Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dumitrescu
ISBN 973-95583-9-9
VOICH1TA IONESCU
DICŢIONAR
LATIN - ROMÂN
Ediţia a II-a
EDITURA ORIZONTURI Bucur
eşti
Tehnoredactare computerizată
DORA BOGDAN
ELECTROPROIECT S.A. Secţia 1
ADELINA PIATKOWSKI
Martie, 1992
NOTA
Am conceput Dicţionarul latin-rotnân ca un instrument de
lucru practic şi util pentru elevi, studenţi, profesori, pentru cei
care au tangenţă cu ştiinţele umaniste, excepţie făcînd unele
domenii speciale ca medicina, biologia, agronomia etc.
Apariţia acestei, lucrări umple un gol în literatura de
specialitate, prin faptul că în ultimii douăzeci şi cinci de ani nu au
mai apărut dicţionare de nivel mediu de limbă latină, din motive
binecunoscute. Selectarea cuvintelor : care se încadrează în
specificul lucrării - s-a făcut după criterii similare dicţionarelor
tradiţionale si vocabularelor din manualele de limbă latină,
editate în perioada 1960-1970.
Dicţionarul cuprinde, cu prioritate, cuvinte ce se întîlnesc la
autorii clasici, ale căror sensuri au fost sistematizate şi redate logic
după criteriul etimologic.
Dimensiunile impuse Dicţionarului, prin însuşi scopul urmărit,
nu au permis nuanţarea in extenso a sensurilor şi nici ilustrarea
lor prin exemple, în schimb, deosebirile de înţeles ale cuvîntului
latin, dobîndite în context sau prin mutaţia categoriei gramaticale,
au fost redate cu multă atenţie pentru a înlesni înţelegerea corectă
a expresiilor şi a construcţiilor sintactice, specifice limbii latine.
Dorim pe această cale să aducem mulţumiri distinsei Doamne
profesor universitar doctor docent Adelina Piatkowski, pentru
sfaturile date cu ocazia lecturării manuscrisului prezentului
dicţionar.
Lucrarea de faţă, lipsită de valenţele perfecţiunii, dar perfec-
tibilă prin sugestiile şi observaţiile pe care le aşteptăm, sperăm să
îşi dobîndească utilitatea, constituindu-se ca un mijloc rapid de
orientare şi înţelegere a celor mai uzuale cuvinte din latina clasică.
AUTOAREA
ABREVIERI
adductus, -a, -iun pon.pt. (v. adduco) adlectlo, -onis s.f. adăugire; sporire;
şi adj. strîns, zbîrcit; (fig.) încordat; repetare a unui cuvint
întunecat; sever, rigid adigo, -«re, -egi, -actum vb.t. a împinge,
adedo, -ere, -edi, -esum vb.t a mînca a duce cu forţa, a mina către; a arunca;
din, a consuma; a mistui, a istovi (fig.) a constringe, a forţa
adeo adv. atît de, aşa de, pînă acolo, adimo, -ere, -emi, -emptum vb.L a lua,
pînă intr-atît; ba chiar, tocmai; mai a răpi, a smulge
ales: pe deasupra adipiscor, -dipisci, -deptus sum vb.t.
adeo , -Ire, -Ivi, -itum vb.t. şi vb.L a dep. a cîştiga, a dobîndi, a obţine; a
merge la, a veni către, a se apropia; atinge; a ajunge
a vizita, a cerceta; a se adresa cuiva; aditus, -us x m. acces, intrare, apropie-
a înfrunta, a ataca; a lua asupra sa re; calea (mijlocul) de a ajunge la ceva
adeps, -ipis s.m. şi s. f. grăsime, untură; adiudico, -are, -avi, -atum vb.L a adju-
(fig.) moliciune deca, a-i da drept asupra; a atribui
adeptus, -a, -nm partpf. (v. adipiscor) adiumentum, -i s.n. ajutor
şi adj. dobîndit, ciştigat adinnctio, -onis s.f. unire, legătură;
adhareo, -ere, -haesi, -haesum şi adaos
adhaeresco, -ere, -haesi, -haesum adiungo, -ere, -iunxi, -iunctum vb.L a
vb.L a se fixa, a se lipi, a se înfige; înjuga; a lega, a uni; a adăuga; a cîştiga,
(fig.) a se alipi, a se ataşa, a se ţine
a atrage
strins; a fi alăturat, a fi învecinat
adiuratio, -onis s.f. jurămint
adhaesio, -onis s.f. aderare, alipire
adiuro, -are, -avi, -atum vb.L a jura; a
adhibeo, -ere, -hibui, -hibiium
vb.t. a apropia, a pune lingă, a ruga cu stăruinţă, a conjura
adăuga; a întrebuinţa, a folosi; a adiutor, -oris s.m. aliat, partizan, cel
arăta; a oferi; a chema, a atrage; a care ajută pecineva
trata, a se purta adiutorium, -ii s.n. ajutor
adhortatlo, -onis s.f. îndemn, adiuvo, -are, -iuvl, -iutum vb.L a ajuta,
îmbărbătare, povăţuire a favoriza, a servi la, a fi folositor la
adhortor, -ari, -atuş sum vb.L dep. a administer, -tri s.m. administrator,
îndemna, a încuraja, a îmbărbăta ajutor, slujitor;. (fig.) unealtă, in-
adhuc adv. pînă acum, încă, pe deasu- strument
pra, pe Ungă administrano, -onis s.f. serviciu; ad-
adiaceo, -ere, -iacul vb.L a se afla lingă; ministrare; conducere
a se învecina; a fi aproape administrator, -oris s.m. administra-
adicio, -ere, -ieci, -lectura vb.t. a arun- tor; conducător
ca (spre); a îndrepta; a adăuga, a administra, -are, -avi, -atum vb.L a da
spori o mină de ajutor, a conduce, a dirija,
a îndeplini
ADM-ADS
adstringo, -ere, -strimd, -strlctnm vb.t adversus (adversum) adv. şi prep. (cu
a stringe, a lega, a înlănţui; a ac.) în faţă, către, contra, dimpotrivă
constringe adverto, -ere, -verti, -versnm vb.t. a
adsurn, -esse, adfui (afful) vb.L a fi de întoarce, a îndrepta spre; a atrage
faţă, a participa, a fi alături de cineva; spre sine; a fi atent, a observa
a fi, a exista advesperascit impers. se înserează
adulatio, -onis s.f. linguşire advocatio, -onis s.f. apărare, pledoarie,
adulor, -ari, -atus sum vb.L şi vb.t dep. ajutor dat unui acuzat
a se linguşi pe lingă cineva; a adula advocatns, -i s.m. apărător, avocat
adulter, -era, -erum adj. necinstit (in advoco, -are, -avi, -atum vb.L a chema
viaţa conjugală), neruşinat in sprijin; a convoca; a apela
adultere, -are, -avi, -atum vb.L a necin- advolvo, -ere, -volvi, -volutum vb.L a
sti (o femeie), a corupe; a falsifica rostogoli către, a prăvăli; a se proster-
adultus, -a, -utn parLpf. (v. adolesco) na (refl.)
şi adj. dezvoltat; înaintat în timp; ma- adytum, -i s.n. sanctuar
re, adult, matur aedes, -is s.f. (sg.) templu; (pL) casă,
adumbratio, -onis s.f. imagine umbrită; locuinţă
schiţă aedificatio, -onis s.f. clădire, casă
adumbro, -are, -avi, -atum vb.t. a um- aedificator, -oris s.m. constructor, cel
bri, a acoperi; {pg.) a schiţa, a descrie care clădeşte
pe scurt; a imita aedificinm, -ii s.n. clădire; edificiu
aduncitas, -atls s.f. curbură; îndoitură aedifico, -are, -avi, -atum vb.L a face
aduncus, -a, -um adj. îndoit, încovoiat o clădire, a zidi, a construi
adusque prep. (cu ac.) pînă la; adv. cu aedilis, -is s.m. edil, magistrat roman
totul, în întregime, complet însărcinat cu îngrijirea oraşului
advectio, -onis s.f. transportare aedituus, -i s.m. custode, păzitor al
advectus, -us s.m. transport templului
adveho, -ere, -vexi, -vectum vb.t. a aeger, -gra, -gram adj. bolnav, slab,
aduce, a transporta, a căra suferind; trist, nenorocit
advenio, -ire, -veni, -ventum vb.L a veni aegre adv. cu durere, cu greu, anevoie,
curind, repede; a sosi, a ajunge contrar voinţei
advenit impers. se întimplă aegresco, -ere, -evi, -etum vb.L a se
adventus, -us s.m. sosire, venire; atac, îmbolnăvi; a se întrista
invazie aegrimonia, -ae s.f. mîhnire, supărare
adversarius, -a, -ntnadj. adversar; care aegrotatio, -onis s.f. boală, suferinţă
stă contra cuiva; duşman aegroto, -are, -avi, -atum vb.L a fi bol-
adversor, -ari, -atus sum vb.L dep. a se nav, a fi suferind
opune, a fi contra aegrotus, -a, -um adj. bolnav
AEM-AFF . 1
8
aemulatio, -onis s.f. întrecere; rivalita- aerumnosus, -a, -um adj. trudit; ne-
te; emulaţie norocit, chinuit
aemulor, -ari, -ataş sum vb.t. şi vb.L 'aes, aeris s.n. aramă; obiect de aramă;
dep. a năzui să egaleze; a invidia, a bani, plată, soldă
rivaliza cu, a imita aesculns, -i s.f. stejar
aemnlus, -a, -um adj. emul, rival, ad- aestas, -atis s. f. vară
versar, care caută să egaleze aenus aestus, -us s.m. căldură mare; arşiţă;
(abaeneus), -a, -am adj. (fig.) forţă; violenţă; pasiune
arămiu; de aramă; de bronz aenigma, aesnmatio, -onis s.f. evaluare, preţuire,
-tis s.n. ghicitoare, enigmă aequalitas, apreciere
-atis s.f. egalitate aequaliter adv. la aestimo, -are, -avi, -atum vb.L a eva-
fel, egal, uniform aequatlo, -onls s.f. lua, a preţui, a socoti, a aprecia
egalizare aeque adv. la fel, tot aşa de, in aestivus, -a, -um adj. de vară
mod egal aequilibrium, -U s.n. aestuarium, -ii s,n. estuar; lagună,
echilibru, egalitate perfectă mlaştină
aeqnlpero, -are, -avi, -atum vb.L a ega- aestno, -are, -avi, -atum vb.L a fierbe,
la, a pune deopotrivă; a compara a fi încins, a clocoti; (fig.) a dori cu
aequitas, -atis s.f. echilibru sufletesc, ardoare, a fi agitat, a fi chinuit
calrd; echitate, egalitate, dreptate aestus, -us s.m. căldură, fierbinţeală,
aeqno, -are, -avi, -atum vb.L a netezi; arşiţă, foc; (fig.) clocot, zbucium (su-
(fig.) a egala aequor, -oris s.n. fletesc), pasiune; mare agitată, valuri
suprafaţă întinsa, şes; aetas, -tis s.f. vîrstă, viaţă, generaţie;
întinsul mării; ape; mare aequus, -a, timp, epocă
-um adj. neted, plan; favorabil, aeternitas, -tis s./ veşnicie, eternitate
binevoitor; calm, liniştit; drept, aeternus, -a, -nm adj. veşnic, etern
echitabil aether, -eris s.m. eter; cer, văzduh
aer, aeris s.m. aer, suflare, vînt; aevum, -i s.n. timp, vreme, viaţă;
nori; - ceaţă vîrstă; epocă, veac
aera, -ae s.f. număr, cifră; eră, epocă affabills, -e adj. afabil, binevoitor,
aerarhim, -U s.n. tezaur public; vistierie prietenos
aerarius, -a, -um adj. de aramă; bănesc affatim adv. cu îmbeleşugare, destul,
aerarius, -11 s.m. lucrător în mine de din abundenţă
aramă; cetăţean fără drept de vot aflatus, -us s.m. vorbire, cuvîntare;
aerluş, -a, -um adj. aerian; înalt conversaţie
aeruglnosus, -a, -um adj. plin de rugină aflectio, -onis s.f. stare, fel de a fi; dis-
aerumna, -ae s.f. necaz, chin, trudă, poziţie, înclinaţie sufletească; înriuri-
muncă grea re, influenţă; duioşie, dragoste;
afecţiune
AFF - AGO
aflectus1, -ns s.m. stare sufletească, aggero , -are, -a^i, -atom vb.t a
sentiment, pasiune, predispoziţie îngrămădi, a umple cu pămînt; '(fig.) a
aflectus2, -a, -um part.pf. (v. afTicio) şi spori, a miri, a exagera
adj. înzestrat cu; dispus la; slăbit, sleit aggero , -ere, -gcssi, -gt-stum vb.t a
afferro, aferre, attuli, alia turn vb.t a aduce, a căra; a îngrămădi, a depune;
aduce, a duce către; a produce, a pri- (fig.) a adăuga, a acumuia
cinui, a da, a preda; a aduce o ştire, a aggeslus, -us s.m transport, (aducere);
vesti, a anunţa; a pretexta, a aduce o grămadă, îngrămădire
dovadă (o explicaţie) agglomero, -are, -avi, -atum vb.t a
aflicio, -ere, -feci, -fectom vb.t. a face înghesui, a îngrămădi, a îndesa
ceva cuiva, a impresiona; a dota pe agglutino, -are, -avi, -atum vb.t a !ipi,
cineva cu cw>, a împovăra; a izbi, a a alipi
slăbi; a afecta aggredior, -gredi, -gressus sum vb.t şi
affigo, -ere, od, -xum vb.t a lega; a fixa vb. i. dep. a merge către, a se apropia
affinig, -e adj. alăturat, vecin, înrudit de cineva; a ataca pe cineva; a se adre-
prin alianţă; părtaş, complice sa cuiva; a întreprinde ceva, a căuta să
afflngo, -ngere, -nri, -ctum vb.t a for- aggressio, -onis s.f. atac, agresiune
ma, a modela; a pune pe seama, a agilis, -e adj. sprinten, uşor în mişcări
atribut agito, -are, -avi, -atom vb.t a mişca din
aflirmo, -are, -avi, -atum vb.t a afirma, loc cu putere; a zgîlţîi, a scutura, a
a întări, a confirma zbuciuma; a frăminta; a răscoli; a dez-
afflatus, -us &/n. suflu, curent; (fig.) bate, a discuta cu aprindere; a mina, a
inspiraţie îmboldi, a întărită
afllictatio, -onis s.f. chin, durere agmen, -inis s.n, trupă, armată, colo-
afflicto, -are, -avi, -atum vb.t a izbi, a ană; ceată, şir, mulţime; curs al unui
zdrobi; a dobori riu
affluenlia, -ae s.f. abundenţă, belşug agna, -ae s.f. mioară, mieluşea
affluo, -ere, -fluxi, -fluxum vb.t a agnomen, -inis s.f. nume alăturat, po-
curge spre; (fig.) a veni în număr ma- reclă
re; a avea din belşug agnosco, -ere, -novi, -nitum vb.t a re-
affundo, -ere, -fud i, -fusum vb.t a vărsa, cunoaşte; a cunoaşte, a percepe
a turna; (Iapas.) a se revărsa, a f se agnus, -i s.m. miel
raspîndi ago, -ere, egi, actum vb.t şi vb.L a pune
a er
8 > -gri S.W. ogor, cimp, pămînt; în mişcare, a mina, a împinge; a acţio-
ţarină; ţinut, teritoriu, regiune na, a îndeplini, a face; a pregăti; a se
agger, -eris s.jn. pămînt, moloz, purta, a se comporta, a se preface; a
grămadă de pămînt, de piatră; para- trata, a discuta, a vorbi; (jur.) a pleda;
pet, întăritură; dig, zăgaz a acuza; a interpreta, a juca (un rol)
AGR-ALT 2
0
allercor, -ari, -atus sum vb.i. dep. a ambo,-ae,-o num. amîndoi (împreună)
discuta aprins, a combate, a se certa ambrosia, -âe s.f. ambrozie, hrana
alterno, -are, -avi, -atum vb.L a alter- zeilor
na, a schimba ambulatio, -onis s.f. plimbare
altitudo, -nis s.f. înălţime; adîncime ambulo, -are, -avi, -atum vb.L a umbla
altrix, -cis s.f. cea care hrăneşte; doică, încoace şi încolo, a se plimba
mamă amens, -tis adj. fără minte; înnebunit,
altum, -i s.n. înaltul cerurilor, înălţime; nebun
adincul, fundul mării amentia, -ae s.f. nebunie
altus, -a, -um adj. înalt, însemnat, amica, -ae s.f. prietenă
vestit, mindru; profund; adine amicio, -ire, -cui, -ictum vb.L a înveli,
alumna,-ae s.f. cea care e hrănită, cres- a îmbrăca, a acoperi
cută; fiică adoptivă amiclus, -us SJTL îmbrăcăminte, haină
alvcus, -i s.m. cavitate; copaie; albia amicus, -us s.m.. prieten
riului; scobitură, scorbură amissio, -onis s.f. pierdere
alvus, -i s.f. pîntece amitto, -ere, -misl, -missumvb.t a tri-
amabilis, -e adj. plăcut, vrednic de iu- mite; a îndepărta; a pierde
bit amnis, -îs s.m. rîu, fluviu, puhoi, apă
amandatio, -onis s.f. surghiunire, curgătoare
exilare amo, -are, -avi, -atum vb.t. a iubi; a găsi
amando (amendo), -are, -avi, -atum bun; a fi pe plac
vb.L a îndepărta, a alunga amo* ni tas, -tis s.f. frumuseţe, plăcere;
amans, -tis part pr. (v. amo) iubitor farmec, încintare
amantcr adv. cu dragoste amor, -oris s.m iubire, dorinţă, pa-
amaritudo, -inis s.f. amărăciune siune
amarus, -a, -um adj. amar (fig.) amotio, -onis s.f. îndepărtare
neplăcut, trist; penibil amplector, -plecti, -plexus sum vb.L
ambigo, -ere, -egi, -acturn vb.L şi vb.L dep. a îmbrăţişa; a cuprinde; a încon-
â se îndoi, a şovăi; a cerceta, a discuta jura (cu dragoste); a se dedica
ambigue adv. neclar, îndoielnic, nede- amplexus, -us s.m, îmbrăţişare
cis amplificalio, -onis s.f. creştere, sporire,
ambio, -ire, -ivi, -ilum vb.L a umbla în înmulţire, dezvoltare
jur, a înconjura; a solicita cu insistenţă amplifico, -are, -avi, -atum vb.L a
ambitiosus, -a, -um adj. ambiţios, care mări, a amplifica
urmăreşte onoruri, doritor de glorie, amplio, -are, -avi, -atum vb.L a spori,
vanitos, insistent, stăruitor pentru a mări, a creşte
obţinerea unei funcţii ampiitudo, -inis s.f întindere, mărime,
ambitus, -us s.m. ocol, circuit; mers amplitudine; (fig.) măreţie, renume,
şerpuitor; (fig.) intrigi, uneltiri prestigiu, importanţă, demnitate
AMP-APE 2
2
amplus, -a, -um adj. larg, mare, cu- annona, -ae s.f. recoltă; producţie
prinzător, amplu; (fig.) strălucit, anuală de cereale; aprovizionare;
măreţ, admirabil preţul alimentelor, scumpete
ampulo, -are, -avi, -ntuni vb.L a tăia, a annosus, -a, -um adj. încărcat de ani;
scurta; a micşora, a reduce, a am bătrin, vechi annuntio, -are, -avi,
puta .. __ -atum vb.L a
an con), sau; dacă; oare (particulă inte- anunţa
rogativă) annulus, -i s.m. inel, cerc, verigă
ane j] la, -ae s.f. servitoare, sclavă annus, -i s.m. an anquiro, -ere, -sivi,
ancilaris, -e adj. slugarnic; josnic -situm vb.L a căuta
anellus, -i s.m. inei mic mult; a cerceta; (jur.) a ancheta ansa,
angina, -ae s.f. sufocare -ae s.f. toartă; (fig.) pretext, prilej,
ango, -ere, -jd, -ctum vb.L a sugruma, a motiv
gîtui, a sufoca; (fig.) a chinui, a neli- anser, -eris s.m. gîscă ante prep. (cu
nişti ac.) şi adv. înainte antea adv. mai
angor, -oris s.m sufocare; nelinişte, înainte antecedens, -tis adj. şi pan.
chin, necaz pr. (v. an-
anguis, -is s.m. şarpe, balaur tecedo) care este înainte; superior,
angulus, -i s.m. unghi, colţ mai însemnat anlecedo, -ere, -cessi,
angusto,-are,-avi,-atum vb.L a îngusta, -cessum vb.L si
a micşora vb.L a merge înainte; a preceda, a
angustus, -a, -um adj. îngust, strimt; depăşi
(fig.) nevoiaş, strîmtorat antehac adv. mai înainte, pînă acum
anima, -ae s.f. suflet, viaţă; suflare antequam con/, mai înainte ca
animadversio, -onis s.f. observare, anticipaţie, -onis s.f. presimţire
băgare de seamă; mustrare, pedeapsă, antiquitas, -tis s.f. vechime, timpurile
dojana trecute; antichitate anliquus,-a,-um
animo, -are, -avi, -atum vkt a însufleţi, a adj. de demult, vechi,
da viaţă antic
animose adv. cu ardoare, cu curaj, cu antistes, -itis s.m. şi s.f. mare preot
însufleţire * (preoteasă); fruntaş, căpetenie
aniraus, -l s.m. suflet, viaţă, simţire; antisto, -are, -steti, -stalum vb.L ş vb.L
gînd, minte, judecată; curaj, îndrăzne- a fi mai presus, a întrece antrnm, -i
ală s.n. peşteră anus , -i s.m. şezut, fund
annales, -ium s.m. pi anale (cronică a anus , -us s.f. babă, bătrînă ghicitoare
evenimentelor pe ani) anxietas, -tis s.f. nelinişte, îngrijorare;
annecto, -ere, -nexui, -ncxum vb.t. a anxietate aper, apri
lega de; (fig.) a adăuga s.m. mistreţ
annexus, -us s.m. unire
23 APE-ARC
aperio, -ire, -penii, -pertum vb.L a des- approbe adv. foarte bine approbo,
chide; a da pe faţă, a dezvălui, a da ta -are, -avi, -atum vb.L a încuviinţa, a
iveală, a descoperi, a destăinui aproba; a dovedi, a arăta; a
apertus, -a, -um adj. şi part.pf. (v. aprecia
aperio) deschis; limpede, clar appropinquatio, -onis s.f. apropiere
apex,-icis s.m.vrrf ascuţit, culme; coif; appulsus, -us s.m. apropiere; debar-
bonetă (ţuguiată) a preotului; tiară, care, abordare; îndemn, influenţă apte
mitră, coroană adv. potrivit, cum trebuie aptus, -a,
apls, -is s.f. albină -um adj. legat de; potrivit,
apiscor, -sci, aptus sum vb.l dep. a lega apt, capabil apud prep. (cu ac.) la;
de sine, a dobindi; a atinge, a ajunge lingă; în faţa, în
apologia, ae s.f. justificare prezenţa
apologns, -i s.m. povestire, fabulă aqua, -ae s.f. apă; fluviu, lac, mare
apparatus, -us s.m. pregătiri, prepara- aquarium, -ii s.n. rezervor de apă
tive, fast; aparat, instrument aquila, -ae s.f. vultur ara, -ae s.f. altar
appareo, -ere, -ui vb.L a apărea, a se aranea, -ae s.f. păianjen aratrum, -i
arăta; a se vedea; a fi vizibil; a fi la s.n. plug aratus, -a, -um adj. arat,
ordinele cuiva, a sluji cuiva brăzdat arbiter, -i s.m. arbitru,
apparet impers. se vede clar; este lim- judecător ales;
pede martor, cel care vede sau aude ceva
appello , -are, -avi, -atum vb.L a se arbitrium, -l s.n. hotărîrea arbitrilor;
adresa, a chema, a apela; a numi judecată, bunul plac, decizie, putere
appello , -ere, appuli, appulsum vb.L arbitror, -ari, -atus sum vb.L dep. a
a împinge, a mina către; a impulsiona aprecia, a judeca arcanum, -i s.n.
appendix, -icis s.f. adaos, supliment; taină, secret arceo, -ere, -cui vb.L a
ceea ce atîrnă ţine departe, a
appetitus, -us s.m. dorinţă, poftă; încli- opri, a împiedica; a ţine strins, a
naţie menţine arcesso, -ere, -ivi, -itum
appeto, -ere, -ivi, -itum vb.t. a căuta (să vb.L a chema
apuce); a rîvni, a dori; a se îndrepta la sine; a chema în judecată; a învinui;
spre, a năvăli, a ataca a-şi procura; a cîştiga architectura,
applico, -are, -avi, -atum vb.L a lipi de, -ae s.f. arhitectură, arta
a apropia, a sprijini de, a aplica; a face de a clădi arctus, -a, -um adj.
o navă să acosteze, a mîna spre ţărm strins, înghesuit,
apposite adv. cum trebuie, potrivit îngrămădit, strimt; (fig). greu,
apprime adv. mai ales, deosebit de, restrins; aprig, puternic arcuş, -ps
foarte, cu totul am. arc (armă); boltă, arc de
apprimo, -ere, -pressi, -pressum vb.L a cerc, curbură, îndoi t ură
stringe; a apăsa
ARC-ASP 2
4
ardens, -tis pan. pr. (v. ardeo) şi adj. a apuca repede, a trage spre sine; a
arzător, fierbinte; pasionat, aprins; ataca, a ocupa pe neaşteptate; (jur.) a
strălucitor, sclipitor acuza, a aduce în judecată
ardeo, -ere, arşi, arsum vb.L a arde; a arrogans, -tis adj. şi part pr. (v. arrogo)
scînteja, a străluci; a arde de dragoste; dispreţuitor, arogant, trufaş
a suferi ars,-tis s.f. artă, pricepere, îndemînare,
ardor, -orls s.m. arşiţă, foc; (flg.) ardoa- meşteşug învăţătură; talent; calitate,
re, patimă; strălucire însuşire, deprindere; (pL) mijloace,
arduus, -a, -om adj. drept, înalt, ridicat; procedee; virtuţi
mîndru; greu, dificil articolaş, -i s.m. încheietură, articu-
area, -ae s.f loc întins, neted; arie; su- laţie; nod; cuvînt, articol; parte
prafaţă artifex, -icis s.m. şi s.f. meşteşugar,
arena, -ae s.f. nisip, loc nisipos, deşert, artist, meşter; (adjectival) dibaci,
ţărm al mării; arenă de circ, loc de iscusit, abil, indemînatic
luptă, amfiteatru artiflcium, -U s.n. meşteşug, artă
areo, -ere, -ui vb.L a fi uscat (obiect); artificiu (peiorativ).
argentam, -i s. n. argint; vase de ar- artns, -os s.m. articulaţii, membre ale
gint, argintărie; bani corpului (mină, picior)
argllla, -ae s.f. lut, argilă arnndo, -inis s.f. trestie; obiecte con-
argumentam, -i s.n. dovadă, probă, fecţionate din trestie (fluier, suveică
mărturie etc.)
arguo, -ere, -ui, -utnm vb.L a arăta, a arvum, -i s.n. ogor, cimp, teren
demonstra, a dovedi; a acuza arx, arcis s.f. înălţime întărită,
argutus, -a, -um adj. ascuţit, fin,
cetăţuie, culme; citadelă, apărare
pătrunzător, subtil; expresiv, lămurit;
ascendo, -ere, ascendi, ascensum vb.L
glumeţ; viclean, şiret
aridus, -a, -iun adj. uscat, ars, arid; şi vb. i a se sui, a se urca, a se înălţa
secătuit, sec; slab, sărac ascensus, -os s.m. urcare, suiş; acces
arma, -orum s.n.pL arme; luptă, aspeclus, -os s.m. privire; formă, chip,
război; armată, trupe înfăţişare
armarium, -II s.n. dulap asper, -era, -ernm adj. aspru, cu ri-
armo, -are, -avi, -anim vb.L a înarma, dicaturi; acru, înţepător; (fig.) aspru,
a echipa sever, crud, înverşunat, sălbatic
aro, -are, -avi, -atum vb.L a ara, a asperitas, -atis s.f. asprime, duritate;
brăzda asperitate, inegalitate (a unui loc)
arrigo, -ere, -rexi, -rectum vb.t. a ridi- aspernor, -ari, -ataş şam vb.L dep. a
ca, a înălţa; a stimula, a aţîţa, a da respinge, a îndepărta, a dispreţul
curaj aspero, -are, -avi, -atum vb.L a înăspri,
arripio, -ere, -ripui, -reptum vb.t. a a ascuţi; (fig.) a întărită
aspis, aspidis s.f. şarpe veninos
25 ASP-AUF
assentatio, -onis s.f. linguşire; servilism ater, -tra, -trum adj. negru, întunecat;
assentor, -ari, -atus sum vb.L dep. a trist, cumplit, funest, rău
linguşi, a fi mereu de părerea cuiva atque conj. şi, şi chiar, decît, îndată ce
assequor, -sequi, -secntus sura vb.L atqui conj. şi totuşi, dar, cu toate
dep. a ajunge pe cineva, a egala; a acestea
dobîndi, a obţine; a înţelege assero, atrium, -ii s.n. atriu. sală mare, palat
-ere, -serul, -sertum vb.L dep. a-şi atrocitas, -tis s.f. cruzime, violenţă, du-
atribui, a-şi însuşi; (jur.) a afirma, a ritate, atrocitate
declara; a apăra, a elibera de ceva attamen conj. cu toate acestea
assertor, -oris s.m. eliberator, protec- attendo, -ere, -di, -turn vb.L a observa,
tor, apărător a fi atent, a reflecta, a se gîndi
assideo, -ere, -sedi, -essum vb.L şi vb.L attentio, -onis s.f. atenţie, încordare,
a şedea pe lingă; a asista, a ajuta; a fi concentrare
stăruitor, perseverent asiduus, -a, attentus, -a, -um adj. şiparLpf. (v. at-
-um adj. stăruitor, insistent, tendo) atent, cumpătat, econom
perseverent; asiduu, continuu attenuo, -are, -avi, -atum vb.L a slăbi,
assimilis, -e adj. asemănător cu a reduce, a micşora, a subţia
assimilo, -are, -avi, -atum vb.L a imita, attestor, -ari, -atus sumvb.L dep. a do-
a simula, a se preface . assolet vb. vedi, a arăta, a mărturisi
impers. se obişnuieşte assuesco, -ere, attonitus, -a, -um adj. trăznit, încreme-
-suevi, -suetum vb.L a nit, înspăimîntat, uimit
se deprinde, a se obişnui assuetudo, auctor, -oris s.m. autor, creator, fonda-
-inis s.f. obişnuinţă assulto, -are, -avi, tor; părinte; stăpîn; consilier, sfătui-
-atum vb.L şi vi.t a tor; iniţiator
sări peste; a năvăli; a asalta assultus, auctoritas, -tis s.f. autoritate, putere,
-us s.m. salt, săritură; asalt assumo, garanţie, chezăşie; prestigiu, in-
-ere, -sumpsi, -sumptum vb.L a fluenţă; voinţă, hotărire
lua asupra sa; a-şi atribui, a-şi asuma; audax, -cis adj. îndrăzneţ, curajos
a adăuga audeo, <ţre, ausus suni vb.L semidep. a
astrologus, -i s. m. astronom, astrolog îndrăzni, a încerca; a dori, a voi
astrum, -i s.n. astru, stea; (pi) boltă audio, -ire, -ivi, -itum vb.L a auzi, a
înstelată, cer; nemurire astus, -us asculta, a afla ceva; a fi numit; a avea
s.m şi astutia, -ae s.f. viclenie, reputaţia de
şiretlic; dibăcie, iscusinţă asylum, -i auditor, -oris s.m. ascultător, auditor;
s.n. loc de refugiu; azil at con], dar, discipol al cuiva
totuşi, în schimb, pe de aufero, -ferrc, abstuli, ablatum vb.L a
altă parte atavus, -l s.m. lua din ceva, a îndepărta; a pleca; a
strămoş, străbunic răpi, a despărţi
AUG-AXI 2
6
augeo, -ere, auxi, auctum vb.L a spori, aut con\. sau, ori, nici
a mări, a creşte, a exagera; a îmbogăţi autem con), sau, dar, însă, iar, pe de
cu, a face să înflorească, a înălţa altă parte
augur, -uris s.m, augur, prevestitor, autumnus, -i s.m. toamnă
profet auxUium, -ii s.n. ajutor; (pL) trupe au-
auguro, -are, -avi, -atum vb.L a prevesti, xiliare
a prezice avaritia, -ae s.f. lăcomie, zgircenie, ava-
augustus, -a, -um adj. sfint, venerat; riţie
maiestuos, măreţ ave! interj. salut!
aula, -ae s./ curte, palat, sală mare aveho, -ere, -xl, -ctum vb.L a pleca, a
aura, -ae s./ boare, adiere, vînt; aer, îndepărta; a duce, a transporta
văzduh, cer; aromă, miros; răsunet; avena, -ae s.f. ovăz; (fig.) pai (fig.)
strălucire, lumina zilei fluier
aureus, -a, -um adj. de aur, aurit; (fig.) aversus, -a, -um adj. întors în altă
splendid, minunat, incîntător, strălu- parte; (fig.) potrivnic, contrar, opus,
citor, preţios, scump duşmănos
auris, -is s.f. ureche averto, -ere, -ti, -sum vb:L a întoarce în
aurora, -ae s.f. aurora; răsărit; zorile altă parte, a izgoni; a sustrage, a fura
aurum, -i s. n. aur avia, -ae s.f. bunică
auspex, auspicis s.m. augur, pre - aviditas, -atis s.f. lăcomie, poftă, do-
zicător rinţă aprinsă
auspicium, -ii s.n. auspicii (prevestire avis, -is s.f. pasăre; (fig.) prevestire
după zborul păsărilor); comandă su- avoco, -are, -avi, -atum vb.t a chema
premă, conducere; putere, autoritate; undeva; a abate; a îndepărta; a anula;
semn bun (jur.) a reclama
austeritas, -ans s.f. asprime, severitate, avunculus, -i s.m. unchi (după mamă)
seriozitate, austeritate avus, -i s.m. bunică
austerus, -a, -um adj. sever, aspru; axllla, -ae s.f. subsuoară
greu; serios, neprietenos; auster axis, -is s.m. osie; polul nord, nord;
bolta cerului
B
baca, -ae s.f. boabă, sîmbure; (fig.) soclu, bază
perlă, mărgăritar basium, -U s.n. sărutare battuo, -ere,
bacchatio, -onis s.f. beţie, petrecere; -ui vb.t a bate, a lovi beatitudo, -inis
orgie s.f. fericire beatus, -a, -um adj. fericit;
bacchor, -ari, -atus sum vb.L dep. a bogat; roditor, îmbelşugat
serba misterele lui Bacchus; a face belle adv. frumos, plăcut, drăguţ; ele-
beţii, a face orgii; a fi nebun de bucu- fant
rie; (zeul Bacchus fig.) vin, strugure, bellicosus, -a, -um adj. războinic, viteaz
viţă de vie bello, -are, -avi, -atum vb.L a se lupta,
bacillum, -i s.n. băţ, toiag; vărguţă a face război
baiulus, -i s.m. hamal bellum, -i s.n. război, luptă bene
bălan u~s, -l s.f. ghindă, castană adv. (comp. melius; superi, optime)
balatro, -onis s.m. caraghios; paiaţă, bine, foarte, destul de benefacio, -ere,
şarlatan -feci, -factum vb.L a
balbus, -a, -um adj. bîlbîit, gîngav face un bine cuiva beneficium, -ii
ballista, -ae s.f. balistă, maşină de s.n. binefacere, favoare;
război (de aruncat pietre) privilegiu; distincţie; beneficiu
haineam, -i m şibalineum, -i s.n. baie, benignus, -a, -um adj. bun, binevoitor,
sală de baie _ blînd, amabil, prietenos; generos,
balteus, -i s.m. curea, cingătoare (de abundent
sabie); bandă, centură beryllus, -i s.m. smarald bestia, -ae
barathrum, -i s.n. abis, prăpastie s.f. animal, fiară bi (element de
barba, -ae s.f. barbă compunere) vezi bis (de
barbaria, -ae s.f. barbarie, sălbăticie, două ori)
cruzime bibliopola, -ae s.m. librar
barbarus, -a, -um adj. străin (faţă de bibliotheca, -ae s.f. bibliotecă bibo,
greci şi romani); barbar, sălbatic, ne- -ere, bibi, bibitum vb.t. a bea, a
cioplit, crud; vorbitor al unei limbi sorbi
străine bibulus, -a, -um adj. băutor, însetat
barbatus, -a, -um adj. care poartă biceps, -cipitis adj. cu două capete
barbă; bărbos bidcntal, -alis s.n. templu mic
baris, -idiş s.f. luntre biduum, -i s.n. răstimp de două zile
baro, -onis s.m. prost, neghiob nifariam adv. în două părţi, în două
basilica, -ae s.f. basilică, clădire mare, locuri bilis, -is s.f. fiere; bilă (fig.)
edificiu public mînie, furie
basis, -is s.f. temelie, fundament,
BIN - BUX 2
8
blni, -ae, ,-a num. cîte doi, amîndoi; doi brachium (bracchium), -ii s.n. braţ;
bicnnium, -ii s.n. interval de doi ani; ceea ce are formă de braţ (crengile
bienal copacilor; braţele fluviilor; lanţurile
bipes, -pedis adj. biped, cu două pi- muntoase; vergelele unei corăbii; la-
cioare turile zidurilor).
biremis, -is s.f. biremă, corabie cu două breviarium, -ii s.n. rezumat
rinduri de vîsle brevis, -e adj. scurt; mic; neînsemnat;
bis num. de două ori concis
bitumen, -inis s.n. smoală, catran brevitas, -tis s.f. scurtime, micime de
bivium, -ii s.n. răspîntie, cale dublă tot felul; concizie *
blaesus, -a, -um adj. gîngav, peltic, bîl- breviter adv. pe scurt, in puţine cuvinte,
bîit concis
blandior, -Iri, -itus sum vb.i. dep. a bruma, -ae s.f. iarnă, frigul iernii;
mîngîia; a linguşi; a îmblinzi, a ademe- brumă
ni, a înşela brutus, -a, -um adj. greu, greoi la minte;
blanditia, -ae s.f. linguşire; ademenire; prost
blindeţe bubo, -onis s.m. şi/ bufniţă, cucuvea
blandus, -a, -um adj. linguşitor; ademe- bucea, -ae s.f. obraji, gură
nitor; îmblînzit; blînd; atrăgător, bucina, -ae s.f. bucium, corn, trimbiţă;
încântător (fig.) semnal, strajă, rond
blatero, -are, -avi, -atum vb.L şivb.t. a bucolica, -orum s.n.pL bucolice, cînte-
flecari ce păstoreşti
blatero, -onis s.m. flecar, palavragiu bucolicus, -a, -um adj. bucolic, idilic,
blatta, -ae s.f molie păstoresc
boletus, -l s.m. ciupercă, burete bufo, -onis s.m. broască rîioasă
bona, -orum s.n. pi. bunuri, averi, bulbus, -i s.m. bulb
bogăţie; foloase bulin,-ae s.f. băşică, bulă de aer; bumb,
bonitâs, -atis s.f. bunătate, frumuseţe nasture
fizică şi morală, generozitate buro, -ere, -ssi, -stum vb.L a arde
bonus, -a, -um adj. (comp. melior, me- bustum, -i s.n. rug; mormînt; monu-
lius; superi, optimus) bun; valoros, ment funerar
sănătos, frumos, delicat butyrum, -i s.n. unt
boreas, -ae s.f. vînt de nord; (fig.) nord huxum, -i in. merişor; obiecte făcute
boş, bovis s.m. ş. f. bou; vacă din lemn de merişor (flaut, pieptene,
tăbliţă de scris)
caballus, -is.rn. cal de muncă caelebs, -isadj. necăsătorit; singuratic;
cachinno, -are, -avi, -aturn vb.L a. ride celibatar
cu hohote caeles, -itis adj. ceresc
cachinnus, -is. m. hohot de rîs . caelestis, -eadj. ceresc, drvin, minunat,
cacumen, -iniss.n. vîrf, extremitate; extraordinar
(fig.) culme, perfecţiune caelibatus, -uss.m. celibat, stare de
cacumino, -are, -avi, -atum vb.L a celibatar
ascuţi caelites, -nur s.m. pi zei
cadaver, -eriss.n. cadavru, hoit;(fig.) caelo, -are, -avi, -atumvb.L a cizela, a
ruină grava, a săpa, a sculpta
cado, -ere, eecidi, casumvb.L a cădea, caelum , -i s.n. înălţime, cer, văzduh
a sfîrşi în; a se pierde; a eşua caelum , -i s.n. daltă a gravorului
caduceator, -oriss.m. purtător de ca- caementum, -i s.n. piatră de con-
duceu, sol de pace strucţie, bucată de piatră, ciment
caduceus, -i s.m. caduceu (varga de caenum, -is.n. noroi, murdărie; droj -
măslin purtată de solii de pace) dia societăţii; mocirlă
caducus, -a, -um adj. care cade, caepa (cepa), -ae s.f. şicaepe (cepe),-is
căzător; trecător, s.n. ceapă
pieritor; părăsit caerimonia (caeremonia), -aes.f. ce-
cadus, -i s.m. vas de lut, butie, urnă, remonie; veneraţie, pietate; cult
cadă caerula, -orums.n. pi albastrul mării,
caecitas, -tis s.f. orbire marea
caeco, -are, -avi, -atum vb.L a orbi; a cacrulus (caeruleus), -a, -um adj. al-
întuneca bastru (cacerul), azuriu,(fig.) întune-
caecus, -a, -umadj. orb, orbit, întune- cat
cos; (fig.) tainic, ascuns caesaries, -eis.f. plete, chică, păr lung;
caedes, -iss.f. omor, măcel, tăiere, ma - frunziş (al unui arbore)
sacru caesius, -a, -umadj. cu ochii verzui
caedo, -ere, eecidi, caesumvb.L a tăia, caespes (cespes), -itis s.m. colibă; pa-
a dobori; a izbi, a bate, a omorî, a ucide jişte
caeduus, -a, -umadj. (despre arbori) caesura, -aes.f. tăiere, tăietură
care se poate tăia, bun de tăiat caesus, -a, -umadj. stpartp/. (v.cae-
caelamcn, -iniss.n. săpătură în re- do) tăiat, omorit, jertfit
lief, monument sculptat, gravură;- ci caetra, -aes.f. scut uşor de piele
zelare caetratus, -a, -umadj. înarmat cu scut
caelator, -oris s.m. gravor' uşor
caelatura, -ae s.f. cizelare
calamister, -tri s.nt fier
de ondulat părul; stil 30
împodobit calendar!um, -U s.n. calendar
calamistratus, -a, -om caleo, -«"e, ca!ul vb.i. a fi cald, a fi fier-
adj. ondulat cu fierul, cu părul binte, a arde
încreţit calesco, -ere, calul vb.i. a se încălzi, ase
calamitos, -atis s.f. pagubă, nenorocite, face cald; a se înfierbinta
lovitură, dezastru, calamitate calidum, -i s.n. căldură
calamitosus, 'a, -um adj. dezastruos, calidus (caldus), -a, -um adj. cald, fier-
pustiitor; nefericit, nenorocit binte; (fig.) înflăcărat, înfierbîntat; ne-
calamas, -i s.n. paie de grîu, stuf, cugetat
trestie; pană de scris, fluier caliendrum, -î s.n. perucă
calaihus, -i s.m. paner; coşuleţ de caliga, -ae &.f. încălţăminte soldăţească
trestie; capă de băui de piele
calcar, -aris s.n. pinten; îmboldire, sti- caliginosus, -a, -um adj. înceţoşat,
mulent întunecat; (fig.) obscur ,.
calcarius, -a, -um adj. de var caligo1, -inis s.f. negură, ceaţă; (fig.)
calcă tuş, -a, -um adj. umilit, călcat în necaz, nenorocire
picioare caîigo , -are, -avi, -atom vb.i. a se
calceamen, -Ls şi calceamentum (cal- înceţoşa, a se întuneca; a fi orbit, a nu
ciamentum), -i s. n. încălţăminte vedea lămurit
calceo, -are, -avi, -aturn vb. t. a încălţa calix, -icis &tn. pocal, cupă, vas de
calceolarius, -ii s.m. cizmar băut
calceolus, -i s.m. încălţăminte mică calleo, -ere, -ui vb.i. şi vb.L a avea
calceus, -i s.m. papuc, gheată bătături, a se întări; a cunoaşte bine, a
calcitro, -are, -avi, -atum vb.i. a da din fi priceput
picioare, a fi nărăvaş; (fig.) a fi recal- callide adv. bine, cum trebuie; cu vicle-
citrant nie, cu dibăcie, cu măiestrie
calculus, -i s.n. pietricică netedă; vot; callidltas, -atis s.f. deşteptăciune, ex-
calcul, socoteală perienţă, pricepere, viclenie
caldaria, -ae s.f. odaie foarte încălzită, cailidus, -a, -um adj. iscusit, priceput;
baie de aburi abil, şiret
caldarium, -ii s.n. şi calidarium, -ii un. callis, -is s.f. si s.m. cărare,-drum, po-
căldare tecă; cale
caldarius, -a, -um adj. încălzit (cu apă) callosus, -a, -um adj. cu bătături;
caldus, -a, -um adj. cald, fierbinte îngroşat
calefacio (calfacio), -ere, -feci, -factura callum, -i s.n bătătură; (fig.) nesimţire;
vb.t a încălzi; a aprinde crustă, coajă
calendae (kalendae), -anim s.f. pi. ca- calo , -onis s.m. (mit) slujitor; rindas
lende (ziua de întîi a fiecărei luni, la calo , -are, -avi, -atum vb.i a convoca,
romani) a aduna, a chema
31 CAL-CAN
calor, -orls s.m. căldură, aprindere, candesco, -ere, candui vb.L a deveni
înfocare; (fig.) ardoare, zel strălucitor (alb); a arde; a se încinge
calumnia, -ae s./ calomnie; înşelăciune; candida tuş1, -i s.m. candidat; cel care
învinuire nedreaptă, intrigă; (jur.) pro- aspiră la o anumită situaţie
ces de calomnie candidatus , -a, -nm adj. îmbrăcat în
calumnlator,-orb s.m. acuzator alb, candidat la o slujbă •
calumnior, -ari, -atus sun vb.L dep. a candide adv. în alb; (fig.) sincer, de-
învinui pe nedrept, a calomnia calva, schis, candid
-ae s.f. craniu, ţeastă calveo, -ere vb.L candidum, -i s.n. albul, culoarea albă
a cheli calvities, -ei s.f. şi calvitium, candidus, -a, -um adj. alb; strălucitor,
-ii s.n. frumos; senin; clar; vesel
ch'elie candor, -oris sm culoare alb-străluci-
calvus, -a, -um adj. pleşuv, chel calx , toare; frumuseţe orbitoare; (fig.)
