarit....asa se pastrase denumirea
populara? Personal nu inteleg din ce motiv Hai nostriH au renuntat la
vla4 in !avoarea numelui de roman.....
Ai dreptate cind $ici de H!ondul geometricH care a !ost pastrat
in !olclor+ venit direct din Hmatricea primordialaH. a ve$i cum
41
persista latent !ondul geometric+ c4iar la popoare arabe+ inca
nomade+ dar care au !ost in!estate candva+ prin stravec4i contacte
cu aceste ar4etipuri !ormale. "e curand am intrat in maga$inul de
antic4itati si covoare al unui a!gan de origine+ are HpravaliaH desc4isa
c4iar pe strada H$onei $eroH a comertului de lu% toronte$+ adica pe
]oWville Ave. Am ramas socat sa vad imensa colectie >sau mai curand
imensul depo$it? de covoare orientale din pravalia lui A4med+ are de
la covoare vec4i Anatoliene+ pana la productii HtribaleH ale diverselor
grupuri de arabi noma$i din $ona A!ganistan si vecinatatii geogra!ice.
"e la motivele geometrice de pe vasele neolitice+HscoarteH si HstalpiH+
pana la H!igurativulH scoartelor oltenesti P Ancredibile asemanari+
c4iar surprin$atoare+ daca ai in vedere ca multe vin din indepartatele
meleaguri ale Mogulilor sau ale !ostului regat (actrian sau mai nou+
locul noilor !undamentalisti islamici a!lati inca in
seminomadism.....Ateresant persistenta acestor motive ar4etipale in
spatii care acum sunt populate cu 1CC^ alte populatii !ata de
initialele straturi etnice din antic4itate. "ar cum spui si tu+ esenta a
!ost preluata c4iar daca prin alc4imii imposibil de depistat.
#ombul+ meandrul si triung4iurile opuse+ supravietuiesc inca in
covoarele Orientului Mi-lociu.....Culmea e ca asa =ri-ali= cum sun9
!e ei sie o lume9 !e noi a'roa'e nimeni........Antelegi !uria meaO
Jiul meu a $is lui A4med: Hstii ca avem si noi lucruri asemanatoare in
tara nostra O "ar mult mai vec4i....sun multe !acute de oamenii
romani+ din epoca de piatra...H. Vai+ saracu A4med nu pricepea nimic+
am incercat eu sa Hinsaile$H o scurta poveste despre ar4etipurile
!ormate in $orii civili$atiei+ despre spatiul Carpatic+ Anatolia si
spatiul Bgeean.....a!ganul nu intelegea nimic+ cred ca a $is ca sunt un
H!reaWH . Cert e ca din simpatie+ !iul meu a primit cadou de la A4med+
un mic si superb covor manual+ lucrat prin Orient.
O!icialii romani sunt... An !ine+ sper ca macar in viitor se va
putea !ace ceva+ sper sa se mai HprimeneascaH clasa de !unctionari
culturnici si sa putem !ace ceva vrednic pentru #omania+ nu pentru ei
personal. Mai sunt oameni deosebiti pe acolo+ c4iar din cei care
inteleg acest !el de Hactiuni de reabilitare culturalaH sau mai curand
42
spus de Hsel! promotionH+ dar sunt prea putini acum..... tiu toata
povestea cu colonistii romanii si ocuparea procentuala a teritoriului
nostru+ componenta etnica a HlegiunilorH+ am studiat povestea in
amanuntime+ pe la 1M ani+ adica atunci cand am avut prima Hcri$a
etnogeneticaH ma-ora....!iind la varsta speci!ica intrebarilor de genul
Hcine suntem O de unde venimO....H
Bu am o alta HteorieH !ata de dl avescu+ una mai putin
spectaculoasa+ c4iar modesta si naturala. /ind sa cred ca dacii nu
vorbeu un soi de latina+ acest aspect nu implica automat asimilarea
HsentinteiH cum ca traco.geto.dacii sau romani$at in esenta
dimensiunii lor interioare...nici vorba P Cred ca mai curand a !ost un
proces !iresc+ intamplat cu mult timp dupa cedarea coloniei "acia