calcis s.f. călcii; talpă; picior calx2, seninătate, limpezime; onestitate, sin-
calcis s.f. var, piatră de var calyx, -cis ceritate
s.m. caliciul florilor camelia, -ae s.f. caneo, -ere, -ui vb.L a avea păr alb
castronaş, cupă camelus, -i s.m. f cărunt)
cămilă camera, -ae s.f. boltă; tavan; cnnesco, -ere, canui vb.L a deveni alb, a
cameră camino, -are, -avi, -atum vb.t. albi; (fig.) a se maturiza; a încărunţi, ( a
a clădi, îmbătrini
a face boltă caminus, -i s.m. cuptor, cania, -ae s.f. urzică
vatră de topit canicae, -arum s.f. pL tărîţe de griu
metale; (fig.) foc campester, -tris, caninus, -a, -um adj. de ciine, canin;
-tre adj. de cîmp, de^ (fig.) muşcător
şes; neted caniş, -is s.m. ş s.f. ciine, căţea; (fig.)
campus, -i s.m. cîmp, şes camur, -ura, om fără ruşine, fără demnitate
-urum adj. încovoiat, curbat camus, -i canistra, -orum s.n.pL coşuleţe, pane-
s.m. arcan, laţ; botniţă canalis, -is raşe împletite din papură
s.m. tub, conductă, ţeava; , canal canities, -ei s./, păr alb; (fig.) bătrineţe
cancelli, -orum s.m. pi zăbrele, gratii canna, -ae s.f. trestie, papură; fluier
canccllo, -are, -avi, -atum vb.t. a cano, -ere, cecini, cantum vb.L si vb.L
îngrădi, a înconjura cu gratii cancer, a cînta, a da semnalul (in luptă); a
-eris s. m. rac candela, -ae s.f. feştilă, scoate sunete, a răsuna
luminare candelabrum, -i s.n. canor, -oris s.m. sunet, cînt
caridelabru, canorus, -a, -um adj. răsunător, melo-
sfeşnic candeo, -ere, -ui vb.L a dios, armonios
străluci, a fi alb, canlamen, -inis s.n. descîntec
strălucitor cânta tor, -oris s.m. cintăreţ
eantharus, -i s.m. cană
CAN-CAR 3
2
carbasum, -i s.n. şi carbasus, -i s.f. cârpo, -ere, carpsi, carptum vb.L a cu-
veşmînt de in; pînză de corabie lege; a paşte, a ciuguli; a străbate, a
carbo, -onis s.m. cărbune porni; a defăima, a blama; (mii) a
carbonarius, -U s.m. cărbunar hărţui
carbonesco, -ere vb.L a se carboniza captim adv. separat, parţial
carcer, -eris s.m. închisoare, temniţă; carnis, -i s.m. car
carceră cartilago, -inis s f. zgîrci, cartilagiu
carchesium, -ii s.n. cupă de băut carus, -a, -um adj. scump (ca preţ);
carcinoma, -atiss.n. cancer; (fig.) pa- (fig.) drag, iubit
coste cardiacus, -i s.m. bolnav de casa, -ae s.f. căsuţă, colibă, baracă,
stomac; bordei
bolnav de inimă, cardiac cardinali*, cascus, -a, -um adj. vechi, antic;
-e adj. principal, cardinal cardo, -onis străvechi
s.m osie, ţîţină, axă; (fig.) caseum, -i s.n. şi caseus, -i s.m. brînză,
punct cardinal, punct esenţial care caş
adv. scump carectum, -i s.n. păpuriş casia, -ae s.f. scorţişoară (plantă aro-
careo, -ere, -ui vb.L a fi lipsit de ceva, a mată)
se abţine, a evita carex, -icis s. f. casses, -ium s.m. pL laţ, reţea; cap-
rogoz carics, -ei s.f. putrezire, cană
stricare; carie carina, -ae s.f. corabie; cassis, -idiş s.f. coif de metal
partea corăbiei cassus,-a,-um adj. lipsit de; gol; zadarnic
care stă în apă, carenă cariosus, -a, castanea, -ae s.f. castană, castan
-uni adj. putred, stricat, caste adv. curat, cinstit; cast
cariat caritas, -atis s.f. scumpete; castellanus , -a, -um adj. relativ la o
afecţiune, fortăreaţă
iubire; preţuire, stimă; caritate, dra- castellanus , -i s. n. castelan
goste castellatim adv. în fortăreţe diferite
carmen, -inis s. n. cintec, poezie castellum, -l sn. fortăreaţă; castel; (fig.)
carnifex, -ficis s.m. călău, gjde cuib
carnificina, -ae s.f. (loc de) tortură; castigatio, -onis s. f pedeapsă; mustrare
chin,caznă câştigător, -oris s.m. cel care' doje-
caro, carnis s.f. carne camivorus, -a, neşte
-um adj. care mănîncă castigo, -are, -avi, -atum vb. t. a doje-
carne, carnivor carnosus, -a, -um ni, a mustra, a pedepsi
adj. cărnos, cu castimonia, -ae s.f. înfrinare; post, ab-
multă came carpentum, -i s.n. stinenţă
car ( acoperit); castitas, -atis s.f. puritate, curăţenie
trăsură cu coviltir (morală), castitate
castor, -oris s.m. castor
CAS -CED 3
4
castoreum, -i s.n. şi castorea, -orum caupona, -ae s.f. circiumă, birt, ta-
s.n. pi lichid urît mirositor extras din vernă
castor cauponor, -ari, -atus sum vb.t.dep. a
castra, -orum s.n.pl lagăr; castru, face negoţ cu vinuri, a face afaceri
tabără militară causa, -ae s.f. cauză, motiv, pricină de
castro, -are, -avi, -atum vb.t. a castra judecată
castrum, -i s.n. intăritură, fortă- causarius, -ii s.m. invalid, inapt (mili-
reaţă tar)
castus, -a, -um adj. cast, curat, pios, causidicus, -i s.m. avocat, apărător
cinstit, nevinovat causor, -ari, -atus sum vb.t dep. a căuta
casus, -us s.m. cădere, pas greşit; pricină, a aduce ca motiv, a pretexta;
întîmplare, ocazie; (gram.) caz (jur.) a acuza
cataphracta, -ae s.f. zale caute adv. cu prudenţă, cu precauţie
catapulta, -ae s.f. catapultă cautio, -onis s.f. precauţie, cauţiune,
cataracta, -ae s.f. cataractă, zăgaz garanţie; pază
catasta, -ae s.f. estradă pe care erau cautor, -orls s.m. garant
expuşi sclavii de vînzare cautus, -a, -um adj. prudent, precaut;
catena, -ae s.f. lanţ în siguranţă, la adăpost
catenatus, -a, -um adj. înlănţuit cavaedium, -ii s.n. curte interioară a
cateno, -are, -avi, -atum vb.t a pune în casei
lanţuri cavatus, -a, -um adj. scobit, găunos
catera, -ae s.f. trupă de actori cavea, -ae s.f. cavitate, scobitură; coli-
caterva, -ae s.f. ceată, trupă vie, cuşcă; teatru, spectatori
cathedra, -ae s.f. jilţ, catedră; scaun cu caveo, -ere, cavi, cautuni vb.t si vb.t a
spătar băga de seamă, a se păzi, a evita, a avea
catinus, -i s.m. blid, strachină grijă; (jur.) a prevedea, a garanta
catula, -ae s.f. căţeluşă caverna, -ae s.f. peşteră; gaură; scorbură
catulus, -i s.m. căţel cavillatio, -onis s.f. cicâlire, batjocură,
calus, -a, -um adj. deştept, abil, price- glumă, zeflemea, ironie
put; iscusit, viclean cavUlor, -ari, -atus sum vb.t şi vb.i.'
cauda, -ae s.f. coadă dep. a glumi; a şicana
caudex, -icis s.m. butuc, trunchi de co- cavo, -are, -avi, -atum vb.t a săpa, a-
pac scobi, a găuri
caudicarius, -a, -um adj. făcut din cavum,-i s.n. scobitură,groapă,gaură
trunchi de copac cavus, -a, -um adj. scobit, "boltit; gol,
caulae, -arum s.f.pi ţarc, ocol de vite găunos; uşor, inconsistent
caulis (colis), -is s. m. tulpină, cotor cedo , -ere, cessi, cessum vb.i şi vfc.t'a
(de varză) merge, a se retrage, a se da la o parte;
caupo, -onis s.m. cîrciumar, hangiu a ceda
35 CED-CER
cedo" (imper.arh.) vb.t. dă-mi, spune- censeo, -ere, -sui, -sum vb.t. a recenza,
mi, arată-mi a socoti; a crede; a hotărî,.a decide
cednis, -i s.f. cedru, lemn de cedru ceasor, -oris s.m cenzor; (fig) persoană
celeber, -brls, -bre adj. sărbătorit de care critică, dojeneşte
muiţi, celebru, vestit, ilustru censorius, -a, -nm adj. de cenzor
celebratio, -onis s.f. adunare mare, cens ura, -ae s.f. cenzură
sărbătorire, celebrare census, -us i. m. recensămînt
celebritas, -atis s.f. mulţime mare, ani- centaurus,-i s.n. monstru om-cal; cen-
maţie, afluenţă, solemnitate, serbare, taur
, reputaţie, celebritate centesimus, -a, -um adj. a suta parte,
celebro, -are, -avi, -atum vb.t. a frec- însutit
venta, a merge undeva în număr mare, ceniesima, -ae s.f. sutime; impozit,
"a anima; a sărbători, a celebra dobindă /
celer, celeris, celere adj. repede, iute, cento, -onis s.m. veşmînt cîrpit, petic;
grăbit poveste, basm
celeripes, -edls adj. uşor la fugă, iute de centram, -i s.n. centru (în geometrie)
picior centura, -i num. o sută ,
celeritas, -atis s.f. iuţeală, repeziciune centuplex, -icis adj. însutit
celeriter (comp. ceîerius; superi celer- centuria, -ae s.f. centurie (unitate mili-
rlme) adv. iute, repede, în grabă tară cuprinzînd 60 -100 de oameni)
celero, -are, -avi, -atum vb.t. şi vb. L a cenlurio, -are, -avi, -atuni vb.t. a
grăbi, a se grăbi împărţi în grupe de cite o sută
cella, -ae s.f. cămară; capela unui tem- centuriatum adv. pe centurii
plu; celulă centurie, -onis s.m. centurion (coman-
celo, -are, -avi, -atum vb.L a ascunde, a dantul unei centurii)
acoperi, a tăinui cera, -ae s.f. ceară; tăbliţă cerată, si-
celox, -ocis s.m. şi s.f. corabie uşoară giliu
celsus, -a, -um adj. înălţat, ridicat; (fig.) cerarium, -ii s.n. pecete
mîndru, trufaş, nobil cerasum, -i s.n. cireaşă
cena, -ae s.f. prînz (masa principală a ceratus, -a, -uni adj. uns cu ceară, ceruit
romanului între orele 15 şi 16) ceralia, -ium s.n. pi cereale
cenaculum, -i s.n. sufragerie; man- cerealis, -e adj. privitor la cereale
sardă, etajul de sus al casei cerebellum, -i s.n. creierul mic, cere-
cena t io, -onis s.f. sufragerie bel
cenito, -are, -avi, -aturn vb.L a minca cerebrosus, -a, -um adj. violent, smin-
des tit, necugetat
ceno, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a cerebruni, -i s.n. creier; cap, minte, ju-
mînca, a lua masa; a cina decată
CER-CIB 36
cereus 1, -a, -um adj. de ceară, de cetera, cetero, ceterum adv. altfel, de
culoare galbenă; (fig.) moale, flexi- altminteri, in rest ceteri, -ae s.f.pL
bil ceilalţi, ceea ce rămîne,
2
toţi ceilalţi cetus, -i sau ceţos, -i
cereus , -i s. m. luminare de ceară s.m. peşte mare,
cerno, -ere, crevi, cretum vb.L a desluşi, delfin
a observa; a cerne; a separa ceu adv. ca, ca şi cum, precum
cerosus, -a, -um adj. plin de ceară, cetarium, -ii s.n. beleşte u cetaurius,
moale -ii s.m. negustor de peşte ceteroqui
cerritus, -a, -um adj. smintit, nebun, (ceteroquin) adv. pe deasupra, de
furios altminteri; dar totuşi ceterus, -a,
cerrus, -i s.f. cer (un fel de stejar) -um adj. celălalt (care
certamen, -inis s.n. întrecere, luptă, ri- rămine, restul)
valitate; ceartă; concurs cetratus, -a, -um adj. înarmat cu scut
certatim adv. pe întrecute, care mai de chaos s.n. haos; infern; întuneric
care chalybs, -is s.m. oţel, obiect de oţel;
certatio, -onfa s.f. întrecere, luptă, dispută sabie charta, -ae s.f. foaie de
certe adv. de bună seamă, negreşit, cu papirus, hîrtie;
siguranţă, desigur scriere, operă
certo1 adv. în mod sigur, cert chartula, -ae s.f. hîrtiuţă, scrisorică
certo , -are, -avi, -atum vb.L a se lupta, chelae, -anim s.f. pL foarfecele racului;
a se lua la întrecere, a rivaliza; a dez- cleştele scorpionului . chelydrus, -i
bate, a disputa s.m. şarpe veninos chelys, -is s.f.
certus, -a, -um adj. hotărît, ferm, si- broască ţestoasă chirographum, -i
gur, adevărat, serios s.n. şi chirogra-
cerva, -ae s.f. ciută, cerboaică phus, -i s.m. scris cu mîna proprie,
cervical, -alis s.n. pernă de cap scrisoare iscălită chirurgia, -ae s.f.
cervix, -icis s.f. grumaz, ceafă chirurgie chlamis, -ydis s.f.
cervus, -i s.m. cerb hlamidă (manta
cessatio, -onis s.f. încetare, repaus, uşoară şi scurtă la greci) chorda, -ae
odihnă s.f. coardă, strună chorea, -ae s.f.
cessator, -oris s.m. leneş, trîndav horă, dans choreus, -i s.m. troheu,
cessatus, -a, -um adj. care sade degea- vers chorus, -i s.m. cor, dans; ceată,
ba, care nu face nimic grup cibaria, -orum s.n.pL alimente,
cessio, -onis s.f. (jur.) cedarea unui hrană,
drept, cesiune
raţie (a soldaţilor), tain cibo, -are,
cesso, -are, -avi, -atum vb.L a întîrzia;
-avi, -atum, vb.t a hrăni, a
a lipsi; a se opri; a înceta
mînca
cessus, -us s.m. retragere
37 CIB - CIR
ciborium, -li s.n. cupă de metal, vas de circtno, -are, -avi, -aturn vb. t. a descrie
băut un cerc, a rotunji circinus, -i s.m.
cibus, -i s.m. mîncare, hrană; momeală compas circiler adv, cam, aproape, în
cicada, -ae s.f. greier jur circuitio (circumitio), -onis s.f.
cicatrix, -icls s.f. cicatrice, rană vinde- rotire,
cată înconjur, ocolire; (miL) patrulă, strajă
ticer, -eris s.n. năut circuitus, -us s.m. înconjur, ocol, cir-
cichoreum (cichorium), -i s.n. ci- cuit circulator, -oris s.m.
coare precupeţ,
ciconla, -ae s.f. cocostîrc, barză vinzător; escroc, şarlatan circulor,
cicur, -uris adj. domestic, îmblînzit; -ari, -atus sum vb.L dep. a se
(fig.) înţelept, raţional aduna în cerc; a circula circulus, -i
cicuta, -ae s.f. cucută (plantă); {fig.) s.m. cerc, circuit, orbită circum
fluier simplu adv. împrejur, în preajmă;
cieo, -ere, civi, cilum vb.L a agita, a (prep. cu ac.) în jurul, circa circumago,
mişca; a aţîţa, a pune in mişcare -ere, -egi, -aclum vb. L a duce împrejur,
cilicium, -ii s.n. pătură groasă de păr a se invîrti circumaro, -are, -avi,
de capră -atum vb.t. a
cilium, -ii s.n. geană, sprinceană înconjura arind circumcido, -ere,
cimex, -icis s.m. ploşniţă -cidi, -cisum vb.t a
cinaedus, -i s.n. desfrînat reteza, a tăia .împrejur circumcirca
cincinnatus, -a, -um adj. cu părul on- advjur împrejur circumcisus, -a,
dulat, cîrlionţat -um adj. abrupt,
cincinnus, -i s.rri zuluf; figură de stil prăpăstios; (fig.) inaccesibil; (fig.)
cinctura, -ae s.f. briu, cingătoare, cen- precis, scurt circumcludo, -ere, -si,
tură -sum vb.L a
cincraceus, -a, -um adj. de cenuşă, ce- încercui; a încadra
nuşiu circumcolo, -ere vb.t. a locui în jurul
cingo, -ere, cinxi, clnctum vb.t. a încin- circumdo, -are, -dedi, -dalum vb.t. a
ge, a înconjura pune ceva împrejur, a înconjura (cu
cingulum, -i s.n. curea, cingătoare ceva) circumduco, -ere, -duxi,
ciniflo, -onis s.m, sclav care coafează -ductum vb.t.
cinis, -eris s.m. şi s.f. cenuşă; cenuşa a conduce (împrejur) ocolind, a încon-
morţilor arşi, (fig.) mort; moarte jura, a ocoli circumductus, -us s.m.
cippus, -i s.n. piatră funerară conturul unei
circa adv. împrejur, înjur, în vecinătate; figuri, perimetru circumeo, -ire, -ii,
(prep. cu ac.) în apropiere de, in jurul -itum vb.t. ş vb.L a
circenses, -ium s.m.pi. spectacole de împresura, a înconjura; a umbla după;
circ, jocurile de circ a cerceta
CIR - CIR 3
8
circumequito, -are, -avi, -atum vb.L a. clrcumUnio, -ire, -ivi, -itum vb.L a
face înconjurul călare unge de jur împrejur; a împodobi
circumfero, -ferre, -tuli, -latum vb.L a circumluo, -ere vb.L a uda în jur, a
purta în jur, a roti, a trece de la unul scălda circumluvio, -onis s.f.
la altul; a răspîndi înconjurare de
circumflecto, -ere, -flexi, -flexum vb.L ape, formarea unor insuliţe
a descrie o linie curbă, a străbate circummitto, -ere, -misi, -missum vb.L
făcind înconjurul a trimite la toţi din jur
circumflexus, -us s.m. circumferinţă circummunio, -ire, -ivi, -itum vb.L a
circumflo, -are vb.L a sufla din toate înconjura cu întărituri
părţile, a izbi circummunitio, -onis s.f. fortificaţie
circumfluo, -ere, -fiind, -fluxuin vb.L circumpendeo, -pendere, -pependi
şi vb.L a curge împrejur, a scălda, a se vb.L a atîrna de jur împrejur
revărsa, a fi din bleşug circumplaudo, -ere, -si, -sum vb.L a
clrcumfluus, -a, -um adj. care curge aplauda circumplector, -plecti,
împrejur; înconjurat (de apă) -plexus sum
circumfodio, -dere, -dl, -fossum vb.L a vb.L dep. a îmbrăţişa, a înconjura
face şanţ împrejur circumpono, -ere, -posui, -posltum
circumforaneus, -a, -um adj. care vb.L a pune in jur circumretio, -ire,
umblă prin bikiuri, ambulant -ivi, -Itum vb.L a
circumfundo, -ere, -fudi, -fusum vl>.£ a prinde în laţ, a pune curse în jur
vărsa împrejur; a înveli; a răspîndi in circumrodo,-ere,-roşi vb.L a roade de
jur, (fig.) a înconjura, a împresura jur împrejur circumsaepio, -ire, -psi,
circumfusus, -a, -umadj. vărsat împre- -pturn vb.t. a
jur; (fig.) abundent înconjura cu gard, a imprejmui
circumgemo, -ere vb.L a mormăi, a circumscindo, -ere, -scidi, -scissum
mirii vb.L a sfîşia împrejur circumscribo,
circumgesto, -are vb.L a purta încoace -ere, -scripsi, -scriptura
şi încolo, a colporta vb.L a încercui, a limita, a restringe, a
circumgredior, -redi, -ressus suin vb.t exclude circumscripţie, -onis s.f.
dep. a ataca din toate părţile, a încer- cerc, limită,
cui hotar
circumiaceo, -ere vb.L a se afla împre- circumscriplor, -oris s.m. înşelător
jur, a se întinde circumsedeo, -ere, -sedi, -sessum vb.L
circumicio, -ere, -ieci, -iectum vb.L a a înconjura, a sta în jur; (mii) a asedia
pune în jur; a cuprinde circumscssio, -onis s.f. asediere,
circumiectus, -us s.m. împrejmuire împresurare circumsido, -ere, -sedi,
circumligo, -are, -avi, -atum vb.L a -sessum vb.t. a
înfăşură, a lega în jurul încercui, a asedia
-«tpp"' '
(
39 CIR - CIT
civicus, -a, -um adj. cetăţenesc, civil, de claro, -are, -avi, -atum vb.t. a lumina;
cetate a limpezi, a desluşi; a face vestit, a face
civilis, -e adj. civil, cetăţenesc celebru
civilitas, -atis s.f. politeţe; afabilitate, clarus, -a, -um adj. strălucitor (la ve-
gentileţe dere); răsunător, luminos
civiliter adv. politicos, cu bună- classiarii, -orum s.m.pL marinari, ma-
voinţă trozi
civis, -is s.m. ş s.f. cetăţean, om liber classiarus, -a, -um adj. aparţinînd
civitas, -atis s.f. dreptul de cetăţean, om flotei
liber classicum, -i s.n. semnal (dat cu trom-
clades, -is s.f. nenorocire, dezastru, peta)
stricăciune, pagubă, pierdere classis, -is s.f. flotă
clam adv. pe ascuns, pe furiş; prep. (cu clatri, -orum s.m. pL gratii; zăbrele
abl) fără ştirea claudicatio, -onis s.f. şchiopătare
clamator, -oris s.n. om care ţipă claudico, -are, -avi, -atum vb.L a
clamito, -are, -avi, -atum vb.L ş vb.t a şchiopăta
striga tare claudo, -ere, clausi, clausum vb.t a
clamo, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t a închide; a ascunde, a învălui, a încercui
striga în gura mare claudus, -a, -um adj. şovăitor; nevoiaş;
clamor, -oris s.m. strigăt, acla- care şchioapătă
maţie claustrum, -i (frecv.pl. claustra,
clamosus, -a, -um adj. care strigă -orum) s.n. închizători, zăvoare
clandestine adv. pe furiş, în taină; clan- clausula, -ae s.f. încheiere; capăt; con-
destin cluzie, sfirşit
clandestinus, -a, -um adj. ascuns, in clava, -ae *./ măciucă, ciomag, bîtă
secret clavarium, -ii s.n. bani daţi soldaţilor
clangor, -oris s.m. sunet; zgomot pentru întreţinerea încălţămintei
clare adv. clar, limpede; evident; strălu- clavis, -is x./, cheie, zăvor
citor clavus, -i s.m. piron, cui; cîrma
claresco, -ere, -ui vb.L a străluci; a des- corăbiei
luşi cu limpezime, a clarifica clemens, -ntis adj. blînd, indulgent,
clarigatio, -onis s.f. provocare, so- îndurător
maţie clemenţi;», --ae s.f. blîndeţe, bunătate,
clarisonus, -a, -um adj. limpede, clemenţă
răsunător; sonor clepo, -ere, -psi, -ptum vb.t a fura, a
claritas, -atis s.f. strălucire, claritate; sustrage
glorie, distincţie clepsydra, -ae s.f. ceasornic cu apă sau
claritudo, -inis s.f. strălucire, claritate; nisip; clepsidră
faimă cliens, -ntis s.m. client, protejat
41 CLI-COE
clientela, -ae s.f. clientelă; supuşi coalesco, -ere, -aiul, -aiiturn vb.L ase
clinamen, -tnls s,n. înclinare uni strins împreună, a creste împreună,
clipeam (clypeum), -i s.n. şi clipeas a se alia, a se întări
(clypeus), -i s.m. scut rotund; discul coalitus, -a, -um adj. întărit; unit; coa-
soarelui; medalion clivosus, -a, lizat
-uni adj. în pantă, coalltus, -us s.m. reunire, legătură,
prăpăstios, (fig.) greu de străbătut coaliţie
clirus, -i s.m. pantă, înclinare, suiş, coarctatio (coartatio), -onis s.f.
deal restringere, înghesuire, adunare
cloaca,-ae s.f. canal de scurgere, cloacă coarcto (coarto), -are, -avi, -atum
clunls, -is s.f. şold, coapsă, crupă (de vb.t. a înghesui, a îngrămădi, a con-
animal) co (particulă de centra, a restrînge
compunere) cu, coarguo, -ere, -ui, -utum vb.L a arăta
împreună, laolaltă coacervatio, clar, a dovedi ceva; a convinge
-onis s.f. acumulare, coccineus, -a, -um adj. stacojiu, de
îngrămădire coacervo, -are, -avi, purpură
-atum vb.L a cochlea (coclea), -ae s.f. cochilie
strînge la un loc, a îngrămădi, de melc; carapace de broască
coacesco, -ere, -acul vb.L a se acri ţestoasă
coacta, -oruro. s.n.pL fetru, pîslă cochlear (cochleare), -is s.n. lingură
coactio, -onis s.f. stringere, încasare coctilis, -e adj. de lut ars, cărămidă
(de bani) coactor, -oris s.m. arsă; copt
colector (de biruri), coctus, -a, -um adj. copt, fiert, mistuit
încasator, cel care constrînge cocus, -i s.n. bucătar
coactus, -us s.m. constrîngere codex, -icis s.m. tăbliţă de scris, carte,
coaedifico, -are, -avi, -atum vb.L a registru
acoperi cu clădiri codicillus, -l s.nt tăbliţe de scris; pe-
coaequo, -are, -avi, -atum vb.t a nive- tiţie, bilet
la, a egala coagmantatio, -onis s.f. coemo, -ere, -emi, -emptum vb.t. a
îmbinare (a cumpăra
părţilor), reunire . coagmento, -are, coemptk>,-onis s.f. cumpărare; căsătorie
-avi, -atum vb.L a de formă
îmbina coagmcntum, -i s.n îmbinare; coeo, -ire, -ii (ivi), -itumvb.;. a se
încleştare; aduna, a se uni; a se împreuna
alipire coepto, -are, -avi, -atum vb.t. şi vb.L a
coagulo, -are, -avi, -atum vb.t. a înche- începe
ga, a coagula coagulum, -i 5.71. cheag coeptum, -i s.n. plan, încercare, lucru
început
COE-COL 4
2
coerceo, -ere, -cui, -citum vb.L a ţine cohibeo, -ere, -bui, -bitum vb.L a ţine
strîns, a constringe, a închide, a repri- împreună; a reţine, a înfrina
_ma, a pedepsi cohonesto, -are, -avi, -atum vb.L a
coercltio, -onis s.f. constrîngere, pe- împodobi,, a înfrumuseţa, a onora
deapsă cohorresco, -ere, -horrui vb.L a se
coctus, -us s.m. întrunire, adunare înfiora cohors, -tis s.f. cohortă,
cogitatus, -a, -um adj. cugetat, socotit sui^S, ceată,
cogitate adv. cumpănit, cu socoteală cortegiu
cogitatio, -onls s.f. gîndire, cugetare cohortatio, -onb s.f. îndemn, îmbărbătare
cogltatum, -i s.n. gînd, proiect cohortor, -ari, -atuş sum vb.L dep. a
cogito, -are, -avi, -atum vb.L ş vb.L a îndemna, a îmbărbăta coinquino,
gîndi, a avea o părere, a cugeta -are, -avi, -atum vb.L a păta;
cognatio, -onis s.f. înrudire, rude, ru- a pingări; a infecta
denie de singe coitio, -onis s.f. întrunire; unire; com-
cognatus, -a, -um adj. înrudit prin plot; împresurară coitus, -us s.m.
naştere; apropiat împreunare, însoţire
cognitio, -onis s.f. cunoaştere; (jur.) an- (căsătorie); contopire, fecundare
chetă, cercetare colabor, -labi, -lapsus sum vb.i. dep. a
cognitor, -oris s.m. garant; reprezen- leşina, a cădea în nesimţire
tant, mandatar, martor colaphus, -i s.m. (lovitură de) pumn,
cognilus, -a, -um adj. şipanpf. (v. co- palmă collabefacto, -are, -avi,
gnosco) cunoscut, vestit -atum vb.t. a
cognomen, -inis s.n. cognomen, po- zdruncina, a face să se clatine
reclă; (rar) nume collabeflo, -fieri, -factussum vb.L dep.
cognomen turn, -i s.n. poreclă a se sfărima, a se prăvăli
cognoniinis, -e adj. cu acelaşi nume collaceratus, -a, -um adj. sfirtecat
cognomlno, -are, -avi, -alumvb.L a nu- collacrimatio, -onis s.f. plînset
mi; a porecli collacrimo, -are, -avi, -atum vb.i. şi vb.i.
cognosco, -ere, -gnovi, -gnilum vb.L şi a izbucni în plîns, a deplînge collatio,
vb.L a cunoaşte, a afla, a şti -onis s.f. stringere la un loc;
cogo, -ere, coegi, coactum vb.L a aduna, ciocnire; contribuţie bănească, reunire;
a strînge; a constringe, a sili comparaţie
cohaerentia, -ae s.f. coeziune, legătură collatus, -a, -um adj. pus alături
strinsă; coerenţă collaudatio, -ae s.f. elogiere •
cohaereo, -ere, -haesi, -haesum vb.L a collaudo, -are, -avi, -atum vb.L a elogia,
fi lipsit de, a fi strîns legat a lăuda mult collecta, -ae~ s.f.
coheres, -edis s m. şi s. f. comoştenitor, contribuţie de bună
comoştenitoare voie, cotizaţie
L_
43 COL-COL
collecticius, -a, -om adj. adunat din colludo, -ere, -lusi, -lusum vb.L a se
diferite părţi juca cu; a se înţelege cu cineva
collectio, -onis s.f. stringere, adunare, collum, -i s.n. gît
culegere, colecţionare colluo, -ere, -lui, -lutum vb.L a spăla, a
collectus, -a, -umadj. şiparLpf. (v. col- uda
ligo) adunat, întrunit collusio, -onis s.f. înţelegere secretă
collega, -ae s.m. coleg (spre a înşela)
collegium, -li s.n. colegiu, asociaţie collusor, -oris s.m. tovarăş de joc
collibet, -ere, -uit (collibitum est) vb. collustro, -are, -avi, -atum vb.L a lumi-
impers. a plăcea, a avea poftă na, a străbate cu privirea
collido, -ere, -lisi, -lisum vb.L a izbi, a colluvies, -ei (colluvio, -onis) s.f.
lovi murdărie, drojdie, lături
coUigatio, -onis s.f. legătură, articulaţie coUyrium, -ii s.n. colir (alifie pentru
colllgo , -are, -avi, -atum vb.L a lega, a ochi)
uni colo , -are, -avi, -atum vb.L a strecura
colligo , -ere, -legi, -lectumrfr.I. a cule- (printr-o pînză); a filtra
ge, a strînge, a dobindi, a ciştiga; (fig.) colo2, -ere, colul, cultum vb.L a cultiva;
a se concentra; a trage concluzii a se stabili, a locui; a se îngriji de
collineo, -are, -avi, ^atum vb.L a îndrep- colona, -ae s.f. ţărancă
ta spre; a ochi, a ţinti colonia, -ae s.f. colonie; pămînt, loc de
collino, -ere, -levi, -lltum vb.L a minji, aşezare; domiciliu
a unge colonicus, -a, -um adj. de coloni, for-
collinus, -a, -um adj. de colină mat din coloni; de colonie; de fermă
collis, -îs s.m. colină; înălţime colonus, -i s.m. plugar, cultivator de
collisus, -a, -uni adj. lovit, izbit pămînt, arendaş; colon
collocatio, -onis s.f. aşezare la un loc color, -oris s.m. culoare
colloco, -are, -avi, -atum vb.L a plasa, a coloro, -are, -avi, -atum vb.L a colora
pune, a aşeza intr-un loc; a mărita o l colastra, -ae s.f. (colostrum, -i sn.) primul
fată lapte, colostru
collocutio, -onis s.f. convorbire, con- coluber, -ri s.m. năpîrcă; şarpe
versaţie; sfat colum, 4 s.n vas de strecurat, strecu-
•colloquium, -ii -s.n. vorbire in faţa rătoare
unei adunări; conferinţă, colocviu, columba, -ae s.f. porumbel
conversaţie columbarium, -ii s.n. hulubărie
colloquor, -loqui, -locutus sum vb.L columbinus, -a, -um adj. de porumbel
» dep. a vorbi cu cineva ' colluceo,-ere columbus, -i s.m porumbel, hulub
vb.L a străluci puternic columella, -ae s.f. columnă mică
colluctor, -ari, -atussum vb.i. dep. a se columen, -inis s.n. culme, vîrf; sprijin,
lupta cu suport
COL-COM 44
columna, -ae s.f. columnă, coloană; comllium, -ii s.n. locul unde se ţineau
sprijin adunările poporului
columnarium, -ii s.n impozit pe clădiri comitia, -orum s.npL adunări ale po
colus, -i s.f. şi colus, -us s.f. furcă, fir porului i
de lină; (fig.) viaţă cornito, -are, -avi, -atum vb.t a însoţi,
coma, -ae s.f. păr, chică, coamă, plete a întovărăşi
comans, -nlis adj. pletos cornilor, -ari, -atus sum vb.tdep. a ur-
cotnatus, -a, -um adj. pletos; stufos, ma, a însoţi
frunzos commaculo, -are, -avi, -atum vb.t a
combibo , -ere, -bibi vb.t a bea, a su- păta, a mînji
ge; a se îmbiba, a absorbi commeatus, -us s.m. transport; con-
combibo'', -onis s.rn tovarăş de băutură voi; permisie, învoire; (frecv.) aprovizio-
comburo, -ere, -ussi, -ustum vb.t. a nare, provizii
arde (de tot), a distruge (prin foc) commemorabilis, -e adj. memorabil
comedo, -ere, -edi, -esum vb.t. a mînca, commemorallo, -onis s.f. amintire,
a consuma, a risipi pomenire, comemorare
comes, -ilis s.m. tovarăş, părtaş, aso- commemoro, -are, -avi, -atum vb.t a-
ciat şi aminti, a menţiona; a pomeni; a
cometa, -ae s.m. cometă vorbi elogios
comice adv. comic, ca în comedie commendabflis, -e adj. deosebit, reco-
comicus1, -a, -um adj. de comedie, comic mandabil, demn de atenţie
comicns , -i s.m. autor de comedie commendatio, -onis s.f. recomandare;
corninus (comminus)adv. din apropiere, • ceea ce face cinste; valoare
de aproape commendator, -oris s.m. protector,
comis, -e adj. blînd, amabil, binevoitor cel care recomandă
comissabundus, -a, -um adj. petrecă- commendo, -are, -avi, -atum vb.t. a
reţ, care benchetuieşte încredinţa, a recomanda, a pune in
comissatio, -onis s.f. chef; orgie valoare
comissator, -oris s.m. chefliu; pe- commentarium, -ii s.n. şi commenta-
trecăreţ rius, -ii s.m. înseninare, culegere de
comissor, -ari, -atus snm vb.idep, a note; comentariu, explicare
. chefui commentatio, -onîs s.f. meditaţie, stu-
comitas, -atis s.f. bunătate, amabilitate, diu, reflecţie
bunăvoinţă commenticius, -a, -um adj. imaginat,
comitatus, -us s.m. însoţire, suită, născocit
escortă commentor , -ari, -atus sum vb.t dep.
comiter adv. gentil, cu blîndeţe, cu a medita, a reflecta, a cugeta
bunăvoinţă commentor , -oris s.m. inventator
45 COM-COM
compes, -edis s.f. lanţuri, cătuşe; (fig.) complures, -plura adj.pl mai mulţi
piedică laolaltă
compesco, -ere, -ui, -itum vb.t, a reţine, compono, -ere, -posui, -positum vb.t a
a strînge, a opri, a înfrunta, a potoli pune laolaltă, a reuni, a uni
competo, -ere, -petivi (petii), -petiturh comporto, -are, -avi, -atum vb.t a trans-
.vb.i sivi). L aseîntilni(într-unpunct), porta, a aduce, a aduna
a dori acelaşi lucru, a coincide; a fi compos, -tis adj. stăpîn pe ceva, stăpîn
capabil, a fi în stare pe sine
compilaţie, -onis s.f. jefuire, despuiere; composite adv. cu artă, cu dibăcie;
compilare; plagiere îngrijit, ordonat
compilo, -are, -avi, -a tu m vb.t. a des- compositio, -onis s.f. combinare, îmbi-
puia, a prăda, a fura, a jefui nare, orînduire
compingo, -ere, -pegi, -pectum vb.t a compositor, -oris s.m. cel care
îmbina strîns; a împinge, a vîrî orinduieşte, compozitor
compitum, -i s.n. răspîntie compositus, -a, -um adj. aranjat, con-
complaceo, -ere, -ui vb.i a plăcea foarte venit, înţeles; dispus, potolit
mult compotatio, -onis s.f. banchet
complano, -are, -avi, -alura vb.i. a ne- comprecatio, -onis s.f. implorare, in-
tezi, a nivela vocare
complector, -plecti, -plexus sum vb.t. comprecor, -ari, -atus sum vb.t. şi
dep. a îmbrăţişa, a cuprinde vb.i. dep. a se ruga cu căldură, a invoca,
complementum, -i s.n. întregire, com- a implora
pletare comprehendo, -ere, -di, -sum vb.t a
compleo, -ere, -plevi, -pletum vb.t. a prinde, a apuca, a lua
umple, a completa, a împlini comprehensibilis, -e adj. uşor de
completus, -a, -um adj. desăvîrşit; înţeles
împlinit; umplut; complet comprehensio, -onis s.f. prindere; cu-
complex», -onis s.f. îmbinare, cone- prindere; înţelegere, percepere; ex-
xiune; expunere; concluzie; dilemă primare, stil
complexux, -um s.m. îmbrăţişare; compressio, -onis s.f. îmbrăţişare, cu-
legătură; îmbinare prindere; apăsare, comprimare
complicatus, -a, -um adj. sucit, încur- compressus, -us s.m. apăsare, presiune
cat, complicat; obscur; confuz comprimo, -ere, pressi, -pressumv/u.
complico, -are, -avi, -aluni vb.t. a îndoi, a stringe, a reţine, a comprima
a înfăşură comprobatio, -onis s.f. aprobare, încu-
comploratio, -onis s.f. jeluire, bocete, viinţare
;
plînset comprobator, -oris s m. cel care aprobă
comploro, -are, -avi, -atum vb.t. a comprobo, -are, -avi, -almnvb.t a încu-
plînge în hohote, a deplinge, a boci viinţa, a confirma, a aproba
COM-CON 4
8
comprossum,-! s.n. învoială, făgă- concinno, -are, -avi, -atum vb.L a aranja
duială compromltto, -ere, -niisi, cu gust, a potrivi bine, a împodobi; a
-missum produce, a face
vb.t. a se angaja unul către altul; a se concinnus, -a, -umadj. artistic, sime-
înţelege; a pune la cale; a conveni tric, armonios, plăcut
comptus, -a, -umadj. îngrijit, elegant concino, -ere, -cinul, -cetum vb.L şi
computatio, -onlss.f. socoteală, calcul vb.t a cînta împreună; a fi de acord, a
computo, -are, -avi, -atum vb.L a cal- slăvi
cula, a socoti concipio, -ere, -cepi, -ceptum vb.L a
conatus, -uss.m. încercare, silinţă; ten - primi la sine, a absorbi; a zămisli, a
tativă concepe; a simţi, a contracta, a -for
concedo, -ere, -cessi, -cessum vb.L a mula
pleca, a se retrage; a ceda, a admite, a concisus, -a, um - adj. concis, scurt
acorda concitatio, -oniss.f. mişcare iute, agi -
concertus, -uss.m. concert; cîntec; ar - taţie
monie concitator, -oris s.m. instigator,
concertatio, -onis"s.f. dispută, luptă, aţîţător
discuţie concitatus,-a, -um adj. şi parLpf. (v.
concerte, -are, -avi, -atumvb.t a se concito)repede; violent, aţîţat
lupta cu cineva, a dezbate concito, -are, -avi, -atumvb.L a mişca
concessio, -oniss./concesie, permisiu - iute, a îmboldi, a provoca
ne, învoire, acordare conclave, -iss. n. odaie, cameră
concessus, -us s.rn permisiune, învoială concludo, -ere, -clusi, -clusura vb.t a
conchylium, -iis.n. scoică, cochilie închide; a cuprinde; a trage o conclu -
concido1, -ere, -cidivb.L a cădea, a se zie, a concluziona
prăbuşi; a pierde curajul conclusio, -oniss.f. încheiere, sfîrşit;
concido , -ere, -cidi, -cisum vb.t. a tăia concluzie
' în bucăţi, a măcelări concordia, -aes.f. înţelegere, armonie,
concieo, -ere, -civi, -citiun
vb.t. a aduna, concordie, acord
a chema; a agita; a isca concors, -disadj. care trăieşte in înţelege
-
conciliabulum, -is.n. loc de adunare; re, în armonie
întrunire concresco, -ere, -crevi, -cretum vb.t a
conciliatio, -oniss.f. unire, asociere creşte, a se condensa, a se închega
conciliator, -oriss.m. mijlocitor, inter- - concubina,-ae s.f. concubină, amantă
mediar concumbo, -ere, -cubul, -cubitum vb.L
concilio, -are, -avi, -alum vb.t a uni, a a se culca cu cineva
apropia; a atrage; a mijloci concurro, -ere, -curri, -cursum vb.t a
concilium , -ii s.n. unire, adunare, alerga împreună; a se ciocni; a se
întrunire; consiliu înfrunta, a concura; a fi de acord
49 CON -CON
concursatio, -onls s.f. alergare în toate conexlo, -onis s.f. legătură, unire; co-
părţile, întîlnire, izbire nexiune
concursus, -us s.m. îmbulzire; ciocnire; confectio, -onis s.f. alcătuire, con-
înfruntare, întîlnire fecţionare
concussio, -onls s.f. zgîlţîire, zguduire; confectus, -a, -uni adj. făcut; lucrat;
(jur.) stoarcere de bani prin ame- sfîrşit; terminat
ninţări conferro, -ferre, contuli, collatum vb.L
concutio, -ere, -cussi, -cussum vb.L a a aduna, a stringe, a aduce, a contribui;
izbi, a zgîlţîi, a zgudui a folosi, a întrebuinţa; a lăsa, a mina
condemnatio, -onis s.f. condamnare conferlus, -a, -um adj. compact, înghe-
condemno, -are; -avi, -aturn vb.t. a suit; plin
condamna confessio, -onis s.f. mărturisire, recunoaşte-
condensus, -a, -om adj. compact, re
strîns, condensat confestim adv. imediat, pe dată
condiclo, -onis s.f. situaţie, condiţie, conficio, -ere, -feci, -fectum vb.L a con-
înţelegere, convenţie fecţiona; a stringe, a pricinuit a procu-
condico, -ere, -dixi, -dictum vb.t. a se ra; a pregăti; a supune, a birui
învoi asupra unui lucru confictio, -onis s.f. născocire, plăsmuire,
condimentam, -i s.n. condiment, miro- "ficţiune
denii .confidens, -tis s.f. plin de încredere,
condio, -ire, -ivi, -itum vb.t. a aroma, a îndrăzneţ; obraznic
condimenta confidentia,-ae s.f. încredere, îndrăzneală,
condiţie1, -a, -um adj. şipartpf. (v. con- înfumurare, insolenţă
dio) aromat confldo, -ere, -fisus sum vb.L semidep.
conditus , -a, -um adj. şi partpf. (v. a avea încredere,-a fi sigur, a fi con-
condo) zidit, închis vins; a se încrede, a nădăjdui
condo, -ere, -didi, -ditum vb.t. a înte- configo, -ere, -fixi, -ficlum vb.L a fixa,
meia, a funda; a ridica, a zidi; a ascun- a bate în cuie
de, a îngropa; a vîri confinis, -e adj. vecin, apropiat, înve-
condono, -are, -avi, -aturn vb.t. a cinat
dărui, a da; a renunţa la ceva confinium, -ii s.n. graniţă, hotar; ve-
conduco, -ere, -duxi, -ductum vb.t. a cinătate
aduna, a stringe la un loc, a uni, a confirmalio, -onis s.f. întărire, sprijin;
închega; a fi avantajos, a conveni confirmare, afirmaţie
conductio, -onis s.f. (jur.) arendare, confirmo, -are, -avi, -atum vb.t.
închiriere a întări, a consolida; a susţine, a
conecto, -ere, -nexul, -nexiim vb.t. a încuraja; a confirma
uni, a lega la un loc conflsio, -onis s.f. încredere
CON -CON 5
0
confîteor, -eri, -fessus sum vb.t.dep. a congestus, -us s.m. îngrămădire, masă,
. mărturisi, a spovedi grămadă
conflagro, -are, -avi, -atum vb.L a arde conglobo, -are, -avi, -atum vb.t. a se
în flăcări, a se mistui condicile, -onis concentra; a face ghem
s.f. conflict, lovitură, conglutinatio, -onis s.f. lipire, unire
izbire conflicto, -are, -avi, -atum conglutino, -are, -avi, -atum vb.L a lipi,
vb.L şi vb.L a uni; a strînge; a alcătui
a zdruncina, a se lupta conflictus, -us congratulor, -ari, -atus sum vb.L dep.
s.m. ciocnire, luptă, conflict confligo, a felicita
-ere, -flixi, -flictum vb.L si congregaţie, «onis s.f. asociere, aduna-
vb.L a ciocni, a se lupta, a opune, a se re la un loc
confrunta confluens, -tis s.m. congrego, -are, -avi, -atum vb. L a adu-
confluenţă, locul na la un loc
unde se întîlnesc două ape confluo, congressus, -us s.m. întrunire, aduna-
-ere, -fluxi, -fluctum vb.L"- a re, congres; (mii.) ciocnire, luptă
curge împreună, a veni în puhoi, a veni congruens, -ntis adj. şipart.pr. (v.
in masă congruo) potrivit cu, conform cu
conformaţie, -onis s.f. formă, confor- congruo,-ere,-ui vb. L a corespunde, a
maţie, configuraţie conformo, -are, se potrivi
-avi, -atum vb.L a da o conicio, -ere, -ieci, -iectum vb.L a
formă, a forma; a educa confringo, arunca, a azvîrli; a vîrî; a arăta pe scurt,
-ere, -fregi, -fractum vb.L a a presupune
sparge, a fringe, a zdrobi coniectio, -onis s.f. aruncare, azvîrlire;
confugium, -ii s.n. refugiu, loc de interpretare, explicare
scăpare confunde, -ere, -fudi, coniecto, -are, -avi, -atmavb.L a presu-
-fusum vb.L a pune, a bănui
amesteca, a vărsa; a tulbura; a încurca, conicelor, -oris s.m. ghicitor (în vise);
a confunda confusus, -a, -um adj. cel care interpretează
şi partpf. (v. conieclura, -ae s.f. presupunere,
confundo) amestecat, tulburat, confuz părere, prezicere; interpretare
confusio, -onis s.f. amestec, dezordine, coniugalis, -e adj. conjugal
confuzie congelo, -are, -avi, -atum coniugatio, -onis s.f. unire
vb.L şi vb.L a coniugium, -ii s.n. căsătorie; unire;
îngheţa, a congela, a se întări împreunare; (fig.) soţ, soţie
congeries, -ei s.f. grămadă congero, coniunctim adv. în comun
-ere, -gessi, -gestum vb.L a coniunctio, -onis s.f. legătură, căsăto-
îngrămădi rie
coniunctus, -a, -am adj. legat, unit, in-
tim, apropiat
CON - CON
conlungo, -ere, -iunxi, -iunclum vb.L consero , -ere, -sevi, -situm vb.t a
a lega, a uni, a convieţui coniux, semăna, a planta consero , -ere,
cor.iugis s.m. ş s.f. soţ, soţie -serul, -serturn vb.t. a
conquassatio, -onis s.f. zdruncinare îmbina, a uni, a împleti conservata,
conquestus, -us s.m. plmgere, jeluire -oris s.f păstrare, conservare conserve,
conquiro, -ere, -quisivi, -quisitum -are, -avi, -atum vb.t. a
vb.t. a căuta cu stăruinţă păstra, a conserva consessor, -oris
conquisitio,-onis s.f. căutare; adunare; s.m. cel care stă lingă
(miL) recrutare conquisitus, -a, cineva; (jur.) asesor consideraţie,
-um adj. ştpaitpf. (v. -onis s.f. examinare, cercetare
conquiro) ales, preţios, rar considere, -are, -avi, -atum vb. t. a privi
consanquineus, -a, -um adj. înrudit, cu atenţie, a examina, a cerceta; a se
din acelaşi sînge consceleratus, -a, gîndi, a chibzui; a considera consido,
-um adj. criminal, -ere, -sedi, -sessum vb.L a se
ticălos, infam conscendo, -ere, aşeza împreună, a se întruni; a se opri;
-scendi, -scensum a se prăbuşi consigno, -are, -avi,
vb.L şi vb.L a se urca conscientia, -ae -atum vb.L a sigila,
s.f. conştiinţă; cunoştinţă, noţiune a pecetlui; a consemna; a garanta
părere conscindo, -ere, -scidi, -scissum consiliator, -oris s.m. sfătuitor
vb.t. a consilier, -ari, -atussum vb.L dep. ase
face bucăţi; a sfişia conscius, -a, sfătui, a delibera consilium, -ii
-um adj. martor, părtaş, s.n. sfat, adunare,
confident, complice consector, -ari, consfătuire, dezbatere; colegiu
-atus sum vb.L dep. a consisto, -ere, -ştiţi, -stitum vb.L a sta
urmări, a umbla după, a rivni împreună, a se fixa, a fi de faţă, a
consecutio, -onis s.f. urmare, efect; exista; a înceta
consecinţă; îmbinare armonioasă a consitio, -onis s.f. sădire, semănătură
cuvintelor consensus, -us s.m. consocio, -are, -avi, -atum vb.t. a uni,
acord, unitate, a asocia consolatio, -onis s.f.
înţelegere deplină . consentio, -ire, consolare, mîngîie-
-sensi, -scnsum vb.L ş re; încurajare consolor, -ari, -atus
vb.t. a fi de acord, a fi de aceeaşi părere; sum vb.L dep. a
a se înţelege, a se potrivi consetiens, consola, a uşura, a linişti consors,
-ntis adj. si part. pr. (v. -tis adj. părtaş, tovarăş consortio,
consentio) unanim, de acord -onis s.f. comunitate,
consequor, -sequi, -secutus sum vb.L tovărăşie, asociere conspectus , -a,
şivb.L dep. a urma după, a însoţi; a se -um adj. şiparLpf. (v.
conforma cu; a cîştiga; a pricepe; a-şi conspicio) vizibil, remarcabil
aminti
CON -CON 5
2
conlaminatus, -a, -nm adj. ameste- contineo, -ere, -ţinui, -tentum vb.L a
cat, murdărit, pîngărit; contaminat ţine împreună, a conţine, a cuprinde;
contego, -ere, -teri, -tectum vb.L a aco- a păstra, a menţine, a opri, a reţine; a
peri; a ascunde, a proteja stăpini, a potoli, a înfrina contingo ,
contemno, -ere, -tempsi, -temptum -ere, -ligi, -tactum vb.L şi
vb.L a dispreţui vb.L a atinge; a se învecina; a rezulta
contemplaţie, -onis s.f. observare, exa- contingo2, -ere, -ri, -ctum vb.L a unge;
minare, contemplare a impregna
contemplor, -ari, -atus sum vb.L'dep. continuatio, -onis s.f. succesiune, pe-
a privi atent, a examina rioadă, şir neîntrerupt continuo, -are,
conlemplio, -onis s.f. si conlemptus, -avi, -atum vb.L a urma
-us s.m. dispreţ fără întrerupere, a continua
contendo, -ere, -tendi, -tentum vb.L şt contlnuus, -a, -um adj. neîntrerupt,
vb.L a întinde tare; a încorda, a se continuu
strădui, a se sili; a se măsura, a com- contio, -onis s.f. cuvîntare, discurs
para; a căuta să obţină, a pretinde contionator, -oris s.m. orator public,
contentio, -onis s.f. încordare, opinti- agitator; demagog contionor, -ari,
re; luptă, rivalitate; comparare, anti- -atus sum vb.L dep. a
teză vorbi in public contorqueo, -ere,
contentus , -a, -um adj. ş parLpf. (v. -torsi, -tortum vb.L a
contendo) încordat răsuci, a întoarce, a suci contortus,
contentus , -a, -um adj. mulţumit, sa- -a, -um adj, şi partpf. (v.
tisfăcut contorqueo) încurcat, răsucit; ne-
contero, -ere, -trivi, -triturn vb.L a dis- clar contra adv. şi prep. (cu ac.) în
truge, a zdrobi, a sfărîma, a uza; a faţă,
copleşi, a slei împotrivă, contra contracţie, -onis
conterreo, -ere, -ui, -itum vb.L a îngro- &f. strîngere, încreţire;
zi, a inspăimînta concizie, reducere; contracţie
contestor, -ari, -atus suni vb.L dep. a contractus, -a, -nm adj. strimt, restrins,
lua ca martor, a invoca concentrat, contractat contradicţie,
contextus, -us s.m. alcătuire; unire, -onis &f. contrazicere,
legătură, îmbinare, înlănţuire combatere, contradicţie contraho,
continens, -tis adj. şiparLpr. (v. conti- -ere, -traşi, -trac tu m vb.L a
neo) legat, unit, neîntrerupt; care se stringe, a aduna, a provoca, a produce,
abţine; reţinui, cumpătat a atrage, a contracta; a restringe, a
continenter adv. fără întrerupere, micşora, a reduce contrurius, -a,
continuu -uni adj. din faţă, opus,
continentia, -ae s.f. cumpătare; abţinere contrar
CON-COO 54
contrecto, -are, -avi, -afum vb.t a convenio, -ire, -veni, -ventum vb.t. a
pipăi, a atinge cu mina; a examina veni împreună, a se aduna, a se reuni,
atent, a cerceta contribuo, -ere, -ui, a se înţelege, a conveni, a se potrivi
-utum vb'.L a pune conventto, -onis s./, întrunire, convenţie
alături cu, a adăuga, a uni, a împărţi, a conventum, -i s.n. învoială, înţelegere,
contribui convenţie, pact
controversia, -ae j;/ dispută, neînţelege- conventus, -os s.m. adunare, întrunire
re, controversă controversus, -a, -um conversie, -onis s.f. rotire; schim-
adj. discutabil, bare, răsturnare, transformare
controversat contubemalis, -k converto, -ere, -ti, -sum vb.t a întoar-
s.m. camarad de ce, a îndrepta, a transforma; a schim-
cort, de arme; coleg prieten ba, a preface; a traduce
contabernlum, -Ii s.n. camaraderie; conexus, -a, -um adj. rotunjit; umflat;
colegialitate; concubinaj boltit; adine, prăpăstios
contumacie, -ae s.f. aroganţă, trufie; convicior, -ari, -alus sum vb.L dep. a
(jur.) lipsă la apel contumax, -cis jigni; a certa
adj. îndărătnic, mindru, convicium,-ii s.n. larmă, vuiet; ceartă,
arogant, trufaş, încăpăţînat; care nu se ocară; scandal; insultă
înfâţişează la judecată contmneUa, convictio, -onis s.f. convieţuire, priete-
-ae s.f. jignire, insultă, nie; ospăţ, masă
ocară contnmulo, -are, -avi, -atom convictor, -oris s.m. oaspete, come-
vb.L a sean
îngropa; a face grămadă conturbatio, convinco, -ere, viei, -victum vb.L a con-
-onis s.f. tulburare conturbo, -are, vinge, a dovedi, a demonstra
-avi, -atum vb.L a tulbura, a conturba, conviva, -ae s.m. oaspete, comesean
a nelinişti contusio, -onis s.f. convh'o, -ere, -vtd, -victum vb.L a con-
sfărimare, zdrobire, vieţui, a lua masa cu cineva
lovitură, contuzie conubium, -ii s.n. convocatio, -onis s.f. chemare la o adu-
căsătorie conus, -i s.m. con nare, convocare, apel
convalesco, -ere, -valul vb.L a căpăta convoco, -are, -avi, -atum vb.t. a con-
puteri, a se întări, a se vindeca, a se voca, a chema
îndrepta după boală convello, -ere, convolvo, -ere, -volvi, -volutum vb.t. a
-velli, -vulsum vb.L a încolăci, a înfăşură
smulge; a zdruncina, a zgudui; a cooperio, -ire, -ui, -turn vb.t a acoperi;
distruge convenientia, -ae s./, a copleşi
convenienţă, cooptatio, -onis s.f. cooptare, alegere
acord, armonie, potrivire coopto, -are, -avi, -atum vb.t a alege, a
admite, a coopta
55 COO-CRE
l
coorior, -oriri, -ortus sum vb.L dep. a corruptearfv. stricat, greşit; corupt, de-
se naşte, a izbucni, a se ridica contra pravat
copia,1 -ae s.f. belşug, bogăţie, abun- corruplio, -onis s.f. stricare, corupere
denţă; provizii; mulţime, trupe milita- cortex, -icis s,m. şi s.f. scoarţă, coajă
re; putere, voie, posibilitate, corusco, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.i.
permisiune, ocazie a agita, a scutura; a fulgera, a scapără
copiosus, -a, -um adj, bogat, îmbel- coruscus, -a, -um adj. tremurător;
şugat, abundent, copios scînteietor, strălucitor corvus, -i
copulalio, -onis s.f. asociere, legătură, s.m. corb corylus, -l s.f. alun
unire, împreunare coryphaeus, -i s.m. căpetenie, fruntaş;
coquo, -ere, coxl, coc turn vb.L a coace, corifeu cotidianus, -a, -um adj.
a fierbe, a topi; (fig.) a chinui zilnic, cotidian;
cor, cordis s.n. inimă, suflet; curaj; (fig.) obişnuit cotidie adv. zilnic
simţire, minte coxa, -ae s.f. coapsă, sold crassus, -a,
coram adv. şi prep. (cu abl) in faţă, -um adj. gros, des, dens,
personal, de faţă greu; greoi, grosolan. crater, -eris
cornu, -us s.n. corn (de animal); cornul s.m. crater creator, -oris s.m. creator,
lunii; flanc, aripă întemeietor,
comus, -i s.f. corn (arbore); (fig) lance, părinte creber, -bra, -brum adj.
suliţă (făcută din lemn de corn) des, îndesat,
corona, -ae s.f. coroană, cunună; cerc îmbelşugat; numeros credibilis, -e
de spectatori, de auditori; mulţime adj. verosimil, credibil creditor, -oris
corono, -are, -avi, -atum vb.L a încoro- s.m. creditor credltum, -i s.n. datorie,
na, a încununa, a înconjura împrumut credo, -ere, -didi, -ditiim
corpus, -oris s.n corp; persoană, individ; vb.L şi vb.L a
adunare, corporaţie;-reunire de legi, crede, a da crezare; a se încredinţa; a
de scrieri; substanţă materială fi de părere, a gîndi, a socoti
correctio, -onis s.f. îndreptare, corecta- credulitas, -atis s.f. credulitate
re, îmbunătăţire credulus, -a, -um adj. credul, care se
corrigo, -ere, -rexi, -rectum vb.L a încrede uşor creo, -are, -avi, -atum
îndrepta, a corecta, a corija vb.L a crea, a
corripio, -ere, -ripui, -reptum vb.L a naşte, a produce crepito, -are, -avi,
apuca, a înşfăca, a răpi -atum vb.L a trosni,
corroboro, -are, -avi, -aluni vb.L a a scîrţîi, a clănţăni, a pîrîi crepitus,
întări, a consolida, a fortifica -us s.m. zăngănit, trosnet,
corrumpo, -ere, -rupi, -ruptum vb.L a scîrţîit, zornăit
distruge, a nimici, a ruina; a strica, a
corupe
CRE-CUN
crepusculum, -i s.n. Inserare, apus, crusta, -ae s.f. coajă, înveliş, pojghiţă,
amurg, crepuscul cresco, -ere, solzi; tencuială, placaj
-crevi, -cretum vb.L a crux, cruciş s. f. cruce; răstignire;
creşte; a se transforma cretula, -ae (fig.) chin, groază
s.f. cretă, argilă albă crimen, -is s.n. crypta, -ae s.f. boltă, galerie întuneco-
acuzare, imputare, învinuire, greşeală; asă; criptă
crimă, delict criminatio, -onis s.f. crystallus, -i s.m. gheaţă, cristal
învinuire nedreaptă; calomnie, cubiculum, -i s.n. dormitor; odaie, ca-
incriminare criminator, -oris s.m, meră
calomniator, cubile, -is s.n. odaie; coteţ, cuib; cul-
acuzator criminor, -ari, -atuş sum cuş, stup
vb.L dep. a cubito, -are, -avi, -atum vb.i. a şedea
învinui, a acuza, a incrimina crinis, culcat
-is s.m. păr, fir de păr; coafură crispo, cubitus, -i s.m, cot
-are, -avi, -atum vb.t a încreţi, cuicita, -ae s.f. saltea; pernă
a strânge; a ondula crispus, -a, culina, -ae s.f. bucătărie
-um adj. încreţit, creţ culpa, -ae s.f. vină, greşeală
(părul); ondulat crista, -ae s.f. culpo, -are, -avi, -atum vb.t a acuza, a
creastă criticus, -i s.m. critic, care învinui
judecă cultor, -oris s.m. cultivator; locuitor
operele de artă, de literatură cultura, -ae s.f. îngrijire, cultivare, edu-
cruciamentum, -i s.n. chin, tortură, caţie
caznă, suferinţă cultus, -us s.m. lucrare, muncă, îngri-
cruciatus, -us s.m. chin, moarte jire, cultivare, cultură, învăţătură; cult,
crucio, -are, -avi, -atum vb.t a chinui, închinare; podoabă, lux, eleganţă,
a tortura, a răstigni strălucire
crudelis, -e adj. crud, aspru, neomenos cum prep. (cu abL) cu, împreună cu,
crudelitas, -atis s.f. cruzime odată cu
crudeliter adv. cu cruzime, cu sălbăticie cum con;', cînd, pe cînd, ori de cîte ori;
cnidesco, -ere vb.L a deveni mai crud cum, deoarece; deşi
cruditas, -atis s.f. nemistuire, indigestie cumba, -ae s.f. luntre, barcă
crudus, -a, -um adj. crud, necopt; cumulate adv. din plin
aspru, nemilos, dur, neomenos cumulo, -are, -avi, -atum vb.t. a adu-
cruento, -are, -avi, -atum vb.t a umple na grămadă; a spori, a cumula, a
de sînge, a însingera, a răni mări; a umple, a încărca; a împlini, a
cruentus, -a, -um adj. însîngerat, sînge- desăvîrşi
ros; crud cruor, -oris s.m. sînge; cumulus, -i s.m, grămadă, adaos
măcel; omor cunclatio, -onis s.f. şovăială, întîrziere
57 CUN-CYM
cunctor, -ari, -atus şam vb.l dep. a a trata, a îngriji o boală; a plăti, a
şovăi, a întirzia achita curriculum, -i s.n. cursă,
cunctus, -a, -um adj. tot, in întregime alergare; curs,
cuneus, -l s.m. cui, piron interval de timp curro, -ere, cucurri,
cuniculus, -i s.m. iepure de casă; gale- cursurn vb.i şi vb.l
rie subterană; gang ; (fig.) intrigă, a alerga, a străbate cursor, -oris
uneltire, cale ocolită s.m. alergător; curier,
cupiditas, -atis s.f. dorinţă mare, mesager
poftă, lăcomie, pasiune cursus, -us s.m. fugă, goană curto,
cupidus, -a, -um adj. doritor, avid; devo- -are, -avi, -atum vb.t a scurta, a
tat reteza; a micşora curtus, -a, -um
cupresus, -i s.m. chiparos adj. scurtat, mutilat,
cur adv. pentru ce? de ce? retezat; cioplit; (fig.) incomplet
cura, -ae x/ grijă, îngrijorare, procurare; curvo, -are, -avi, -atum vb.t a îndoi, a
conducere, administrare; nelinişte, curba
supărare; (cură) tratarea unei boli curvus, -a, -um adj. îndoit, curbat «
curatlo, -onis s.f. îngrijire, tratament; cuspis, -idiş s.f. vîrf; lance, suliţă,
administrare ţeapă custodia, -ae s.f. pază,
curator, -oris s.m. administrator; îngri- santinelă, gardă;
jitor închisoare custodio, -ire, -ivi, -itum
curia, -ae s.f. curie (o subîmpărţire a vb.i. a păzi, a
poporului roman); locul unde se adu- apăra; a păstra; a aresta custos, -odis
na curia; senatul s.m. paznic, supraveghetor
curiositas, -atis s.f. dorinţa de a şti; cutis, -îs s.f. piele
curiozitate cycnus, -i s.m. lebădă *
curtosus, -a, -um adj. grijuliu, scrupu- cymbalum, -i s.n. cimbal (instrument
los; curios muzical)
curo, -are, -avi, -atum vb.L a îngriji, a
se ocupa de, a administra; a conduce;
D
dactylus, -i ,s.m. dactil (vers) decedo, -ere, -cessi, -cessum vb.L a se
daedalus, -a, -um adj. artist, meşter-, retrage, a pleca; a cobori; a muri, a
dibaci, ingenios deceda; a se abate; a renunţa; a apune,
dama (damnia), -ae s.f. ciută, că- a înceta
prioară damna tio, -onis s. f. decern num. zece
condamnare, decemplex, -icis adj. înzecit
osîndă decemvir,-i s.m decemvir (magistrat)
darnno, -are, -avi, - atum vb.L a con- deccns, -ntis adj. potrivit, ales, plăcut;
damna, a acuza damnosus, -a, -um decent, cuviincios
adj. dăunător, decentia, -ae s.f. cuviinţă, bunăcu-
păgubitor, vătămător datio, -onis viinţă, decenţă
s.f. dare, transmitere dator, -oris decerne, -ere, -crevi, -cretumvfe.t a de-
s.m. cel care dă datum, -i s.n. dar cide; a rezolva; a hotărî; a decreta
de prep. (cu abl.) de, din, de la, de pe, decertatio, -onis s.f. luptă hotăritoare
despre, lingă, după, în timp de, pen- decerto, -are, -avi, -atum vb.L a da o
tru, din cauza dea, -ae s.f. zeiţă luptă decisivă
dealbo, -are, -avi, -atum vb.L avanii decessor, -oris s.m. predecesor într-o
dearmo, -are, -avi, -aluni vb.L a dezarma funcţie
debacchor, -ari, -atus suni vb.i. dep. a decessus, -us s.m. plecare, retragere;
se înfuria (fig.) moarte, deces
debellator, -oris s.m. învingător decet vb. imperş. trebuie, se cuvine,
debello, -are, -avi, -atum vb.L a birui este potrivit
debeo, -ere, -ui, -itum vb.L a datora, a decido , -ere, -cidi vb.i. a cădea; a-şi
trebui pierde speranţa; a se prăbuşi
debentes,-ium s.m. pi. datornici decido , -ere, -cidi, -cisurn vb.L a tăia;
debitus, -a, -um adj. si parLpf. (v. de- (fig.) a tranşa, a aranja
beo) datorat, cuvenit debilis, -e adj. decima, -ae s.f. zecime din prada de
slab, neputincios, debil debilitas, -tis război oferită zeilor; ofrandă, zeciu-
s.f. slăbiciune, debilitate debilito, -are, ială, dijmă
-avi, -atum vb.L a slăbi, decimo, -are, -avi, -aluni vb.L a osîndi
a mutila, a zdrobi la moarte unul din zece; a decima
debitor, -oris s.m. datornic, îndatorat decimum adv. pentru a zecea oară
debilum, -i s.n. datorie decipio, -ere, -cepi, -ceplum vb.L a
amăgi, a înşela, a decepţiona; a se stre-
cura, a rămîne neobservat
59 DEC - DED
decisio, -onis s.f. învoială, hotărîre, de- decurrio, -onis s.m. decurion; ofiţer
cizie care comandă o decurie
declamatio, -onis s.f. declamaţie, decurro, -ere, -curri, -cursum vb.L şi
exerciţiu oratoric vb.L a cobori în goană, a alerga, a face
declamo, -are, -avi, -atum vb.L a ţine un marş repede, a defila; a recurge la;
discursuri, a trata un subiect în public; a străbate, a parcurge
a declama . decursio, -onis s.f. coborire in goană;
declaraţie, -onis s.f. exprimare, în- străbatere, alergare; paradă
făţişare decursus, -us s.m. coborire; pantă,
declaro, -are, -avi, -atum vb.L a arăta cădere; atac, incursiune; desfăşurare
clar; a anunţa public; a proclama; a decurto, -are, -avi, -atum vb.L a scur-
spune lămurit ta; a ciunti
declinatio,-onis s.f. deviaţie, depărta- decus, -oris s.n. podoabă, frumuseţe;
re de ceva cinste, glorie, onoare, fală; demnitate
declino, -are, -avi, -atum vb.L şivb.t. a decutio, -ere, -cussi, -cussum vb.L a
abate, a întoarce, a devia; a cobori, a scutura
înclina; a evita; a declina dedecet vb. impers. nu se cade; nu se
dec li vis, -e adj. aplecat, înclinat, în cuvine; nu se potriveşte
pantă dedecoro, -are, -avi, -atum vb.L a dezo-
decolor, -oris adj. decolorat, care si-a nora
pierdut culoarea dedecus, -oris s.n. ruşine; infamie; ne-
decoquo, -ere, -cori, -coctum vb.L a cinste; mişelie
coace bine, a fierbe bine, a se topi, a dedicatio, -onis s.f. sfinţire, închinare,
se mistui; (fig.) a ruina, a cheltui, a da inaugurare, consacrare
faliment dedico, -are, -avi, -atum vb.t a spune
decor, -oris s.m. frumuseţe; podoabă; tare, a afirma, a dedica, a închina, a
farmec; decor consacra, a consfinţi, a inaugura
decoro, -are, -avi, -atum vb. L a dedignor, -ari, -atus sum vb.Ldep a
împodobi; (fig.) a onora, a cinsti dispreţui, a respinge, a refuza
decorus, -a, -um adj. frumos, străluci- deditio, -onis s.f. supunere, predare,
tor, potrivit; decorat; împodobit capitulare
decrepitus, -a, -um adj. slăbit, sleit, dedo, -ere, -idi, -itum vb.L a da, a pre-
decăzut da, a se dedica, a se consacra, a lăsa în
decresco, -ere, -crevi, -cretum vb.L a voia cuiva, a expune
descreşte, a micşora, a dispărea deduco, -ere, -duxi, -ductumvft.t. adu-
decretam, -i s.n. hotărire, judecată, ce din, a scoate din, a cobori, a con-
decret, principiu, dogmă duce, a escorta, a abate, a deduce
decuria, -ae s.f. decurie, grupare de deductio, -onis s.f. aducere; instalare;
zece persoane (soldaţi, judecători, se- alungare; micşorare
natori etc.) deductor, -oris s.m. însoţitor, escortă
DAE-DEI 60
daero, -are, -avi, -aluni vb.i. a se defluo, -ere, -fluxi, -fluxum vb.i. a
rătăci; a se zbate; a deraia curge, a vărsa; a cădea, a aluneca, a se
defatigatio, -onis s.f. oboseală, sleire scurge, a termina
defatigo, -are, -avi, -atum vb.t a obosi defodio, -ere, -fodi, -fossum vb.t a
tare îngropa, a săpa
defectio, -onis s.f. slăbire, secare, slei- deformatio, -onis s.f. schimbarea for-
re; eclipsate, întunecare; răscoală, re- mei, desfigurare, degradare
voltă, trădare deformis, -e adj. unt, respingător, di-
defectus , -a, -um adj. lipsit, slăbit, sleit form; ruşinos, josnic, servil
defectus , -us s.m. defecţiune, lipsă, deformo, -are, -avi, -atum vb.t a desfi-
scădere gura, a urîţi, a diforma; (fig.) a degrada,
defendo, -ere, -îendi, -fensum vb.t a a înjosi, a dezonora
apăra, a proteja, a susţine; (fig.) a defrenatus, -a, -um adj. neînfrînat,
afirma, a pretinde, a cere, a opri, a dezlănţuit
împiedica defringo, -ere, -fregi, -fractum vb.t. a
defensor, -oris s.m. apărător, cel care rupe, a fringe
respinge defungor, -f ungi, -functus suni vb.i.
defero, -ferre, -tuli, -lai u m vb.t a du- dep. a îndeplini, a se achita de o sar-
ce, a căra, a transporta; a anunţa, a cină
raporta; a oferi, a prezenta, a înfăţişa; degener, -eris adj. decăzut; inferior,
(jur.) a se plînge, a denunţa nedemn; josnic, degenerat
defessus, -a, -um adj. obosit, sleit degenero, -are, -avi, -atum vb.t ş vb.t.
deficio, -ere, -feci, -fectum vb.i. şi vb.t a degenera, a decădea; a se înjosi; a
a separa, a trece de partea cealaltă; a corupe
lipsi, a fi sleit; a părăsi, a dispărea degravo, -are, -avi, -atum vb.t a apăsa
defingo, -ere, -fixi, -fixum vb.t a în jos, a împovăra, a copleşi
schimba forma, a modela degredior, -gredi, -gressus suni vb.i. a
definio, -ire, -ivi, -iluni vb.i a mărgini; ieşi din, a coborî, a se depărta
a fixa; a defini; a limita, a răstringe; a degusto, -are,.-avi, -atum vb.t a gusta,
determina a încerca
definite flrfv. precis, hotărit de h i ne adl'. de aici, apoi, după aceea
definiţie, -onis s.f. mărginire, hotărîre; dehonesto, -are, -avi, -atum vb.t. a ne-
definiţie, explicare cinsti, a dezonora, a înjosi
definitus, -a, -um adj. precis; determi- deicio, -ere, -ieci, -iectum vb.t. a arun-
nat ca jos; a culca la pămînt; a prăvăli; a
deflagro, -are, -avi, -atum vb.L a fi ars, alunga, a îndepărta, a arunca
a fi mistuit: a incendia; (fig.)-a se po- deiectus, -a, -nm adj. jos, scufundat;
toli (fig.) descurajat
deflecto, -ere, -fluxi, -fluxum vb.i şi dein 'adv. apoi
vb.i. a întoarce, a se abate, a se depărta delnde adv. după aceea, apoi, pe urmă
61 DEL - DEM
delasso, -are, -avi, -atum vb.t. a obosi delinquo, -ere, -liqui, -lictum vb.L şi
de tot, a istovi, a delăsa delator, -oris vb.L a greşi; a se face vinovat; a scăpa
s.m. acuzator, denunţător; din vedere
delator deliquesco, -ere, -licui vb.t. a se topi
delectatio, -onis s.f. încîntare, desfă- dellratio, -onis s.f. nebunie, aiurare,
tare, plăcere, delectare delecto, -are, delir
-avi, -atum vb.t a desfăta, deliro, -are,.-avi, -atum vb.L a ieşi din
a incinta brazdă; (fig.) a aiura, a fi nebun; a
delectus , -us s.m. alegere, recrutare delira
delectus2, -um part.pf. (v. deligo) şi delirus, -a, -um adj: nebun; smintit
adj. ales delego, -are, -avi, -atum delubrum, -i s.n. templu, loc sfînt
vb.L a trimite; deludo, -ere, -lusi, -lusum vb.t a-şi
a transfera; a încredinţa, a atribui; a bate joc de, a înşela
delega delumbo, -are, -avi, -atum vb.t. a schi-
delenimentum, -i s.n. îmblînzire, po- lodi, a deşela; a slăbi
tolire delenio, -ire, -ivi, -iturn vb.t. a demando, -are, -avi, -atumvb.t. a încre-
potoli, dinţa, a pune la păstrare
a îmblînzi, a atrage, a momi deleo, demens, -tis adj. nebun, dement; fără
-ere, -evi, -ctum vb.t. a distruge, minte
a nimici deletrix, -icis s.f. dementia, -ae s.f. nebunie
nimicitoare, cea care demero, -ere, -ui, -itum vb.t. a cîştiga
distruge deliberatio, -onis s.f. un merit prin serviciu; a-şi atrage un
dezbatere; sfat; merit
chibzuire, examinare; deliberare demeritus, -a, -um adj. ciştigat, meri-
delibero, -are, -avi, -atum vb.t. a tat, cuvenit
cumpăni, a dezbate, a chibzui, a lua o demelior, -metiri, -mensus sum vb.t.
hotărire, a delibera a măsura
delibutus,-a,-um adj. uns, udat, îmbibat demeto, -ere, -messui, -messum
delicatus, -a, -um adj. fin, gingaş; vb.t. a tăia; a secera; a culege ceva
încîntător; delicat; liniştit, blînd tăiat
deliciae. -anim s.ţ.pL plăceri, desfă- demigralio, -onis s.f. emigrare
tări; moliciune; fast, lux; dragoste, demigro, -are, -avi, -atum vb.L' a pleca
iubire; desfrînare din, a se muta
delictum, -i s.n. greşeală; (jur.) delict deminuo, -ere, -minui, -minulum vb.L
deligo , -are, -avi, -atum vb.t. a lega a micşora, a diminua, a slăbi
strins, a înţepeni deligo", -ere, -legi, deminutio, -onis s.f. micşorare, dimi-
-lecturn vb.L şi vb.t. nuare; luare; înstrăinare
a alege, a separa, a despărţi demissio, -onis s.f. lăsare în jos; co-
borire; demisie
DEM - DEP 62
demlllo, -ere, -misi, -missum vb.t a deonero, -are, -avi, -atum vb.t a
face să cadă, a arunca jos, a cobori; a descărca; a lua o parte din ceva
demite; a înjosi, a umili; a descuraja deorsum adv. în jos depasco, -ere,
denio, -ere, dempsi, demplum vb.t. a -pavi, -pastum vb.t. a
lua, a tăia, a înlătura paşte; a mînca lacom depeciscor,
demolior, -iri, -ilus sum vb.tdep. a depecisci, depectus sum
dărima, a demola vb.t dep. a face o învoială depectio,
demolitio, -onis s.f. dărimare, demolare -onis s.f. învoială; tiiguială depector,
demonstraţie, -onis s.f. arătare; înfă- -oris s.m. intermediar, mediator,
ţişare; descriere, demonstrare mijlocitor depeculor, -ari, -atus sum
demonstro, -are, -avi, -atum vb.t a vb.tdep. a
arăta, a dovedi, a demonstra fura, a jefui, a răpi depello, -ere,
demoror, -ari, -atus sum vb.tdep. a depuli, depulsum vb.t.
întîrzia, a opri, a împiedica, a şovăi a alunga, a îndepărta, a respinge
demum adv. apoi, în sfirsit, tocmai dependeo, -ere, -di, -sum vb.t a sta
demutatio, -onis s.f. schimbare atîrnat; (fig.) a depinde de dependo,
denarius, -ii s.m. dinar (monedă de ar- -ere, -pendi, -pensum vb.t a
gint) plăti, a cheltui
denego, -are, -avi, -atum vb.t. a tăgădui deperdo, -ere, -didi, -ditum vb. t a pierde
cu tărie, a refuza, a nega deperditus, -a,.-um adj. distrus
denique adv. în sfirsit, în cele din urmă depereo, -ire, -ivi, -itum vb.t a pieri; a
dcnormo, -are, -avi, -atum vb.t a face muri deplango, -ere, -planxi,
să fie anormal, neregulat; a ştirbi -planctum
denoto,-are,-avi,-atum vb.t a însemna vb.i. a plînge, a jeli, a boci deploro,
dens, -tis s.m. dinte -are, -avi, -atum vb.t şi vb.t. a
dense adv. des, dens; strins se plînge, a jeli, a deplînge depono,
denseo, -ere, vb.t a îndesa; a îngroşa; -ere, -posui, -positum vb.t a
a strînge, a condensa pune jos, a depune, a pune bine
densita:;, -tis 5./ grosime, desime, con- depopulaţii», -onis s.f. jefuire, pus-
. sistenţă, densitate tiire depopulor, -ari, -atus sum
densus, -a, -um adj. des, frecvent, vb.tdep. a
strins, îngrămădit, numeros jefui, a pustii deporto, -are, -avi,
dentatus, -a, -um adj. dinţat; (fig.) -atum vb.t a duce,
muşcător, înţepător a transporta; a deporta deposco,
denuntiatio, -onis s.f înştiinţare, anun- -ere, -poposci vb.t a cere
ţare; declaraţie; vestire stăruitor, a pretinde depositio,
denuntio, -are, -avi, -atum vb. t a vesti, -onis s.f. depunere; (jur.)
a face cunoscut; a declara; a ameninţa; mărturie; depoziţie depositum, -J
a prevesti; (jur.) a cita ca martor s.n. depozit; lucru dat în
denuo adv. din nou păstrare
63 DEP- DES
depravalio, -onis s.f. strîmbare; altera- deruo, -ere, -ui, -utum vb.t a da jos, a
re; stricare, corupere, depravare prăvăli, a răsturna; a deruta
depravo, -are, avi, -atum r b. t. a descendo, -ere, -scendi, -scensuni vb.i.
strimba; a strica, a corupe a merge pe jos, a cobori; a pătrunde; a
deprecatio, -onis s.f. rugăminte stărui- ajunge
toare descensio, -onis s.f. şi descensus, -us
deprecor, -ari, -atus sum vb.t dep. a s.m. coborire; descendenţă, filiaţie
blestema pe cineva; a înlătura un rău describo, -ere, -scripsi, -scriptum vb.t.
prin rugăciuni; a se ruga stăruitor a transcrie după ceva; a desena; â re-
deprehendo -ere, -di, -sum vb.t. a prezenta; a descrie, a povesti
prinde, a apuca; a sesiza, a înţelege; a descriptio, -onis s.f. descriere, reproduce-
surprinde (asupra faptului) re; desen; fixare; hotărire; rînduire;
deprehensio, -onis s.f. prindere asu- împărţire
pra faptului; descoperire desero, -ere, -serul, -sertum vb.t a
deprime, -ere, -pressi, -pressum vb.t. părăsi, a abandona; a neglija; a dezerta
a apăsa în jos; a oprima, a umili, a desertor, -oris s.m. dezertor, trădător;
înjosi cel care părăseşte
depromo, -ere. -prompsi, -promptum desertum, -i s.n. pustiu, deşert
vb.t. a scoate din deservio, -ire, -ivi, -i t u m vb.i. a se
dcpso, -ere, -sui, -turn vb.t a frămînta; îngriji de; a se consacra; a servi cu
a tăbăci; a pisa atenţie; a deservi
depulsio, -onis s.f. alunecare; respinge- desideo, -ere, -sedi vb.i. a şedea; a fi
re; depărtare inactiv
deputo, -are, -avi, -atum vb.t a socoti; desideratio, -onis s.f. dorinţă
a considera desiderium, -ii s.n. dorinţă; dragoste,
derelinquo, -ere, -liqui, -lictum vb.t a dor
părăsi cu totul, a neglija desidero, -are, -avi, -atum vb.t a dori,
derepente adv. pe neaşteptate a cere; a simţi lipsa; a lipsi
derideo, -ere, -risi, -risum vb.t. a lua în desidia, -ae s.f. lene, trindăvie
rîş, a batjocori desido, -ere, -&di vb.i. a porni in jos;
deridiculum, -i s.n. batjocură (fig.) a decădea
deridiculus, -a, -um adj. ridicol designatio, -onis s.f. desemnare, indi-
deripio, -ere, -ripui, -reptum vb.t a care; plan; orinduire
smulge; a lua cu sila; a răpi designo, -are, -avi, -atum vb.t. a însem-
derivalio, -onis s.f. abatere; derivaţie na; a arăta; a desemna;, a indica; a
derivo, -are, -avi, -atum vb.t. a abate; stabili; a întocmi
a întoarce; a deriva desilio, -ire, -silui, -sultum vb.i. a sări
derogo, -are, -avi, -atum vb.t a retrage, jos, a cobori
a nu acorda; (jur.) a înlătura o dispo- desipio, -ere, -ui vb.t. a fi fără minte;
ziţie dintr-o lege; a deroga a fi extravagant
• ^^^^^ffw|Ş^^^^^B
DES - DEU 64
desipiens, -tis adj. nebun desnm, -esse, -fui vb.L a lipsi; a nu fi
desiş to, -ere, -ştiti, -stitum vb.L a sta de faţă desumo, -ere, -sumpsi,
departe; a renunţa; a înceta desolo, -sumptum
-are, -avi, -atum vb.L a pustii, vb.L a alege
a jefui; a întrista desolalus, -a, -uni desuper adv. de sus, deasupra
adj, părăsit, întristat, detergeo, -ere, -tersi, -tersum vb.L a
dezolat despecto, -are, -avi, -atum curăţa, a şterge
vb.L a privi deterior, -ius adj.comp. mai rău; de-
de sus; a dispreţui teriorat
despectus, -us s.m. vedere de sus, dis- detenninatio, -onis s.f. margine; ca-
preţ păt; sfîrşit
desperatio, -onis s.f. disperare determino, -are, -avi, -atum vb.L a
despero, -are, -avi, -atum vb.L ş vb.L mărgini; a determina
a pierde speranţa, a dispera detero, -ere, -trivi, -tritum vb.L a roa-
despicientia, -ae s.f. dispreţuire de; (fig.) a micşora, a ştirbi
despicio, -ere, -spexi, -spectum vb.L şi deterreo, -ere, -ui, -itum vb.L a speria;
vb.L a privi în jos, a dispreţui a îndepărta; a opri
despolio,-are,-avi,-atum vb.L a jefui, detestabilis, -e adj. urît, îngrozitor,
a prăda, a despuia despoliator, respingător
-oris s.m. hoţ, jefuitor destillo, -are, detestor, -ari, -atus sum vb. L dep. a uri
-avi, -atum vb.L a se de moarte, a blestema, a detesta
scurge, a picura destinaţie, -onis detorqueo, -ere, -torsi, -tortum vb.L a
s.f." hotărîre, plan, întoarce in altă parte, a suci; a abate,
scop destinatus, -a, -um adj. a denatura, a deforma
destinat, detractor, -oris s.m. clevetitor, detrac-
hotărit des tino, -are, -avi, -atum tor, cel care vorbeşte de rău
vb.L a fixa, a detraho, -ere, -traxi, -tractum vb.L a
hotărî destituo, -ere, -tui, -tutum trage în jos, a tîri; a duce; (fig.) a înjosi;
vb.L a lăsa a micşora valoarea cuiva
singur; a părăsi; a depune, a destitui; detrecto, -are, -avi, -atum vb.t. a
a înşela îndepărta; a refuza; a micşora; a de-
destitutio, -onis s.f părăsire precia
destructio, -onis s.f. distrugere detrimentum, -i s.m. pagubă, stri-
destruo, -ere, -struxi, -structum vb.L căciune; pierdere
a distruge, a dărîma, a nimici detrudo, -ere, -si, -sum vb.L a împinge
desubito odv. deodată, pe neaşteptate în jos; a goni, a alunga
desuesco, -ere, -suevi, -suetum vb.L a deuro, -ere, -ussi, -ustum vb.L a arde,
pierde deprinderea, a se dezobişnui a mistui, a pîrjoli
desuetudo, -inis s.f. dezobişnuire deus, -i s.m. zeu, divinitate
65 DEU -DIF
deutor, -nti, -osos sum vb.idep. a se dicio, -onls s.f. dreptul de a vorbi, de
purta rău cu cineva a-şi spune cuvîntul; stăpinire; autori-
devasto, -are, -avi, -atum vb.L a pustii; tate dico1, -are, -avi, -atum vb.L a
a jefui; a devasta închina
deversor1, -ari, -atus sum vb.idep. a ceva unei zeităţi; a dedica, a consacra
poposi, a se opri din drum dico , -ere, dfad, dictum vb.L a zice, a
deversor , -oris s.m. oaspete, musafir; spune, a afirma; a povesti dictator,
cei găzduit -oris s.m. dictator, magistrat
deversorium, -ii s.n. loc de popas; suprem
han, sălaş dictatura, -ae s.f. dictatură dictio,
deverto, -ere, -verti, -versum vb.L a se -onis s.f. pronunţare, mod de a
abate din drum; a ocoli; a se opri la, a vorbi; convorbire dicto, -are, -avi,
poposi -atum vb.L a dicta; a
devexus, -a, -um adj. care coboară, in compune dictum, -i s.n. cuvînt,
pantă, înclinat vorbă; ceea ce s-a
devlncio, -ere, -vinxi, -vinctum vb.L a spus dlduco, -ere, -duxi, -ductum
lega strins, a înnoda; a înlănţui, a uni vb.L a
devinco, -ere, -viei, -victum vb.L a desface; a despărţi; a împărţi; a
învinge, a supune desfăşura diductio, -onis s.f.