catre Hnoii !ederatiH+ 8otii. Vec4ii locuitori geto.daci+ au !ost initial
Hde$articulatiH de agresiunile romane si mai apoi de numeroasele
inva$ii devastatoarelor ale populatiilor migratoare. Ancestralele
populatii vla4e >sau post daco.gete+ cum pre!eri?+ indiscutabil
sedentar.agricole >c4estia cu esenta nomada sau pr!und
trans4umanta... e cam penibila?+ au !ost nevoite sa se Hspri-ineH
cumva+ asa ca au strans relatiile cu cei apropiati de nivelul lor de
civili$atie+ asa ca vec4ii dusmani au devenit in timp parteneri egali+
a!lati si ei la grea incercare....din motive comune. Mai cred ca in
aceasta imensa ecuatie trebuie sa nu uitam de elementul crestin si de
!aptul ca limba de promovare a acestuia a !ost pentru multa vreme
latina.....iar mai apoi au !ost produse sinte$ele slavo.bi$antine de tipul
al!abetul 8lagolitic si mai apoi C_rillic . "e remarcat ca intre $ona te
timp a He%.voto.ului de la (iertanH si primele te%te cu caractere
c4irilice+ vla4ii nu au prea !ost tentati de scrierea greaca a vec4ilor
vecinilor Pontici sau mai apoi+ a stapanitorilor bi$antini....(a c4iar
atunci cand au putut+ au provocat rascoale dure contra autoritatii
bi$antine >ce domnea pe o mica parte a teritoriului nostru?.
e produce o sinte$a ciudata+ aici intelegi cam ce latina vorbeau
HcolonistiiH de atunci si Hnoii cetateni ai romeiH...!i% cum se
HvorbesteH engle$a in /oronto+ adica cu sute de accente amestecate+
completante de multe ori de cuvinte din alta limba+ scapate den
43
greseala de Hnoul canadianH....dar sa nu uitam cate culturi sunt
amestecate acum in Canada si pe acest continent in special P e va
naste incet un nou popor+ cum o sa arate el si cat de vital o sa !ie....nu
stim. "ar este straniu sa ve$i tinerii a!ro.asiatici sau a!ro.arabi sau
te miri ce noi incrucisari uluitoare....Cum simt acestia O Care sunt
HvalorileH la care se alinia$a O 8reu de $is+ dar un lucru surprind cu
claritate+ e%ista un H!ilon ancestral al loculuiH+ c4iar daca vec4ii
bastinasi au !ost 4aituiti de mult spre ,ord....dar acest spirit renaste
c4iar e%primat in noua limba a invadatorilor anglo.sa%oni.... Bu unul
sunt mandru ca sunt VLAE si sunt convins ca prin vinele mele curge
amesrtecat atat sangele cucutenienilor cat si al celor veniti mai
tar$iu+ al dacilor si celor veniti dupa.... Vrem sau nu sa recunostem+
suntem o imensa sinte$a+ asa cum sunt si actualii italieni+ iranieni sau
greci..... per sa nu ma intelegi gresit+ nu spun ca vec4ii daci au !ost
HasimilatiH de romani+ cred ca au !ost comple%e procese+ unele c4iar
amintind de Hprincipiul vaselor comunicanteH
C1ntecul gintei latine
C1ntecul gintei latine
44
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
2Latina gint) e regin)
@ntre.ale lumii ginte mari=
Ba poart).n !runte.o stea divin)
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot 5nainte
M)re* 5ndreapt) pa0ii s)i.
Ba merge.n capul altor ginte
V)rs1nd lumin).n urma ei.
Latina gint) e vergin)+
Cu !armec dulce+ r)pitor=
tr)inu.n cale.i se 5nclin)
Gi pe genunc4i cade cu dor.
Jrumoas)+ vie+ $1mbitoare+
ub cer senin+ 5n aer cald+
Ba se mirea$).n splendid soare+
e scald).n mare de smarald.
Latina gint) are parte
"e.ale p)m1ntului comori
Gi mult voios ea le 5mparte
Cu celelalte.a ei surori.
"ar e teribil).n m1nie
C1nd bra*ul ei liberator
Love0te.n cruda tiranie
Gi lupt) pentru.al s)u onor.