devius, -a, -um adj. care e departe de separare; întindere,
drum, ocolit, deviat expansiune
devoro, -are, -avi, -atum vb.t a mînca, dies, -ei s.m. şi s.f. zi; dată; termen
a înghiţi, a devora diffamo, -are, -avi, -atum vb.L a vorbi
devotus, -a, -um adj. devotat, credin- de rău, a ponegri, a defăima
cios, vrăjit defferentia, -ae s.f. diferenţă, deose-
devoveo, -ere, -vovi, -votum vb.L a bire differo, -ferre, distuli, dilatum
făgădui ca jertfă unei zeităţi, a dedica, vb.L şi
â închina, a consacra; a blestema vb.L a răspîndi; a se deosebi differt
dextera (dextra), -ae s.f. mina dreaptă vb. impers. este deosebit differens, -tis
dexteritas, -tis s.f. iscusinţă, uşurinţă, adj. diferit difficilis, -e adj. greu,
dibăcie; dexteritate dificil; aspru,
dcxtrosum adv. spre dreapta neînduplecat; încăpăţînat
diaeta, -ae s.f. dietă, fel de trai difîicuitas, -tis s.f. greutate, nevoie,
dialecticus , -a, -um adj. logic, argu- lipsă, dificultate
mentat diffidentia, -ae s.f. neîncredere
dialecticus , -i s.m. logician diffido, -ere, -fisus sum vb.L semidep.
dica, -ae s.f. (jur.) proces a nu se încrede in diffluo, -ere,
dkacitas, -atis s.f. ironie; glumă înţepă- -flaxi, -fJuxum vb.L a se
toare revărsa; a se risipi
DIF - DIS 66
diffundo, -ere, -fudi, -fusum vb.l. a dimetior, -metili, -mensus sum vb.L
vărsa, a turna, a răspîndi dep. a măsura dimidio, -are, -avi,
diffusus, -a, -um adj. întins; împrăş- -atum i'h.i. a
tiat; vast; vag; nehotărit înjumătăţi
digero, -ere, -gessl, -gestum vb.t. a dimidium, -tis.n. jumătate dimitto,
distribui, a mistui, a împărţi -ere, -misi, -misum vb.t. a trimite in
digestio, -onis s.f. distribuire, aranja- toate părţile, a da drumul; a
re, clasare; (med.) digestie părăsi; a elibera
digitus, -i s. m. deget diota, -ae s.f. amforă cu două toarte
digne adv. demn diploma, -atis s.n. act oficial
dignitas, -tis s.f. demnitate, cinste, directus, -a, -um adj. drept, direct
onoare; rang, nobleţe, merit direptio, -onis s.f. jefuire dirigo,
dignor, -ari, -atus smri vb.idep. a dis- -ere, -rexi, -rectum vb.i. a
tinge, a deosebi, a socoti demn de ceva îndrepta; a ordona; a dirija dirimo,
digredior, -gredi, -gressus sum vb. i dep. -ere, -emi, -emptum vb.t a
a pleca; a se depărta despărţi; a pune capăt; a curma, a
digresio, -onls s.f. depărtare; omisiune întrerupe
diiudico, -are, -avi, -atum vb.t a deci- diripio, -ere, -ripui, -reptumvb.t. a ru-
de, a judeca pe, a sfişia; a prăda, a devasta diruo.
dilacero, -are, -avi, -atum vb.t. a sfirteca -ere, -ui, -utum vb.i. a dărima, a
dilato, -are, -avi, -atum vb.t. a lărgi, a distruge; a răsturna dirus, -a, -um
dilata; a dezvolta o temă adj. sinistru; groaznic;
dilectus1, -us s.m. alegere, recrutare; de rău augur; funest; nenorocos
contingent discedo, -ere, -cessi, -cessum vb.i. a
dilectus , -a, -um adj. iubit, drag ieşi, a pleca, a se depărta, a părăsi, a
diligens, -tis adj. grijuliu, conştiincios; renunţa
econom; harnic disceptator, -oris s.rn arbitru, judecător
diligentia, -ae s.f. atenţie; grijă; gospo- discepto, -are, -avi, -atum vb.i. şi vb.t.
dărire; economie a dezbate; (jur.) a judeca, a decide
diligo, -ere, -lexi -lectum vb.t a iubi, a discerne, -ere, -crevi, -cretum vb.t. a
preţui separa, a deosebi, a distinge, a discerne
diluceo, -ere, -luxi vb.i. a fi clar, a se discessus, -us s.m. plecare discidium,
lumina -ii s.n. despărţire, dezbinare discindo,
dilucidus, -a, -um adj. limpede, clar -ere, -scidi, -scissum vb.t. a
diluculum,-i s.n. zori de zi sfîsia, a tăia, a rupe discingo, -ere,
diluo, -ere, -lui, -lutum vb.t 3 spăla, a -cinxi, -cinctum vb.t. a
dizolva; (fig.) a se relaxa dezveli, a dezbrăca; (mii) a dezarma
dimensio, -onis s.f. măsură, dimen- disciplina, -ae s.f. învăţătură; ştiinţă;
siune şcoală, educaţie
67 DIS-DIS
discipulus, -i s-.m. şcolar, elev dispono, -ere, -sui, -situm vb.t. a aran-
disco, -ere, didici, discitum vb.L a ja, a împărţi
învăţa, a afla dispositio, -onis s.f. aranjare în ordine;
discordia, -ae s.f. dezbinare; neînţele- orînduire
gere disputo, -are, -avi, -atum vb.L a
discordo, -are, -avi, -atum vb.t. a fi în examina, a dezbate
dezacord, a nu înţelege dissensio, -onis s.f. divergenţă, neînţele-
discrepantia, -ae s.f. dezacord; nepo- gere, disensiune
trivire; contradicţie dissentio, -ire, -sensi, -sensum vb.i. a
discrepo, -are, -avi, -atum vb.L a nu fi fi de altă părere; a se deosebi
de acord; a fi deosebit disserto, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a
discrepat vb.impers. nu există un acord, discuta, a dezvolta pe larg; a face o
există o controversă dizertaţie
discrimen, -minis s.n. interval distan- dissideo, -ere, -sedi, -sessum vb.i. a nu
ţă, diferenţă, primejdie, risc fi de acord; a se deosebi; a nu se
discrimino, -are, -avi, -atum vb.t. a înţelege
deosebi dissigno, -are, -avi, -atum vb.L a
discrucio, -are, -avi, -atum vb.t a tor- dezvălui
tura, a chinui dissimilis, -e adj. diferit, deose-
discuţie, -ere, -cussi, -cussum vb.t a bit de
sparge, a crăpa; a înlătura, a îndepărta dissimilitudo, -inis s.f. deosebire
disertus, -a, -um adj. elocvent; bine dissimulatto, -onis s.f. mascare, deghiza-
exprimat; clar, lămurit re; prefăcătorie, disimulare
disicio, -ere, eci, -ectum vb.L a dissimulo, -are, -avi, -atum vb.L şi
împrăştia; a risipi vb.L a ascunde, a tăinui; a deghiza; a
disiunctus, -a, -um adj. şipaitpf. (v. se preface
disiungo) depărtat; despărţit; opus dissipo, -are, -avi, -atum vb.t a
disiungo, -ere, -iunxi, -iunctum vb.t. a împrăştia, a risipi, a zdrobi, a distruge;
separa a cheltui fără socoteală
dispar, -arfa adj. diferit, separat, inegal dissocio, -are, -avi, -atum vb.t. a
disparo, -are, -avi, -atum vb.t. a despărţi, a dezbina, a separa
despărţi, a separa dissolutio, -onis s.f. desfacere; nimi-
dispendium, -ii s.n. risipă, cheltuială cire; desfiinţare, destrămare, distru-
dispensator, -oris s.m. administrator gere; slăbiciune, sleire
dispenso, -are, -avi, -atum vb.L a distri- dissojutus, -a, -um adj. desfăcut, di-
bui egal; a administra, a conduce zolvat; neglijent; uşuratic
dispergo, -ere, -spersi, -spersum vb.L dissolvo, -ere, -solvi, -solutum vb.L a
a risipi; a dispersa; a împrăştia dizolva; a desfiinţa; a topi; a ni-
disperse adv. împrăştiat mici
DIS - orv 68
dissuasio, -onLs s.f. C9mbatere; opo- disturbo, -are, -avi, -atum vb.t. a
ziţie împrăştia; a distruge
dissuasor, -orls s.m. opozant diu adv. mult timp, în timpul zilei
dissuo, -ere, -sul, -sutum vb.L a diurnus, -a, -um adj. zilnic, în fiecare zi
descoa-.se, a destrăma diuturnus, -a, -um adj. care ţine mult-
distantia, -ae s.f. depărtare, dife- timp, de durată
renţă diva, -ae s.f. zeiţă
distendo, -ere, -tendi, -tentum vb.t. a divendo, -ere, -didi, -ditum vb.L a
întinde, a umple, a umfla vinde
distentus1, -a, -um adj. şi parLpf. (v. diverbium, -ii s. n. dialog
distendo) umflat, plin diverse adv. diferit, divers
distentus2, -a, -um adj. sipart.pf. (v. diversitas, -tis s.f. varietate; diversi-
distineo) ocupat tate; contradicţie
distincţie, -onis s.f. deosebire, dife- diversus, -a, -um adj. întors împotrivă;
renţă, distincţie opus; diferit
distinctus, -us s.m. deosebire, variaţie diverto, -«re, -ti, -sum vb. L a se depărta; a
distineo, -ere, -Unui, -tentum vb.t. a se despărţi de; a se deosebi
despărţi, a depărta; a opri, a împiedi- dives, -itis adj. bogat, roditor; strălu-
ca; a fi ocupat cit; puternic; norocos
distinguo, -ere, -tinxi, -tinctum vb.t. a divido, -ere, -di, -sum vb.L a împărţi, a
deosebi; a distinge; a orna despărţi, a separa, a diviza
disto, -are vb.i. a fi la distanţă; a fi deo- dividuus, -a, -um adj. divizibil, separat
sebit; a se deosebi divinaţie, -onis s.f. prevestire, ghicire
distortio, -om» s.f. răsucire, strîmbare, divinitas, -tis s.f. zeitate, divinitate;
schimonosire perfecţiune
distortus, -a, -um adj. strimb, diform, divinus, -a, -um adj. divin, extraordi-
chinuit nar; profetic, inspirat de zei
distracţie, -onis s.f. despărţire, dezbi- divinus, -us s.m. profet, ghicitor
nare, neînţelegere, încordare divisio, -onis s.f. divizare, împărţire
distraho, -bere, -traxi, -tractum vb.t. divisor, -oris s.m. distribuitor, împărţitor
a trage încoace şi încolo, a sfîşia, a divitiae, -anim s.f.pl. bogăţii, avere
rupe; a desface; a desfiinţa; a despărţi, divortium, -ii s.n. divorţ, despărţire
a distrage de la ceva divulgo, -are, avi, -atum- vb.L a
distribuo, -ere, -bui, -butum vb.t. a răspîndi vestea în public, a divulga
distribui, a împărţi; a repartiza divus, -a, -um adj. divin
distribuţie, -onis s.f. distribuire; divus, -i s.m. zeu
împărţire do, dare, dedi, datum vb.L a da, a oferi; a
disturbatio, -onis s.f. distrugere; nimi- se înfăţişa; a se ivi
cire: ruinare
69 DOC - DUR
doceo, -ere, docul, doctum vb.t a domus, -us s.f. casă; locuinţă; familie;
învăţa pe altul; a arăta, a informa patrie
docilis, -e adj. ascultător, docil dbnatlo, -onis s.f. dar, donaţie
docte adv. cu ştiinţă, cu iscusinţă, cu donec con}, cit timp; pină să
înţelepciune dono, -are, -avi, -atum- vb.L a dărui, a da
doctor, -oris s.m. profesor, cel care donum, -i s.n. dar
învaţă pe altul dormio, -ire, -ivi, -itum vb.L a dormi
doctrina, -ae s.f. învăţătură, ştiinţă, dorsum, -i s.n. spate, dos
doctrină dos, dotis s.f. zestre, dotă
doctus, -a, -um adj. învăţat, iscusit, doto, -are, -avi, -atum vb.t a dota, a
cultivat, înţelept, doct înzestra
documentam, -i s.n. învăţătură, do- draco, -onis s.m. balaur
vadă; document dubitanter adv. şovăitor
dogma, -atis s.n. părere, principiu, dubitatio, -onis s.f. îndoială, şovăire
dogmă dubito, -are, -avi, -atum vb.L a se
doleo, -ere, -ui, -itum vb.L a suferi; a îndoi, a fi nesigur, a şovăi
simţi durerea dubium, -ii s.n. îndoială, şovăire; pri-
dolor, -oris s.m. durere, suferinţă mejdie; nesiguranţă
dolus, -i s.m. viclenie; vicleşug înşelătorie duco, -ere, duxi, ductum vb.t. a duce,
domesticus, -a, -um adj. de acasă; cas- a conduce; a socoti, a considera
nic; propriu, particular ductor, -oris s.m. conducător; coman-
domicilium, -ii s.n. locuinţă, casă, do- dant; călăuză
miciliu dudum adv. de curind; de mult
dominaţie, -onis s.f. stăpînire timp
dominator, -oris s.m. stăpinitor duellum, -i s.n. luptă, război
dominatus, -us s.m. putere absolută, dulce adv. plăcut
dominaţie dulcis, -e adj. dulce, plăcut
dominium, -ii s.n. posesiune; drept de dum conj. in timp ce; pînă cînd
proprietate dummodo conj. numai să
dominator, -ari, -atus suni vb.Ldep. a dumtaxat adv. numai; cel puţin
domina, a stăpîni dumus, -i s.m. tufiş
dominus, -i s.m. stăpîn în casă, pro- duo, -ae, -o num. doi, două
prietar, domnitor duplex, -icis adj. dublu; (fig.) prefăcut,
domito, -are, -avi, -aluni vb.t. a şiret, viclean
stăpîni, a îmblînzi, a supune duplice, -are, -avi, -atum vb.t. a du-
domitor, -oris s.m. îmblînzitor, învingă- bla, a mări, a spori
tor, dominator dure adv. dur; aspru; grosolan
domo, -are, -ui, -ituin vb.t. a îmblînzi, duritia, -ae s.f. tărie, asprime, duri-
a dresa, a supune tate
DUR -DUX 70
duro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.i. a durus, -a, -um adj. aspru, dur; tare,
' întări; a se oţeli, a se îndîrji; a se încremenit; neobosit dux, ducis
menţine, a dura; a răbda, a su- s.m. conducător, călăuză;
porta comandant de oaste
E
e şi ex prep. (cu abL) din, de pe, de la, educo , -ere, -duri, -ductum vb.t. a
dintre, după scoate din; a duce din; a înălţa, a con-
e-, ec- şi ex- (in cuvinte compuse) din strui
ea adv. pe aici; pe acolo eatenus adv. edulis, -e adj. bun de mîncat
pînă acolo, pînă atunci; effatum, -i s.n. prevestire; enunţ;
într-atît părere; idee, propunere
ebenum, -i s.n. a"bânos ebrietas, -tis eflectus, -us s.m. îndeplinire; urmare,
s.f. beţie ebullio, -ire, -ivi, -iturn vb.i. efect, rezultat
ŞL vb.t. a eflemino, -are, -avi, -atuni vb.t. a mo-
clocoti, a da pe dinafară; a se revărsa; leşi, a vlăgui; a feminiza
a opări effero , -are, -avi, -atum vb.t. a săl-
ebur, -oris s.n. fildeş eburnus, -a, bătici
-um adj. de fildeş ecce adv. iată, iată effero , effere, extuli, elatum vb.t. a
că ecclesia, -ea s.f. adunare (a scoate afară din; a exprima, a pro-
poporului); nunţa, a divulga, a dezvălui, a produ-
comunitate religioasă creştină; bise- ce; a ridica in sus; (fig.) a lăuda, a se
rică mîndri, a deveni orgolios
echo, -us s.f. ecou ecquis, ecquid efferus, -a, -um adj. sălbatic, crud, fio-
pron. interog. oare cine? ros
oare ce? • eflervesco, -ere, -ferbui vb.i. a clocoti,
edictum, -i s.n. proclamaţie, ordin; a fierbe
edict, decret, dispoziţie oficială efficacitas, -tis s.f. eficacitate, putere;
edissero, -ere, -serui, -sertum vb.t a succes
expune, a explica; a arăta amănunţit efflcio, -ere, -feci, -fectum vb.t. a face,
(disertaţie) a produce, a realiza, a crea, a săvîrşi, a
editio, -onis s.f. dare la iveală, publicare îndeplini; a efectua
edo , -ere, -edi, -esum vb.t. a mînca, a effigies, -ei s.f. chip, imagine, portret
mistui; (fig.) a distruge edo , -ere, efllagito, -are, -avi, -atum vb.t. a cere
-didi, -ditum vb.t. a da cu stăruinţă, a solicita
afară, a da din sine; a naşte; a da la eflligo, -ere, -flixi, -flictum vb.t. a zdro-
lumină, a publica, a răspîndi; a face bi, a omori; a ucide
cunoscut; â" descoperi educatio, effluo, -ere, -fluxi, -ctum vb.i. a se
-onis */ educaţie, creştere educo*, scurge, a aluneca, a trece, a dispărea
-are, -avi, -atum vb.t. a creşte, effor, eflari, effatus sum vb.t.dep. a
a forma; a instrui, a educa spune
EFF - EMI 7
2
efTrenatio, -onis s.f. neinfrînare, desfrîna- elevo, -are, -avi, -atum vb.L a ridica, a
re; fără măsură; frenezie înălţa; a uşura; a micşora
efTringo, -ere, -fregi, -fr ac turn vb.L a eligo, -ere, -legi, -Iectum vb. L a alege
sparge, a zdrobi; a frînge elocutio, -onis s.f. exprimare, borbire,
effundo, -ere* -fudi, -fusum vb.L a elocuţiune
revărsa, a răspîndi, a risipi eloquor, -loqiii, -locutus sum vb.L ş vb.L
effusus, -a, -um porLpf. (v. effundo) şi dep. a vorbi, a se exprima; a expune
(adj.) întins, larg; risipit, răspîndit; ge- eluctor, -ari, -atus sumvfc.i si vb.Ldep.
neros, fără măsură a străbate cu greutate; a învinge, a
egestas, -atis s.f. sărăcie; lipsă; mizerie birui
ego pron. pers. eu eludo, -lusi, -lusum vb.L şi vb.L a se
egreditor, -gredi, -gressus sum vb.L şi juca, a evita greutăţile; a căuta să se
vb.t. dep. a ieşi, a părăsi; a trece dinco- strecoare, a zădărnici, a-şi bate joc de;
lo, a depăşi, a întrece a amăgi, a înşela
egregius, -a, -um adj. ales, deosebit, eluvio, -onis s.f. inundare, revărsare
însemnat, superior de ape
cheu interj, ei! emancipatio, -onis s.f. eliberare de
eiaculor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a sub autoritate, emancipare
arunca cu tărie, a ţîsni, a zvîrli emano, -are, -avi, -atum vb.L a curge
eicio, -ere, -ieci, -iectum vb.L â arunca afară; (fig.) a proveni; a decurge; a ieşi
afară; a izgoni; a respinge; a alunga emblema, -atis s.n. ornament
eiectus,-us s.m. expulzare, surghiunire emendatio, -onis s.f. îndreptare, co-
eiulatio, -onis s.f. plinset, bocet rectare, mustrare uşoară
eiusmodi adv. în acest fel; astfel ementiorf -iri, -itus suni vb.t.dep. a
elabor, -labi, -lapsus sum vb.L şi vb.L născoci, a inventa; a minţi
dep. a aluneca, a scăpa de, a omite, a emercor, -ari, -atus sum vţt.Ldep. a
evita cumpăra
elaboro, -are, -avi, -atum vb. L a lucra cu emergo, -ere, -mersi, -mersum vb.L a
îngrijire, cu stăruinţă; a-şi da ostenea- ieşi din, a se ridica
la; a elabora ceva emetior, -metiri, -mensus sum vb.L
elatus, -a, -maparLpf. (v. effero) şi adj. dep. a măsura; a străbate, a parcurge
înalt, nobil, măreţ; mîndru, trufaş emigro, -are, -avi, -atum vb.L a pleca
electio, -onis s.f. alegere îngrijită, se- din, a părăsi, a se muta
lecţie emincns, -tis parLpf. (v. emineo) şi
electrum, -i s.n. chihlimbar adj. care se ridică, se înalţă; proemi-
elegans, -tis adj. fin, distins, ales; ele- nent; (fig.) eminent, remarcabil
gant emineo, -ere, -minui vb.L a se ridica
elemenlum, -i s.n. element, materie, peste, a se înălţa; a se deosebi între
noţiune de bază mulţi, a se distinge, a fi eminent
73 EMI - ERR
examino, -are, -avi, -atum vb.i. si excubo, -are, -cubui, -cubitum vb.i. a
vb.t. a cerceta, a examina, a judeca dormi afară, a veghea, a sta treaz, a
exanimis, -e adj. fără suflare, mort face de gardă
exanimo, -are, -avi, -atum vb.t. a nu excursus, -us s./n. cursă, alegere, atac,
mai respira, a se sufoca; a omorî, a ucide; năvală; ieşire, abatere, digresiune
a face să moară de spaimă, a descuraja excurso, -are, -avi, -atum vb.t. a arăta
exaspero, -are, -avi, -atum vb.t. a cauza, a se scuza
înăspri, a irita; a exaspera excutio, -ere, -cussi, -cussuni vb.t. a
excandescentia, -ae s.f. aprindere, scutura, a smulge; a scoate; a arunca
supărare mare departe; a alunga; a cerceta, a căuta
excedo, -ere, -cessi, -cessum vb.i şi bine; a scotoci
vb.t. a se retrage, a ieşi, a pleca, a exemplar, -aris s.n. model, icoană, co-
depăşi, a părăsi, a se depărta de ceva pie, exemplar
excellens, -ntis adj. distins, ales, deo- exemplum, -i s.n. exemplu, model,
sebit, excelent, superior pildă
excello, -are, -avi, -atum vb. t. a se ridica exerceo, -ere, -ui, -itum vb.t. a pune în
peste, a se distinge, a fi superior mişcare, a practica; a exercita, a se
excelsus, -a, -um adj. înalt, ridicat; nobil ocupa continuu de ceva
exceptio, -onis s.f. lăsare la o exercito, -are, -avi, -atum vb.t. a exer-
parte; • limitare, restricţie; excepţie cita, a forma
excido , -ere, -cidi vb.i. a cădea din, a exercite1, -us s.m. armată, mulţime
scăpa; a dispărea, a pieri exercitus", -a, -um adj. chinuit, frămintat,
excido , -ere, -cidi, -cisum vb.t. a tăia, muncit; plin de necazuri; încercat, exer-
a distruge, a nimici; a extirpa, a scoate sat, versat
excipio, -ere, -cepi, -ceptum vb.t. a exhalo, -are, -avi, -atum vb.i. a duhni,
scoate din, a exclude, a smulge; (flg.) a sufla, a exhala
a prinde cu urechea, a surprinde, a exhaurio, -ire, -hauşi, -haustum vb.t.
nora; a prinde, a lua, a captura a goli, a scoate din, a secătui; a indura,
excisio, -onis s.f. distrugere, ruinare a suferi; a lua, a răpi; a pune capăt, a
excito, -are, -avi,--atum vb.t. a scoate termina
din, a ridica; a provoca, a aţîţa, a trezi; exhibeo, -ere, -hibui, -hibitum vb.t. a
(/?#.,) a încuraja, a îmbărbăta arăta, a prezenta; a dovedi, a produce,
exclude, -ere, -si, -suin vfe.r. a nu primi, a pricinui
a nu lăsa să intre, a îndepărta; a scoa- exhortor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a
te; a exclude îndemna, a încuraja, a aţîţa
excoque, -ere, -coxi, -coctum vb.t. a exlgo, -ere, -egi, -actum vb.t. a face să
topi, a coace bine, a purifica prin foc iasă, a goni, a izgoni; a duce la capăt,
excrucio, -are, -avi, -atum vb.t, a chi- a termina; a cere ceva, a reclama, a
nui, a tortura pretinde, a discuta cu cineva, a trata
EXI - EXP 7
6
exigue adv. puţin; redus, scurt expio, -ire, -ivi, -itum vb.t. a ispăşi, a
exiguus, -a, -um adj. mic, neînsemnat; purifica, a imblînzi prin jertfe; a izbăvi
slab; redus, rar explanatio, -onis s.f. explicaţie, lămu-
exilis, -e adj. subţire, slab, mic; sărac, rire
jalnic explano, -are, -avi, -atum vb.t. a expli-
eximius, -a, -um adj. deosebit, ales; ca, a lămuri
exceptat, privilegiat expleo, -ere, -cvi, -etum vb.t. a umple,
eximo, -ere, -emi, -emptum vb.t. a a împlini; a îndeplini; a completa, a
scoate; a scăpa, a salva, a elibera satisface, a mulţumi, a sătura
extinde adv. apoi expletus, -a, -um adj. desăvîrşit, per-
exitum, -li s.n. pieire, distrugere, ruină fect, împlinit
exitus, -us s.m. ieşire, rezultat, reuşită; explicaţie, -onis s.f. lămurire, explica-
sfîrşit, deznodămint, efect re, desfăşurare
exonero, -are, -avi, -alum vb.t. a explico, -are, -avi, -atum vb.t. a desface,
descărca, a despovăra, a elibera a desfăşura, a descurca; a lămuri, a
exorior, -iri, -ortus sum vb.t. a se ridi- expune
ca, a se înălţa, a se ivi, a se naşte exploratio, -onis s.f. cercetare, spio-
exorsum, -i s.n. introducere, început nare, investigare
exorlus, -us s.m. apariţie, răsărit exploro, -are, -avi, -atum vb.t a cerce-
expando, -ere, -pândi, -pansum vb.t. a ta, a căuta să afle
întinde; a desface, a deschide, a expono, -ere, -posui, -positum vb.t. a
desfăşura expune, a înfăţişa, a descrie, a povesti
expedio, -ire, -ivi, -itum vb.t. a se des- expositus, -a, -um part.pf. (v. expono)
curca, a dezlega; a aranja, a pregăti, a şi adj. expus, deschis la, la îndemină,
explica, a expune, a duce la bun sfîrşit, accesibil, la dispoziţie
a rezolva expressus, -a, -um adj. clar, lămurit,
expedit impers. e bine, e de folos, se expresiv
cade, trebuie să exprimo, -ere, -pressi, -pressum vb.t. a
expeditus, -a, -um adj. uşor, lesnicios, stoarce, a scoate, a exprima, a repro-
gata de, pregătit să duce, a reda, a rosti
experientia, -ae s.f. încercare; iscu- expromo, -ere, -prompsi. -promptum
sinţă, pricepere; experienţă vb.t. a scoate, a da pe faţă; a explica, a
experimentum, -i s.n. încercare, do- lămuri, a expune
vadă expugnatio, -onis s.f. asalt
experior, -iri, -pertus sum vb.t.dep. a expugno, -are, -avi, -atum vb.t. a asal-
pune la încercare, a proba, a dovedi; a ta, a cuceri, a învinge
se lua la întrecere cu cineva expulsio, -onis s.f. expulzare, îndepăr-
expiatio, -onis s.f. ispăşire tare, alungare
77 EXQ'-EXU
exquiro, -ere, -sivi, -situm vb.t a căuta exsnitatio, -onis s.f. săritură, bucurie
cu grijă, a cerceta, a se informa despre, mare, exaltare exsulto, -are, -avi,
a examina -atum vb.L a sări, a
exquisitus, -a, -um adj. îngrijit, ales, tresaltă, a nu mai cunoaşte măsura; a
căutat, deosebit fi arogant, a sări în sus de bucurie
exsanguis, -e adj. fără singe, fără viaţă, extemplo adv. îndată, imediat
fără putere, sleit, palid extemporalis, -e adj. nepregătit, im-
exsecratio, -onls s.f. blestem provizat extendo, -ere, -tendi,
exsecror, -ari, -atus sum vb.t şi vb.L -tensum vb.t a
dep. a blestema întinde, a mări, a lărgi, a prelungi, a se
exsequor, -sequi, -secutns sum vb.t extinde extenuo, -are, -avi, -atum
dep. a urma, a însoţi, a îndeplini; a vb.L asubţia,
înfăţişa, î expune; a urmări (să ştie, să a slăbi, a istovi
obţină) exter, -era, -ernm adj. din afară, străin
existo, -ere, -ştiţi vb.t a ieşi din, a pro- exterior, -ius adj. comp. (v. exter) mai
veni din; a renaşte, a se ivi, a rezulta; din afară, exterior extermine, -are,
a se arăta, a se vedea -avi, -atum vb.t a
exsolvo, -ere, -solvi, -solutum vb.t a îndepărta, a izgoni, a nimici, a extermina
dezlega, a elibera, a se achita exterreo, -ere, -ui, -itum vb.L a
exspectatio, -onis s.f. aşteptare, curio- inspăiminta, a îngrozi extra prep.
zitate, nerăbdare (cu ac.)) şi adv. afară de,
exspecto, -are, -avi, -atum vb.t a afară din, în afară extraho, -ere,
aştepta, a nădăjdui, a dori -traxi, -tractum vb.t a
expers, -tis adj. fără speranţă, care nu smulge, a scoate din, a extrage, a pre-
are parte de, lipsit lungi extremus, -a, -um adj. superi (v.
expiraţie, -onis s.f. răsuflare exter)
expiro, -are, -avi, -atum vb.t şi vb.L a care e la margine, la capăt; cel mai
sufla (din sine); a exala; a-şi da sufle- îndepărtat, cel din urmă, cel mai mic;
tul, a se sfîrşi, a muri extrem
expolio, -are, -avi, -atum vb.t a prăda, extremum,4 S.JL capăt, sfirsit, extremitate
a despuia, a jefui exubero, -are, -avi, -atum vb.L a fi prea
exstinguo, -gnere, -stinxi, -stinctum plin, a fi din abundenţă; a da pe dinafară
vb.t a stinge, a distruge, a nimici, a exulceratio, -onis s.f. rană, iritare
desfiinţa exulcero, -are, -avi, -atum vb.t. a răni;
extirpo, -are, -avi, -atum vb.L a smulge a irita, a aţîţa exuo, -ere, -ui, -utum
din rădăcină, a extirpa vb.L a scoate din,
exsul, -îs s.m. exilat a despuia, a dezbrăca, a se lepăda de,
exsulo, -are, -avi, -atum vb.L a fi exilat, a renunţa la
a fi departe
EXU-EXU 7
8
exuro, -ere, -ussi, -ustum vb.L a arde, exustio, -onls s.f. ardere, foc, jăratic;
a usca, a pîrjoli, a secătui; a infirbînta, căldură mare a încinge
faba, -ae s.f. bob, boabă facies, -ei s.f. înfăţişare, faţă, figură;
fabalis, -e adj. de bob aspect, fel, chip
fabella,-ae s.f. istorioară, piesă (mică) facile adv. uşor
de teatru, snoavă, basm facilis,-« adj. uşor de făcut; binevoitor;
faber1, -bra, -brum adj. dibaci, artistic, propice, favorabil
iscusit, ingenios facilitas, -atlsadj. afabilitate, bună-
faber , -bri s.m. meşter, meşteşugar, voinţă; uşurinţă (de a face ceva)
lucrător, făurar facinorosus, -a, -um adj. ticălos, nele-
fabre adv. meşteşugit giuit, criminal
fabrefacio, -ere, -feci, -factum vb.L a facinus, -oris s.n. faptă, ispravă;
face cu măiestrie, a făuri ticăloşie, crimă, nelegiuire
fabrica, -ae s.f. atelier, fabrică; mese- facio, -ere, feci, factum vb.L a face, a
rie, meşteşug, artă realiza, a produce
fabricaţie, -onis s.f. construcţie, fabri- factio, -onis s.f. intrigă, uneltire,
care, creaţie faptă; comportare, conduită
fabricator, -oris s.m. făuritor, meşter factiosus, -a, -um adj. întreprinzător,
fabricor, -ari, -atus sum vb.Ldep. si fa- influent, activ
brico, -are, -avi, -aluni vb.L a face, a factito, -are, -avi, -atum vb.L a practi-
lucra, a construi, a fabrica, a crea ca, a face des un lucru
fabula, -ae s.f. bob mic; subiect, po- factum, -i s.n. faptă, lucrare, întreprin-
vestire, istorioară dere, acţiune
fabulator, -oris s.m. povestitor faciiltas, -atis s.f. posibilitate, putinţă,
fabulor, -ari, -atus sum vb.L dep. a capacitate, uşurinţă
-vorbi, a povesti, a sta de vorbă facunde adv. cu elocventă
fabulose adv. ca in poveste, fabulos facundia, -ae s.f elocinţă, talent la
fabulosus, -a, -um adj. legendar, fabu- vorbire
los facundus, -a, -um adj. elocvent;
facesso, -ere, -ivi (-ii), -itum vb.L şi meşteşugit la vorbă
vb.L a îndeplini, a face cu stăruinţă, a faecarius, -a, -um şi faeceus, -a, -um
executa; a pricinui ceva neplăcut adj. de noroi, de drojdie; (fig.) urît
facete adv. în glumă; frumos, plăcut, faecula, -ae s.f. drojdie de vin, (fig.)
spiritual murdărie
facetiae, -anim s.f.pL glume, spirite, faeculentus, -a, -um adj. tulbure, plin
vorbe de duh de drojdie; murdar, urît
f ace tuş, -a, -um adj. vesel, spiritual, faeneratio, -onis s.f. camătă, împru-
" -glumeţ; elegant mut cu dobîndă
FAE-FAS 8
0
fastigium, -U s.n. înălţime, virf, culme; favor, -oris s.m. simpatie, iubire, fa-
(fig.) rang, mărire voare
fastigo, -are, -avi, -atum vb.t. a ridica, favorabilis, -e adj. simpatic, atrăgă-
a inălţa tor, favorabil
fastus , -us s.m. dispreţ, aroganţă, tru- fax, facis s.f. torţă, faclă, foc, flacără
• fie, Iu*, fast, pompă febresco, -ere vb.i a avea friguri
fastus , -a, -um adj. zi în care sînt per- febricula, -ae s.f. febră uşoară
mise judecăţile; fasti, -onum s.ntpL febriculosus, -a, -um adj. care are
calendar; liste ale înalţilor demnitari, febră
faste febrio, -ire vb.i a avea friguri, a avea
falalis, -e adj. fatal, hotărit de destin febră; a aiura
fataliter adv. după hotărirea destinu- febris, -is s.f. friguri, febră
lui; profetic februa, -orum s.m.pl. purificări; obiec-
fateor, -eri, fassus sum vb.t.dcp. a te rituale pentru purificări
mărturisi, a recunoaşte, a arăta fecunde adv. din belşug
fatidicus, -i s.m, prooroc, ghicitor, pro- fecunditas, -atis s.f. rodnicie, belşug,
fet fecunditate
falifer, -era, -erum adj. aducător de fecunde, -are, -avi, -atum vb.t. a ferti-
moarte, fatal liza
fatigatio, -onis s.f. oboseală, osteneală fecundus, -a, -um adj. productiv, rod-
fatigo, -are, -avi, -atum vb.t. a obosi, a nic, fertil
chinui, a încărca prea mult fel, fellis s.n. fiere, venin, otravă; (fig.)
fatuitas, -atis s.f. prostie răutate, mînie
fatum,-! s.n. oracol,prezicere,destin, feles (felis), -is s.f. pisică; (fig.) hoţ
soartă, fatalitate felicitas. -atis s.f. fericire, rodnicie,
fatuus, -a, -umadj. prost, neghiob, stu- prosperitate; noroc, succes
pid feliciter adv. cu noroc, din belşug; feri-
fauces, -ium s.f.pL gîtlej, gît; canal, cit
strimtoare felix, -icis adj. fericit, norocos; bine-
fauste adv, cu noroc cuvîntat; bogat, roditor •
faustus, -a, -um adj. favorabil, fericit, femella, -ae s.f femelă
aducător de noroc fernen, -inis s.n. femur
fautor, -oris s.m. partizan, părtaş, femina, -ae s.f. femeie, femelă
susţinător femineus, -a, -um adj. femeiesc, de fe-
faveo, -ere, f avi, fautum vb.i. a fa- meie
voriza, a ţine parte cuiva, a fi bun, a femur, -oris s.n. coapsă, femur
prii, a fi favorabil fenebris, -e adj. cu camătă
favilla, -ae s.f. spuză, cenuşă fierbin- feneratio, -onis s.f. cămătărie, împru-
te; scînteie " mut cu camătă
FEN- FER 8
2
fervidus, -a, -um adj. care fierbe, fictus, -a, -um adj. si partpf. (v. fingo)
care închipuit, născocit, fictiv
• clocoteşte; fierbinte ficus, -us s.m. si s.f. smochin, smo-
fervor, -oris s.m. clocotire; călduri, chină
văpăi; (fig.) fervoare, entuziasm fide adv. cu credinţă
fessus, -a, -um adj. obosit, slăbit de, fîdelia, -ae s.f.
copleşit fidelis, -e adj. de încredere, sincer, cre-
festinanter adv. în grabă dincios, fidel
festinatio, -onis s.f. grabă, repezeală fldelitas, -atis s.f. credinţă, statornicie,
festinato adv. în grabă fidelitate
festino, -are, -avi, -afum vb.i, a se grăbi fideliter adv. cu fidelitate, solid, sigur;
festinus, -a, -um adj. prompt, repede, cu devotament
grăbit fidens, -ntis paitpr. (v. fido) si adj. si-
festive adv. plăcut, drăguţ, încîntător gur, încrezător
festivitas, -alis s.f. veselie, glumă, bu- fidentia, -ae s.f. încredere, siguranţă,
curie linişte
feslivus, -a, -um adj. plăcut, drăguţ, ve- fides , -ei s.f. încredere, credinţă; cre-
sel dit, garanţie; cinste
festuca, -ae s.f. pai, fir fides , -ium s.f.pL liră
festum, -i s.n. sărbătoare fidicula, -ae s.f. liră mică
festus, -a, -um adj. bucuros, de sărbă- fidio, fidere, fisus sum vb.Lsemidep. a
toare; festiv se încrede, a avea credinţă că
fetura, -ae s.J. fătare, împerechere; fiducia, -ae s.f. încredere, siguranţă;
pui.prăsilă (jur.) încredinţare a unui bun
fetus , -a, -um adj. plin, încărcat; gra- fidtîciarius, -a, -um adj. încredinţat pe
vidă (femeie, femelă) cuvînt, provizoriu
fetus , -us s.m. rod; vlăstar fidus, -a, -um adj. sigur, de încredere,
fiber, -bri s.m. castor fidel, devotat
fibra, -ae s.f. fibră, viţă, fir figlinum, -i s.n. vas de pămînt
fibula, -ae s.f. agrafă, încheietoare flglinus, -a, -um adj. de lut, de olar
ficte adv. prefăcut, aparent figo, -ere, fixi, fixum vb.t. a pironi, a
ficarius, -ia, -ium adj. de smochini înfige, a fixa
ficclum, -i s.n. plantaţie de smochini figulus, -i s.m. olar
flctile, -îs s.n. vas de pămînt figura, -ae s.f. formă, înfăţişare
fictio, -onis s.f. plăsmuire, ficţiune figuro, -are, -avi, -aluni vb.t. a modela,
ficior, -oris s.m. meşter, făuritor, a forma
plăsmuitor filia, -ae s.f. fiică
f ic t u m, -i s.n. născocire, neadevăr, filiola, -ae s.f. fetiţă »
minciună filiolus, -i s.m, copilaş
fictura, -ae s.f. chip, formare; ficţiune
FIL - FLA 8
4
filius, -i s.m. fiu fistula, -ae s.f. ţeava (mai ales pentru
fllix, -cis, s.f. ferigă apă); fluier, nai; fistulă
fimetum, -i s.m. locul unde se pun fistulator, -oris s.m, cîntăreţ din fluier
gunoaiele fistulatus şi fistulos, -a, -um adj. po-
fimum, -i s.n. şi fimus, -i s.m. gunoi, ros, cu găuri, cu fistule
noroi, bălegar fixus, -a, -um adj. şi part.pf. (v. figo)
findo, -ere, fidi, fîssum vb.t. a crăpa, a împlîntat, înfipt, ţintuit, fixat
despica, a fisura flahellum, -i s.n. evantai
flngo, -ere, finxi, flctum vb.t a forma, flabilis, -e adj. aerian, suflare de aer
a modela; a plăsmui flabra, -anim s.n.pL suflarea vânturi-
finio, -ire vb.L a sfîrşi, a hotărî, a mărgi- lor
ni, a termina flacceo, -ere şi flaccesco, -ere vb.L a se
finis, -is s.m. hotar, graniţă; limită, inmuia, a fi slab, a fi moale
sfîrşit, capăt . finite flaccidus, -a, -um adj. moale, slab,
adv. cu măsură flasc
finitimus, -a, -um adj. apropiat, înve- flagello, -are, -avi, -atum vb.t. a biciui,
cinat a flagela ~
finitio, -onis s.f. explicaţie, regulă, me- flagellum, -i s.n. bici, curea
todă, definiţie flagitatio, -onis s.f. cerere stăruitoare,
finilor, -oris s.m. hotarnic, cel ce petiţie, plîngere
măsoară hotarele flagitator, -oris s.m. cel care solicită
fio, fieri, factus sum vb.L a se face, a se flagitiose adv. ruşinos, scandalos
întîmpla; a deveni flagiUoMs, -a, -um adj. ruşinos, infam,
firmamen, -inis şi firmamentum, -i desfriaat
s.n. proptea, sprijin, întărire flagitium, -ii s.n. faptă ruşinoasă, ne-
firme adv. cu putere, solid; hotărît, cinste, ticăloşie; dezonoare
ferm flagito, -are, -avi, -atum vb.L a cere
firmitas, -atis s.f. tărie, putere; fermi- stăruitor
tate flagrans, -ntis part.pr. (v. flagro) si
firmiter adv. cu tărie, cu putere adj. arzător, înflăcărat
finnitudo, -inis s.f. tărie, soliditate fiagranter adv. înflăcărat, cu ardoare,
firme, -are, -avi, -atum vb.L a întări, a copleşit
consolida; a încuraja flagro, -are, -avi, -atum vb.L a arde; a
firmus, -a, -um adj. tare, puternic fi copleşit
ficus, -i s.m. paner, coş flagrum, -i s.n. bici, curea
fissilis, -e adj. care se poate despica flamen , -inis s.n. suflu, suflare; vînt
uşor flamen, -inis s.m. preot (al unei divi-
flssio, -onis s.f. despicare, fisură nităţi)
fissum, -i s.n. tăietură, crăpătură (lamina, -ae s.f. flacără, foc
•r
r
85 FLA-FOE
flaminifer, -era, -«rum adj. arzind; florus, -a, -um adj. strălucitor, înflorit
aprins; înflăcărat flos, floris s.m. floare
flammo, -are, -avi, -atum vb.L a aprin- fluctuaţie, -onls s.f. agitaţie, vânzo-
de, a arde; a înflăcăra leală
flammula, -ae s.f. flăcăruie fluctuo, -are, -avi, -atum vb.L axfi agi-
flatus, -us s.m. suflare, suflu; vînt tat, a fi bătut de valuri
flaveo, -ere şi flavesco, -ere vb.L a fi fluctus, -us s.m. val, agitaţie
galben, a se îngălbeni fluens, -tis pattpr. (y. fluo) şi adj. li-
flaviis, -a, -um adj. galben, auriu, niştit, curgător, fluent
blond fuientum, -i s.n. nu, curs de apă
flebilis, -e adj. vrednic de plins; nefe- fluidus, -a, -um adj. curgător; moale,
ricit molatec; fluid
flecto, -ere, flexi, flectum vb.L şi vb.L a fluito, -are, -avi, -atum vb.L a pluti; a
îndoi, a încovoia; (fig.) a îndupleca, a şovăi, a fi nesigur
schimba, a fi flexibil flumen, -inis s.n. apă (curgătoare),
fleo, -ere, -evi, -etum vb.L şi vb.t a rîu, fluviu
plînge fluo, -ere, fluxl, fluxum vb.L a curge, a
fletus,"-us s.m. plînset, lacrimi se revărsa, a se răspîndi; a proveni, a
flexibilis, -e adj. mlădios, flexibil; izvorî
schimbător, nestatornic fluvialis, -e adj. de rîu, de apă, de fluviu
flexilis, -e adj. mlădios, flexibil fluvius, -ii s.m. fluviu, riu
flexlo, -onLs s.f. mlădiere; îndoire; fluxus , -a, -um adj. fluid, curgător
curbare; modulaţie fluxus , -us s.m. scurgere, curent; curs
flcxuose adv. întortochiat, şerpuitor focillo, -are, -avi, -atum vb.t. a obloji, a
flexuosus, -a, -um adj. întortochiat, înzdrăveni; a reconforta
şerpuitor foculum, -i s.n. cuptor mic
flexura, -ae s.f. încovoiere; schimbare focus, -i s.m. vatră, cămin; flacără, foc
flexus, -us s.m. ocol, întorsătură a dru- fodico, -are, -avi, -atum vb. a izbi, a
mului înghionti
flictus, -us s.m. izbire, ciocnire fodio, -ere, fodi, fossum vb.t. a săpa, a
fligo, -ere, -xi, -ctum vb.t. a lovi, a extrage, a scoate
ciocni foede adv. groaznic, urit; ruşinos
fio, -are, -avi, -atum vb.L si vb.t. a foederatus, -a, -um adj. aliat, asociat,
sufla; a expira confederat
floccus, -i s.m, scamă de lină, păr (de foeditas, -atis s.f. urîţenie
stofă); (fig.) lucru fără valoare foedo, -are, -avi, -atum vb.t. a mînji; a
floreo, -ere, -ui vb.L a înflori desfigura; a mutila
floreus, -a, -um adj. de flori, înflorit, în foedus , -a, -um adj. dezgustător, urit;
floare nedemn, respingător
FOE-FOS
foedus , -eris s.n. tratat de alianţă, con- formidolosus, -a, -um adj. înfrico-
venţie şător, înspăimîntător
foetidus, -a, -um adj. împuţit, fetid formo, -are, -avi, -atum vb.L a modela,
folium, -ii s.n. frunză, foaie a da o formă, a aranja, a compune, a
folliculus, -i s.m. băşică, minge; înveliş, forma
pieliţă, coajă formositas, -atis s.f. frumuseţe
follis, -is s.m. foaie; balon; minge; formosus, -a, -um adj. frumos
pîntec formula, -ae x / normă, regulă, formulă
fomenta, -orum s.n.pL pansament, ca- fornax, -acis s.f. cuptor
taplasmă, calmant, leac fornlcatus, -a, -om adj. boltit, arcuit
fomes, -itis s.m. materie de aprins fr> fornix, -icis s.m. boltă, arc
cui (iască, surcele, aşchii) fors, fortis s.f. intîmplare, soartă
fons, -ntls s.m. izvor, apă; origine, forsitan adv. poate că
cauză fortasse adv. poate că, probabil, din
fontanus, -a, -um adj. de izvor întimplare
for, fari, fa tuş sum vb.tdep. a vorbi, a forticulus, -a, -um adj. destul de cura-
zice jos
forabilis, -e adj. care poate fi străpuns /ortis, -e adj. viguros, robust; curajos,
foramen, -inls s.n. deschizătură, hotărît; puternic
gaură; puţ fortiter adv. tare, cu putere; energic
forceps, -cipis s.m. a s.f. cleşte fortitudo, -inis s.f. .bravură, vitejie, cu-
forensis, -e adj. de piaţă, din for, pu- raj; forţă, tărie
blic; politic fortuite adv. întîmplător, ocazional
foris1, -is s.f. uşă, intrare fortuitus, -a, -um adj. întîmplător, ac-
foris adv. afară cidental
forma, -ae s.f. formă; chip, figură, ima- fortuna, -ae s.f. soartă, intîmplare; no-
gine, aspect roc, şansă
formaţie, -onls s.f. formare, formă, fortunate adv. în mod fericit, favorizat
plan de soartă
formator, -oris s.m. meşter care cize- fortunatus, -a, -um adj. fericit, bogat,
lează, creator, autor favorizat de soartă
formica, -ae s.f. furnică fortuno, -are, -avi, -atum vb.t a bine-
formidabilis, -e adj. înspăimintător, cuvînta, a face fericit; a reuşi
formidabil; de temut forum, -i s.n. for, piaţă publică
formido , -are, -avi, -atum vb.t. a se forus, -i s.m. punte de corabie; rînd de
teme, a tremura de frică bănci la circ
formido , -inis s.f. teamă, spaimă fossa, -ae s.f. groapă, şanţ, canal
fonnidolose adv. formidabil, cu teamă; fossilis, -e adj. dezgropat, fosil
înspăimîntător fossio, -onis s.f. săpare; scobitură
87 FOS-FRI
frio, -are, -avi, -alum vb.L a fărîmiţa fuco, -are, -avi, -atum vb.t a vopsi, a
frivolus, -a, -um adj. neserios, fără va- farda
loare, frivol frondeo, -ere vb.L a fucosus, -a, -um adj. fals, prefăcut
înfrunzi, a avea fucus , -i s.m vopsea roşie; prefăcă-
frunze torie
frondosus, -a, -um adj. frunzos frons, fucus2, -i s.m. trîntor (de albine) fuga,
frontis s.f. frunte; înfăţişare, -ae s.f. fugă, scăpare, evitare fugax,
faţă frontalia, -ium s.n.pL placă de fugacis adj. fugar, trecător fugio,
metal -ere, fugi, fugUum vb.L a fugi; a
aplicată pe fruntea calului fronto, zbura
-onis s.m. frunte lată • fructuosus, -a, fugitivus, -a, -um adj. fugar fugito,
-um adj. rodnic, folositor -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t. a
fructus, -us s.m. rod, fruct; cîştig, folos fugi în goană; a evita fugo, -are, -avi,
frugalis, -e adj. cumpătat, econom, -atum vb.t. a pune pe fugă; a alunga;
chibzuit a exila, a îndepărta; a interzice fulcio,
frugalitas, -atis s.f. cumpătare, chib- -ire, fulsi, fultum vb.L a sprijini,
zuinţă în socoteli frugaliter adv. a susţine
cumpătat, econom frugifer, -era, fulgeo, -ere, fulsi vb.L a scapără, a ful-
-erum adj. bogat în roade, rodnic gera
frumentalio, -onis s.f. aprovizionare fulgidus, -a, -um adj. strălucitor
. cu grîne frurnentator, -oris s.m. fulgor, -oris s.m. fulger, strălucire
negustor de fulgii r, -uris s.n. fulger, trăsnet
grîne frumentor, -ari, -atuş sum fulguro, -are, -avi, -atum vb.L a fulgera
vb.Ldep. a fulmen, -inis s.n. fulger, trăsnet
aduna grine frumentum, -i s.n. griu fulmineus, -a, -um adj. de fulger, ca
fruor, frui, fructus (fruitus) sum vb.L fulgerul
dep. a se bucura fulmino, -are, -avi, -atum vb.L a fulge-
frustra adv. în zadar, fără motiv ra, a trăsni
frustratio, -onis s.f. înşelate, amăgire, fultura, -ae s.f. proptea, sprijin
decepţie frustror -ari, -atus sum furneus, -a, -um adj. afumat, fumegînd
vb.t. dep.a fumifer, -era, -erum adj. care face fum
înşela, a amăgi fumo, -are, -avi, -atum vb.L a fumega,
frustram, -i s.n. bucată, îmbucătură a scoate fum fumus, -i s.m. fum
frux, frugis s.f. fruct; folos, produs; bi- functio, -onis s.f. executare, înde -
ne, virtute plinire fundamen, -inis s.n. temelie
89 FUN- FUS
glacio, -are, -avi, -aturn vb.L şi vb.l a grandis, -e adj. mare, înalt, puternic;
îngheţa înseninat, strălucit
gladiator, -oris s.m. gladiator, luptător grando, -inis s.f. grindină
înarmat cu gladius granum, -i s.n. grăunte, sîmbure
gladius, -li s.m. sabie scurtă graphium, -ii s.n. condei
glaeba, -ae s.f. bulgăr de pămînt; -gţassator, -oris s.m. haimana, vaga-
brazdă, moşie, pămînt cultivat bond; tflhar
glans, glandis s.f. ghindă;alună, nucă grassor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a mer-
(fig.) proiectil ge, a umbla; a hoinări, a vagabonda; a
globo, -are, -avi, -atum vb.L a stringe porni spre
grămadă; a face glob gratia, -ae s.f- frumuseţe, graţie;
globus, -i s.m. sferă, glob; grămadă de mulţumire sufletească; simpatie; fa-
oameni, ceată voare; recunoştinţă
glomero, -are, -avi, -atum vb.L a face gratificatio, -onis s.f. favoare; bună-
ghem, a stringe, a aduna, a îngrămădi; voinţă
a aglomera gradificor, -ari, -atus sum vh.L şi.vb.L
gloria, -ae s.f. glorie, faimă, mîndrie dep. a fi plăcut cuiva; a se arăta bine-
glorior, -ari, -atus sum vb.Ldep. a se voitor; a acorda o favoare
lăuda, a se făli gratis adv. pe degeaba, gratis, fără mo-
gluten, -inis s.n. clei tiv, fără plată
gnarus, -a, -um adj. cunoscător, ştiu- gratula tio, -onis s./ manifestare de
tor bu-- curie; felicitări
gnavus, -a, -um adj. harnic, zelos gratulor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a fe-
gracilis, -e adj. subţire, înalt; delicat; licita; a mulţumi cu bucurie
elegant; slab, sărac gravatlm adv. cu greutate, fără plăce-
gradatio, -onis s.f. treaptă; (fig.) gra- re
daţie gravidus, -a, -um adj. greu, încărcat,
gradior, -i, gressus sum vb.Ldep. a plin; îngreunat
păşi, a merge gravis, -e adj. greu; grav, important,
gradus, -us s.m. pas, mers; treaptă; încărcat, copleşit
rang gravitas, -atis s.f. greutate mare;
gramen, -inis s.n. iarbă, pajişte, ver- seriozitate, nobleţe; forţă, violenţă
deaţă; plantă; graminee gravo, -are, -avi, -atum vb.L a îngreuna,
grammatica, -ae s.f. ştiinţa limbii, gra- a împovăra; a copleşi, a apăsa, a
matică înăspri
granarium, -ii s.n. magazie cu grîne, grcgarius, -a, -um adj. din mulţime;
hambar; grinar de rînd, obişnuit
grandinat vb.impers. bate grindina gregatim adv. în turmă, în masă
GRE-GYR 9
2
grex, grecis s.m. turmă; (fig.) ceată, gusto, -are, -avi, -aluni vb.t. a gusta, a
grămadă, mulţime mînca uşor
gremium, -U s.n. sîn, piept; (fig.) parte gustus, -us s.m. gust
lăuntrică; îngrijire, protecţie guttur, -uris s.n. gîtlej, gît
gubernatio, -onls s.f. cîrmuire; condu- gymnas, -dis s.f. luptă; exerciţii de
cere, guvernare luptă
guberno, -are, -avi, -atum vb.t a gymnasium, -ii s.n. loc de exerciţii
cîrmui, a conduce ; a guverna gimnastice; loc de întîlnire a filo-
gurges, -itis s.m. prăpastie, genune; sofilor; şcoală filosofică, gimnaziu
viitoare gyrus, -i s.m. cerc, spirală, încolăcitură;
(fig.) subtilitate
H
babeo, -ere, -ui, -itum vb.t a avea, a haurio, -Ire, -si, -s turn vb.t. (despre
conţine, a cuprinde; a socoti, a consi- lichide) a scoate din; a sorbi, a înghite;
dera; a se afla; a şti, a cunoaşte
habilis, -e adj. capabil, apt, potrivit, hauslus, -us s.m. înghiţitură
abil hebdomas, -adis s.f. ziua a şaptea;
habilitas, -tis s.f. dibăcie, aptitudine; săptămînă hebes, -etb adj. tocit;
abilitate slăbit, obosit;
habitatio, -onls s.f. locuinţă prost, tîmpit hebeo, -ere vb.t. a toci;
habito, -are, -avi, -afum vb.t. şi vb.L a a slăbi, a fi fără
locui putere
habitus, -us s.m. aspect, ţinută; obicei, hedera, -ae s.f. iederă hei interj, vai!
atitudine, fel de a fi helluo, -onis s.m. lacom helluor,
hac adv. pe aici -ari, -atus sum vb.Ldep. a fi
haedus, -l s.m. ţap mîncăcios, a se îndopa herba,
haereo, -ere, -si, -sum vb.L a se fixa; a -ae s.f. iarbă; pajişte hereditas,
persista, a stărui; a sta la îndoială, a -atls s.f. moştenire heres, -edls
şovăi s.m. şi / moştenitor heri adv. ieri
haesitatio, -onls s.f. încurcătură, heroicus, -a, -um adj. eroic, mitic
şovăială, nehotărîre; ezitare heros, -ois s.m. semizeu; om celebru,
haesito, -are, -avi, -atârnvb.L a şovăi; erou
a ezita herus, -l s.m. stăpîn hesternus, -a,
halitus, -us s.m. suflare, miros; ema- -mă adj. de ieri, din ajun hiatus, -us
naţie s.m. deschizătură, scu-
halo, -are, -avi, -atum vb.t. a sufla, a fundătură, prăpastie; gură căscată;
exala; a scoate miros lăcomie; (gram.) hiat hiberno, -are,
hariolatio, -onis s.f. prorocire, oracol -avi, -atum vb.L a ierna hic , haec,
hariolor, -ari, -atus, sum vb.Ldep. a hoc pron. demonstr. acesta
ghici, a proroci (de aproape)
harmonia, -ae s.f. armonie; sunete po- hic2 adv. aici; acum, în acest moment
trivite hiems, hiemis s.f. iarnă; frig; vreme
haruspex, -icis s.m. ghicitor (după rea
măruntaiele jertfelor), prezicător hilaris, -e adj. vesel, bine dispus
hasta, -ae s.f. suliţă, lance hilaritas, -atis s.f. veselie, bucurie, ris;
hastile, -is s.n. prăjină, par; băţ, baston; ilaritate
minerul suliţei
ha ud adv. nu tocmai
HIL - HUM 9
4
hilaro, -are, vb.L a înveseli pe cineva horreo, -ere, -ui vb.L şi vb.L a fi ţepos,
hinc adv. (de loc şi timp) de aici; de zbîrlit; a se îngrozi, a se teme, a se
acum; de aceea înfiora, a se speria
hlo, -are, -avi, -atum vb.L a fi deschis; horribilis, -e adj. inspăimîntător, îngro-
a sta cu gura căscată; a rivni la ceva; a zitor
rămîne înlemnit; a avea goluri (în vor- horridus, -a, -um adj. zbîrlit, ţepos;
bire) neîngrijit; inspăimîntător, îngrozitor,
hircus, -i s.m. ţap aspru, fioros
hirsutus, -o, -um adj. ţepos, păros; horrifico, -are, -avi, -atum vb.L a
(fig.) necioplit, grosolan, aspru înspăimînta
hirundo, -inis s. f. rindunică horror, -oris s.m. fior, groază, spaimă,
historia, -ae s.f. cercetare, povestire, frică
istorisire; istorie hortamen, -inis şi hortatio, -onis s.f.
histrio, -onis s.f. comediant, dansator, îndemn, încurajare
actor hortor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a
hiulce adv. bolovănos, grosolan îndemna, a sfătui; a îmbărbăta
hiulcus, -a, -um adj. crăpat, căscat; la- hortus, -i s.m. grădină; parc
com, poftitor, (despre stil) bolovănos hospes, -itis s.m gazdă; musafir, oaspe-
hodie adv. astăzi te; călător, străin
homicidium, -ii s.n. omucidere, măcel hospitalitas, -atis s.f. ospitalitate,
homo, -minLs s.m. om găzduire
honestas, -atiss.f. cinste, onoare; ome- hospitium, -U s.n. ospitalitate, găz-
nie, virtute, onestitate; frumuseţe; duire (dată sau primită); casă de
demnitate, funcţie înaltă, mărire oaspeţi, loc de popas, loc de găzduire
honesto, -are, -avi, -atum vb.L a arăta hostia, -ae s.f. jertfă; animal jertfit
respect, a cinsti, a lăuda, a înnobila; a hostilis, -e adj. duşmănos, periculos,
împodobi; a înfrumuseţa ostil
honcstus, -a, -um adj. demn de stimă, hostis, -is s.m. duşman, inamic
onorabil; cinstit, cuviincios, onest buc adv. .aici, acolo, în această pri-
honor, -oris s.f. sarcină publică, vinţă, la aceasta
funcţie înaltă, rang; cinste, onoare, humanitas, -tis s.f. omenie, simţire
consideraţie; frumuseţe, podoabă omenească; bunătate, amabilitate,
honoratus, -a, -um adj. ales, distins, politeţe, bunăvoinţă; cultură, civilizaţie
nobil, însemnat humanus, -a, -um adj. omenesc;
honoro, -are, -avi, -atum vb.L a onora, blind, amabil, prietenos; civilizat, .
a cinsti; a răsplăti, a înfrumuseţa, a nobil, cultivat
împodobi humatio, -onis s.f. înmormintare
hora, -ae s.f. oră, ceas; timp, ano- humecto, -are, -avi, -atum vb.L a uda,
timp a umezi
95 HUM-HYM
humeclus, -a, -um adj. umed humo, -are, -avi, -atiim vb.l a îngropa
humerus, -i s.m. umăr humidus, -a, humor, -oris s.m. umezeală; lichid
-um adj. umed humiILs, -e adj. jos, humus, -i s.f. pămînt
scund; (fig.) de jos, de rind; umil, hyaena, -ae s.f. hienă
modest, neînsemnat; abătut, hydra, -ae s.f. balaur cu multe capete;
descurajat şarpe hymenaeus, -i s.m. cîntec
humilltas, -atis s.f. înălţime mică; mo- nupţial;
destie, umilinţă; sărăcie nuntă
iaceo,-ere,-iii vb.L a sta întins, a zăcea; idem, eadem pron.dem. acelaşi.
(fig.) a fi cufundat, a fi abătut identim adv. de mai multe ori;
iacio, -ere, ieci, iactutn vb.t a arunca, mereu
a azvîrli; a răspîndi ideo adv. de aceea; din această cauză;
iactantia, -ae s.f. lăudăroşenie, vanita- în acest scop
te, trufie idiota, -ae s.m. ignorant; om fără edu-
.iactatio, -onis s.f. zgîlţiire, agitare, caţie, fără cultură; idiot
emoţie; fală, lăudăroşenie idolum, -i s.n. chip, umbră, nălucă, fan-
iactatus, -us s.m. zdruncinare tomă; idol
iacto, -are, -avi, -aluni vb.t. a arunca idoneus, -a, -um adj. potrivit, apt, con-
mereu; a azvîrli; a spune, a dezbate; a venabil, capabil, folositor
se lăuda; a scutura, a agita ieiunitas, -atis s.f uscăciune, lipsă,
iactura, -nes.f. aruncare, pagubă; sacri- sărăcie; goliciunea vorbelor
ficiu ieiunium, -ii^ s.n. post, foame
iactus, -us s.m. si iaculatio, -onis s.f. ieiunus, -a, -um adj. flămînd, lipsit;
azvîrlire, aruncătură sărac; slab
iaculor, -ari, -ntuş sum vb.i. şi vb.t igitur conj. deci, aşadar, prin urmare
dep. a arunca, a lovi; a vina ignarus, -a, -um adj. neştiutor, necu-
iaculum, -i s.n. armă de aruncat (să- noscător, ignorant
geată, lance) ignavia, -ae s.f. le.ne, trindăvie; laşitate,
iam adv. acum, tocmai, îndată, deja fără curaj
iambus, -i s.m. iamb, vers ignavus, -a, -um adj. leneş, trindav,
iampridetn adv. încă de mult, de multă obosit, laş
vreme igneus, -a, -um adj. de foc, arzător;
ianitor, -oris s.m. portar înflăcărat
ianua, -ae s.f. uşă; deschidere, intrare ignis, -is s.m. foc, făclie, fulger; strălu-
ibi adv. acolo, atunci cire; arşiţă, văpaie
ibidem adv. tot acolo; tot atunci; în ignobilis, -e adj. obscur, necunoscut,
aceeaşi stare neînsemnat, de rind
ico, -ere, ici, ictum vb.L a izbi, a lovi ignobilitas, -atis s.f. lipsă de nume; ori-
ictus' , -us s.m. lovitură; pumn; bătaie gine obscură
ictus2, -a, -um partpf. (v. iacio) şi adj. ignominia, -ae s.f. pierderea numelui
tulburat; izbit bun; ruşine, dezonoare
97 IGO - IMM
ignominiosus, -a, -um adj. pătat, stig- illigo, -are, -avi, -atum vb.L a lega de,
matizat, ruşinat a prinde de; a încurca
ignorantia, -ae s.f. neştiinţă, igno- illinc adv. de acolo
ranţă, nerecunoaştere Ulino, -ere, -evi, -itum vb.t. a unge
ignoro, -are, -avi, -atum vb.t. a nu şti, illo adv. în acel loc
a nu cunoaşte illotus, -a, -um adj. nespălat, murdar
ignotus, -a, -mr> adj. necunoscut illuc adv. acolo
ilex, -icis s.f. stejar illudo, -ere, -lusi, -lusum vb.i. si vb.t.
ilicet ac''v. îndată, imediat a se juca; a-si bate joc de; a amăgi, a
Uico adv. pe loc; numaidecît înşela: a profana; a vătăma
illa adv. pe acolo illumino, -are, -avi, -atuin vb.t. a lumi-
illabor, -labi, -lapsus sum vb.Ldep. a na; a face să strălucească
aluneca în, a pătrunde în; a se scufun- illustris, -e adj. luminat; celebru; ales,
da, a se dărîma, a se prăvăli strălucit, distins, nobil
illaboro, -are vb.i. a se strădui; a lucra; illustro, -are, -avi, -atum vb.L a lumina,
a cultiva a lămuri, a explica, a da i^stru, a împo-
illac adv. pe acolo dobi, a înfrumuseţa
illacessilns, -a, -um adj. neprovocat, imaginatio, -onis s.f. închipuire, ficţiu-
neatacat ne, imaginaţie
illaesus, -a, -ura adj. nevătămat, nea- imago, -inis s.f. imagine, chip, por-
tins tret, model
Ulaetabllis, -e adj. trist, dureros imbecillitas, -atis s.f. slăbiciune; boală;
illaudatus, -a, -um adj. fără glorie; ne- laşitate
demn imbecillus, -a, -um adj. slab, neputin-
iile, illa, illud pron.dem. acela, aceea cios, neîncrezător în sine
illepidus, -a, -nm adj. nedelicat, groso- imbellis, -e adj. slab, las; liniştit, paşnic
lan imber, imbris s.m. ploaie
illibratus, -a, -um adj. neatins, întreg, imberbis, -e adj. fără barbă; tînăr; imberb
intact, fără pată, curat imbibo, -ere, -bibi vb.t a absorbi, a
illiberalis, -e adj. nedemn de om liber; îmbiba
penibil; vulgar, josnic imbuo, -ere, -bui, -bulum vb.t a îmbi-
Ulic adv. acolo ba, a umple cu; a deprinde, a învăţa, a
illicio, -ere, -lexi, -lectuni vb.t a atrage forma; a impregna, a uda
în laţ; a momi imitamen,-inis s.n. şi imitaţie, -onis
illicitus, -a, -um adj. nepermis, oprit, *. / imitare . iniilor, -ari, -atus sum
neîngăduit, ilicit vb.Ldep. a imita
illido, -ere, illisi, illisum vb.t. a izbi, a imnianis, -e adj. nemăsurat; groaznic,
zdrobi năpraznic; uriaş
IMM - IMP 9
8
Imperator, -oris s.m. conducător, co- implicaţie, -onis s.f. împletire, înlăn-
mandant, împărat ţuire, încurcătură
imperatum, -i s.n. poruncă, ordin implico, -are, -avi, -atum vb.t şi vb.t a
imperceptus, -a, -uni adj. neobservat împreuna, a uni, a amesteca
imperfecte adv. rău, imperfect imploro, -are, -avi, -atum vb.t a implo-
imperfectus, -a, -um adj. neterminat, ra, a cere cu lacrimi, a invoca, a ruga
imperfect, incomplet fierbinte
imperiosus, -a, -um adj. puternic, despo- impolitus, -a, -um adj. nepoleit, neşle-
tic, tiranic fuit, necioplit, nepoliticos
imperitia, -ae s.f. nepricepere, lipsă de impono, -ere, -posui, -positum vb.t a
experienţă, necimoaştere impune, a pune peste
imperito, -are, -avi, -atum vb.t a co- importunilas, -atis s.f. insolenţă, necu-
manda, a porunci, a stăpîni viinţă
imperiurn, -ii s.n. putere, poruncă, or- importunus, -a, -um adj. nepotrivit,
din, comandă, autoritate, imperiu nefavorabil, supărător; crud, bru-
impero, -are, -avi, -atum vb.t aporun- • tal
ci, a impune, a cere, a pretinde impotens, -ntis adj. fără putere, nepu-
împertio, -ire, -ivi, -itum vb.t. a tincios, slab; care nu se poate stăpîni,
împărţi cu altul, a împărtăşi violent, necumpătat, fără măsură
imperturbatus, -a, -um adj. netulbu- impotentia, -ae s.f. neputinţă; nestăpîni-
rat, calm re, violenţă v
impetro, -are, -avi, -atum vb.L şi imprecor, -ari, -atus sum vb.tdep. a
vb.t. a ajunge la ceva, a obţine dori cuiva bine sau rău, a binecuvînta
impetus, -us s.m. atac, violenţă, sau blestema
năvală, lovitură; elan, patimă, pornire impreşsio, -onis s.f. apăsare, intipă-
impiger, -gra, -grum adj. harnic, neo- rire; impresie
bosit, silitor iniprimis adv. mai întîi, mai ales,
impigritas, -atis s.f. promptitudine; înainte de toate
hărnicie, activitate imprime, -ere, -pressi, -pressum vb.t
impingo, -ere, -pegi, -pactum vb.L a a apăsa pe, a întipări, a însemna, a
împinge, a izbi, a bate, a impune imprima
impius, -a, -um adj. nelegiuit improbitas, -atis s.f. ticăloşie, răutate,
implacabili*, -e adj. nepotolit, neîm- neruşinare, necinste
blînzit; crud improbo, -are, -avi, -atum vb.L a deza-
implecto, -ere, -plexi, -plcxum vb.t. â proba, a respinge, a dezminţi
împleti, a înlănţui improbus, -a, -um adj. rău, necinstit,
impleo, -ere, -evi, -etum vb.t a umple, nelegiuit, neruşinat; excesiv
a sătura, a completa, a împlini, a improcerus, -a, -um adj. mic, piperni-
săvîrşi, a îndeplini cit, neînsemnat
IMP - INC 10
0
improplus, -a, -umadj. greoi, care nu imus, -a, -umadj. (v. infems) cel mai
are vioiciune, uşurinţă de jos, cel mai adine
improperatus, -a, -um adj. lent, încet in prep. (cu ac. şi abl)în, la, pe, intre",
improsper, -era, -erumadj. fără noroc, pentru, pînă la, spre, în felul, în forma,
nefericit către, asupra, faţă de, contra
improspereadv. fără succes, nefavorbil inaccesus, -a, -umadj. inaccesibil
improvldus, -a, -umadj. surprins, ne- inacquabilis, -eadj. inegal, nepotri-
chibzuit, care n-a prevăzut vit, schimbător, neregulat
improvisus, -a, -umadj. neprevăzut, inaequaliteradv. inegal
neaşteptat inaequo, -are vb.L a egala; a nivela
imprudens, -ntisadj. neştiutor, sur- inaestimabilis, -eadj. fără preţ, fără
prins, imprudent seamăn; inestimabil
imprudentia,-aes. f. lipsă de prevedere, inaestuo, -arevb.L a se încălzi tare, a
grabă, imprudenţă se aprinde
impubes, -erisadj. fără păr, nevîrstnic, inamabilis, -e adj. neplăcut, nepriete-
necopt, copil nos, nesuferit, ursuz
impudens, -ntis adj. neruşinat inamoenus,-a, -um adj. neplăcut, fără
impudenteradv. cu neruşinare farmec, nesuferit
impudicus, -a, -umadj. depravat, tnanimus, -a, -um adj. fără viaţă,
desfrinat; impudic, neruşinat neînsufleţit
impugnatio, -onlss.f. atac, asalt, nă- inanio, -ire, -ivi, -itum vb.L a goli
vală inanis, -eadj. gol; zadarnic, fără folos,
iinpugno, -are, -avi, -atum vb.L a lovi, fără rost
a ataca inanitas, -atiss.f. gol, vid; zădărnicie,
impulsie , -onis s.f. ciocnire, lovitură, nimicnicie, deşertăciune
îndemn, încurajare, impuls inaresco, -ere, -arul vb.L a se usca, a seca
impulsus, -uss.m. îndemn, îmboldire, inaudax, -cis adj. fără curaj, fricos,
impuls; izbire, lovitură timid
impune adv. fără pedeapsă; fără teamă, inauguro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L
fără primejdie a consacra, a inaugura
impunite adv. cu toată libertatea inauro, -are, -avi, -atum vb.L a auri
impunitus, -a, -umadj. nepedepsit; inausus, -a, -umadj. neîncercat
neînfrinat incallidus, -a, -umadj. nepriceput, ne-
impuritas, -atiss.f. necurăţenie, pîngă- dibaci, simplu
rire, desfrînare, nerusuiare incandesco, -ere, -candui vb.L a se
impurus, -a, -umadj. murdar, impur; aprinde, a se înflăcăra, a fi incan -
stricat, depravat descent
imputo, -are, -avi, -atumvb. t a atribui incanus, -a, -umadj. cărunt, albit
cuiva, a socoti; a imputa incassum adv. în zadar
101 INC - INC
tncaufus, -a, -um adj. neprevăzător, incito, -are, -avi, -atum vb.t. a mina
nesigur; primejdios Incedo, -ere, iute, a grăbi, a îmboldi, a aţiţa, a incita
-cessi, -cessum vb.i. şt incitus, -a, -um adj. iute, împins; repe-
vb. t. a merge, a se îndrepta de; incitat
incendium, -ii s.n. foc, incendiu, inclemens, -ntis adj. sever, aspru,
torţă, făclie; (fig.) patimă incendo, neîndurător
-ere, -cendi, -censum vb.t. a inclementer adv. fără milă, dur, aspru
da foc, a aprinde, a incendia, a inclinatio, -onis s.f. înclinare, apleca-
înflăcăra, a aţîţa re, dispoziţie, înclinaţie
incensus, -a, -um adj. aprins, înflă- inclino, -are, -avi, -atum vb.t. şi vb.i.
cărat, întăritat, încins incepto, -are a înclina, a apleca, a întoarce, a îndu-
vb.i. a incepe ceva; a întreprinde pleca
inceptum, -i s.n. şi inceptus, -us s.m. include, -ere, -si, -sum vb.t. a închide,
început, plan, proiect ncerlus, -a, a opri, a înnăbuşi, a vîrî, a introduce, a
-um adj. nesigur, neho- include
tărît, incert inclutns, -a, -um adj. vestit, renumit
jcesso, -ere, -ivi vb.t a năvăli asupra incogitabilis, -e adj. necugetat
cuiva, a insulta, a acuza incessus, incognitus, -a, -um adj. necunoscut;
-us s.m. mers, înaintare, (jur.) necercetat
marş, năvălire, atac incesto, -are, incola, -ae s.m. locuitor, concetăţean,
-avi, -atum vb.t. a compatriot
pîngări, a dezonora incestum, -i s.n. încolo, -ere, -colui, -c u l tuni vb.i. şi
şi inccstus, -us s.m. vb.t. a locui
incest; ruşine; adulter incestus, -a, incolumis, -e adj. teafăr, nevătămat,
-um adj. necurat, spurcat, neatins
pingărit, necuviincios incido , -ere, incomitatus, -a, -um adj. nelnsoţit
-cidi vb.i a cădea în; a se incommoditas, -atis s.f. neplăcere, in-
întîmpla; a veni pe neaşteptate incido comoditate, neajuns
, -ere, -cidi, -cisum vb.t. a tăia • in; a incommodum, -i s.n. neplăcere, supă-
grava: a diseca, a inciza incingo, -ere, rare; stare rea, neajuns, pagubă
-cinxi, -cinctum vb.t. a incommodus, -a, -um adj. neplăcut,
încinge, a înconjura jncipio, -ere, incomod
-cepi, -ceptum vb.i. şi incomparabili*, -e adj. fără seamăn,
vb.t. a începe, a întreprinde incisio, incomparabil
-onis s.f. şi incisum, -i s.n. incompositus, -a, -um adj. dezordo-
tăietură, incizie incitaţie, -onis s.f. nat, în neorînduială
repeziciune, îmbol- incomprehensibilis, -e adj. neînţeles
dire. stimulare, incitare % inconcessus, -a, -um adj. nepermis,
imposibil, interzis
INC - IND 102
indobito, -are, -avi, -atnm vb.L a se ineruditus, -a, -um adj. necultivat,
îndoi, a nu avea încredere bădăran, grosolan, nepriceput
Induco, -ere, -duxi, -ductnm vb.t. inesco, -are, -avi, -atum vb.L a atrage,
a duce in; a introduce; a conduce a momi
inductio, -onis s.f, aducere, introdu- inevitabili», -e adj. inevitabil
cere inexercffatus, -a, -um adj. neexperi-
indiilgens, -ntis adj. iertător, binevoi- mentat, neînvăţat
tor, indulgent inexorabili», -e adj. neînduplecat, inexo-
indulgentia, -ae s.f îngăduinţă, bună- rabil
voinţă inexpertus, -a, -um adj, nepriceput,
indulgeo, -ere, -dulsi, -dultum vb.L şi neîncercat
vb.L a fi îngăduitor, a fi binevoitor, a inexpiabilis, -e adj. înverşunat, ne-
fi indulgent; a acorda împăcat, implacabil
induro, -are, -avi, -atum vb.t. a întări inexploratus, -a, -um adj. necercetat,
industria, -ae s.f. hărnicie, străduinţă, necunoscut
efort inexpugnabilii, -e adj. de neînvins
industrius, -a, -um adj. harnic, zelos, inexspectalus, -a, -um adj. neaşteptat
activ inexsuperabilis, -e adj. de netrecut, de
indutiae, -anim s.f.pL armistiţiu neînvins
inedia, -ae s.f. foame, inaniţie infabre adv. grosolan, fără artă
ineditus, -a, -um adj. nepublicat, ne- Infabricatus, -a, -um adj. nelucrat,
dat la iveală, inedit neşlefuit, brut
ineleganter adv. fără gust; neelegant infacetus, -a, -um adj. fără haz
ineluctabilis, -e adj. inevitabil; de ne- infacundus, -a, -um adj. greoi în expri-
trecut; de neînvins mare
ineo,-ire,-ii,-itum vb.L si vfctafntra, a infamia, -ae s.f. ruşine, dezonoare,
merge (în, la), a începe, a pomi, a faimă rea, necinste
întreprinde, a face infamis, -e adj. cu faimă proastă,
inepte adv. nepotrivit, prosteşte, fără ruşinos'necinstit, infam
rost infamo, -are, -avi, -atum vb.L a
inepţia, -ae s.f. neghiobie, prostie, defăima, a învinui pe nedrept, a bănui,
inepţie a acuza; a discredita
inermis, -e adj. neînarmat infans, -tis adj. mut, care nu vorbeşte;
inerro, -are, -avi, -atum vb.L a rătăci copil mic, infantil
prin infantia, -ae s.f. neputinţa de a vorbi,
iners, -tis adj. incapabil, inactiv, leneş, copilărie
inert infatigabilis, -e adj. neobosit
inerţia, -ae s.f. neputinţă, lîncezeală, infaluo, -are, -avi, -atum vb.L a prosti,
trîndăvie, lene a zăpăci i
l
INF - INF 10
4
infaustus, -a, -um odMiefericit, nenoro- infinitas, -tis s.f. imensitate, infinitate
cit, funest infinite adv. fără margini, infinit
infectus, -a, -um adj. nefăcut, nelu- infinitus, -a, -um adj. nesfirat, nemărgi-
crat, brut nit, infinit
infelicitas, -atis s.f. nefericire, neno- infirmatio, -onis s.f. combatere, slă-
rocire bire, anulare, respingere, infirmare
infelix, -icis adj. nefericit; neroditor, infirmitas, -tis s.f. slăbiciune, boală,
sterp infirmitate, neputinţă'
infenso, -are, -avi, -atum vb.t. a de- infirmo, -are, -avi, -atum vb.t a slăbi,
vasta; a se înverşuna a respinge, a anula
infensus, -a, -um adj. potrivnic, con- infirmus, -a, -um adj. neputincios, in-
tra, duşmănos, înverşunat firm
inferior, -ius adj.comp. (v. inferus) infit vb.impers, începe ceva, începe (a
mai jos, mai mic, inferior vorbi)
inferus, -a, -um adj. de jos, de sub infitatio, -onis s.f. tăgăduire, negaţie
pămînt infitior, -ari, -atus sum vb.tdep. a ne-
infero, -ferre, intulli, illalum' vb.t şi ga, a tăgădui
vb.i a duce în, a pune în, a aduce, a inflammatio, -onis s.f. incendiere,
pricinui aprindere; entuziasm; inflamaţie
infernus, -a, -um adj. de jos, inferior inflatiis, -a, -am adj. umflat; (fig.)
infeste adv. duşmănos îngîmfat, mîndru, înfumurat
'infesto, -are, -avi, -atum vb.t a hărţui, inflatus, -us s.m. suflu; insuflare, inspi-
a pustii; a devasta, a ataca raţie
infestus, -a, -um adj. potrivnic, duşmă- inflecto, -ere, -flcxi, -flexum vb.t a
nos; nesigur, neliniştit, hărţuit îndoi, a întoarce; a deturna
inficio, -ere, -feci, -fectum vb.t. a um- infletus, -a, -um adj. neplîns
ple de, a vopsi, a îmbiba cu, a strica, a inflexibilis, -e adj. invariabil, inflexibil
corupe, a otrăvi, a infecta inflexio, -onis s.f. îndoire
infidelis, ,-e adj. necredincios, nesta- inflexus, -us s.m. cotitura, modulare,
tornic, infidel inflexiune a vocii
infidelitas, -atis s.f. nesinceritate, ne- infligo, -ere, -xi, -ctum vb.i. si vb.t. a
statornicie, rea-credinţă izbi, a lovi, a pricinui
infldus, -a, -um adj. necredincios, ne- inflo,-are,-avi,-atum vb.t a umfla, a
sigur, nesincer sufla; a inspira; a insufla; a înflăcăra
infigo, -ere, -fixi, -fictum vb.t. a fixa, a influo, -ere, -fluxi, -fluxum vb.i. a se
înfige vărsa, a se revărsa, a pătrunde în, a se
infimus, -a, -um adj. superi (v. infe- strecura
rus) cel mai de jos; ultimul; de pe infodio, -ere, -fodi, -fossum vb.t. a
ultima treaptă, umil îngropa
105 INF - INH
informatic, -onis s.f. noţiune, infor- ingenuus, -a, -um adj. de familie no-
maţie; plan, schiţă bilă; nobil, ales, sincer, cinstit, născut
informis, -e adj. fără formă, nelucrat, liber
urît, diform ingero, -ere, -gessi, -gestum vb.t. a in-
informo, -are, -avi, -atuni vb.t. a for- troduce, a purta, a duce in, a virî, a
ma, a plăsmui, a închipui; a instrui, a arunca, a azvîrli
educa, a informa ihglorius, -a, -um adj. neînsemnat, ob-
infortiiniiim, -ii s.n. nenorocire, nefe- scur, fără glorie
ricire ingratus, -a, -um adj. neplăcut, deza-
infra adv. şi prep. (cu ac.) jos, mai jos, greabil, nerecunoscător, ingrat
mai prejos, dedesubt ingravo, -are, -avi, 'atum vb.t a încărca,
infractio, -onis s.f. fringere, spargere a ingreuia, a împovăra, a agrava
infractus, -a, -um. adj. sfărîmat, frint, ingredior, -gredi, -gressus sum vb.t. şi
slăbit, zdrobit vb.idep. a înainta, a merge, a intra, a
infrenatus, -a, -um adj. ţinut în friu, începe ceva
înfrinat ingressio, -onis s.f. intrare, mers spre,
, infreno, -are, -avi, -atum vb.t a atac; început
«frina, a frîna, a înhăma ftigruo, -ere, -ui vb.t a se năpusti, a ataca
infrequentia, -ae s.f. număr mic; ingurgito, -are, -avi, -atum vb.t a
frec--- / venţă redusă înfunda, a înghiţi lacom, a ingurgita
infringo, -ere, -fregi, -fractum vb.t. a inhabilis, -e adj. nepotrivit, greoi, in-
; rupe, a frînge. a zdrobi capabil; anevoios, incomod
infructuosus, -a, -um adj. neroditor, inhacreo, -ere, -haesi, -haesum vb.i. a
neproductiv, nefolositor se lipi, a se fixa; a stărui
infundo, -ere, -fudi, -fusum vb.t. a inhalo, -are, -avi, -atum vb.t. şi vb.L a
vărsa în, a introduce, a revărsa, a duhni; a sufla
răspindi, a stropi, a uda / inhibeo, -ere, -bui, -bitum vb.t. a opri,
infusus, -a, -um adj. vărsat, revărsat a ţine pe loc, a inhiba pe cineva; a
ingcmino, -are, -avi, -aluni vb.t a du- impune, a aplica, a exercita
• b la, a repeta, a spori inhonesto, -are vb.t a dezonora, a ne-
ingemo, -ere, -ui vb.t a geme cinsti
ingeniosus, -a, -um adj. iscusit, dibaci, inhonestus, -a, -um adj. necinstit,
inteligent; ingenios ruşinos
ingenium. -ii s.n. natură, fire, predispo- " inhorresco, -ere, -horrui vb.i. a s e
ziţie, caracter, talent îngrozi, a tremura de frică
ingens, -tis adj. mare, imens, uriaş inhospitalis, -e adj. neospitalier; nclo-
ingenue adv. sincer, deschis, ales cuit, pustiu
ingenuitas, -atis s.f. condiţia unui om inii umane adv. crud, neomenos, inu-
liber, origine nobilă; (fig.) onestitate man
INH - INS 10
6
inhumanitas, -atis s.f. neomenie, cru- innuba, -ae s.f. necăsătorită, fecioară
zime, grosolănie innumerabilitas, -atis s.f. infinitate
inhutnanus, -a, -um adj. crud, inu- innumerus, -a, -um adj. nenumărat
man, barbar, grosolan, nepoliticos inoffensus, -a, -um adj. netulburat,
inicio, -ere, -ieci, -iectum vb.t a arun- neatins, inofensiv
ca in, a pricinui, a stîrni inominalus, -a, -um adj. blestemat, fu-
inimiciţia, -ae s.f. duşmănie, ură nest
inimicus, -a, -um adj. duşmănos, n<T~ inopcrtus, -a, -um adj. neacoperit; gol
prietenos, inamic inopia, -ae s.f. lipsă, sărăcie, nevoie
inimitabilis, -e adj. inimitabil inopinans, -ntis adj. pe neaşteptate,
inique adv. in mod nedrept, cu greu inopinant inopinantus, -a, -um adj.
iniquitas, -atis s.f. inegalitate, greu- neaşteptat,
tate-, nedreptate, inechitate nebănuit, inopinat, neprevăzut
iniquus, -a, -um adj. inegal, nepotri- inops, inopis adj. sărac, lipsit; (fig.)
vit, nefavorabil, nedrept, crincen, slab, fără energie
răuvoitor, nemilos inordinatus, -a, -um adj. dezordonat
initio, -are, -avi, -atum vi), t a iniţia, a inquiens, -tis adj. neliniştit, agitat
învăţa inquietus, -a, -um adj. neliniştit, tulbu-
initium, -ii s.n. început rat, agitat
iniucundus, -a, -um adj. neplăcut, ne- mquinatus, -a, -um adj. murdar; ti-
suferit călos; vulgar • inquiro, -ere, -quisivi,
iniudicatus, -a, -um adj. nejudecat; -quisitum vb.L
nedecis si vb.t. a căuta, a cerceta inquisitor,
iniungo, -ere, -iunxi, -iunctum vb.t. a -oris s.m. cercetător; (jur.)
fixa-, a uni, a lega, a impune anchetator insaluber, -bris, -bre
iniuria, -ae s.f. nedreptate, injurie, jig- adj. nesănătos,
nire insalubru
iniuriosus, -a, -um adj. nedrept, jigni- insane adv. nebuneşte, peste măsură
tor, injurios insania, -ae s.f. nebunie, demenţă
iniuste adv. pe nedrept insanio, -ire, -ivi, -itum vb.L a fi ne-
iniustus, -a -um adj. nedrept, injust bun, a fi smintit insanîtas, -atis s.f.
innato, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a lipsă de sănătate,
înota sminteală, nebunie insanus, -a, -um
Lnnecto, -ere, -nexui, -nex um vb.t. a adj. nebun, furios insatiabilis, -e adj.