@n $iua cea de -udecat)+
C1nd !a*).n cer cu "omnul s!1nt
Latina gint).a !i.ntrebat)
Ce a !)cut pe.acest p)m1ntO
Ba va r)spunde sus 0i tare:
++OP "oamne+.n lume c1t am stat+
@n oc4ii s)i plini de.admirare
Pe tine te.am repre$entatP3
45
La 1Z Mai 1ZDZ+ la Mirce0ti a !ost
publicat) una dintre capodoperele
literaturii rom1ne+ 3C1ntecul gintei
latine3 5n care Alecsandri a 5mbinat
patriotismul cu admira*ia pentru
mo0tenirea primit) din stramo0i.Pentru el
0i pentru mul*i al*ii+ originea latin) este
o onoare+ un lucru de care to*i rom1nii ar
trebuii s) se simnt) m1ndrii 0i tocmai din
acest motiv a scris o poe$ie 5nc4inat)
neamului+ gintei latine.
"e.a lungul a patru stro!e a c1te
opt versuri cu m)sura de D.N silabe+ ritm
tro4aic 0i rim) 5ncruci0at)+ poetul sl)ve0te originea poporului nostru
numin1nd latina 3regina 5ntre a lumii ginte mari3.3 C1ntecul gintei
latine abunda 5n epitete !ie ele simple sau duble+ substantivale sau
verbale: 3stea divit)3+ 2timpi seculari3+ 2!armec dulce+ r)pitor3+
2!rumoasa+ vie+ $ambitoare3+3cer senin3+3aer cald3+ 2splendid soare3;cu
inversiune<+3mare de smarald.Pe l1nga epitete+ Alecsandrii !olose0te
0i personi!icari: 2merge.n capul altor ginte3+ 2se scald) 5n mare de
smarald3+3love0te 5n cruda tiranie3. C4iar mai mult decat at1t+ ginta
latin) este tratat) ca un veritabil persona- ce 5ntrebat de "umne$eu
ce a !)cut pe acest pamant + r)spunde evlavioas) c) a repre$entat
credin*a+ aici !)c1ndu`se alu$ie la !aptul c) poporul latin era cre0tin+
o alt) comoar) de pre* mo0tenit) din str)buni.3 C1ntecul gintei latine3
este un adev)rat e%emplu de patriotism ce ne 5nva*) s) ne pre*uim
originile+ s) !im m1ndrii 0i onora*i de trecutul nostru ca popor 0i s)
mul*umim pentru tot ce am dob1ndit de la vite-ii stramo0i carora le
dator)m limba+ p)m1natul+ unitatea 0i prestigiul unei *ari ce de a
lungul istoriei a luptat 0i 5nc) mai lupt) pentru un viitor mai bun+
pentru libertate+ dreptate si adev)r.
46

#evolta !ondului nostru nelatin
#evolta !ondului nostru nelatin
Lucian (laga
Lucian (laga
Acest orgoliu al latinitatii noastre e mostenirea unor vremuri
cand a trebuit sa su!erim rasul bat-ocoritor al vecinilor+ care cu orice
pret ne voiau sub-ugati. A$i e lipsit de bun.simt. Vorbim despre
spiritul culturii noastre= vrem sa !im numai atat: latini . limpe$i+
rationali+ cumpatati+ iubitori de !orma+ clasici . dar vrand.nevrand
suntem mat mult. Ansemnatul procent de sange slav si trac+ ce
clocoteste in !iinta noastra+ constitute prete%tul unei probleme+ care
ar trebui pusa cu mai multa indra$neala. >...?
Cunoastem e%perimentul incrucisarii unei !lori albe cu !loarea rosie a
aceleiasi varietati. (iologii vorbesc despre asa.numitele dominante.
Ce inseamna cuvantul acestaO Ca in generatiile noua ce se nosc din
impreunarea celor doua !lori . insusirile uneia dintre ele sunt
stapanitoare= bunaoara cele mai multe vor!i albe. .a dovedit insa ca
din cana in cana cu oaresicare ciudata regularitate reapar si insusirile
curate ale celeilalte !lori. B o i$bucnire din Mister+ cand nici nu te
astepti. Vec4ile insusiri le.ai cre$ut pierdute pentru tot.deauna+ ele
se a!irma totusi din timp in timp in toata splendoarea trecuta. Antr.o
indepartata analogie cu e%perimentul acesta biologic . atat de
convingator in simplitatea sa . se poate spune ca in spiritul romanesc
e dominanta latinitatea+ linistita si prin e%celentd culturala. Avem
insa un bogat !ond latent slavo.trac+ e%uberant si vital+ care oricat
ne.am impotrivi+ se desprinde uneori din corola necunoscutului+
rasarind puternic in constiinte. imetria si armonia latina ne e
adeseori s!artecata de !urtuna care !ulgera molcom in adancimile
oarecum meta!i$ice ale su!letului romanesc.