împleti, a încolăci, a născoci, a urzi nesăţios, nesătul insaţiabililor adv.
innoccnlia, -ae s.f. nevinovăţie, ino- fără a se sătura inscendo, -ere, -scendi,
cenţă -scensum vb.t.
innoxjus, -a, -um adj. nepericulos, ne- a se urca pe; a se sui inscientia, -ae
primejdios s.f. neştiinţă, ignoranţă
107 INS - INS
inscitus, -a, -am adj. prost, stupid; insignio, -ire, -ivi, -itum vb.i a deosebi,
neştiutor a distinge printr-un semn, a remarca
inscius, -a, -um adj. neştiutor insignis, -e adj. însemnat prin ceva,
inscribo, -ere, -scripsi, -scriptura vb.t. remarcabil
a scrie pe; a grava, a pune ca titlu; a insimulatio, -onis s.f. învinuire, acu-
atribui, a adresa; a însemna zare
inscripţio, -onis s.f. inscripţie, titlu, insimulo, -are, -avi, -atum vb.t a învi-
înscriere; stigmat nui, a acuza, a imputa
insculpo, -ere, -psi, -p t u m vb.t a săpa insinuo, -are, -avi, -atum vb.i. şivb.t. a
in, a grava, a sculpta băga în sin, a introduce pe ascuns; a vîri;
inseco, -are, -ui, -turn vb.t. a tăia a se strecura; a pătrunde; a insinua
insectatio, -onis s.f. urmărire, atac; ură insipientia, -ae s.f. nechibzuinţă, prostie
insector, -ari, -atus sum vb.tdep. a insiste, -ere, -ştiţi vb.i şi vb.t. a sta pe,
urmări pe, a ataca, a persecuta a se aşeza; a urmări, a nu slăbi; a
insecta, -orum s.n. insecte stărui, a insista
insectus, -a, -um adj. tăiat, tranşat insitio, -onis s.f. altoire
insemino, -are, -avi, -atum vb.t. a insolubililor adv. fără consolare, necon-
însăminţa, a împlinta, a semăna în solabil
insequor, -sequi, -secutus sum vb.t. a insolens, -lisadj. neobişnuit cu, neru-
urma, a veni după; a urmări, a ataca şinat, exagerat, insolent
insero , -ere, -sevi, -situm vb.t. a plan- insolentia, -ae s.f. lipsă de măsură, ne-
ta, a implanta; a tipări ruşinare, obrăznicie; insolenţă; nere-
insero , -ere, -senii, -sertum vb.t. a pu- cunoaştere, noutate
ne în, a introduce, a intercala, a ames- insolitus, -a, -um adj. neobişnuit
teca, a insera insomnia, -ae s.f. insomnie
inservio,-ire,-ii,-itum vb.i. şivfe.t a fi insomnium, -ii s.n. vis, vedenie
în serviciul cuiva, a servi; a se dedica; insono, -are, -sonui, -sonitum vb.i. şi
a îngriji de; a se conforma vb.t. a face să răsune
insideo, -ere, -sedi, -sessum vb.i şi insons, -tis adj. nevinovat, inofensiv
vb.t. a şedea pe, a se aşeza, a prinde inspectio, -onis s.f. examinare, cerce-
rădăcini, a ocupa tare, inspecţie
insidiae, -anim s.f.pL cursă, înşelăciu- inspecto, -are, -avi, -atum vb.t. a privi
ne; capcană atent, a examina, a cerceta, a inspecta
insidior, -ari, -atus sum vb.Ldep. a insperatus, -a, -um adj. nesperat,
întinde curse, a pindi neaşteptat
insidiosus, -a, -um adj. înşelător, vi- inspicio, -ere, -exi, -ectum vb.t. a privi
clean, perfid, periculos atent, a examina, a spiona
insigne, -is s.n. distinctiv; emblemă, instabilis, -e adj. schimbător, nesigur,
insignă; podoabă şovăitor, instabil
INS - INT 10
8
intentns, -us s.m. întindere intericio, -ere, -ieci, -iectum vb.L a pu-
inter prep. (cuac.)şiadv. între,printre, ne la mijloc, a interpune
in, în timpul, dintre interiectus, -us s.m. interpunere, răs-
intercalaris, -e şi intercalarius, -a, -uni timp, interval
adj. intercalat, adăugat interim adv. între timp, în acest timp
intercalo, -are, -avi, -atum vb.L a in- interior, -ius adj. comp. interior, mai
tercala, a adăuga înăuntru; intim, secret, strîns, pro-
intercedo, -ere, -cessi, -cessum vb.L a fund
veni între, a fi aşezat intre; a interveni, interloquor, -qui, -culus suni vb.i. şi
a surveni, a se întîmpla vb.L dep. a tăia vorba, a întrerupe
Intercepţie, -onis s.f. sustragere, furt interminatus, -a, -um adj. nelimitat,
intercessio, -onis s f. intervenţie neterminat
intercessor, -oris s.m. cel care intervi- interminor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a
ne, se opune, se amestecă; opozant interzice, a ameninţa
intercido , -ere, -cidi, -cisum vb.L a intermissio, -onis s.f. întrerupere, înce-
tăia în două, a străpunge tare, slăbire
intercido , -ere, -cidi vb.L a cădea intennitto, -ere, -misi, -missum vb.L a
între, a pieri, a dispărea întrerupe, a înceta, a omite
intercipio, -ere, -cepi, -ceptum vb.L a internecio, -onis s.f. măcelărire, exter-
prinde, a opri, a intercepta, a sustrage, minare, nimicire
a surprinde, a întrerupe internosco, -ere, -novi, -notum vb.L a
interclusio, -onis s.f. tăiere, închidere, deosebi, a cunoaşte între, a distinge
oprire, împiedicare inie munţi as, -ii s.m. intermediar, mijlo-
intercurro, -ere, -curri, -cursum vb.L citor
a alerga între, a se interpune, a se interpellatio, -onis s.f. întrerupere
amesteca interpello, -are, -avi, -atraavb.L a între-
interdico, -ere, -dixi, -dictum vb.L şi rupe, a împiedica
vb.L a interzice, a opri interpono, -ere, -posui, -positum vb.L
interdicţie, -onis s.f. interzicere, inter- a interpune, a intercala, a interveni
dicţie interpres, -tis s.m. şi s.f. interpret, mijlo-
interdiu adv. în timpul zilei citor
interdum adv. uneori interpretatio, -onis s.f. explicare, in-
in te rea adv. între acestea, în acest terpretare, lămurire-
timp; uneori interpretor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a
intereo, -ire, -ii, -itum vb.L a dispărea, interpreta, a tălmăci, a explica
a muri, a pieri interritus, -a, -um adj. neînfricat
interfector, -oris s.m. ucigaş interrogatio, -onis s.f. întrebare
interflcio, -ere, -feci, -feeturn vb.L a interrogo, -are, -avi, -atum vb.L a
ucide, a nimici, a distruge întreba
INT - ÎNV 11
0
interrumpo, -ere, -rupi, -ruptum vb.L inultus, -a, -um adj. nerăzbunat, nepe-
a întrerupe depsit
intersum, -esse, -fui vb.L a fi între, a Inundaţie, -onis s.f. inundaţie
fi de faţă, a participa, a se deosebi inurbane adv. necioplit, grosolan, fără
intertrimentum, -i s.n. pierdere, pa- eleganţă
gubă inusitatus, -a, -um adj. neobişnuit
intervallum, -i s.n. distanţă, interval inutilis, -e adj. nefolositor, inutil, in-
intervenio, -ire, -veni, -ventum vb.L a capabil
interveni, a întrerupe invado, -ere, -vasi, -vasum vb.L ş vb.L
interventus, -us s.m. intervenţie a năvăli, a ataca, a invada, a pătrunde
intestahilis, -e adj. blestemat, ne- invalidus, -a, -um adj. fără putere, ne-
cinstit putincios, invalid
intestatus, -a, -um adj. fără testament; invenio, -ire, -veni, -ventum vb.L a
nedovedit vinovat găsi, a descoperi, a inventa; a se poto-
intestina, -orum s,n.pL intestine li; a-şi veni în fire
intestinus, -a, -um adj. interior, in- Invenţie, -onis s.f. descoperire, invenţie
tern inventam, -i s.n. descoperire
inloierans, -ntis adj. intolerant, care inverecundus, -a, -um adj. neruşinat
nu suportă inverto, -ere, -verti, -versum vb.L a
intolerantia, -ae s.f. intoleranţă, neîngă- răsturna, a răsuci, a inversa, a
duinţă răstălmăci, a denatura
mtraprep. (cu ac.) si adv. înăuntru, din- invesperascit, -ere vb. impers. se înse-
coace de rează
intremo, -ere vb.L a tremura invesligatio, -onis s.f. cercetare, investi-
intrepidus, -a, -um adj. neînfricat gaţie
intro adv. înăuntru investigo, -are, -avi, -atum vb.t. a *
intro , -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t. a căuta urma, a cerceta, a descoperi, a
intra investiga
introduce, -ere, -duxi, -ductum vb.t. a inveteratus, -a, -um adj. vechi, înrădăcinat
introduce "
introductio, -onis s.f, introducere invetero, -are, -avi, -atum vb'.t a învechi '-
introitus,-us s.m. intrare invicem adv. pe rînd, alternativ, reci- •*
introrsum adv. înăuntru proc
introspicio, -ere, -spexi, -spectum vb.L invideo,-ere,-vidi,-visum vb.L şivfet. •'
şivb.i. a privi cu atenţie, a examina, a a invidia
cerceta invidia, -ae s.f. invidie, ură, duşmănie
intueor, -cri, -itussum vb.tdep. a privi invidiosus, -a, -um adj. invidios, de-
în, a cerceta, a avea în vedere, a intui testat, rău văzut, duşmănos
inlus adv. înăuntru inviolatus, -a, -um adj. nevătămat, ne-
prihănit, neatins
111 ÎNV - IUD,
inviso, -ere, -visi, -visum vb.t. a vizita, irrevocabilis, -e adj. care nu se mai
a merge să vadă întoarce, irevocabil
invitatio, -onis s.f. invitaţie irrigatio, -onis s.f. irigare, udare
invito, -are, -avi, -atum vb.t. a invita, a irrisio, -onis s.f. luare în rîs, batjo-
atrage cură
invitus, -a, -um adj. fără voie irrisor, -oris s.m, zeflemitor
invocaţie, -onis s.f. invocare irritamen, -inis s.f. şi irritamentum,
invoco, -are, -avi, -atum vb.t. a invoca, -i s.n. zgîndărire, aţiţare, iritare
a chema irrito, -are, -avi, -atum vb.t. a aţîţa, a
involucnim, -i s.n. învelitoare, văl provoca
involvo, -ere, -volvi, -volutum vb.t. a irrogo, -are, -avi, -atum vb.t. a aplica o
înveli, a acoperi pedeapsă, a impune
invulneratus, -a, -um adj. nerănit, in- irrumpo, -ere, -rupi, -ruptum vb.t. şi
vulnerabil vb.i. a năvăli, a invada, a pătrunde '
ioculor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a glu- irruptio, -onis s.f. năvală, atac
mi, a spune în glumă is, ea, id pron. pers. el, ea
iocus, -i s.m. glumă, joc iste, ista, istud pron. demonstr. acesta,
ipse, ipsa, ipsum pron. determinativ aceasta
(el) însuşi: (ea) însăşi istic adv. acolo (unde eşti)
ira, -ae s.f. mînie, duşmănie iţa adv. astfel
iracunde adv. cu mînie itaque adv. în acest mod; şi astfel;
iracundia, -ae s.f. irascibilitate, conj. aşadar, prin urmare
mînie iter, itineris s.n. mers, drum, călăto-
irascor, irasci, iratus sum vb.Ldep. a se rie
mînia, a fi irascibil iteratio, -onis s.f. repetare
iratus, -a, -um adj. furios, mînios, in- jtero, -are, -avi, -atum vb.t. a reîncepe,
dignat a relua, a repeta
ironia, -ae s.f. ironie iterum adv. din nou, pentru a doua oară
irrationalis, -e adj. fără raţiune, meca- iubar, -aris s.n. strălucirea stelelor,
nic, iraţional astru, lumină
irremediabilis, -e adj. care nu se poate iubeo, -ere, iussi, iussum vb.t. a porun-
vindeca, iremediabil ci, a ordona; a sfătui; a declara; a ale-
Irrepertus, -a, -um adj. nedescoperit ge; a face, a îndemna
irreprehensus, -a, -um adj. ireproşabil iucundc adv. plăcut, agreabil
irresolutus, -a, -um adj. nedezlegat, iucunditas, -tis s.f. farmec; amabilita-
indisolubil te, plăcere
irreverens, -ntis adj. nerespectuos iucundus, -a, -um aaj. agreabil, plăcut,
irreverentlâ, -ae s.f. lipsă de respect, vesel
insolentă iudex, -icis s.m. judecător
IUD - IUX 11
2
iudicatio, -onis s.f. (jur.) cercetare ju- iuro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t. a
decătorească; anchetă jura
iudicialis, -e adj. judiciar, privitor la ius, iuris s.n. drept, lege, judecată
judecăţi iusiurandum, -i s.n. jurămînt
iudicium, -ii s.m. judecată, proces iussum, -i s.n. poruncă, ordin, lege
iudico, -are, -avi, -aluni vb.L a judeca iuste adv. just, pe drept
iugo, -are, -avi, -atum vb.L a înjuga; a iustitia, -ae s.f. justiţie, dreptate, echi-
uni prin căsătorie tate
iugulo, -are, -avi, -atum vb.L a înjun- iuslus, -a, -um adj. drept, legitim, just
ghia, a ucide iuvenalis, -e adj. tineresc
iugum, -i s.n. jug; legătură, tovărăşie; iuvenca, -ae s.f. viţea, junică; (fig.) fată
viaţă conjugală tînără
iunctio, -onis S.f. legătură, unire iuvenesco, -ere, -venui vb.L a întineri,
iungo, -ere, iunxi, iunctum vb.L a uni, a deveni adolescent
a lega, a înjuga iuvenilis, -e adj. juvenil, tineresc
iurgium, -ii s.n. ocară, ceartă iuvenis, -is s.m, si s.f. tînăr, tînără
iurgo, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t a iuventus, -tis s.f. tinereţe, tineret
certa, a ocări iuvo, -are, iuvi, iutum vb.L a ajuta, a
iurisconsuHus, -i s.m. jurisconsult, cu- bucura, a face plăcere
noscător de legi iuxta adv. aproape, alături, tocmai, ca
iurisdiî-tio, -onis s.f. jurisdicţie, autori- şi cum;prep. (cu ac.) lîngă, aproape de
tate judecătorească iuxtim adv. aproape de tot; alături
labans, -ntis part. pr. (v. labo) şi adj. laboro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t. a
şovăitor, nesigur munci, a trudi, a se ocupa, a se strădui
labasco, -ere vb.l a se clătina, a fi gata labrum , -i s.n. buză; margine, mal
să cadă, a şovăi, a ceda labrum2, -i s.n. vas mare, cadă, lighean
labda, -ae s.m. om pervertit, decăzut lac, -tis s.n. lapte lacer, -era, -erum
labea, -ae s.f. buză, margine adj. rupt in bucăţi,
labecula, -ae s.f. pată mică sfîrtecat, mutilat
labefacio, -ere, -feci, -factum vb.t a fa- laceratio, -onis s.f. sfîrtecare, mutilare
ce să se clatine, a dobori, a răsturna, a lacerator, -oris s.m. cel care sflrtecă
zdruncina lacero, -are, -avi, -atum vb.t a rupe în
labefactio, -onls s.f. clătinare, zdrunci- bucăţi, a sfişia lacerta, -ae s.f. şopîrlă
nare iacertosus, -a, -um adj. musculos, ro-
labefacto, -are, -avi, -atum vb.t. a bust
zdruncina, a răsturna, a distruge lacesso, -ere, -ivi (ii), -itum vb.L a pro-
labellum, -i s.n. buză; cadă mică, li- voca, a zgîndări, a stîrni lacinia, -ae
ghean s.f. pulpană, poalele hainei lacrima
labeo, -onls s.m. buzat, cu buze groase (lăcrăma), -ae s.f. lacrimă
labes, -is s.f. cădere, prăvălire; dezas- lacrlmabilis, -e adj. de plîns, jalnic
tru, nenorocire lacrimabundus, -a, -um adj. în lacrimi,
labesco, -ere vb.L a se scurge lăcrimînd
labiuin, -ii s.n. buză lacrimatio, -onis s.f. lăcrimare
labeo, -are, -avi, -atum vb.L a se clătina, lacrimo, -are, -avi, -atum vb.L aplînge,
a fi gata să cadă a lăcrima
labor, labi, lapsus sura vb.idep. a lactatio, -onis s.f, alăptare lacteo,
cădea, a aluneca; a se scurge; a pieri, -ere vb.L (numai part pr.) a fi
a greşi sugar
labor, -oris s.m muncă, efort, ostenea- lacteolus, -a, -um adj. alb ca laptele
lă; suferinţă, chin lactesco, -ere vb.L a se preface în lapte,
laboratio, -onis s.f. muncă, efort, ela- a avea lapte
borare lacteus, -a, -um adj. lăptos, de lapte
laborifer, -era, -eruin- adj. truditor lacto, -are, -avi, -atum vb.t şi vb.L a
laboriose adv. cu multă suferinţă; cu alăpta, a da lapte; a momi, a înşela, a
mare zel; laborios seduce lactuca, -ae s.f. lăptucă
laboriosus, -a, -um adj. obositor, chi-
nuitor
LAC-LAN 11
4
.||te|
LEV - LIG 11
8
levis , -e adj. neted, alunecos, lustruit, libidinor, -ari, atus suni vb.Ldep. a se
strălucitor deda plăcerilor libidinose adv.
levis , -e adj. uşor, fără greutate; ra- desfrînat libidinosus, -a, -um adj.
pid, sprinten; fără importanţă, fără va- desfrînat; capricios
loare, modest; inconsecvent, nesigur, libido, -inis s.f. poftă, dorinţă, plăcere
şovăielnic; uşuratic, frivol; plăcut 18>o, -are, -avi, -atum vb.t a oferi zeilor
levilas , -atis s.f. uşurinţă (ca ofrandă); a atinge uşor; a degusta
levitas , -atis s.f. netezime libramen, -inis s.n. balanţă
Jeviler adv. uşor libramentum, -i s.n. greutate
levo, -are, -avi, -atom vb.t. a netezi, a librăria, -ae s.f. librărie; bibliotecă
şlefui; a ridica, a înălţa librarius, -a, -um adj. de cărţi; librărie
levor, -oris s.m. netezime libratio, -onis s.f. nivelare, echilibru
lex, legis s.f. lege librator, -oris s.m. nivelator libro,
lexis, -eos s.f. expresie, cuvînt -are, -avi, -atum vb.t. a cin ţări cu
libamen, -inis (libamentum, -i) s.n. balanţa; a nivela licens, -ntis adj.
ofrandă adusă zeilor; libaţie liber, fără frîu liccnter adv. prea liber,
libatio, -onis s.f. libaţie; ofrandă dezmăţat licenţia, -ae s.f. libertate,
Kbatorium, -ii s.n. vas pentru libaţii permisiune
bbellus, -i s.m. cărticică, bilet, scri- de a face orice; dezmăţ; neruşinare
sorică licentiose adv. neînfrinat liceo, -ere,
libenter adv. bucuros, cu plăcere -ui vb.L a valora; a se vinde liceor,
libentia (lubentia), -ae s.f. plăcere, bu- -eri, licitus sum vb.L şi vb.t a
curie oferi un preţ la o licitaţie Ucet1, -ere,
liber1, -era, -erum adj. liber -cult vb.impers. este permis^ este
liber , -bri s.m. carte, scriere îngăduit licet con], chiar dacă, oricît
liberalis, -e adj. ales, distins, frumos; lichen, -enis s.m. lichen (plantă)
generos licitatio, -onis s.f. licitare, licitaţie
liberalitas, -atis s.f. bunătate, genero- licitator, -oris s.m. licitator licite şi
zitate, dărnicie licite adv. permis de lege, legal,
liberaiiter adv. ales, afabil, generos licit
liberatio, -onis s.f. eliberare (de ceva), llcitor, -ari, -atus sum vb.L dep. a face
eliberare; (jur.) achitare o ofertă la licitaţie, a se întrece la
liberator, -oris s.m eliberator luptă; a se lupta Uen, lienis s.m.
libere adv. liber, nestinjenit splină ligamen, -inis (ligamentum,
liberi, -orum s.m.pL copii -i) s.n.
libero, -are, -avi, -atum vb.t a elibera; a legătură, bandă ligatio,
scăpa; a despovăra -onis s.f. legătură
liberia, -ae s.f. libertă (fostă sclavă)
libidinitas, -atis s.f. desfrinare
J
119 LIG-LIT
ligatura, -ae s.f. legătură, înlănţuire linquo, -ere, liqni vb.L a lăsa în urmă,
lignarius, -U s.n. lemnar, furnizor de a părăsi
lemne linteo, -onis s.m. ţesător linte r
lignatio, -onis s.f. tăiatul lemnelor (lunter), -tris s.f. luntre lintrarius, -ii
lignator, -oris s.m. tăietor de lemne s.m. barcagiu linum, -i s.n. in
llgneus, -a, -uni adj. de lemn lignor, Uppitudo, -inls s.f. scurgere din ochi; •t
-ari, -atus sum vb.i dep. & aduce urdori Uquefacio, -ere, -teci, •~
lemne lignum, -l s.n. lemn, copac, -factum vb.L a
trunchi de ?
topi, a moleşi; a Hchefia liqueo, -ere,
copac liqui (licui) vb.i a fi lichid Uquesco,
ligo , -are, -avi, -atum vb.L a lega, a uni -ere, -Ucui vb.i. a se topi liquiditas,
ligo , -onis s.m, sapă, cazma -atis s.f. limpezime (a aerului)
ligurritio, -onis s.f. lăcomie (la mîncare) liquido adv. limpede, clar, hotărît
ligurritor, -onis s.m. mîncăcios Uquidus, -a, -um adj. curgător, lichid;
Uium, -li s.n. crin (plantă şi floare) limpede, clar, senin liquo, -are,
lima, -ae s.f. pilă; (ftg.) şlefuire, revi- -avi, -atum vb.L a topi; a
zuire limpezi
liniate adv. şlefuit; corect limatio, liquor , -oris s.m. lichid, apă liquor ,
-onis s.f. şlefuire limax, -acis s.m, liqui vb.i, dep. a curge, a se
melc limbus, -i s.m. fîsie, tivitură topi; a se lichefia; a se împrăştia liro,
limen, -inls s.n. prag; intrare lirno, -are, -avi, -atum vb.t a trage brazda, a
-are, -avi, -atum vb.t. a pili, a ara lis, litis s.f. proces; ceartă,
şlefui ' . neînţelegere;
limosus, -a, -um adj. noroios, nămo- litigiu
los litabilis, -e adj. care se poate sacrifica
linea, -ae s.f. linie liniamentum, -i Htamen, -inis s.n. jertfă, ofrandă
s.n. linie, trăsătură linearis, -e adj. litania, -ae s.f. rugăciune in comun
linear lineo (liruo), -are, -avi, -atum litatio, -onis s.f. jertfă făcută zeilor
vb.L a litigatio, -onis s.f. dispută, dezbatere
potrivi la linie; a desena, a delimita litigator, -oris s.m. cel angajat într-o
lingo, -ere, linxi, linctum vb.l. a linge dezbatere; client al unui avocat
lingua, -ae s.f. limbă linguatus, -a, litiglose adv. cu ceartă litigiosus, -a,
-um adj. bun vorbitor linguax, -acis -um adj. certăreţ; căruia
adj. vorbăreţ, flecar liniger, -era, îi plac procesele litigium, -ii s.n.
-erum adj. îmbrăcat în litigiu; dispută^ litigo, -are, -avi,
haină de in -atum vb.L şi vb.L a fi în ceartă, a se
lino, -ere,levi(Uvi),litum vb.t a unge; cerceta
a spoi; a mînji
LIT - LOQ 12
0
lito, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t a locusta, -ae s.f. lăcustă locutio, -onis
îmblinzi zeii prin jertfe liloralis, -e s.f. vorbire, exprimare locutor, -oris
adj. de ţărm, al ţărmului litiera, -ae s.m. vorbitor, vorbăreţ loederia, -ae
s.f. literă HHcralis, -e adj. literar, de s.f. afront, insultă logeum (logium), -ii
litere; de s.n. arhivă; scenă;
cărţi litterarius, -a, -uni adj. de estradă
scris şi de logica, -ae şi logice, -es s.f. logică
citit; elementar litterate adv. logice adv. logic logographus, -i s.m.
citeţ, cu litere clare; contabil logos (logus), -i s.m vorbă
învăţat, cultivat litterator, -oris s.m. loDigo, -InJs s.f. sepie lomentum, -i
învăţător litteratura, -ae s.f. scrisul s.n. săpun, cremă lonchus, -i s.m.
literelor; alfabet; învăţămînt; ştiinţă lance longaevitas, -atis s.f. viaţă
litura, -ae s.f. ştersătură, corectură lungă, longevitate
litus, -oris s. n. ţărm liveo, -ere vb.L a longaevus, -a, -um adj. bătrin, vechi
fi vînăt; a fi invidios lividus, -a, -utn longuminis, -e adj. îndelung, răbdător
adj. vînăt, livid; invidios, răutăcios longanimiter adv. cu multă răbdare
Itvor, -oris s.m, învineţeală; invidie longe adv. departe, la distanţă
localis, -e adj. local localiter adv. longiloquium, -ii s.n. poliloghie, vorbă
local, după loc locatio, -onis s.f. lungă
aşezare, dispunere locator, -oris s.m. longinquitas, -atis s,f. lungime, dis-
cel care dă cu chirie, tanţă, depărtare longinquo adv.
în arendă departe longinquo , -are vb.L a
locito, -are vb.L a da cu chirie loco, îndepărta longinquutn adv. mult timp
-are, -avi, -atum vb.t. a pune intr- longinquus, -a, -um adj. lung, întins
un loc; a aşeza; a plasa longisco, -ere vb.i. a se lungi
loculamentuni, -i s.n. cutie, dulap longitndo, -inis s.f. lungime
loculatus, -a, -um adj. şi loculosus, -a, longiturnitas, -atis s.f. durată longo,
-um adj. compartimentat loculus, -are vb.i. a prelungi longum adv.
-i s.m. cutie, casetă; (pi.) multă vreme longurius, -ii s.m.
pungă prăjină, par lung longus, -a, -um adj.
locuples, -etis adj. bogat în pămînturi lung loquacitas, -atis s.f. vorbărie
locuplatio, -onis s.f. bogăţii locuplete loquaciter adv. cu multe vorbe
adv. bogat, abundent locupleto, -are, loquax, -acis adj. vorbăreţ, guraliv
-avi, -atum vb.t. a loquantia, -ae s.f. uşurinţă în vorbire,
îmbogăţi, a înzestra locus, -i s.m. loc, locvacitate
localitate, ţinut; ocazie, loc, rang,
situaţie, stare
121 LOQ -
LUD
. loquitor, -ari, -atus sum vb.L dep, a lucror, -ari, -atus sum vb.t. dep. a cîşti-
vorbi mult ga, a dobîndi
loquor, loqui, locutus suni vb.L ş vb. t. lucrosus, -a, -um adj. profitabil, renta-
dep. a vorbi, a spune, a vesti bil
lorica, -ae s.f. platoşă, întăritură lucrum, -i s.n. cîştig, profit lucia, -ae
lorum, -i s.m. curea, bici s.f. luptă, exerciţiu de luptă luctanem,
lotio, -onis s.f. spălătură -inis s.n. luptă, sforţare, rezistenţă
lotium, -U s.n. urină luctatio, -onis s.f. luptă cu o greutate
lotor, -oris s.m. spălător (de rufe, luctator, -oris s.m. luptător (in arenă),
haine) atlet
lotos (lotus), -i s.f. lotus (plantă) luctificabilis, -e adj. abătut, trist
lotura, rae s.f. spălare, curăţare luctor, -ari, -atus sum vb.i. dep. a se
lubrice adv. alunecos, înşelător lupta în arenă
lubrico, -are, -avi, -aturn vb.L şi vb.i. a luctuose adv. jalnic, dureros
face alunecos, a şovăi iuctuosus, -a, -um adj. jalnic, dureros
lubricum, -i s.n. loc alunecos; moment luctus, -us s.m. jale, durere
critic, primejdie lucubratio, -onis s.f. muncă de noapte
lubricus, -a, -iun adj. alunecos, nesta- lucubro, -are, -avi, -aluni vb.L a lucra
tornic; nesigur, înşelător; primejdios noaptea (la lumina lămpii) luculentc
lucellum, -i s.n. cîstig mic adv. excelent luculenter adv. foarte
luceo, -ere, luxi vb.L şi vb.t a străluci, bine luculentia, -ae s.f. frumuseţe,
a luci splendoare luculentitas, -atis s.f.
lucerna, -ae s.f. lampă, opaiţ splendoare, fast luculentus, -a, -um-
Incernatus, -a, -um adj. iluminat adj. luminos, strălucitor; excelent,
lucide adv. luminos, limpede, clar frumos ludia, -ae s.f. balerină,
lucidus, -a, -um adj. luminos, lucitor, dansatoare pe
limpede scenă ludibriose adv. cu insolenţă,
lucifer, -era, -erum adj. aducător de in bătaie
lumină de joc
luciferax, -acis adj. luminos ludibrium, -ii s.n. bătaie de joc; batjo-
lucifugas, -acis şi lucifugus, -a, -uni cură
adj. care fuge de lumină ludîbundus, -a, -um adj. voios, în joacă
lucinus, -a, -um adj. de naştere ludicer, -era, -erum şi ludicerus, -a, -
lucitis, -ii s.m. ştiucă uni adj. amunzat, distractiv ludiere
lucratio, -onis s.f. cîştig adv. în glumă ludieror, -ari vb.Ldcp. a
lucrativus, -a, -um adj. profitabil, avan- juca, a glumi ludierum, -i s.n.
tajos distracţie, desfătare; spectacol
lucricupido, -inis s.f. dorinţă de cîştig
lucripeta, -ae s.m. lacom de cîştig
LUD - LUT 122
magkus, -a, -uni adj. vrăjitoresc, ma- magus , -a, -um vrăjitoresc, de magie
gic, misterios maiestas, -atis s.f. maiestate, măreţie,
magida, -ae s.f. covată, tablă demnitate, onoare maiusculus, -a,
magirus, -i s.m bucătar -um adj. puţin mai
magis adv. mai mult, mai mare mala, -ae s.f. falcă
magister, -tru s.m. conducător; (superioară); (fig.)
învăţător, maestru gjtlej, obraji malacia, -ae s.f.
magisterium, -li s.n. conducere, îndru- lîncezeală, moleşeală;
mare liniştea mării malacisso, -are vb.t a
magislero, -are vb.L a conduce muia, a mlădia;
magistralis, -e adj. de maestru, de a îmblinzi, a domestici malacus, -a,
stăpîn -um adj. moale, mlădios,
magistratio, -onls s.f. învăţătură, şcoală suplu; voluptuos malagma, -ae s.f. şi
magistratus, -us s.m. magistratură, malagma, -atis s. m.
funcţie publică cataplasmă
magnalia, -ium s.n. pi lucruri mari. mole adv. rău
magnaminis, -e adj. nobil, cu suflet malecastus, -a, -um adj. neruşinat
mare maledicax, -acis s.m. birfitor
magnanimitas, -atis s.f. nobleţe sufle- maledice adv. clevetitor, birfitor
tească, mărinimie maledicentia, -ae s.f. bîrfire
magnanimus, -a, -um adj. nobil, gene- maledlco, -ere, -dixi, -dlctum vb.L a
ros bîrfi, a vorbi de rău maledictio,
magnatus, -i s.m. mărime, personaj -onis s.f. bîrfire, insultă. maledictum,
important -l s.n. vorbă de ocară,
magnidicus, -a, -um adj. lăudăros insultă malefacio, -ere, -feci,
magnificatio, -onis s.f. proslăvire -factum vb.L şi
magnifice adv. măreţ, strălucit vb.L a face rău
magnificentia, -ae s.f. măreţie, splen- malefactor, -oris s.m. răufăcător
doare, strălucire, fast malefaclum, -i s.n. faptă rea, greşeală
magnificus, -a, -um adj. măreţ, nobil. malefice adv. păgubitor, răufăcător
magniloquentia, -ae s.f. vorbire pom- maleficcntia, -ae s.f. răutate
poasă; lăudăroşenie maleficium, -ii s.n. faptă rea,
magnlloquus, -a, -um adj. lăudăros; ticăloşie, răutate
emfatic malefkus, -a, -um adj. ticălos, răufă-
magnitudo, -inis s.f. mărime • cător, malefic
magnopere (magno opere) adv. mult, mâleloquor, -loqui vb.L a vorbi de rău
foarte mult malesuadus, -a, -um adj. care îndeam-
magnus, -a, -um adj. mare nă la rele malevolens, -ntis adj.
magus , -i s.m. preot, vrăjitor, mag răuvoitor
Jt
MAL-MAN 12
6
malevolcntia, -ae s.f. reavoinţă, ură mancipium, -ii s.n. cumpărare (cu for-
malevolus, -a, -am adj. răuvoitor me legale); (fig.) proprietate
malifer, -era, -eram adj. bogat in mancipo, -are, -avi, -atum vb.L a vin-
mere maligne adv. răutăcios, rău; cu de, a ceda în deplină proprietate
zgjrce- raancus, -a, -um adj. ciung, schilod
nie, puţin malignitas, -atis s.f. mandate la, -ae s.f. însărcinare, man-
răutate, invidie, dat
zgîrcenie maligno, -are, -avi, mandalor, -oris s.m. garant al unui
-atum vb.t. a împrumut
pregăti (ceva) cu intenţii rele madatum, -i s.n. mandat, împuternici-
malignor, -ari, -atus sum vb.L a acţiona re, dispoziţie
cu răutate malignus, -a, -ura adj. mando, -are, -avi, -atum vb.L a ordo-
rău, răutăcios, na, a recomanda, a da o însărcinare
cuiva
perfid maliţia, -ae s.f. răutate;
mando, -ere, niandi, mansum vb.t a
şiretenie,
mesteca, a muşca
dibăcie
mando, -onis s.m. mincăcios
malitiosc adv. perfid, viclean, maliţios
manducatio, -onis s.f. mîncare; meste-
malitiositas, -atis s.f. viclenie, şiretenie
cat
malitiosus, -a, -iun adj. viclean, şiret,
manduco, -are, -avi, -atum vb.L a mesteca
şmecher malleolus, -i s.m. butaş (la mane (a. (indecL) dimineaţă
vie); săgeată maneo, -ere, mansi, mansum vb. i şi
incendiară vb.L a rămine; a exista; a aştepta
malieus, -i s.m. ciocan' malo, malle, rnanes, -iums.rn.pl. manii; (fig.) infern
niaiui vb.t şi vb.L a^prefe- mango, -onis s.m. negustor de sclavi.
ra, a favoriza mangonico, -are, -avi, -atum vb.t a
mâhnii , -i .i.n. măr (fructul) malum , lustrui
-i s.n. rău, nenorocire; pagubă, mania, -ae s.f. nebunie
prejudiciu; violenţă, pedeapsă; faptă manica, -ae s.f. mînecă lungă; mănuşă
rea, crimă; boală, stare rea mahis, manifestarius (manufestarius), -a,
-i 5. n. măr (pomul) marama, -ae s.f. -um adj. prins asupra faptului; evident,
sîn, mamelă; mamă mammilatus, -a, bătător la ochi *
-una adj. cu mamele mamruo, -arc, manifestaţie, -onis s.f. manifestare,
-avi, -atum vb.L a revelare
alăpta manifestator, -oris s.m. vestitor, ce) ca-
manamen. -inis s.n. flux' manatio, re face cunoscut
-onis s.f. scurgere manceps, -cipis manifeste adv. clar, evident
s.m. cumpărător la licitaţie manifeste, -are, -avi, -atum vb.L a face
mancipatio, -onis s.f. cumpărare cunoscut, a arăta
127 MAN-MAR
manifeslus (manufestus), -a, -am adj. manubrium, -ii s.n. mîner, toartă
evident, sigur ' manumissio, -onis s.f. eliberare ( a
maniosus, -a, -um adj. nebun manna, unui sclav de^ătre un stăpîn)
-ae s.f. grăunte; mană mannulus, -i maBomitto, -ere, -misi, -missum vb.t.
s.m, mînz, căluţ mano, -are, -avi, a elibera (sclavi) manupretium, -ii
-aturn vb.L ş vb.t. a - curge, a se s.n. salariu, răsplată
revărsa; (fig.) a decurge, a (preţul mîinii de lucru) manus, -us
lua naştere s.f. mînă mapale, -is s.n. bordei, cort
mansio, -onis s.f. oprire, rămînere (un- mappa, -ae s.f. şerveţel de masă
deva), popas, adăpost mansionarius, marceo, -ere vb.L a fi veşted; (fig.) a fi
-a, -um adj. de han, fără putere
trecător mansito, -are, -avi, -aluni marcesco, -ere vb.L a se ofili
vb.L a locui marcidus, -a, -um adj. veşted, putred
continuu marcor, -oris s.m. putrezire; amorţeală,
mansiuncula, -ae s.f. odăiţă mansor, lîncezeală
-oris s.m. oaspete mansorius, -a, mare, -is s.n. mare mărgărita, -ae jS/
-um adj. permanent mansuefacio, şi margaritum, -i s.r,
-ere, -feci, -factum vb.t. mărgăritar margiro, -are, -avi, -aturn
a imblînzi, a potoli mansuefaclio, vb.t. a mărgini
-onis s.f. domesticire mansuesco, -ere, a tivi
-suevi, -suetum vb.L margo, -inis s.f. şi s.m. margine
a domoii, a îmblînzi, a domestici marinus, -a, -um adj. de mare
mansuetarius, -ii s.m. dresor mărita, -ae s.f. soţie, nevastă
mansueludo, -inis s.f. bunătate, maritalis, -e adj. conjugal
blindeţe maritimii*, -a, -um adj. maritim, de
mansuetus, -a, -um adj. domesticit mare marito, -are, -avi, -a t u m
mantele, -is s.n. ştergar mantica, -ae vb.t. a
s.f. desagă manticula, -ae s.f. geantă căsători
manticularius, -ii s.m. hoţ de buzu- maritus, -i s.m. soţ marmor, -oris
nare s.n. marmură; luciul
manliculalor, -oris s.m. pungaş
mării
manticulor, -ari, -aiussum vb.tdep. a
marmoreus, -a, -um adj. de marmură
fura mantiscinor, -ari, -atus sum
marmoro, -are, -avi, -a tu m vb.t a
vb.Ldep.
îmbrăca în marmură marmorosus, -a,
a profeţi
-um adj. ca marmura marsupium, -ii
manualis, -e adj. de mînă, manual
s.n. pungă martyr, -yrus s.m. si s.f.
manubiae, -arum s.f.pl. pradă de
război martir, HILF- .
tiră
MAR-MED 12
8
medica1, -ae s.f. doctoriţă, moaşă medius, -a, -um adj. care se afla la
medica", -ae s.f. lucerna medicabilis, mijioc, de mijloc medulla, -ae s.f.
-e adj. vindecabil medicamen, -minis măduvă medullaris, -e adj. care
s.n. medicament, pătrunde pînâ
doctorie, leac medicamentosul, in măduva oaselor; medular
-a, -uni adj. medullo, -are vb.t. a umple de măduvă
tămăduitor megalium, -ii s.n. pomăda fină
medicamentum, -i s.n. medicament tneio, meicre, minxi, niittum vb.i a
medicatio, -onis s.f. medicaţie, remediu urina mei, mellis s.n. miere; (fig.)
mcdicatus, -us s.m. farmece farmec,
medicina, -ae s.f. medicină, leac, doc- încîntare
torie melancholia, -ae s.f. melancolie
medico, -are, -avi, -atum vb.t a vinde- melicus, -a, -um adj. liric, armonios,
ca, a trata medicor, -ari, -atus sum muzical
vb.L ş. vb.t. melioratio, -onis s.f. îmbunătăţire, re-
dep. a îngriji, a trata medicus, -i s.m. parare; ameliorare
medic medie adj. la mijloc, aşa şi aşa melioro, -are vb.t. a îmbunătăţi; a ame-
medio, -are vb.t. şi vb.L a împărţi în liora
două jumătăţi; a fi la mijloc, ase inter- mellifer, -era, -erum adj. care face miere
pune mediocris, -e adj. mijlociu, mellituLs. -a, -um adj. indulcit cu mie-
obişnuit; re; (fig.) dulce, drag melodia, -ae s.f.
mic, neînsemnat melodie melodus, -a, -um adj.
mediocritas, -alis s.f. cale de mijloc melodios melopepo, -onis s.m.
mediocriter adv. moderat, cu măsură, peoene galben melos s.n. cîntec,
mediocru poezu lirică membrana, -ae s.f.
medioximc (medioxume) adv. moderat înveliş, pergament membrum, -i s.n.
meditamenlum, -i s.n. învăţătură ele- membru (al trupului); parte, element
mentară; exerciţiu meditate adv. cu memini, -isse vb.defect a-şi aminti; a
intenţie, anume meditatio, -onis s.f. nu uita memor, -oris adj. care
reflecţie, meditaţie meditator, -oris nu uită;
s.m. care meditează, aducător aminte memorabilis, -e
gînditor medilalus, -a, -UM adj. adj. demn de amintit,
pus la cale, memorabil
pregătit; ticluit; meditat meditor, memoraculum, -i s.n. monument
-ari, -atus sum vb.t. şi vb.i. memorandus, -a, -um adj. demn de
a se gîndi, a reflecta; a plănui amintit, memorabH
inedium, -ii s.n. mijloc, centru memorator, -oris s.m. povestitor
MEM - MER 13
0
memoratus, -us s.m. povestire, amin- mensa, -ae s.f. masă, tejghea
tire mensarius, -a, -um adj. financiar, de
memoria, -ae s.f. memorie, amintire; zaraf
timp; epocă; vreme; istorie mensio, -onis s.f măsurare mensLs,
memorialis, -e adj. de însemnări, de -îs s.m. lună mensor, -oris s.m.
memorii, ce ţine de memorie măsurător menstrualis,-e adj. pentru
memoriola, -ae s.f. memorie slabă o lună; care
memoriose adv. cu o bună memorie se întîmplă în fiecare lună;
memoriter adv. din minte, din amintire menstruus, -a, -um adj. lunar, de o lună
memoro,-are,-avi,-atum vii. t a amin- mensura, -ae s.f. măsură, cantitate
ti, a povesti, a spune mensurabilis, -e adj. măsurabil
memoro r, -ari, -atus sum vb.L şi mensuratio, -onis s.f. măsurare
vb.L dep. a-şi aminti, a se gîndi la mensurnus, -a, -um adj. lunar
menda, -ae s.f. defect fizic, cusur menta (mentha), -ae s.f. mentă
mendaciloquus, -a, -um adj. minci- (plantă)
nos mentio. -onis s.f. menţionare; aminti-
mendacitas, -atis s.f. obiceiul de a minţi re; aluzie mentior, -iri, -ituş sum
mendaciter adv. fals vb.L ş vb.t
mendacium, -U s.n. minciună; iluzie; dep. a minţi, a înşela mentum, -i
poveste s.m. bărbie; (fig.) barbă meo, -are,
mendax, -acis adj. mincinos •> -avi, -atum vb.L a merge, a
mendicabulum, -i s.n. cerşetor, poma- călători
nagiu mephitis, -is s.f. duhoare, miros urit
mendicatio, -onis s.f. cerşetărie meracus, -a, -um adj. curat, fără vreun
mendice adv. cu calicie, ca un calic amestec mercabilis, -e adj. de
mendicitas, -atis s.f. sărăcie mare, ca- cumpărat, de
licie vînzare
mendico, -are vb.t. a cerşi mercatio, -onis s.f. afacere comercială
mendose adv. cu defecte; cu cusururi mercator, -oris s.m. negustor
mendosilas, -atis s.f. greşeală, inexac- mercatura, -ae s.f. negustorie, comerţ
titate mercatus, -us s.m. negustorie
mendosus, -a, -um adj. cu multe de- mercedula, -ae s.f. răsplată mică;
fecte (fizice sau morale); fals cîştig neînsemnat mercennarius
mendum, -i s.n. defect fizic; greşeală; (mercenarius), -a, -um
cusur; defect adj. plătit; cu plată, mercenar
menis, -idiş s.f. semilună, mic semn la merces, -edis s.f. plată, răsplată
începutul unei cărţi mercimonium, -ii s.n. marfă
mens,-ntis s.f. minte, spirit; părere; jude- mercor,-ari,-atus sum vb.t. şi vb.Ldep.
cată; opinie; conştiinţă, caracter, fire a cumpăra, a face comerţ
131 MER-MET
merda, -ae s.f. balegă, excremente mertila, -ae s.f. mierlă; specie de peşte
merenda, -ae s.f. mîncare de prinz; me- menim, -i s.n. vin curat menis, -a,
rinde -um adj. curat, neamestecat;
mereo, -ere, -ui, -itum şi mereor, -eri, veritabil, adevărat merx, mercis s.f.