B revolta !ondului nostru nelatin.
,u e lucru nou: suntem morminte vii ale stramosilor. Antre ei sunt de
aceia pe care ii ocrotim si.i imbratisam cu toatd cdldura+ din motive
istorice si politice= dar avem si stramosi pe care ii tratam ca pe niste
47
copii vitregi ai nostri. Atitudine lipsitd de intelepciune deoarece cu
cat ii tinem mai mult in !raul intunericului. cu atat va !i mai aspra+
mai tumuduloasa . putand sa devina !atala3 priviliagiatilor H de a$i.
Astoria noastra se proiectea$a mai mult inviitor decat in trecut.
;Lucian (laga+ #evolta !ondului nostrum nelatin
in revista 8andirea <
B%ista si cuvinte de origine slava care pot numi situatii !undamentale=
unele dintre ele sunt+ daca nu sinonime+ oricum dintr.o s!era
semantica similara cu acelea invocate de Calinescu din !ondul latin ;a
nada-dui+ du4uri+ varsta+ plugar+ glie+ oranduiala+ ogor+ grebla+ crivat+
viscol+ va$du4 etc.<. La !el+ cuvintele de origine latina pot arata+ la
randul lor+ in!irmitati su!letesti si trupesti ;misel+ imputit+ lenes+
nebun+marsav+ scarnav+ trandav+ nauc< sau pot traduce si ele ++groa$a
in!ernala si esc4atologicaH
;Mircea Martin+ 8. Calinescu
si ++comple%eleH literaturii
romane+ 1NZ1<
++"esi staruie asupra importantei primordiale a !ondului latin de care
leaga vec4imea si demnitatea noastra+ 8. Calinescu intelege ca !orta
si !armecul limbii romane nu sta in puritatea ei+ ci+ dimpotriva+ in
amestecul rodnic al unor elemente si valori eterogene.H
;Mircea Martin+ 8. Calinescu
si ++comple%eleH literaturii
romane+ 1NZ1<
Cele $ece limbi romanice au statut di!erit+ unele sunt limbi
nationale ;portug4e$a+ spaniola+ !rance$a+ italiana+ romana<+ iar altele
sunt limbi regionale: catalana ;Catalun_a+ regiune autonoma din estul
paniei<+ provensala ;sudul Jrantei<+ retoromana ;dialecte din estul
Blvetiei<+ sarda ;insula ardinia+ apartinand Ataliei<. Limba dalmata+
48
vorbita pe coasta dalmata din Croatia+ a disparut la s!ars-tul secolului
al 6l6.lea ;ultimul vorbitor al dalmatei se stinge din viata /n 1ZNZ<.
Ast!el+ limba romana ramane singura in grupul limbilor romanice
orientale
++"e la ramleni+ ce le $icem latini+ paine+ ei $ic panis= came+ ei $ic cam+
gaina+ ei $ic gaiina= muiarea+ mulier+ !ameia+ !emina= parinte+ pater++ al
nostru+ noster !i altele multe den limba latineasca+ ca de ne.am socoti
pre amaruntul+ toate cuvintele le.am intelege.H
;8rigore 9rec4e+ Letopisetul /arii Moldovei<
"ialectele limbii romane:
S dialectul daco.roman s.a de$voltat in nordul "unarii+ pe teritoriul
actual al #omaniei+ are numarul cel mai mare de vorbitori+ a evoluat
ca limba literara+ dar si.a diversi!icat in timp varietal regionale+ sub.