-itus snm vb.t. a vb.L a cîştiga (ca marfă mesochorus,-i s.m. conducător
plată), a merita de cor messio, -onis s.f. secerare
meretricie odv. ca o prostituată messis, -îs s.f. recoltă, seceriş
meretricius, -a, -um adj. de curtezană, messor, -oris s.m. secerător de grine
de prostituată meta, -ae s.f. con, piramidă; (fig.) ţel,
meretricor, -ari, -atus sum vb.idep. a capăt, limită, semn de hotar
face prostituţie metallarius, -11 s.m. miner
meretricula, -ae s.f. curtezană, prosti- metallicus, -a, -um adj. metalic
tuată; cea care posedă o casă de pro- metallifer, -era, -erum adj. metalifer
stituţie metalluin, -l s.n. metal; mină, ocnă
merefrix, -icis s.f. prostituată metamorpbosis, -is s.f. metamorfoză;
merges, -llis s.f. snop transformare; schimbare a formei
mergo, -ere, mersi, mersum vb.t a scu- metanoea, -ae s.f. căinţă metaphora,
funda, a afunda -ae s.f. metaforă melatio, -onis s.f.
mergus, -i s.m. cufundar (pasăre) delimitare, măsurare a unui loc
meridialis, -e adj. de miazăzi, meridio- metator, -oris s.m. măsurător
nal metaxa, -ae s.f. mătase meteoria, -ae
meridiane adv. la amiază s.f. distracţie, zăpăceală methodus, -i
meridian as, -a, -um adj. de amiază, s.n. metodă, procedeu meticulosus,
de miazăzi -a, -um adj. fricos,
meridiatio, -onis s.f. odihna de după temător; teribil, înspăimîntător
amiază metior, -rnetiri, mensus sum vb. t. dep.
meridies, -ei s.f amiaza a măsura; a distribui; a cin ţări, a preţui
meridio, -are, -avi, -aturn vb.L şi meri- meto, -ere, messui, messum vb.t. şi
dior, -ari, -atus sum vb.idep. a se vb.L a secera, a culege, a recolta metor,
odihni după amiaza, a-şi face siesta de -ari, -atus sum vb.Ldep. a măsura; a
după masă delimita
merito, -are, -avi, -atum vb.t. a cîştiga; metropolls, -is s.f. cetate mamă, me-
a avea ca venit tropolă
meritorius, -a, um adj. închiriat; pe metropolita, -ae s.m. episcop metro-
bani; care aduce ciştig politan
meritum, -i s.n. ciştig; folos; serviciu metrum, -i s.n. metru; măsură a unui
făcut; merit vers
merso, -are, vb.L a scufunda de multe
ori
MET-MIN 13
2
minuscularis, -a, -um adj. mic; misceo, -ere, micul, mixtum vb.L a
neînsemnat amesteca, a răscoli misellus, -a, -um
niinusculus, -a, -um adj. foarte mic, adj. biet, sărman miser, -era, -erum
destul de mic adj. nefericit, nenorocit miserabilis,
minutatim adv. in bucăţele, puţin cîte -e adj. demn de milă;
puţin sărman, trist, deplorabil
minute adv. mărunt; mărunţii miserabiliter adv. jalnic, de plîns
minuţia, -ae şi minuties, -ei s.f. miseramen, -inis s.n. compătimire,
bucăţele, praf milă miserandus, -a, -um adj. ş
mmuiiloquium, -ii s.n. conciziune în parLviitcr
discurs pasiv (v. misereo) demn de milă, de
minutio, -onis s.f. micşorare, dimi- plîns
nuare miseratio, -onis s.f. compătimire, milă
mirahilis, -e adj. minunat, extraordi- miserc adv. nenorocit, jalnic, amarnic
nar, uimitor misereo, -ere, miserui, miseritum (mi-
mirabilitas, -atis s.f. minunăţie sertum) vb.L a avea milă misereor,
mirabiliter adv. uimitor, extraordinar -eri, -itus sum vb.Ldep. a-i fi
mirabundus, -a, -uim adj. uimit, care milă; a se înduioşa miseria, -ae s.f.
se miră nenorocire, suferinţă,
miraculose adv. prin minune nefericire misericordia, -ae s.f.
miraculum, -i s.n. minune, miracol compătimire,
miratio, -onis s.f. admiraţie, uimire milă miseror, -ari, -atus sum
mirat»), -oris s.tn. admirator vb.Ldep. a
mire adv. uimitor, minunat, extraor- deplînge, a-i fi milă missile, -is
dinar s.n. armă de aruncat
mirifice adv. uimitor (săgeţi, suliţe)
mirifice, -are, -avi, -aturn vb.L a glori- missio, -onis s.f. trimitere; (jur.) pune-
fica re în posesie missito, -are, -avi, -atum
mirificus, -a, -um adj. minunat, extra- vb.L a trimite
ordinar des
mirmillo, -onis s.m. gladiator (înar- missus, -us s.m. trimitere, însărcinare
mat cu arme galice) mite adv. blînd; dulce, plăcut
miror. -ari, -atus sum vb.tdep. a se mitesco, -ere vb.L a se îmblînzi; a se
mira; a admira înmuia; a se îndulci mitifico, -are,
mirus. -a, -um adj. minunat, uimitor, -avi, -atum vb.L a
extraordinar inmuia, a digera; a imblînzi mitificus,
miscellaneus, -a, -um adj. amestecat; -a, -um adj. blînd, paşnic
variat
MIT - MOL 13
4
mitigatio, -onfe s.f. potolire, imblinzire, modestus, -a, -um adj. măsurat, respec-
liniştire tuos, cuviincios, modest
mitigatorlus, -a, -um adj. calmant modice adv. cumpătat, cu măsură
mitigo, -are, -avi, -atum vb.L a fierbe modicitas, -atis s. f. sărăcie
mîncarea, a înmuia; a îmblinzi, a do- modkus, -a, -um adj. potrivit, măsurat;
mestici, a civiliza; a calma, a linişti modest, neînsemnat
mitis, -e adj. blînd, moale, liniştit; mo- modiflcatio, -onis s.f. structură; com-
derat; iertător, indulgent mitra, -ae poziţie; modificare
s.f. turban, bonetă mitto, -ere, misl, modiflco, -are, -avi, -atum vb.t a măsu-
missum vb.t a trimite, a arunca; a ra bine, a orindui; a modifica
alunga mixtim adv. amestecat modius, -ii s.m. baniţă
mixtio, -onis s.f. amestec mixtura, modo adv. de curînd, în curînd
-ae s.f. mixtură, amestec mnemonica, modulabiUs, -e adj. melodios
-ae s.f. mnemonica, arta modulamen, -inis s.m. armonie
memoriei modulate adv. armonios; după măsură,
mobUis,-e adj. mobil, care se mişcă uşor în cadenţă
mobflitas, -atis s.f. repeziciune, mobilita- modulat», -onis s.f. îmbinare
te, uşurinţă în mişcări mobiUter adv. armonioasă; ordonare
iute, repede, uşor mobiUto, -are, -avi, modulator, -oris s.m. compozitor, mu-
-atum vb.t. a pune zician (care dă măsura, tactul)
în mişcare moderamen, -inis s.n. modulor, -ari, -atus suni vb.tdep. a
conducere; măsura bătînd tactul; a intona
cîrmă modulus, -i s.m. măsură; tact, ritm,
moderate adv. moderat, cu măsură cadenţă
moderatio, -onis s.f. măsură, cumpătare; modus, -i s.m măsură; cantitate; ca-
conducere, guvernare moderator, denţă, ritm, melodie; hotar, ţintă; mode-
-oris s.m. conducător moderatus, -a, raţie; fel de a fi, mod de viaţă; regulă, lege,
-uni adj. moderat, normă
măsurat, cumpătat modero, -are, avi, moecha, -ae s.f. tirfă, femeie uşoară
-atum vb.L a modera, moechor, -ari, -atus sum vb.t dep. a
a regla, a potrivi (măsura) moderor, trăi în adulter
-ari, -atus suni vb.L şi vb.L dep. a ţine moenia,-lum s.n.pL fortificaţie, ziduri
în frîu, a păstra o limită; a conduce, a de cetate
stăpîni, a guverna modeste adv. moenianum, -i s.n. fortificaţie
moderat, cuminte; cu moera, -ae s.f. soartă, destin
măsură mola, -ae s.f. piatră de moară; (pi)
modestia, -ae s.f. măsură, cumpătare; moară
modestie, cuviinţă molcs, -is s.f. masă uriaşă; greutate,
povară
135 MOL - MOR
mo Ies te adv. greu; neplăcut; supărător moneo, -ere, -ui, -itum vb.t. a atrage
molestia, -ae s.f. greutate; supărare, atenţia, a aminti
chin molesto, -are vb.L a chinui, a monito, -onis s.f. sfat, recomandare
necăji, a monitum, -I s.n. recomandare
supăra, a incomoda molestus, -a, monitor, -oris s.m. cel care aminteşte;
-um adj. supărător, sfătuitor, mentor monitus, -us s.m.
neplăcut sfat, îndemn monochromatos, -on
molimentum, -i s.n. greutate, efort adj. monocrom monoculus, -a, -um
molina, -ae s.f. moară molior, -iri, adj. chior monogamia, -ae s.f.
Mus sum vb.t. ş vb.L a clătina; a monogamic monogamus, -a, -um
răsturna; a pune în mişcare ceva greu; adj. cel care are
(fig.) a pune la cale, a plănu molilio, o singură femeie; căsătorit o singură
-onis s.f. deplasare; pregătire; dată
răsturnare monogramma, -atis s.n. monogramă
molilor, -oris s.m. constructor; crea- monogrammus, -a, -um adj. schiţat,
tor; (fig.) urzitor mollcsco, -ere vb.L conturat
a muia, a se face monoides, -es adj. uniform
moale mollio, -ire, -ivi, -Huni vb.t. a monotropus, -a, -um adj. solitar
muia; a mons, montis s.m. munte
îmblînzi monstrabilis, -e adj. remarcabil, distins
niollLs, -e adj. moale molliter adv. monstratio, -onis s.f. arătare, indi-
moale; blînd, plăcut mollitia, -ae s.f. caţie monstrator, -oris s.m.
moliciune; slăbiciune; arătător, cel
gingăşie care arată monstro, -are, -avi,
mollitudo, -inis s.f. supleţe molo, -atum vb.t. a
-ere, -iri, -Hum vb.t a macină arăta, a semnala monstrum, -i
momentaneus, -a, -um adj. momen- s.n. minune, arătare;
tan ciudăţenie
momentum, -i s.n. mişcare, schimba- monstruosus, -a, -um adj. ciudat, nefi-
re, impuls; cantitate mică, adaos; du- resc, bizar montanus, -a, -um adj.
rată scurtă, clipă, timp; ajutor; muntean, de
influenţă, importanţă monacha, -ae munte monticola, -ae s.m.
s.f. călugăriţă monachalis, -e, adj. muntean, locuitor
monahal monachium, -i s.m. al muntelui monumentarius, -a,
mănăstire monachus, -a, -um adj. -um adj. de
călugăresc monasterialis, -e adj. înmormîntare monumentum, -i
mănăstiresc monasterium, -ii s.n. s.n. monument,
mănăstire monela, -ae s.f. semn de amintire mora, -ae
avertisment s.f. înttrziere, amînare
MOR - MUL 13
6
137 MUL-MUT
mu'ier, -eris s.f. femeie mnnio, -ire, -ivi, -lturn vb.L a construi,
mulierctlla, -ae s. f. femeie coruptă; fe- a face o fortificaţie; a întări
meiuşcă m uni tio, -onis s.f. întărire, fortifi-
mulierositas, -aţis s.f. pasiune pentru caţie
femei mnnus, -eriss.n. sarcină; funcţie; înda-
multatio, -onls s.f. amendă torire
multicolor, -oris adj. multicolor muralis, -e adj. de ziduri
multiplicatio, -onis s.f. creştere, spo- muria, -ae s.f. marmură
rire; multiplicare murmur, -nris s.n. murm.ur; vuiet; tu-
multiplice, -are, -avi, -aturn vb.l a net
înmulţi; a spori murmnrilio, -are vb.t a mormăi
multitudo, -Inis s.f. mulţime murmur o, -are, -avi, -atum vb.L a
mulus, -l s.m. catîr murmura
munde adv. curat muro, -are, -avi, -atum vb.t a încinge
munditia, -ae s.f. curăţenie; graţie, ra- cu un zid
finament murus, -i s.m. zid
mundus , -a, -um adj. curat; şlefuit; musca, -ae s.f. muscă
elegant muscus, -i s.m. muşchi (plantă)
mundus , -i s.m. găteli; echipament musculosus, -a, -um adj. musculos
mundus , -i s.m. lume; univers; musica, -ae s.f. muzică
pămînt; (fig.) cer mussito, -are, -avi, -atum vb.t şi vb.t
muneralio, -onis s.f. dar, cadou a mormăi in barbă
munero, -are, -avi, -atum vb.t a dărui, mustim, -i s.n. must, vin nou
a recompensa mutabilis, -e adj. schimbător, nesta-
muneror, -ari, -atus sum vb.tdep. a tornic
dărui mutatio, -onis s.f schimbare
munia, -ium s.n.pL sarcini, îndatoriri mutilatio, -onis s.f. mutilare
municeps, -cipis s.m. cetăţean al unui mntilo, -are, -avi, -atum vb.L a mutila,
municipiu a ciopîrţi
municipali*, -e adj. municipal mutilus, -a, -um adj. ciunt
municipinm, -U s.n. oraş, municipiu tnuto, -are, -avi, -atum vb.t a
munifice adv. generos, darnic schimba; a îndepărta
munificentia, -ac s.f. generozitate, mutuatio, -onis s.f. împrumut
dărnicie mutue adv. reciproc, cu schimbul
muniflco, -are vb.t. a dărui muluo, -are, -avi, -atum vb.L a lua cu
munificus, -a, -um adj. darnic, larg, împrumut
generos mutuor, -ari, -atus sum vb.tdep. a
munlmen, -inis s.n. apărătoare, întări- împrumuta, a-căpăta
tură mutus, -a, -um adj. mut
MYO-MYT 13
8
myoparo, -onls s.f. navă uşoară de myropolium, -11 s.n, prăvălie de parfu-
piraţi muri
myops, -opis adj. miop myropola, myrtus, -i şi myrtus, -us s.f. mirt
-ae î. m. vînzător de parfu- mysterium, -li, adj. mister, taină
muri mysticus, -a, -uni adj. mistic
mythkus, -a, -um adj. mistic,legendar'
N
naevus, -i s.m. aluniţă, neg navkularius, -U s.m. armator
nani şi namque conj. căci, şi, de fapt, navigaţie, -onis s.f. navigaţie, călătorie
într-adevăr pe apă
nanciscor, nancisci, nactus sum vb.t. navis, -is s.f. corabie ne conj. şi adv.
dep. a afla; a ajunge la; a obţine, a nu, nici, nici măcar; să
cîştiga nu, ca să nu, ca nu cumva, chiar
naris, -is i./ nară; (fig.) simţ ascuţit; dacă nu
fineţe nebula, -ae s.f. ceaţă, negură nec
narratio, -onis s.f. povestire, istorisire (neque, necdum) conj. si adv. şi
narro, -are, -avi, -afum vb.t. a povesti, nu; nici; şi încă nu necessariusţ -a,
a spune, a vorbi despre -um adj. trebuincios,
nascor, naşei, natus sum vb.idep. a se necesar, indispensabil, urgent; legat
naşte; a-şi avea originea, a proveni; a prin înrudire
se produce, a rezulta; a se arăta necessarius, -ii s.m. rudă, prieten bun
nasus, -i .y./«. nas necesse esl (indeci) este necesar, este
nata, -ae s.f. fiică obligatoriu; trebuie necessitas, -tis
natalis. -e adj. de naştere s.f. nevoie, necesitate;
nalatio, -onis s.f. înot trebuinţă
naţio, -onis s.f. neam neco, -are, -avi, -atum vb.t. a omori
nativus, -a, -um adj. născut; înnăscut, necopinatus, -a, -um adj. neaşteptat,
natural, de la natură neprevăzut; fără grijă neclar, -aris
nato, -are, -avi, -aluni vb.L a înota; a s.n. nectar, miere necto, -are, nexul,
pluti; (fig.) a nu fi sigur, a şovăi nexum vb.t. a lega,
natura, -ae s.f. naştere; natură; firea, a înlănţui, a împleti; (fig.) a îmbina; a
felul cuiva urzi, a stabili legătura necunde adv.
naluraliter adv. natural; potrivit cu na- ca să nu...; de undeva nedum conj. şi
tura încă nu, nicidecum, dar
natus , -a, -um adj. şi part. pf. (v. încă
nascor) născut; în vîrstă de; potri- nefarius, -a, -um adj. nelegiuit, ticălos
vit de la natură; destinat nefas s.n. (indeci) nelegiuire, crimă,
natHs , -ns s.m. naştere; vîrstă ticăloşenie nefaslus, -a, -um adj.
natus , -i s.m. fiu nepermis, oprit
naufragium, -ii s.n. naufragiu; ruină; (de religie); aducător de nenorocire,
sărăcire nefericit, blestemat
nauta, -ae s.f. corăbier neglegentia, -ae s.f. neîngrijire, nepăsa-
navalis, -e adj. naval, de corăbii re, neglijenţă
NEQ-NOM 14
0
nundinor, -ari, -atus sum vb.l a nego- nuto, -are, -avi, -atum vb.i. a clătina
cia, a vinde din cap, a sta la îndoială, a şovăi
nuntiatio, -onte s.f. vestire, anunţare nutrimen, -inis s.f. hrană, aliment
nuntio, -are, -avi, -aluni vb.t. a anunţa, nu trio, -ire, -ivi, -Huni vb.i. a hrăni, a
a vesti alăpta, a nutri; (fig.) a se îngriji de, a
nuntius, -ii s.m, vestitor, curier, trimis întreţine
nuper adv. de curind nuptiae, -anim nutrlx, -icls s. f. doică nutus, -us
s.f.pl, nuntă, căsătorie nurus, -us s.f. s.m. clătinare a capului,
noră, femeie tînără nusquam adv. semn din cap, ordin, voinţă
nicăieri, în nici o ocazie nux, nucis s.f. nucă, alună
nympha, -ae s.f. nimfă
o
o interj. O! obligo, -are, -avi, -atum vb.L a lega, a
ob prep. (cu ac.) in faţă, înaintea, lega pe cineva moraliceşte; a obliga, a
împrejurul, pentru, din cauză îndatora
obaerarius, -ii s. m. datornic oblino, -ere, -levi, -litum vb.L a unge,
obduco, -ere, -duxt, -duclum vb.L a du- a acoperi; a mînji; a impregna; a
ce înainte; a acoperi; a trage la sine; a pîngări
încreţi; a sorbi, a bea oblique adv. pieziş
obductio, -onis s.f. acoperire, invelire obliquo, -are, -avi, -atum vb.t a înclina;
obduresco, -ere, -ui vb.L a se întări, a a suci, a răsuci
se oţeli; a rezista; a deveni insensibil obllquus, -a, -um adj. pieziş, oblic;
obediens, -tis adj. ascultător, supus ocolit; indirect; ascuns; duşmănos
obeo, -ire, -ii (ivi), -ittun vb.L şi vb.t. a oblittero, -are, -avi, -atum vb.t a şterge;
se duce; a depune; a muri; a parcurge, a face să se uite
a străbate; a înconjura, a învălui oblivio, -onis s.f. uitare
obesus, -a, -um adj. gras, obez; groso- obliviscor, -livisci, -litus sum vb.Ldep.
lan, mojic a uita
obex (obiex), -icis s.f. bară; zăvor, pie- obloquor, -loqui, -locutus sum vb.L
dică; baricadă, obstacol dep. a contrazice, a întrerupe; a bla-
obicio, -ere, -ieci, -iectum vb.t a arun- ma; a nu aproba
ca înainte, a imputa obnitor,-niti,-nlxus sum vb.Ldep. (cu
obiecte, -are, -avi, -alura vb.L a pune dat) a se opinti; a se opune; a se spri-
înainte; a expune; a reproşa, a imputa; jini de ceva; a se propti
a obiecta obnixus, -a, -um part pf. (v. obnitor)
obiratus, -a, -um adj. înverşunat, mînios şi adj. statornic, neclintit
obiter aav. în drum, în treacăt, întîm- obnoxius, -a, -um adj. vinovat de; su-
plător pus; expus; neputincios
obitus, -us s.m. sfîrşit, moarte; nimicire, obnubo, -ere, -nupsi, -nuptum vb.L a
distrugere înveli, a acoperi
obiurgo, -arc, -avi, -atum vb.t a mustra, oboedientia, -ae s.f. supunere, ascultare
a dojeni oboedio, -ire, -ivi, -itum vb. i. a da ascul-
oblatus, -a, -um adj. furat tare; a se supune
oblectamentum, -i s.n. desfătare, oborior, -iii, -ortus sum vb.Ldep. â
mîngîiere apărea, a se ivi, a se naşte; a se întîmpla,
obiecte, -are, -avi, -atum vb.L a desfăta, a deveni
a se distra, a petrece obrogo, -are, -avi, -atum vb.L a înlătu-
oblido, -ere, -lisi, -llsum vb.L a strivi ra; a se opune; a face opoziţie
OBR - OBT 14
4
obruo, -ere, -ui, -utum vb.L a acoperi obsisto, -ere, -ştiţi vb.L a se pune în
cu păniînt; a îngropa; a face să se uite; cale; a se opune
a umbri; a strivi; a dobori obsolesco, -ere, -levi vb.L a-şi pierde
obscenns,-a,-utn adj. murdai,scîrbos; valoarea, a ieşi din uz; a decade, a se
neruşinat; obscen, imoral trece, a se veşteji, a se învechi
obscuritas, -tis s.f. întunecime, necla- obsoletus, -a, -um adj. uzat, tocit, înve-
ritate, obscuritate chit; obişnuit
obscuro, -are, -avi, -atum vb.L a întune- obsonium, -ii s.n. mîncare, alimente
ca, a pune în umbră; a ascunde obstaculum, -i s.n. piedică, obstacol
obscurum, -i s.n. întuneric obstetrix, -cis s.f. moaşă
obsequiura, -11 s.n. împlinirea voii cui- obstinaţie, -onis s.f. stăruinţă, stator-
va; supunere, ascultare nicie; încăpăţînare
obsequor, -sequi, -secnlus sura vb.L a obstrepo, -ere, -strepui, -strepitum
face pe plac cuiva; a se supune; a ceda vb.L şi vb. L a face zgomot, a vijîi. a
obsero , -are, -avi, -atum vb.L a închide, vui, a urla; a foşni; a şopti, a împiedica,
a zăvori a se împotrivi, a combate
obsero", -ere, -sevi,. -situm vb.L a obstringo, -ere, -strinxi, -strictum vb.L
semăna, a planta a lega strîns; a implica, a angaja
observaţie, -onis s.f. observare, cerce- obstructio, -onis s.f. închisoare, învăluire
tare; exactitate, scrupulozitate obstruo, -ere, -struxi, -structum vb.t. a
observo,-are,-avi,-atum vb. t. a obser- închide, a astupa, a bara, a pune ceva
va cu atenţie, a cerceta; a spiona, a în faţă; a împiedica; a obstrucţiona
pîndi; a respecta, a cinsti obsuni, obesse, obfui vb.L a sta împo-
obses, -sidis s.m. ostatic; garanţie, trivă, a dăuna
amanet obtego, -ere, -texi, -lecuim vb.L a aco-
obsessio, -onis s.f. închidere, baricada- peri; a ascunde sub
re; asediu obtempero, -are, -avi, -atum vb.L a se
obsîdeo, -ere, -sedi, -sessum vb.t. a supune, a da ascultare
şedea, a se aşeza undeva; a locui, a obtendo, -ere, -tendi, -tensum vb.L a
ocupa; a asedia, a închide, a bloca; a întinde, a pune in faţă; a acoperi, a
pîndi, a spiona înveli; a pretexta
obsidio, -onis s.f. şi obsidium , -ii s.n. ubtentus, -us s.in. acoperire, adăpost;
asediu, împresurare; pericol, primejdie pretext
obsidium , -ii s.n. ostatic, zălog obtero, -ere, -trivi, -tritum vb.t. a strivi,
obsido, -ere, -sedi, -sessum vb.L a se a nimici; a zdrobi; a călca în picioare;
aşeza statornic intr-un loc; a ocupa, a a înjosi
asedia, a cotropi obtineo, -ere, -ţinui, -tentum vb.L şi
obsigno, -are, -avi, -atum vb.t. a pece- vb.L a ţine bine, a stăpîni, a avea; a
tlui, a contrasemna obţine; a păstra, a menţine, a susţine
145 OBT - OFF
officium, -ii s.n. serviciu, îndatorire, operior, -ire, -ui, -turn vb.t. a acoperi; a
ocupaţie, funcţie offirmatus, -a, ascunde; a închide
-um adj. ferm, hotărit, operor, -ari, -atus sum vb.L a lucra; a
încăpăţînat, îndărătnic offirmo, -are, se ocupa de ceva
-avi, -atum vb.L a întări; operose adv. cu trudă, cu muncă, cu
a se încăpăţîna, a se îndîrji oleo, greutate, cu grijă
-ere, -ui vb.t. şi vb.L a mirosi; a opertus, -a, -um adj. acoperit, învelit;
simţi; a ghici; a lăsa să se vadă ascuns; copleşit; închis
oleum, -i s.n. ulei opifex, -icis s.m. şi s.f. creator, autor,
olfacio, -ere, -feci, -factura vb.t a mirosi meşteşugar
olidus, -a, -um adj. care miroase urit, opinus, -a, -um adj. roditor, gras;
infect olim adv. odinioară, odată, abundent, îmbelşugat
uneori, în opinio, -onis s.f. părere, opinie, gmd; cre-
viitor, cîteodată oliva, -ae s.f. măslină, dinţă, prejudecată; zvon; presupune-
măslin olivum, -i s.n. ulei de măsline re, bănuială
olia, -ae s.f. oală olor, -oris s.m. opinor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a cre-
lebădă olus, -eris s.n. varză; legumă; de, a presupune; a gîndi, a bănui
zarzavat ominor, -ari, -atuş sum oportet, -ere, -uit vb.impers. se cuvine,
vb.Ldep. a prezice, a prevesti omilto, trebuie
-ere, -raissi, -missum vb.L a opperior, -iri, -tuş sum vb.t. şi vb.L a
lăsa la o parte; a renunţa la; a neglija, aştepta
a trece sub tăcere, a omite omnino oppido adv. foarte
adv. cu totul, întru totul; în oppidum, -i s.n. cetate, loc întărit; oraş
general; negreşit omnis, -e adj. tot; oppono, -ere, -posui, -positum vb.L a
tot felul de; fiecare; pune înainte, a opune; a expune
întreg omnivorus, -a, -um adj. care opportunus, -a, -um adj. potrivit, fa-
mănîncă vorabil, comod, avantajos, oportun
de toate onero, -are, -avi, -atum opositio, -onis s.f. şi oppositus, -us
vb.t. a încărca, i m. opunere, contrast; opoziţie
a împovăra, a îngreuia onus, -eris oppresio, -onis s.f. violenţă, apăsare,
s.n. povară, greutate; dare, oprimare
impozit, datorii opprimo, -ere, -pressi, -pressum vb.t.
opacitas, -tis s.f. umbră; întunecime a apăsa, a.strivi, a reprima, a înăbuşi,
opacus, -a, -urii adj. întunecat, umbros; a atinge, a curma; a surprinde, a prin-
obscur, opac opera, -ae s.f lucru, de pe neaşteptate
ocupaţie, activitate, opprobrium, -ii s.n. reproş, ocară, in-
muncă sultă
oppugnatio, -onis s.f. atac; asediu,
asalt
147 OPP - OTI
oppugno, -are, -avi, -atum vb.t. a ata- ordo, -inis s.m. şir, rînd, succesiune,
ca, a asedia ordine, regulă, lege; ordin, rang, cîasă
ops, opis s.f. putere, forţă; (pi) avere, socială
bogăţie, mijloace; influenţă, trecere, oriens, -tis s.m. răsărit
autoritate origo, -inis s.f. origine, naştere; neam,
oplaiio, -onis s.f. alegere; opţiune familie; ţară natală
optatum, -i s.n. dorinţă orior, -iri, ortus sum vb.t-dep. a se
optime adv. minunat naşte, a se ivi, a se ridica, a înălţa, a
optimus, -a, -um adj. superi foarte răsări; a începe; a-şi trage originea
bun, cel mai bun ornamentum,-i sjt. podoabă, distincţie,
optio,-onis s.f. alegere liberă, posibilita- cinste, onoare, glorie; demnităţi; figură
te de alegere; opţiune de stil; echipament
opto, -are, -avi, -atum vb.t. a alege omo, -are, -avi, -atum vb.L a împodobi,
între, a opta pentru, a dori a înfrumuseţa, a pregăti
opulens, -tis adj. şi opulentus, -a, -um oro, -are, -avi, -atum vb.t. a vorbi, a
adj. bogat, abundent, plin cere, a ruga
opulentia, -ae s.f. bogăţie, belşug, ortus, -us s.m. naştere, origine, răsărit
putere os ,oris s.n. gură, glas, vorbire; privire,
opus, -eris s.n. lucrare, ocupaţie, aface- figură, faţă, fizionomie, înfăţişare
re; lucrări de construcţie; lucrare os , ossis s.n. os; (la pi.) oseminte,
scrisă, carte; efort, osteneală rămăşiţe pămînteşti
opus est (impers.) e nevoie, este necesar osculum, -i s.n. sărutare
ora, -ae s.f. margine, capăt; ţărm; re- ostendo, -ere, -tendi, -tendum vb.t. a
giune, ţinut, zonă pune înainte, a prezenta, a arăta, a
oratio, -onis s.f. vorbire, discurs, expune, a face să se vadă, a face Cu-
cuvîntare, elocinţă noscut
orator, -oris s.m. orator; trimis, sol ostentaţie, -onis s.f. etalare, arătare pe
oratus, -us s.m. rugăminte, cerere faţă, prezentare
orbis, -is s.m. cerc; suprafaţa pămîn- ostentum, -i s.n. arătare, minune,
tului; suprafaţă circulară (disc, roată, semn
orbită, inel etc.) ostium, -ii s.n. deschizătură; uşă; gura
orbitas, -tis s.f. pierderea unui mem- unui fluviu; strimtoare; poartă; in-
bru al familiei (mamă, tată, copil, soţ); trare
situaţia de orfan ostrea, -ae s.f. şi ostreum, -ii s.n.
orbus, -i s.m. orfan scoică, stridie
ordine, -are, -avi, -atum vb.t. a pune in ostreum, -ii s.n. purpură
ordine, a orindui, a aranja; a guverna, otior, -ari, -atus sum vb.i. dep. a
a administra; a numi în funcţie trîndăvi, a fi in repaus, a nu face nimic
OTI - OVU 14
8
otiosus, -a, -um adj. care are timp liber, otium, -ii s.n. linişte, răgaz, pace, tihnă
liniştit, neocupat; calm, paşnic; ovis, -is s.f. oaie
inutil ovum, -i s.n. ou
pabulor, -ari, -atus suravb.Ldep. a palimpsestus, -ls.m. palimpsest (per-
strînge nutreţul; a paşte gament răzuit peste care s-a scris din
pabulum, -i s.n. nutreţ; păşune, nou)
păşunat palleo, -ere, -uivb.L şi vb.t a fi palid,
pacificatio, -onis s.f. împăcare a se îngălbeni la. faţă;(fig.) a păli, a
pacifice, -are, -avi, -atomvb.t şi vb.L tremura de frică
a încheia pace; a potoli, a împăca pallidus, -a, -um adj. palid, livid, gal-
paciflcus, -a, -iun adj. paşnic ben
paciscor, pacisci, pactus sunivb.L şi pallium, -11s.n. mantie lungă gre -
vb.tdep.a se învoi cu cineva; a trata, a cească; cuvertură
face o înţelegere; a stabili, a fixa pallor, -oris s.m. paloare; frică
.pacturn, -i s.n. înţelegere; pact; con- palma, -aes.f. palmă, mină; palmier;
venţie (fig.) victorie
pactus, -a, -uin adj. şi partpf. (v. pa- palmes, -Itiss.nt lăstar, ramură, viţă
ciscor) convenit; stabilit devie
paedagogus, -is.m. învăţător, îndru- palpatio, -oniss.f. atingere uşoară;
mător mîngîiere; dezmierdare; palpare
paedor, -oris. s.m. murdărie palpite, -are, -avi, -atunivb.L a se
paenc adv. aproape mişca repede; a se agita; a se zbate; a
paenitenlia, -aes.f. căinţă, regret palpita
paeniteo, -ere, -uivb.L a-i părea rău, a palpo, -are, -avi, -alunivb.L a pipăi; a
regreta; a se căi atinge uşor, a mîngîia, a linguşi
paenula, -aes.f. manta cu glugă palumbes, -îss.m. şi s.f. porumbel
pagnnus, -i s.m. ţăran palus, -udiss.f. mlaştină
pagatimadv. sat de sat, în fiecare sat panacea, -ae s.f. plantă medicinală
pagina, -aes.f. foaie de hîrtie aromată; panaceu
pagus, -is.m ţinut; sat panarium, -iis.n. paner, coş de pîine
palaestra, -aes.f. gimnastică, exerciţiu pândo, -ere, pândi, passu m vb.L a
fizic, luptă; loc de exerciţiu la lupte; întinde; a desface; a deschide; (fig.) a
sală de gimnastică; şcoală pentru exer - dezvălui, a arăta
ciţii fizice; măiestrie; palestră panegyricus, -is.m. elogiu; panegiric
palam adv. pe faţă, cunoscut de toţi; pango, -ere, pcpigi, pactum vb.t a înfi-
prep. (cu abL)în faţa cuiva ge, a împlinta; a planta; a scrie; a com
-
palatum, -is.n. cerul gurii, boltă;(fig.) pune
gust; palat panis, -is s.m. pîine
pălea, -ae s.f. paie, pleavă panthera, -ae s.f. panteră
PAP - PAT 15
0
pateo, -ere, -ui vb.L a fi deschis; a fi pavor, -oris s.m. frică, spaimă, teamă
accesibil; a sta la dispoziţie; a fi clar, pax, pacis s.f. pace; linişte; linişte sufle-
evident tească; bunătate, favoare
pater, -tris s.m. părinte, tată; moş, peccatum, -i s.n. greşeală, vină; păcat
strămoş, bătrin; (pi) patres (con- pecco, -are, -avi, -atum vb.L si vb.t. a
scripti) senatori, patricieni yatiens, păcătui, a greşi
-ntis ponpr. (v. patior) si adj. care peclen, -inis s.m. pieptene
suportă, care suferă; răbdător; pectus, -oris s.n piept; (fi&) inimă, su-
rezistent flet
patientia, -ae s.f. suferinţă; răbdare, pecuarius, -U s.m. crescător de vite
toleranţă; tăria de a suporta; resem- peculatus, -us s.m. fraudă, delapidare,
nare, supunere .speculă
patior, păţi, passus suin vb.t.dep. a su- pecnlium, -ii s.n. avere; economie; ago-
porta; a suferi; a îngădui; a admite, a niseală
permite pecunia, -ae s.f. bani, monedă; bogăţie,
patria, -ae s.f. patrie, loc natal avere
patricius, -ii s.m. patrician, nobil pecus1, -oris s.n. turmă de vite; cireada
patrimonium, -ii s.n. bunuri părinteşti; pecus , -udis s.f. animal domestic; vită,
moştenire de la părinţi patrocinor, oaie, capră
-ari, -atus sunt vb.Ldep. pedes, -itis s.m. cel care merge pe jos;
(cu dat.) a patrona, a proteja (mii) pedestraş, infanterist
patronus, -i s.m patron, protector, pedester, -tris, -tre adj. pedestru, care
avocat, apărător paucus, -a, -um merge pe jos
adj. puţin numeros, pedeterntim adv. pas cu pas; încet;
mic la număr puţin cîte puţin; prudent
paullalim adv. puţin cîte puţin pedica, -ae s.f. legătură la picioare; pie-
paullus, -a, -um adj. puţin, mic dică
pauper, -eris adj. sărac, nevoiaş peditatus, -us s.m. (mii) pedestrime,
paupero, -are, -avi, -alura vb.L a sărăci, infanterie
a frustra, a păgubi paupertas, -tis s.f. pegma, -atis s.n. schelă; estradă; raft
sărăcie pansa, -ae s.f. încetare, pauză de bibliotecă
paveo, -ere, pavi vb.L şi vb.L a se peiero, -are, -avi, -atum vb.L a jura
înspăimînta, a tremura de frică, a se fals, a fi sperjur
teme pavidus, -a, -um adj. fricos, peior, peius adj. comp. (v. malus) mai
temător, rău
înspăimîntat pelagius, -a, -um adj. marin, de mare
pavimentum, -i s.n. pardoseală, pavaj peiagus, -i s.n. mare, largul mării
pavo, -onis s.m. păun pellax, -cis adj. înşelător, viclean, per-
fid
PEL- PER 15
2
pellicio, -ere, -lexi, -lectum vb.L a mo- penuria, -ae s.f. lipsă
mi; a ademeni, a seduce penus, -us ,5.ffî- sau penus, -oris s.n.
pelîis, -is s.f. piele; (pi.) cort militar merinde, hrană
pello, -ere, pepuli, puJsiun vb.t. a lovi, peplum, -i s.n. peplu, mantie largă fe-
a bate; a izbi; (fig.) a impresiona; a meiascâ
alunga, a izgoni per prep. (cu ac.) prin, printre; in tim-
pelta, -ac i/ scut pul, prin mijlocirea, datorită, din
pelvis, -is *./ căldare, lighean cauză
penafes, -tium jm/>£ penaţi, zeii casei; per (element de compunere) pînă la
locuinţă, cămin capăt; cit se poate; cu totul; de jur
pendeo, -ere, pepecdi, pcnsum vb.L a împrejur; mult de tot; peste măsură
sta atîrnat, a fi suspendat; a B neho- peractio, -onis s.f. sfirşit
tărit, a şovăi, a pendula; a depinde de perago, -ere, -egî, -aclum vb.L a străbate;
pendo, -ere, pependi, pcnsura vb.t. a a parcurge; a isprăvi, a desăvîrşi; a înde-
cîntări, a socoti; a plăti, a preţui, a apre- plini; a expune, a înfăţişa
cia; a plăti o vină, a ispăşi peragro, -are, -avi, -atum vb.t. şi vb.L
pendulus, -a, -um adj. atîrnat; suspen- a străbate, a pătrunde în
dat; (fig) nesigur, şovăitor perambulo, -are, -avi, -atum vb.L a se
penes prep. (cu ac.) lîngă, la; în puterea preumbla; a parcurge
cuiva perangusle adv. foarte îngust, foarte
penetrabilis, -e adj. care pătrunde, pe- strimt; strîns
netrabil perantiquus, -a, -um adj. străvechi,
penetralia, -ium s.n.pL interiorul casei, foarte vechi
loail cel mai retras din casă; sanctua- perarduus, -a, -um adj. foarte greu
rul unui templu perargutus, -a, -um adj. foarte pătrun-
penetralis, -e adj. retras, tainic; zător
pătrunzător perbeatus, -a, -um adj. preafericit
penelro, -are, -avi, -aiura vb.L şi vb.L perbreviter adv. foarte pe scurt
a pătrunde, a intra, a penetra percautus, -a, -urn adj. foarte prevă-
penitus adv. înăuntru; adînc; în toate zător, precaut
amănuntele; cu totul perceleritcr adv. foarte repede
penna, -ae s.f. pană, aripă percello, -ere, -culi, -culsum vb.L a
pennatus, -a, ,um adj. înaripat zgudui, a izbi; a culca la pămînt; a
pensie, -onis s.f. plată; impozit, chirie dobori, a lovi; a ruina, a prăpădi
penso, -are, -avi, -atum vb.t. a cintări perceptio, -onis s.f. culegere, recol-
aurul, a socoti, a compara; a se gîndi; tare, stringere; (fig.) cunoaştere, per-
a aprecia, a judeca; a plăti cepţie
pensus, -a, -mă adj. şiparLpf. (v. pen- percipio, -ere, -cepi, -ceptum vb.t. a
do) cîntărit; (fig.) judecat, preţuit cuprinde; a percepe, a prinde cu
153 PER - PER
perluceo, -ere, -luxi vb. i. a lumina prin, perpauper, -eris adj. foarte sărac
a străluci printre; a fi transparent, a fi perperam adv. greşit, rău, fals; ne-
străveziu; a se vedea din... drept
peiiucidus, -a, -uin adj. străveziu-, transpa- perpessio, -onis s.f. răbdare, îndurare
rent perpetior, -peti, -pessus sum rb.l. a
permaneo,-ere,-mansi,-mansum vb.i. îndura, a răbda
a rămîne pînă la sfirsit; permanent; a perpetro, -are, -avi, -atum vb.t. a săvîrsi,
persista, a persevera a termina; a izbuti; a obţine
permano, -are, -avi, -atum vb.i. a curge perpetue adv. mereu, tot timpul;
către, a circula; a se răspîndi; a ajunge, neîntrerupt, veşnic
a pătrunde perpetue , -are, -avi, -atum vb.L a nu
permansio, -onis s.f. rămînere intr-un întrerupe; a continua; a perpetua
loc; perseverenţă, stăruinţă perplexus, -a, -um adj. încurcat,
penneo, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.i încîlcit, neclar
a merge prin, a pătrunde dincolo; a perpopulor, -ari, -atuş sum vb.Ldep. a
străbate, a ajunge pustii, a devasta
pennissio, -onis s.f. predare; concesiu- perquam adv. cît se poate de; deose-
ne; permisiune bit de
pennitto, -ere, -misi, -missum vh.L a perquiro, -ere, -quisivi, -quisitum vb.L
arunca, a azvîrli, a trimite pînă la ţintă; a cerceta bine; a se informa, a explora
a încredinţa, a lăsa în voie; a lăsa să perquisite adv. îngrijit
treacă; a permite persaepe adv. foarte adesea
pernicies, -ei s.f. distrugere, pieire, de- perscindo, -ere, -scidi, -scissum vb.t. a
zastru spinteca; a rupe; a sfîşia
perniciosus, -a, -um adj. periculos, persequor, -sequi, -secutus sum vb.L a
vătămător, dăunător, primejdios urma cu stăruinţa, a umbla după ceva,
pernicitas, -atis s.f. iuţeală, repeziciu- a urmări ceva; a îndeplini, a executa; a
ne, agilitate înfăţişa, a expune
pernix, -cis adj. neobosit, iute, repede; perseverantia, -ae s.f. stăruinţă; perse-
îndeminatic; răbdător, rezistent verenţă
peroratio, -onis s.f. peroraţie; sfîrşitul persevero, -are, -avi, -atum " vb.L şi
unui discurs vb.L a stărui, a persevera, a continua
peroro, -are, -avi, -atum vb.t. a pleda, fără încetare
a expune; a pronunţa un discurs pînă persimilis, -e adj. foarte asemănător
la capăt; a pleda un proces pînă la persolvo, -ere, -solvi, -solutum vb.L a
sfîrşit rezolva o chestiune; a da; a achita; a
perosus, -a, -um adj. plin de ură îndeplini; a executa
perparvus, -a, -um adj. foarte mic persona, -ae s.f. masca de actor; per-
perpauci, -ae, -a adj.pL foarte puţini sonaj, rol (în teatru); persoană
155 PER-PES
personalus, -a, -um adj. mascat, de- pertinax, -cis adj. îndărătnic, încăpă-
ghizat, înşelător. ţînat; tenace, stăruitor, care se ţine bi-
persono, -are, -sonul, -sonitum vb.L şi ne; înverşunat; statornic
vb.L a răsuna; a vesti; a cînta; a spune pertineo, -ere, -tinui, -tentum vb.L a se
tare; a striga; a aclama întinde pînă la, a duce către; (fig.) a se
perspicax, -cis adj. pătrunzător; referi la, a aparţine; a servi la, a se
perspicace raporta la
perspicio, -ere, -speri, -spectum vb.t. a pertinet impers. are importanţă
vedea prin, a pătrunde cu privirea, cu pertractio, -onb s.f. grijă, silinţă, ocu-
mintea; a cerceta, a examina; a cu- paţie, administrare, tratare; studiu
noaşte, a vedea clar, a distinge adine
perspicuitas, -atis s.f. limpezime, cla- pertracto, -are, -avi, -atum vb.L a pipăi;
ritate; transparenţă a cerceta cu grijă, a examina, a se ocu-
persliadeo, -ere, -suasi, -suasum vb.L pa serios cu, a studia
a convinge; a îndupleca pe cineva, a pertristis, -e adj. foarte trist
îndemna, a determina pertnmultuose adv. în mare agitaţie
persuasio, -onls s.f. convingere, îndu- perturbatio, -onis s.f. tulburare, agi-
plecare; hotărire • taţie
pertaedet, -ere, -taesumest vb.impers, perversitas, -tis s.f. ciudăţenie; co-
a fi plictisit, dezgustat de ceva; a-i fi rupţie; depravare; perversitate
silă perversus, -a, -um adj. răsturnat, su-
pertaesus, -a, -um adj. scîrbit, dezgustat cit; (fig.) altfel decît trebuie; rău, pe
pertendo, -ere, -tendi vb.L şi vb.t a dos; vicios, stricat, pervers
termina, a duce la capăt; a stărui; a perverto, -ere, -verti, -versum vb.t a
tinde spre; a se duce către răsturna; a dobori; a nimici; a ruina; a
perverti
pertento, -are, -avi, -atum vb.t. a pipăi
pervesperi adv. seara tîrziu
peste tot, a cerceta; a încerca; a cu-
pervicacia, -ae s.f. încăpăţînare; îndă-
prinde; a străbate; a izbi; a mişca tare;
rătnicie
a proba
pervicax, -acis adj. îndîrjit, îndă-
pertergeo, -ere, -tersi, -tersum vb.L a
rătnic
şterge bine, a freca
pervinm, -ii s.n. loc de trecere
perterreo, -ere, -ternii, -territum vb.t
pervius, -a, -nm adj. uşor de trecut;
a înspăimînta, a îngrozi liber; accesibil
pertimefactus, -a, -um adj. înfricoşat, pes, pedis s.m picior
înspăimîntat pessime, pessimus, -a, -um adv. şi adj.
pertimesco, -ere, -timui vb.L şi vb.t a (v. maleşi malus, -a, -um) foarte rău;
se teme, a se îngrozi, a fi înfricoşat pesimist
pertinacia, -ae s.f. încăpăţînare, pessum adv. la fund
îndărătnicie
PES - PIO 15
6
pestifer, -era, -eram adj. aducător de piamen, -inis s.n. ispăşire, sacrificiu
nenorocire; vătămător, nesănătos (pentru iertarea păcatelor)
pestilentia, -ae s.f. aer nesănătos; picea, -ae s.f. cetină, brad
ciumă; molimă pictura, -ae s.f. pictură; (flg.) tablou,
pestls, -is s.f. ciumă, epidemie; nenoro- descriere
cire; pacoste picus, -i s. m. ciocănitoare
petitio, -onls s.f. atac, asalt; cerere; pe- pietas, -atis s.f. pietate, sentiment re-
tiţie ligios; afecţiune, iubire
peto, -ere, -M, -itum vb.L a se îndrepta piger, -gra, -grum adj. leneş, trindav,
către, a merge la...; a ataca; a cere; a indolent; greoi
dori piget, -ere, piguit vb.impers. a fi
petra, -ae s.f. stîncă, piatră supărat; a-i părea rău; a-i veni greu; a
petulans, -tis adj. iute, gata de ceartă, regreta; a se căi
ameninţător; obraznic, neruşinat; ne- pigmentam, -i s.n. vopsea, fard; (fig.)