dialecte: banatean+ crisean+ maramuresean+ moldovean si muntean:
S dialectul aroman s.a de$voltat in $one din mai multe tari balcanice
;8recia+ Albania+ Macedonia+ (ulgaria<+ scris cu al!abet grecesc+ apoi
latin+ are o literatura culta= aromanii au trecut si in secolul al 66.lea
prin stramutari dintr.o $ona in alta+ datorita tramantarilor istoriei=
multi s.au stabilit in #omania=
S dialectul megleno.roman are po$itie intermediara intre cele doua+
cca. 'CCC de vorbitori in $one restranse si compacte ;regiunile
Meglen si alonic din 8recia+ Voivodina din erbia+ orasele
8evgeli-a si Wop-e din Macedonia<= lipsesc scrierile culte+ iar
literatura populara s.a pastrat sn cateva culegeri de la inceputul
secolului al 66.lea=
S dialectul istro.roman se a!la in curs de disparitie+ cca 1'CC de
vorbitori+ in nord.vestul Croatiei ;mai ales sate din peninsula Astria<=
are o literatura populara ;dominata de basme scurte+ snoave+
proverbe<+ putine scrieri culte.
49
Cu serio$itate despre originea limbii rom1ne Cu serio$itate despre originea limbii rom1ne
Mi4ai Vinereanu Mi4ai Vinereanu
/itlul acestei lucr)ri poate ridica semne de 5ntrebare pentru
aceia ce 50i 5nc4ipuie c) originea limbii noastre este un !apt clar 0i
bine stabilit.
Cercetarea atent) a mai multor limbi indo.europene antice 0i
moderne precum sanscrita+ 4itita+ lituaniana+ letona 0i mai ales
albane$a de$valuie cercet)torului multe surpri$e. ,u este o
e%agerare s) spunem c) cel pu*in 5n anumite privin*e rom1na se
apropie de sanscrit) la !el de mult ca 0i de latin). Avem rom. p)m1nt+
sansc. b4uman ; [ ag4;d<em or g4emon<+ dar lat. terra+ ori rom. boier+
lit. ba-oras+ alb.bu-ar+ precum si sansc. b4aru. Altele au corespondent
at1t 5n latina+ dar 0i 5n sanscrit)+ dar cel sanscrit este mai apropiat
sau aproape identic cu cel rom1nesc. "e e%emplu rom. apa+ sansc. ved.
apa+ av. ap+ 4it. uappe+ dar lat. abua+ ori rom. soare+ sansc. sur_a + lit.
saule+ lat. sol.is. /rebuie preci$at c) aceste asem)n)ri se datorea$)
!ondului comun indo.european 0i nu este vorba aici de nici un !el de
5mprumuturi+ a0a cum de multe ori s.a cre$ut. "ac) aceste limbi au
anumite elemente le%icale+ mor!ologice ori sintactice 5n comun nu
5nseamn) c) avem de.a !ace 5n mod necesar cu 5mprumuturi. Cum am
men*ionat mai sus natura 5mprumuturilor se poate stabili 5n ba$a unor
legi !onologice.
50
Acum la 5nceputul celui de.al treilea mileniu cred c) este 5n s!1r0it
timpul s) spunem c) ideea latinit)*ii+ sus*inut) 5n mod continuu de la
Gcoala Ardelean) 5ncoace+ trebuie revi$uit) la modul cel mai serios.
,u este o e%agerare s) spunem c) aceasta idee a !ost o piedic)
serioas) 5n calea acelor cercet)tori ;romani sau str)ini< care s.au
ocupat cu studiul originii limbii 0i poporului rom1n. ,u poate contesta
nimeni c) aceast) idee a avut puternice motiva*ii sociale 0i na*ionale
pentru promovarea drepturilor rom1nilor din /ransilvania 0i apoi
pentru a g)si un loc poporului rom1n 5n Buropa modern)+ dar cred c) a
venit 5n s!1r0it timpul ca adev)rul istoric s) prime$e+ pentru c)
adev)rul trebuie spus mai devreme sau mai t1r$iu indi!erent cum ar
ar)ta. @n ca$ul nostru nu avem dec1t s) promov)m o istorie absolut
ie0it) din comun cu care mul*i+ !oarte multi s.ar m1ndri.
.a !)cut mult ca$ pe tema coloni$)rii "aciei 0i romani$)rii popula*iei
locale. .a mers de la ideea e%trem) ca popula*ia "aciei a !ost
e%terminat) ;Gcoala Ardelean)<+ "acia !iind repopulat) cu vorbitori
de limb) latin)+ p1n) la alt) idee e%trem) c) "acia a r)mas pustie
dupa retragerea lui Aurelian ;#osler et comp.<. Bvident c) ambele
sunt teorii e%tremiste 5n !lagrant) contradic*ie cu adev)rul istoric.
@ntre aceste dou) e%treme e%ist) o serie de alte teorii bine
cunoscute+ dar care nu aduc mai multe servicii adev)rului istoric.
Pentru a !i mai conving)tor s) trecem 5n revist) doar c1teva !apte
istorice. Mai 5nt1i trebuie preci$at c) romanii nu au ocupat ;0i
51
eventual coloni$at< dec1t 1FD din actualul teritoriu de la nordul
"un)rii 5n care se vorbe0te rom1ne0te.
6enopol spunea c) cucerirea "aciei de c)tre romani a constituit o
gre0eal) politic)+ ceea ce este corect. Bl sus*ine c) "un)rea nu
trebuia dep)0it) constituind o bun) ap)rare. O provincie 5ntemeiat)
peste "un)re era greu de ap)rat. Antr.adev)r imperiul putea !i mai
u0or de ap)rat pe "un)re. "e !apt cred c) romanii au 5n*eles acest
lucru+ dar desigur 5n politic) e%ist) mai 5ntotdeauna mai multe solu*ii
la o problem)+ totul este s) se gaseasc) solu*ia cea mai adecvat).
#omanii au considerat probabil c) pentru o mai bun) aparare a
imperiului este bine s) ocupe 0i *)rmul st1ng. 9n regat puternic la
nord de "un)re+ 5n imediata vecinate a grani*ei imperiului+ condus de
un rege 0i o nobilime ostil) Amperiului #oman+ constituia un pericol
permanent pentru romani. e 0tie c) dacii treceau des "un)rea
atac1nd provinciile romane de la sudul "un)rii. @n plus+ un !actor
esen*ial care a contribuit la invadarea "aciei au !ost avu*iile "aciei 0i
5n special aurul dacilor din Mun*ii Apuseni. Punct1nd aceste date
reiese c) romanii nu au inten*ionat vreodat) s) ocupe 0i s) controle$e
tot teritoriul regatului dacic+ nicidecum s).l 0i coloni$e$e ceea ce nici
nu au !acut. Pe scurt+ scopul trecerii la nord de "un)re a !ost de a
elimina un regat care constituia un pericol pentru #oma 0i de a.i -e!ui
bog)*iile.
52
@ns) la numai 11 ani de la terminarea celui de.al doilea r)$boi daco.
roman+ 5ncep inva$iile de tot !elul. Provincia "acia /raiana cuprindea
doar Oltenia+ (anatul 0i sud.vestul /ransilvaniei. ,e putem da seama
acum 5n ce condi*ii a putut avea loc romani$area acelei !rac*iuni de
teritoriu al "aciei ocupat de romani. @n aceast) atmos!er) de
permanent con!lict dintre st)p1nitori 0i localnici+ romani$area
localnicilor nu putea !i de pro!un$ime. Japtul c) s.au g)sit multe
inscrip*ii romane 5n "acia+ acesta nu este un semn c) popula*ia
satelor era romani$at). "oar popula*ia ora0elor obi0nuia s).0i pun)
ast!el de inscrip*ii care popula*ie era vorbitoare de limb) latin)+ 5n
marea lor ma-oritate ne!iind b)0tina0i= ori aceast) popula*ie 5mpreun)
cu armata s.a retras odat) cu retragerea lui Aurelian+ cum spun 0i
autorii antici. Pe aceste a!irma*ii 0i.a ba$at 0i #osler teoriile sale
bine5n*eles distorsionindu.le. Popula*ia b)0tina0) locuia la sate 0i
desigur nu obi0nuia s).0i pun) inscrip*ii ;sau dac) 50i puneau nu erau
din piatr) 0i nu au r)mas<+ a0a cum !aceau coloni0tii de la ora0e+
vorbitori de latin).
@ntrebarea c4eie este cum au reu0it ace0ti daci b)0tina0i+ locuind 5n
teritoriul ocupat de romani s) r)sp1ndeasc) o limb) ;pe care mul*i din
ei nu o cuno0teau bine< pe o ra$) de peste 1CCC de Wilometri spre
nord 0i r)s)rit. Mai ales spre r)s)rit+ aceast) arie este cu mult mai
5ntins). C4iar ast)$i aproape pe tot teritoriul 9crainei sunt vorbitori
de limb) rom1n). Acest lucru devine 0i mai imposibil dac) ne g1ndim
53
c) invadatori de tot !elul veneau din aceea0i direc*ie. B%plica*ia cea
mai plau$ibil) esta una singur): str)mo0ii acestor vorbitori de limb)
rom1n)+ cu alte cuvinte rom1ni+ au tr)it pe acele meleaguri de mii de
ani. .a trecut prea u0or peste aceste date+ ori este 0tiut de toat)
lumea c) 0tiin*a se !ace numai 0i numai pe ba$) de dove$i. Ca s)
e%empli!ic cum s.a !)cut 0i se mai !ace 5nc) de c)tre unii 5nc) 0tiin*a+
dau mai -os un citat din HAstoria limbii rom1neH a lui Al. #osetti. C1nd
vorbe0te de teritoriul de !ormare al limbii rom1ne+ el spune: HLimba
rom1n) s.a de$voltat pe o larg) ba$) teritorial) romani$at)
cuprin$1nd provincia "acia nord.dun)rean) propriu.$is) adic):
Oltenia+ (anatul 0i /ransilvania 0i cel)lalte teritorii care n.au intrat
sub autoritatea roman)+ !iind locuite de c)tre Vdacii liberiV+ Muntenia
0i sudul MoldoveiH 0i te%tul continu) 5n aceea0i bine cunoscut) limb)
de lemn prin care se reu0e0te per!orman*a unic) de a vorbi !)r) s)
spui nimic. #osetti 0i ca el mul*i al*ii nu.0i ba$ea$) argumenta*ia pe
date istorice sau lingvistice+ ci pe anumite 0abloane stereotipe+ care
nu spun nimic.
54
Lucian (oia 7 2Astorie 0i mit 5n con0tiin*a rom1neasc)3+ Eumanitas+
2CCC
Adol! Armbruster 7 2#omanitatea rom1nilor. Astoria unei idei3+ ed.
Academiei+ 1ND2+ pp. 3Z.MM
orin Mitu 7 28ene$a identit)*ii na*ionale la rom1nii ardeleni3+ ed.
Eumanitas+ 1NND+ pp. 2D3.2Z2
Ovidiu (abu.(u$nea 7 2"acii 5n con0tiin*a romanticilor no0tri:
sc4i*) la o istorie a dacismului3+ ed. Minerva+ 1NDN
"eac+ Augustin 7 2Astoria adev)rului istoric3 ;vol. A<+ Bd. /entant+
2CC1
"ensu0ianu+ ,icolae 7 2"acia preistoric)3+ Bd. Meridiane+ 1NZM
"ragan+ Aosi! Constantin 7 2,oi+ /racii 7 Astoria multimilenar) a
neamului rom1nesc 27 Bd. crisul rom1nesc+ 1NDM
Bliade+ Mircea 7 2"e la Kalmo%is la 8eng4is.Ean3+ Bd. Gtiin*i!ic) 0i
enciclopedic)+ 1NZ84eorg4e+ 8abriel 7 2tudii de cultur) 0i
civili$a*ie rom1neasc)3+ Junda*ia 81ndirea+ 2CC1
8ramatopol+ Mi4ai 7 2Art) 0i ar4eologie dacic) 0i roman)3+ Bd.
port . turism+ 1NZ2
Anternet
8eorge Calinescu:3Astoria literaturii romane3+editura Minerva+1NZ3
Dinu C. Giurescu- Istoria ilustra a romnilor
Constantin Cantacuzino- Istoria rii romneti
Miron Costin- Istorie n versuri polone despre Moldova i ara
!omneasc
"icolae Densuianu- #Dacia preistoric#
$asile %lecsandri- Cantecul &intei latine
'ucian (la&a- !evolta )ondului nostru nelatin
55
BLBVAA:O(#BXA (O8"A,
M9,/BA, A"#AA,
MA#/B,A9C OVA"A9
P#OJBO# COO#"O,A/O#: 8A(#ABLA /BJA,C9
Clasa a 6A.a 8
C.,. 2MAEAA BMA,BC93 9CBAVA

56