cuviincios, dezmăţat ornamente de stil; zorzoane
petulantia, -ae s.f. îndrăzneală; imper- pigneror, -ari, -atus suni vb.t.dep. a
tinenţă; dezmăţ lua ca amanet, ca garanţie; (fig.) a lua
phalanx, -gfc s.f. falangă; trupă militară pentru sine, a-şi apropia
(la macedoneni) pignus, -oris s.m. amanet, zălog; ga-
phantasJa, -ae s.f. închipuire, idee falsă; ranţie; rămăşag; prinsoare; dovadă;
umbră, fantomă chezăşie; (fig.pl) copii, rude, fiinţe
phantasma, -tis s.n. fantomă, vedenie,
dragi
arătare :
pigritia, -ae s.f. lene, trîndăvie, silă,
pharmacopola, -ae s.f. farmacist;
spiţer; vînzător de leacuri nepăsare
philologia, -ae s.f. erudiţie, studii înal- pila, -ae s.f. minge; ghem, glob
te; filologie pilosus, -a, -um adj. păros
philosophia, -ae s.f. filosofic pllum, -i s.n. suliţă
phonascus, -i s.m. profesor de decla- pilus, -i s.m. păr
maţie pingo, -ere, pinxi, pic turn vb.L a picta,
phrasls, -is s.f. dicţie, stil, exprimare a zugrăvi, a reprezenta; a colora; a
phreneticus, -a, -um adj. nebun, furios; împodobi
frenetic pinguesco, -ere vb.L a se îngraşă
physicus, -a, -um adj. care se referă la pinguis, -e adj. gras; (fig.) bogat, rodi-
natură; natural tor; grosolan, prost
physica, -ae s.f. ştiinţa naturii; fizica pinnalu.s, -a, -um adj. înaripat
piaculum, -i s.n. ispăşire, mijloc de pinnula. -ae s.f. aripioară
ispăşire; victimă sau animal de sacrificiu; pinus, -i s.f. pin
nelegiuire, crimă, păcat, faptă rea pio, -are, -avi, -atum vb.L a îmbuna zeii
prin sacrificii;aîmpăca, a cinsti prin
157 PIP - PLU
plurimus, -a, -um adj. cel mai mult pons, pontis s.m. pod, punte
pluvia, -ae s.f. ploaie pontifex, -icis s. m. preot
pluviosus, -a, -um adj. ploios pontus, -i s.m. adindme; mare, largul
poculum, -i s.n. cupă. pahar mării
podium, -ii s.n. loc ridicat, loc de cin- popularis, -e adj. din popor; popular,
ste, podium democratic
poema,-atis s.n. poezie, poem populalio, -onis s.f. jefuire, devastare;
pocna, -ae s.f. pedeapsă ruină, dezastru
polio, -ire, -ivi, -itum vb.t a şlefui, a populor, -ari, -atus sum vb.tdep. a je-
netezi fui, a pustii, a devasta
politus, -a, -um adj. şlefuit, cultivat, ra- populus , -i s.m. popor; mulţime;
finat populaţie, neam; public; ţinut lo-
poliţe adv. elegant, ales cuit, ţară
pofleo, -ere vb.L a fi puternic, a se distin- populus , -i s.f. plop
ge, a fi superior porcus, -i s.m. porc
polliceor, -eri, -licitus sum vb.tdep. a porrigo, -ere, -rexi, -rectum vb.L a
făgădui, a oferi întinde, a oferi, a da
pollicitatio, -onis s.f. promisiune porro adv. înainte, mai departe, în vii-
pollicitum, -i s.n. promisiune tor, pe de altă parte
polluo, -ere, -ui, -uium vb.t. a păta, a porta, -ae s.f. poartă, ieşire
murdări, a profana; a dezonora, a in- portatio, -onis s.f. transportare
sulta; a viola portendo, -ere, -lendi, -tentum vb.t a
pollutus, -a, -um adj. murdărit, profa- prezice, a prevesti
nat; vicios, depravat porto, -are, -avi, -atum vb.t a duce, a
pomarium, -ii s.n. livadă purta, a transporta
pompa, -ae s.f. procesiune, cortegiu so- portus, -us s.m. port
lemn; fast, lux, pompă posco, -ere, poposci vb.t a cere, a pre-
pbmum, -i s.n poamă, fruct; pom fruc- tinde; a chema
tifer positio, -onis s.f. poziţie, aşezare geo-
ponderatio, -onis s.f. cîntărire, grafică, stare socială, situaţie
cumpănire,'echilibrare positor, -oris sw. fondator, întemeietor
pondero, -are, -avi, -alum vb.t. a positus, -us s.m. aşezare, poziţie
cîntări; a judeca, a aprecia possessio, -onis s.f. posesie, stăpînire,
pondus, -eris s.n. greutate, cantita- proprietate, avere •
te; importanţă, valoare, trecere possideo, -ere, -sedi, -sessum vb.t a
pone adv. şi prep. (cu ac.) in urma, poseda, a stăpîni, a avea
înapoia possum, posse, potni vb.L a putea, a fi
pono, -ere, -posui, positumvh.t apune, în stare; a fi puternic, a avea trecere
a aşeza, a ridica, a considera post adv. în urmă, după aceea
i
159 POS-PRA
praecursor, -oris s.m. care aleargă praelcclio, -onis s.f. explicaţie (pentru
înainte, premergător, vestitor; (mii) şcolari)
iscoadă, cercetaş praelsgo, -ere, -legi, -lectura vb.t. -,
praedii, -ae s.f. pradă explica
praeditio, -onis s.f. jefuire, prădare, praemando, -are, -aii, -atum vb.t. a
devastare recomanda; a porunci /
praedicalor, -oris s.m. vestitor, crainic praemandata, -orum s.n.pL ordin
praeoko, -are, -avi, -atum vb.L a spu- mandat de arestare
ne în public, a declara, a afirma în praemeditator, -ari, -atus sura vb.t.
public, a predica; a lăuda dep. a chibzui dinainte, a premedita
praedico, -ere, -dixi, -dlctum vb.L a praemiuni, -ii s.n. răsplată, avantaj,
spune dinainte, a prezice recompensă, premiu
praediclio, -onis s.f. prevestire praemoneo, -ere, -ui, -iturn vb.L a
praedo, -onis s.m. hoţ, lîlhar, prădător avertiza, a prevesti, a prezice
praedor, -ari, -atus sum vb.L si vb.L a praemonitio, -onis s.f. avertisment,
prăda; a răpi, a jefui prevestire, presimţire
praefatio, -onis s.f. introducere; cuvînt pracnomen, -inis s.n. prenume
înainte praeparo, -are, -avi, -atum vb.L a
praefecliis, -i s.m, comandant, con- pregăti din vreme; a cultiva
ducător, administrator, guvernator praepondero, -are, -avi, -atum vb.L a
praefero, -ferre, praetuli, praelalum atîrna mai mult; a întrece, a valora mai
vb.t. a purta înainte, a arăta, a lăsa să mult
se vadă; a prefera; a anticipa praepono, -ere, -posui, -positum vb.L
praeficio, -ere, -feci, -fectunavb.t apu-
a pune în faţă, a pune în frunte, a pune
la conducere; a propune, a prefera
ne în frunte
praepropere adv. prea pripit
praefixus, -a, -um adj. înfipt în faţă,
praerogativus, -a, -um adj. alegere di-
prefix
nainte, care votează mai intîi
praefractus, -a, -um pcitpf. (v. prae- praesagio, -ire, -ivi, -i t uni vb.L a pre-
fringo) şi adj. tăiat, frînt; aspru, simţi, a prevesti
încăpăţînat; sever, rigid praesagium, -ii s.n. presimţire
praeîringo, -ere. -fregi, -fractum vb.l. praescribo, -ere, -scripsi, -scriptum vb.L
a frînge; a zdrobi; a toci a pune ca titîu; a scrie înainte, a menţio-
praegredior, -gredî, -gressiss sum na; a prescrie; a indica, a ordona
vb.L sj vb.^dep. a merge înainte, a praescriptio, -onis s.f. titlu, determi-
depSşi, a întrece; a progresa nare, prescripţie
praeiudicium, -ii s.n judecată antici- praescriptuni, -i s.n. dispoziţie, ordin,
pată; precedent, exemplu, pagubă, termen prescris
prejudiciu
161 PRA-PRE
praesens, v
-ntls adj. b
prezent, .
de faţă, L
imediat, a
grabnic, st
hotărit a
praesentio î
, -ire, n
-sensl, a
-sensum i
vb.L a n
presimţi, t
a e
prevedea a
praeses, c
-sidis s. u
m. şi s.f. i
cel care v
stă in a
frunte, ,
conducăt a
or fi
praesideo, m
-ere, a
-sedi vb.L i
şi vb.L a p
sta în r
frunte, a e
prezida, a s
comanda, u
a con- s,
duce, a a
proteja, a s
apifra e
praesidiu d
m, -11 i
s.n. locul s
de frunte, ti
preşedinţi n
a; ajutor, g
protecţie, e
sprijin; ;
escortă, a
gardă; o
garnizoan f
ă e
praestans, ri
-tis adj. ;
distins, a'
ales, deo- g
sebit a
praestanti r
a, -ae a
s.f. n
superiori t
tate, a
prestanţă pr
praesto a
adv. la e
îndemînă, st
pe faţă r
praesto , u
-are, -ştiţi, o
-statum ,
vb.L şi -
ere, -xi, co
-ctum mp
vb.L a us
zidi e)
înainte, a pes
baricada; te,
a închide,
a astupa;
a dobindi,
a-şi
procura
praesum,
-esse, -fui
vb.L a fi
înainte, a
conduce,
a
comanda;
a dirija, a
prezida; a
proteja, a
apăra
praesumo,
-ere,
-sumpsi,
-sumptn
m vb.t. a
judeca
dinainte,
a bănui, a
pre-
supune,
a-şi
imagina
praesump
tio, -onis
s.f.
presupun
ere,
bănuială,
idee
anticipată
praetendo,
-ere,
-tendi,
-tenturn
vb.L a
invoca
drept
scuză, a
pretexta,
a pre-
tinde; a
pune în
faţă t
praeter 1
adv. în
afară de,
excepţie
făcînd,
prea
mult,
peste
praeter
prep. (cu
ac.) pe
lingă, in
afara;
împotriva
praeter
(in cuvinte
înainte ,
praetereo a
, -ire;
-ivi, p
-itum r
vb.L a e
trece pe v
lingă, a e
se d
scurge; e
a trece a
peste pr
ceva, a a
deborda g
; a m
omite, a a
trece cu ti
vederea; c
a n
întrece, s,
a depăşi -
praeteritu a
s, -a, -iun ,
adj. trecut -i
praetexo, u
-ere, n
-texul, a
-textura d
vb.L a j.
ţese d
înainte, i
a tivi; a b
pune în a
frunte; a c
pretexta i,
, a p
invoca r
praetextn i-
m, -i c
s.n. şi e
praetext p
us, -us' u
s.m. t
pretext, î
scuză; n
podoabă a
, orna- f
ment; a
strălucire c
; e
solemnit ri
ate ,
praetor, e
-oris x
s.m. p
comand e
ant rt
civil, pr
conduc a
ător, n
magistr de
at o,
praevide -e
o, -ere, re
-vidi, ,
-visum -a
vi>. (. n
a di
vedea ,
mai -a
inainte ns
um vb.L t
şi r
v e
b c
. ă
L t
o
a r
pr
p ec
r at
i io,
n -o
z ni
i s
s.f
' .
p ru
r gă
a ci
n un
d e
i pr
u e
m c
, o
r
- ,
l -
i a
r
s i,
. -
n a
. t
u
p s
r s
i u
n n
z i
pratum, -i v
s.n. b
pajişte, .
păşune L
pravitas d
, -atis e
s.f. p
strîmb .
ătură; a
stricăci r
une, u
deprava g
re a
precarin ,
s, -a, a
-mn i
adj. n
obţinut v
prin o
rugămin c
ţi, cerşit; a
nesigur, ,
care a
depinde i
de voia m
altuia; p
provizor l
iu; o
ra, a 16
cere; a 2
blestem
a; a
dori
cuiva
bine
sau rău
prehend
o, -ere,
-di,-
sum
vb.L
aprinde,
a apuca;
a ocupa,
a atinge
premo,
-ere,
-pressl,
pressu
m vb.L
a apăsa,
a presa,
a
împovăr
a; a
ascunde
; a
înfige; a
constrin
ge; a
domina;
a înjosi;
a potoli
pressus ,
-a, -uni
adj.
apăsat
pressus ,
-us s.rrL
greutate,
apăsareRE
-PRO
prope adv. si prep. (cu ac.) aproape, propterea adv. de aceea, din cauza
lîngă, de curînd, imediat, după aceasta
propcllo, -ere, propuli, propulsum propodium, -ii s.n. faptă neruşinată,
vb.L a împinge înainte, a agita, a pune necinstită
în mişcare, a propulsa; a respinge, a propugnaculum, -i s.n. loc întărit, pa-
izgoni, a alunga rapet, meterez, apărare
propemodo adv. aproape, cam propugnatio, -onis s.f. luptă de apăra-
propendeo, -ere, -pendi, -pensum re, apărare
vb.L a.atîrna, a fi înclinat spre, a avea propulsatio,-onis s.f. îndepărtare; respin-
precădere gere
propere adv. repede, în grabă propulso, -are, -avi, -atum vb.t. a
propero, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t. îndepărta, a înlătura
a grăbi, a iuţi, a zori prora, -ae s.f. partea dinainte a coră-
propinquo, -are, ^avi, -atum vb.L şi vb.L biei, proră
a apropia; a grăbi proripio, -ere, -ripui, -reptum vb.L a
propinquus, -a, -um adj. apropriat, ve- trage afară, a lua cu forţa
cin; înrudit prorogo, -are, -avi, -atum vb.t a pre-
propior, -us adj, mai apropiat, mai lungi, a face să dureze
aproape; mai curînd, mai recent prorsus adv. înainte, în linie dreaptă,
propitius, -a, -um adj. favorabil, pro- direct, tocmai, cu totul
pice prorumpo, -ere, -rupi, -ruptum vb.L a
propono, -ere, -posui, -positum împinge cu tărie, a se arunca, a se
vb.t. a pune în mişcare; a expune, a năpusti; a izbucni
înfăţişa; a menţiona, a da ca exemplu; proscribo, -ere, -scripsi, -scripturii vb.L
a propune a scrie în public, a afişa; a proscrie; a
propositio, -onis s.f. propunere, repre- confisca, a scoate la licitaţie
zentare, înfăţişare; propoziţie, cugeta- proscriptio, -onis s.f. afişare, proscriere;
re; temă, subiect licitaţie
propositum, -i s.n. plan, scop, subiect, prosequor, -sequi, -secutus sum vb.t.
temă dep. a însoţi, a urmări, a copleşi; a
proprie adv. în particular, pentru sine, dărui; a vorbi despre, a continua să
personal, propriu vorbească
proprietas, -atis s.f. însuşire caracte- prosilio, -ere, -ui vb.L a sări înainte, a
ristică, calitate proprie; lucru stă- ţîşni, a se repezi •
pînit, proprietate prospecte, -are, -avi, -atum vb.L a pri-
proprius, -a, -um adj. caracteristic, vi înainte (în depărtare)
propriu, particular, personal prospectus, -us s.m. perspectivă, privi-
propter adv. şi prep. (cu ac.) lîngă, re, vedere; aspect
aproape, din cauza prosterne, -ere, -stravi, -stratum vb.L
iii)
165 PRO - PUD
pus, puris s.n. puroi puto, -are, -avi, -atum vb.t a gîndi, a
pusillus, -a, -um adj. mititel; mărunt; socoti, a considera, a preţui
meschin putrefacio, -ere, -feci, -factum vb.t a
pustula, -ae s.f. băşică, umflătură descompune, a putrezi • putridus,
puteo, -ere, -ui vb.i. a mirosi urit, a fi -a, -um adj. putred, stricat pyramis,
putrezit, stricat; a puţi puter, -Iris, -idiş s.f. piramidă pyxix, -idiş s.f.
-tre adj. stricat, putred cutioară, lădiţă
Q
qua adv. cum? pe unde? prin ce mijloc? quaesitus, -a, -um adj. căutat; ales;
atît cit; în, măsura în care; pe de o rar; extraordinar quaeso, -ere,
parte...pe de alta, cumva quaesivi, quaesitum
quacumque adv. pretutindeni; pe vb.t. a ruga, a întreba; a cere; a implo-
oriunde; în orice chip quadamatenns ra; a căuta
adv. intrucîtva; pin ă la quaeso (interj.) ia! să vedem! te rog
urmă, pînă la un punct quadra, -ae qaaesticulos, -i s. m. cîştig mic
s.f. pătrat, bucată pătrată qnadrans, quaestio, -onls s.f. căutare, întrebare;
-tis s.m. a patra parte; un sfert (jur.) cercetare, anchetă; discuţie,
quadratum, -i s.n. pătrat quadratus, problemă, chestiune quaestor, -oris
-a, -um adj. pătrat quadrigae, -arura s.m. cvestor, judecător;
s.f.pL cvadrigă (car administrator financiar; ataşat pe
de curse cu patru cai) quadrigarius, lingă consul în provincie questuose
-U s.m. conducător de profitabil, rentabil quaestus, -us s.m.
cai de curse cîştig, profit, beneficiu qualis, -e pron.
quadrfmus, -a, -um adj. de patru ani interog. -relativ ce fel?
quadringenti, -ae, -a num. patru Sute cum? aşa precum, oricum
quadripartltns, -a, -iun adj. împărţit qoaliscamque, qualecumque pron.
în patru quadro, -are, -avi, -atom oricare ar fi; oricum ar fi; oricare, fără
vb.Lsi vb.L a deosebire; indiferent care '
tăia în formă de pătrat; a face pătrat; qualitas, -atis s.f. calitate; natură; fel
a se potrivi, a veni bine; a împlini, a de a fi
întregi quadrnpes, -edis adj, care qnaliun, -l s.n. coş, paner quam adv.
merge in patru cit de; decit qnamdiu adv. de cînd? de
picioare; animal, (spec.) cal; patruped cit timp? cît
quadruplalor, -oris s.m. denunţător,. timp? atîta vreme cit, cit timp
delator quadruplor, -ari, -atus suin quamlibet adv. oricit; oricît vrei; oricit
vb.Ldep. a timp quamobrem adv. pentru ce?
fi cunoscut ca denunţător quaero, pentru care
-ere, quaesivi, quaesitum vb.t motiv? din care cauză?; conj. de aceea
a căuta; a întreba; a cerceta; a căuta să quamplurwius, -a, -om adj. cît de mult
afle; a cîştiga quampridem adv. de cit timp
qnaesitor, -oris s.m. cercetător, an- quamquam conj. deşi; cu toate că,
chetator, judecător quaesitum, -i s.n. oricît de; adv. de altminteri, cu toate.
cercetare; întrebare; acestea, tutuşi
agoniseală
169 QUA-QUI
qnamvis adv. oricît de; conj. oricît; quatio, -ere, quassum vb.t. a scutura,
deşi; chiar dacă quanam adv, pe a zgudui; a mişca, a lovi, a dărima; a
unde? pe ce parte? necăji, a hărţui
prin ce mijloc? quando adv. cînd? quatritum, -i s.n. timp de patru zile
vreodată; conj. din quattuor num. patru que conj.
moment ce; de vreme ce; deoarece (enclitică) şi; şi mai ales; în ce
quandocumque adv. odată; cindva; mod quemadmodnm adv. precum,
conj. oricînd, ori de cîte ori cum, in
quadoquidem conj. fiindcă ce mod queo, -ire, -ivi, -Itum vb.L a
quantillus, -a, -iun adj. cit de mic; cit putea, a fi
de puţin în stare quercus, -us s.m. stejar;
quantitas, -atis s.f. cantitate; mărime frunză, coros-
quantopere adv. cit; cît de mult nă de stejar qnerela, -ae s.f. plînset,
quantulus, -a, -uni adj. cît de mic; cît tînguire, jale,
de puţin quantus, -a, -um adj. cit durere, suferinţă queribundus, -a,
de mare; cît -um adj. plîngător,
de mult; cît timp; cît jalnic querimonia, -ae s.f.
quantuscumque, -tacumque, -um- plîngere; părere
cumque adj. oricît de mare; oricît de de rău; nemulţumire; jale
mic; oricît de mult quapropter queror,<jueri, questus sum vb.L şi vb.t.
adv. de aceea, din care a se plînge; a se tîngui questus, -us
cauză quare adv. de ce? pentru ce?; s.m. plînset, geamăt; jeluire
conj. de qui1 adv. cum? în ce fel? qui, quae,
aceea; ca să; pentru ca quarto şi quod pron. interog.-relativ
quartum adv. pentru a patra care; cine; ce
oară; in al patrulea rind quartus, -a, quia conj. fiindcă, deoarece
-um num. al patrulea qnasi adv. ca quicumque, quaecumque, qnodcum-
şi; întocmai; aproape; qvtpron. nehoL oricine, oricare; orice,
mai; cam; conj. ca şi cum; ca şi cînd oricum, oricît quidam, quaedam,
qnassatio, -onis s.f. zdruncinare, zgu- quoddnmpron. ne-
duire quasso, -are, -avi, -atum vb.L a hot şi adj. cineva, ceva; un oarecare
scutura, quidem adv. intr-adevăr, chiar, dar,
a izbi, a zdrobi insă; totuşi; cel puţin quidquid s.n.
quassus, -us s.m. zguduire, clătinare orice lucru; orice quies, -etls s.f.
quassus, -a, -um adj. spart qualenus linişte, odihnă, repaus,
adv. pînă unde? pînă cînd? răgaz; (fig.) somn; moarte quiesco,
în măsura in care; conj. deoarece, -ere, quievi, quietum vb.L a
întrucft quater num. de se linişti, a se odihni, a dormi
patru ori
QUI - QUU 17
0
quietus, -a, -um adj. liniştit, paşnic quoad fldv.şi conj. pînă unde? pînă cînd? >*
quilibet, quaelibet, quodlibet/ron. ne- atît timp cît, pînă ce, pînă ce să
hot. şi adj. oricare quocirca adv. şi conj. de aceea, prin
quin adv, de ce nu? conj. care să nu; urmare
incit să nu quocumque adv. oriunde, in orice loc
quinam, quaenam, quodnampron. quod conj. pentru că, anume că, cit de-
in-terog. cine oare? ce oare? spre faptul că, fiindcă
quindecim num. cincisprezece quodammodo adv. intr-un anumit fel
quingenti, -ae, -a num. cinci sute quolibet adv. oriunde
qulnque num. cinci quomodo adv. în ce fel? cum?
quintum adv. pentru a cincea oară quonatn adv. unde oare
quippe adv. intr-adevăr, de bună seamă, quondam adv. odinioară, odată, cîteo-
desigur dată
quirilatio, -onls s.f. strigăt de groază quoniam conj. pentru că, deoarece,
quirito, -are, -avi, -atum vb.L a cere fiindcă
ajutor; a striga după ajutor quoque adv. chiar şi, de asemenea;
quis, quidpron. interog. cine? ce? cineva, conj. şi ca să
ceva (adjectival) vreunul^ vreuna, oare- quoquo adv. în orice parte
care quoquoversus adv. în toate părţile
quisnam; quidnam pron.interog. cine quorsum adv. în ce direcţie? în ce scop?
oare? quot pron. (indecL) cîţi? cit? cîte?
quispiam, quaepiam, quidpiam pron. quotannis adv. în fiecare an
nehot. şiadj. cineva, ceva, un oarecare quotcumque pron. (indecl.) oricîţi,
quisquam, quaequam, quodquam oricîte
(quidquam)pro/i. nehot. cineva. quotldianus, -a, -um adj. zilnic, coti-
quisque, quaeque, quidque (quodque) dian
pron. relativ şiadj. fiecare, oricine, ori- quotidie adv. în fiecare zi
ce; toţi (valoare de subst.) quotienscumque adv. ori de cite ori
quisquilliae, -anim s.f.pl. vreascuri; quotquot pron. (indecl) oricît, oricîţi
(fig.) resturi (de mulţi, de multe)
quivis, quaevis, quidvis (quodvis) quousque adv. pînă unde? pînă cînd?
pron. şi adj. oricare, orice cît timp?
quo adv. unde? încotro? conj. ca să, ca quum sau cum conj. cînd, îndată ce,
prin aceasta să după ce
R
rabidus, -a, -um adj. furios, turbat; rapto, -are, -avi, -atum vb.L a răpi, a
(fig.) în delir tiri, a duce cu sine, a fura
rabies, -ei s.f. furie, turbare, sălbăti- raptor, -oris s.m. răpitor, hoţ, pră-
cie rabib, -ere, -evi, -etum vb.L a fi dător
furios, raptum, -i s.n. jaf, pradă, răpire
a fi turbat; violent raptus, -us s.m. rupere, smulgere; je-
racemus, -i s.m. ciorchine, struguri fuire, răpire; furt
radiatus, -a, -um adj. cu raze; străluci- rapum, -i s.n. nap
tor, luminos radio, -are, -avi, -atum raresco, -ere vb.L a se subţia; a se rări
vb.L a trimite rarilas, -atis s. f. raritate
raze; a străluci rarus, -a, -um adj. rar, neobişnuit,
radius, -ii s.m. rază de lumină; rază deosebit
radix, -icis s.f. rădăcină; (fig.) funda- rasilis, -e adj. neted, şlefuit
ment, temelie rado, -ere, rasi, rasum ratio, -onis s.f. socoteală, calcul;
vb.L a rade, a însemnare; afaceri, interese, folos;
răzui, a curăţa, a şlefui raedarius, -ii consideraţie; grijă, judecată, gindire,
s.f. vizitiu ramalia, -ium s.n. crengi raţiune; motiv
uscate ramosus, -a, -um adj. ratlocinor, -ari, -atus sum vb.L a cal-
rămuros ramulus, -i s.n. rămurea cula, a judeca, a raţiona
ramus, -i s.m. ramură, creangă rana, rationarium, -U s.n. socoteală, sta-
-ae s.f. broască rahcidus, -a, -um tistică
adj. rinced, stricat rapacitas, -tis s.f. ratus, -a, -um adj. socotit, hotărit, va-
rapacitate, hoţie; labil; cuvenit
re şi red (in cuvinte compuse) înapoi,
răpire rapax, -acis adj. răpitor,
dimpotrivă, contra, din nou
hrăpăreţ;
reatus, -us s.m. acuzaţie; învinuire;
năvalnic vină, păcat; stare de acuzat
rapiditas, -atis s.f. repeziciune, rapiditate reapse adv. în realitate, în adevăr
rapidus, -a, -um adj. repede, năval- rebellatio, -onis s.f. revoltă
nic, grăbit, iute rebellio, -onis s.f. revoltă, răzvrătire,
rapina, -ae s.f. jaf, hoţie, răpire rebeliune
rapio, -ere, rapul, raptum vb.L a apu- rebello, -are, -avi, -atum vb.L a reînce-
ca repede, a smulge, a înşfăca, a lua în pe războiul; a se răscula; a se revolta
grabă, a răpi, a fura, a jefui raptim recalcitro, -are, -avi, -atum vb.L a da
adv. în grabă cu piciorul, a refuza
REC-REC 17
2
recandesco, -ere, -candui vb.l a se reciprocus, -a, -um adj. care se reîn-
face alb; a se aprinde; a se încinge toarce, care revine, care înaintează şi
recedo, -ere, -cessi, -cessum vb.l a se se retrage (marea); alternativ, reci-
retrage, a da înapoi, a se depărta de proc
recens , -tis adj. curind; proaspăt, nou, ^ recisio, -onis s.f. roadere; tăietură;
recent; neobosit micşorare
recens2 adv. de curind recitatio, -onis s.f. citire tare; citire în
recentiores, -um s.m pi. cei noi, mo- public
dernii recito, -are, -avi, -atum vb.t a c[ti cu
recenseo, -ere, -sui, -sum vb.L a trece glas tare, a declama, a recita
în revistă, a examina, a revizui reclamatio, -onis s.f. dezaprobare
recensio, -onis s/ recensămînt, numă- reclamo, -are, -avi, -atum vb.t a striga
rătoare contra, a protesta, a vocifera
receptaculum, -i s.n. magazie, azil, re- . reclinis, -e adj. aplecat, culcat, re-
fugiu, adăpost zemat
recepto, -are, -avi, -atum vb.t a trage reclino, -are, -avi, -atum vb.t a apleca
înapoi; a se retrage; a primi la sine pe spate, a culca, a rezema
receptor, -oris s.m. cel care ascunde, recludo, -ere, -clusi, -clusum vb.t a
care tăinuieşte deschide iar; a da la iveală, a des -
receptam, -i s.n. obligaţie luată, anga- coperi
jament recogito, -are, -avi, -atum vb.L a re-
receptus, -us s.m. retragere, refugiu, flecta, a cugeta, a gîndi
azil ' recognitio, -onis s.f. recunoaştere,
recessus , -a, -um adj. şipartpf. (v. re- cercetare, examinare, constatare
cedo) retras, îndepărtat recognosco, -ere, -novi, -niturn vb.t a
recessus , -us s.m. retragere, depăr- recunoaşte, a-şi aduce aminte, a cerce-
tare; (//g) colţ depărtat, ascuns; secret ta, a examina
recido , -ere, -cidi, -casurum vb.t a recolligo, -ere, -legi, -lectum vb.t a
recădea, a cădea iar; a decădea stringe la un loc; a reuni
recido , -ere, -cidi, -cisum vb.t a tăia, recolo, -ere, -colul, -cultum vb.t a cul-
a scurta, a reteza, a micşora tiva; a relua lucrul; a practica; a
recipio, -ere, -cepi, -ceptum vb.t a tra- reînălţa, a-şi reaminti
ge înapoi; a se retrage; a recuceri; a reconcilia tio, -onis s.f. restabilire,
redobîndi; a reveni; a-şi asuma; a lua împăcare
in stăpînire; a garanta reconcilio, -are, -avi, -atum vb.t. a
reciproce, -are, -avi, -atum vb.t şi vb.L reîmpăca, a restabili
a face mişcări alternative, (înainte şi reconcinno, -are, -avi, -atum vb.L a
înapoi); a înainta şi a se retrage repara, a drege, a îndrepta
173 REC--RED
reconditus, -a, -um partpf. (v. re- recuso, -are, -avi, -atum vb.t şi vb:L
condo) şi adj. ascuns, tainic; învechit, a nu primi, a refuza, a respinge, a se
uitat; profund, adînc; greu de înţeles 'opune, a protesta
recondo, -ere, -dldi, -dltum vb.t, a recutio, -ere, -cussi, -cussum vb.t a
pune la o parte, a pune la păstrare; a zgudui, a lovi
pune înapoi; a ascunde; a ţine secret; reddo, -ere, -didi, -ditum vb.t a da îna-
a înfige; a adinei; a afunda poi, a reda, a restitui, a pune la loc; a
recordor, -ari, -atus sum vb.L şi vb.t emite
dep. a-şi reaminti redemptio, -onis s.f. răscumpărare;
recreo, -are, -avi, -aturn vb.t a face din arendare; cumpărare
nou, a restabili, a reînsufleţi redemptor, -oris s.m. antreprenor de
recrudesco, -ere, -crudul vb.L a re- lucrări publice; arendaş
deschide; a reînnoi; a izbucni din redeo, -ere, -ii, -itum vb.L a merge
nou; a se înteţi din nou înapoi, a se întoarce, a reveni
recta adv. direct, în linie dreaptă redigo, -ere, -egi, -actum vb.t a aduce
recte adv. drept, cum trebuie; bine; pe înapoi, a readuce; a supune
bună dreptate; (fig.) fără ocol redimio, -ire, -ivi, -itum vb.t a încin-
rector, -oris s.m. cel care îndreaptă, ge (fruntea, capul); a încorona
călăuzeşte, conduce, guvernează; con- redimo, -ere, -emi, -emptum vb.t a
ducător răscumpăra
rectus, -a, -um adj. drept, în linie redintegro, -are, -avi, -atum vb.t a
dreaptă; (fig.) just, simplu, cinstit, reîncepe, a reînnoi, a reîmprospăta
sincer; bun, convenabil; înţelegător, reditio, -onis s.f. reîntoarcere
cum trebuie; hotărît, sigur reditus, -us s.m. reîntoarcere, revenire
recumbo, -ere, -cubul vb.L a se culca, reduco, -ere, -duxi, -duclum vb.t a
a se întinde pe spate aduce înapoi, a readuce, a rechema; a
recuperatio, -onis s.f. redobîndire retrage
recupero, -are, -avi, -aturu vb.t a re- reductio, -onis s.f. readucere; retra-
dobîndi, a recîştiga, a recupera gere; restabilire
recurro, -ere, -curri, -cursum vb.L a reductus, -a, -um adj. retras; depărtat
alerga înapoi, a reveni asupra unui redundante r adv. prea bogat în, abun-
lucru, a recurge la dent
recurse, -are, -avi, -atum vb.L a se redundantia, -ae s.f. revărsare, abun-
reîntoarce, a reveni denţă
recursus, -us s.m. reîntoarcere redundo, -are, -avi, -atum vb.L a
recurvus, -a, -um adj. îndoit, încovoiat, revărsa, a exista din belşug, a fi plin de,
curbat a avea cu prisosinţă
recusatio, -onis s.f. refuz; (jur.) pro- redux, -cis adj. întors, readus, reve-
test, reclamaţie nit
REF-REG 17
4
refectio, -onis 5./ refacerea puteri- refrene, -are, -avi, -atum vb.L aînfrina,
lor, înviorare, convalescenţă, repaus a reţine, a opri
refello,-ere,-felii,-falsum vb.L a com- refrico, -are, -fricui, -fricalum vb.L a
bate; a dezminţi freca din nou, a zgîndări; (fig.) a re-
refero, referre, retuli, relatum vb.L a deştepta, a reînnoi
lua cu sine; a duce inappi; a aduce; refrlgeratio, -onis s.f. răcorire
a restitui; a relata, a raporta, a repro- refrigero, -are, -avi, -atom vb.L a răci,
duce; a reaminti a răcori; (fig.) a slăbi
refert, referre, retulit vb. impers. este refringo, -ere, -fregi, -fractura vb.L a
de luat aminte, interesează; e impor- sparge, a sfărîma, a fringe; (fig.) a
tant înfringe, a dobori
refertus, -a, -iun adj. plin de, bogat in, refugio, -ere, -fugi, -fugilum vb.L şi
abundent vb.L a fugi înapoi, a se retrage, a evita,
reficio, -ere, -feci, -fectum vb.L a re- a se refugia
face, a restabili refugium, -ii s.n. refugiu, loc de scăpa-
refigo, -ere, -fixi, -fixum vb.L a smulge, re, adăpost
a desprinde, a scoate (ceva fixat); a refundo, -ere, -fudi, -fusnm vb.L a
desfiinţa, a îndepărta, a suprima revărsa; a împrăştia; a restitui; a
refingo, -ere, -finxi, -fie t u m vb.L a respinge
plăsmui din nou, a remodela, a da o
refuto, -are, -avi, -atum vb.L a comba-
formă nouă, a închipui
te, a respinge, a dezminţi, a nega
reflecto, -ere, -flexi, -flexum vb.L a
întoarce înapoi, a întoarce din nou regaliter'arfv. regeşte, ca un rege
gindul, mintea; a reflecta regenera, -are, -avi, -atum vb.L a face
refluo, -ere, -fluxi, -fluxum vb.i. a să trăiască din nou, a reproduce, a
curge înapoi, în sens contrar; a-şi re- regenera
trage apele regia, -ae s.f. reşedinţă regală, palat;
reformalio, -onis s.f. transformare, familie regală, putere regală
reînnoire regie adv. regeşte, ca un rege
reformidatio, -onis s.f. temere, frică, regimen, -inis s.n. cîrmă; conducere,
spaimă cîrmuire
reformido, -are, -avi, -atum vb.L a se regina, -ae s.f. regină, stăpină, princi-
înspăiminta, a se înfricoşa, a se teme pesă
reforme, -are, -avi, -atum vb.L a reface regio, -onis s.f. direcţie, linie; regiune,
refractarius, -a, -um adj. nesupus, ţinut; graniţă, hotar
îndărătnic, refractar regionatim adv. pe regiuni
refragor, -ari, -atus sum vb.Ldep, a se regius, -a, -um adj. regesc
opune, a fi de altă părere, a se împotrivi regnator, -oris s.m. domnitor, rege,
stăpîn
175 REG-REM
regno, -are, -avi, -atom vb.t a domni, religiosus, -a, -um adj. religios, pios,
a fi stăpîn, a fi rege sacru; superstiţios; venerabil, sfînt;
regnum, -i s.n. domnie, putere, condu- cinstit, conştiincios
cere; regat, imperiu, domeniu relinquo, -ere, -liqui, -llctum vb.L a
rego, ^ere, rexi, rectum vb.t a cîrmui, lăsa în urmă, a părăsi
a conduce, a guverna, a stăpîni reliquiae, -arum s.f.pl. resturi, ră-
regredior, -gredi, -gressus sum vb.L măşiţe, relicve
dep. a merge înapoi, a se întoarce; a reliquus, -a, -um adj. ce rămîne, rest;
reveni; a se retrage, a se înapoia (lapi) ceilalţi
regressus, -us s.m. mers înapoi, reîn- reluctor, -ari, -atus sum vb.i dep. a se
toarcere, revenire, regres, (jur.) re- împotrivi
curs remaneo, -ere, -mansi, -mansum vb.i.
regula, -ae s.f. linie, riglă, scindură a rămîne, a dura
dreaptă; (fig) regulă, normă remansio, -onis s.f. rămînere, şedere
reicio, -ere, -ieci, -iectum vb.t. a arunca într-unloc, locuire
înapoi, a respinge, a alunga, a în- remedium, -ii s.n. leac, remediu
depărta remeo, -are, -avi, -atum vb.L ş vb.t a
reiectio, -onis s.f. respingere se întoarce iarăşi, a reveni
relatio, -onis s.f. raportare, expunere, remex, -igis s.m. vîslaş
relatare; restituire remlgium, -ii s.rt rind de vîsle, vîslire,
relator, -oris s.m, referent navigaţie
relatus, -us s.m. expunere, raport remitto, -ere, -misi, -missum vb.t a
relaxatio, -onis s.f. uşurare, destin- trimite înapoi; a destinde; a slăbi; a
dere, relaxare reduce, a înceta; a trece peste; a ierta,
relaxo, -are, -avi, -aturn vb.t. a se a îngădui
destinde, a se uşura, a se odihni, a se remollio, -ire, -ivi, -itum vb.t a
recrea; a slăbi înmuia; (fig.) a îndupleca
relegatio, -onis s.f. exilare, îndepărtare rcmoranien, -inis s.n intîrziere; piedică
relego , -are, -avi, -atum vb.L a trimite remoror, -ari, -atus sum vb.L şi vb.t
departe; a exila, a izgoni dep. a întîrzia, a amina; a reţine; a
relego , -ere, -legi, -Iectum vb.t a adu- împiedica; a rămîne, a se opri
na iar, a citi din nou, a relua remotio, -onis s.f. îndepărtare; înlă-
relevo, -are, -avi, -atum vb.L a ridica turare, alungare
iarăşi, a înălţa; a uşura, a despovăra; a removeo, -ere, -movi, -moturn vb.t a
potoli pune din nou în mişcare; a îndepărta,
relictio, -onis i. / părăsire a înlătura; a întîrzia; a desfiinţa, a su-
religio, -onis s.f. religiozitate, pieta- prima
te, credinţă către zei; ceremonie, remuneraţie, -onis s.f. răsplată, re-
obiecte sacre, obligaţii sacre compensă
REM-REP 17
6
rcmuneror, -ari, -atus sum vb.Ldep. a reperio, -ire, repperi, repertum vb.L a
l " 'l răsplăti regăsi, a intîlni; a descoperi, a afla, a
remus, -i s.m vîslă- găsi; a recunoaşte; a aprecia
renascor, -naşei, - natus suin vb.L dep. repertor, -oris s.m. autor, inventator,
a renaşte descoperitor
renes, -ium s.mpL rinichi repetitio, -onis s.f. repetare; (jur.) re-
renideo, -ere, -nidui vb.Ldep. a strălu- clamaţie
ci; (fîg.) a străluci de bucurie; a se repeto, -ere, -ivi, -itum vb.L a căuta
bucura, a ride din nou, a reîncepe, a relua; a rechema
renilor, -niti, -nisus sum vb. L dep. ase Xîn amintire), a reaminti, a evoca; a
opune, a se împotrivi reclama, a cere înapoi; a repeta
renodo, -are, -avi, -atum vb.L a dez- repleo, -ere, -plevi, -pletum vb.L a um-.
noda; a dezlega ple din nou; a împlini, a completa
renovatio, -onis s.f. reînnoire, reno- replicatio, -onis s.f. revenire în ace-
vare laşi punct; replică; repetiţie
renovo, -are, -avi, -atum vb.L a reîn- replico, -are, -avi, -atum vb.L a îndoi,
noi; a înviora, a reîmprospăta a apleca îndărăt; a răscoli; a răsfringe;
rennntio, -are, -avi, -atum vb.L a (fig.) a desfăşura in minte
anunţa iarăşi; a înştiinţa, a raporta; a repo, -ere, repsi, reptum vb.L a se tîrî;
renunţa; a denunţa a se strecura, a se furişa,
renuto, -are, -avi, -atum vb.L a se opu- repono, -ere, -sui, -situm vb.L apune
ne, a se împotrivi; a refuza din nou, a pune la loc, a repune; a
renutus, -us s.m. refuz pune la o parte, a pune la păstrare; a
reor, reri, ratus sum vb.t dep. a socoti, depune; a părăsi, a da jos
a crede reporto, -are, -avi, -atum vb.L a aduce
reparo, -are, -avi,'-atum vb.L a re- înapoi, a dobîndi; a vesti, a raporta, a
dobîndi, a reînnoi, a reface aduce ca răspuns
repello, -ere, reppuli, repulsum vb.L reposco, -ere, repoposci, reposcitum
a împinge înapoi, a respinge; a vb.L a cere înapoi, a pretinde
îndepărta, a alunga repositus, -a, -um adj. aşezat la o
rependo, -ere, -pendi, -pensum vb.L parte; depărtat, retras
a da, a plăti, a răsplăti, a răscumpăra repostor, -oris s.m. restaurator
repens, -ntis adj. neaşteptat, nepre- repraesentatio, -onis s.f. reprezenta-
văzut; nou, deodată re, înfăţişare înaintea ochilor; plata în
rcpentinus, -a, -um adj. neaşteptat, numerar
neprevăzut, surprinzător repraescnto, -are, -avi, -atum vb.L a
repercussus, -us s.m. respingere; re- pune în faţa ochilor, a înfăţişa, a
flectare; ecou reînvia; a executa pe dată, a îndeplini
177 REP-RES
reprehendo, -«re,-di, -sum vb.L aprin- res,rei s.f. lucru, împrejurare, motiv,
de, a apuca; a opri; a dojeni, a critica, cauză, fapt, realitate, împrejurare, si-
a imputa tuaţie; treabă, afacere, chestiune, in-
reprehensio, -onls s.f. reproş, critică; teres, avantaj; stat, republică; viaţă
combatere politică, subiect
reprehenso, -are, -avi, -atum vb.L a resarclo, -ire, -sarcl, -sartum vb.L a
ţine pe loc, a opri cîrpi, a drege, a repara (o pagubă)
reprehensor, -oris s.m. critic, cel care rescindo, -ere, -scldi, -scissum vb.L
îndreaptă a tăia, a sfişia; a distruge, a anula; a
reprimo, -ere, -pressi, -pressum vb.L nimici
a împiedica, a opri, a respinge, a stăvi- rescribo, -ere, -scripsi, -scriptum
li, a înăbuşi, a reprima vb.L şi vb.t. a răspunde în scris, a scrie
repto, -are, -avi, -atum vb.L asetîri;a din nou, a înscrie; a restitui o sumă
- merge încet rescriptum, -i s.n. răspuns în scris; or-
repudiatio, -onis s.f. respingere din
repudio, -are, -avi, -atum vb.t. a reseco, -are, -secui, -sectum vb.L a
respinge; (jur.) a-şi alunga soţia tăia, a reteza, a înlătura
repudium, -ii J.H. alungarea soţiei; di- reservo, -are, -avi, -atum vb.t. a pune
vorţ; respingere deoparte, a păstra, a excepta, a rezerva
repngnanter adv. în silă, cu dezgust, resideo, -ere, -sedi, -sessum vb.L a
fără plăcere şedea, a sta, a locui, a rămîne
repugne,-are,-avi,-atum vb.L a lupta resido, -ere, -sedi,'-sessum vb.L a se
contra, a opune rezistenţă, a se împo- aşeza, a se potoli; a da înapoi, a înceta
trivi, a rezista residuus, -a, -mu adj. rămas, rest
repulsa, -ae s.f. nereuşită, insucces, residuum, -i s.n. ceea ce rămîne, rest,
respingere, refuz, eşec rămăşiţe, reziduu
repulsus, -a, -um part.pt. (v. repello) resigna, -are, -avi, -atum vb.L a deschi-
şi adj. respins, îndepărtat de (peceţile); a anula
reputaţie, -onis s.f. considerare, exa- resilio, -ire, -silui vb.L a sări înapoi; a
minare, cercetare, studiere se retrage
reputo, -are, -avi, -atum vb.t a socoti, resisto,-ere,restiti,restitum vb.L ase
a examina, a reflecta opri; a se opune; a rezista
requies, -etis s.f. linişte, repaus, resolvo, -ere, -solvi, -solutum vb.L a
odihnă desface, a dezlega; a deschide; a elibe-
requiesco, -ere, -qulevi, -quietnm vb.L ra; a risipi; a rezolva
a se odihni; a se linişti; a se potoli resono, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a
requiro, -ere, -quisivi, -quisitum vb.L răsuna
a căuta, a cerceta, a întreba, a se respectus,-us s.m. privire înapoi; lua-
informa, a cere, a pretinde re în seamă, consideraţie; respect
RES-RET 17
8
179 RET-RIT
ritus, -us s.m. obicei religios; rit, da- rotatio, -onis s.f. rotire, mişcare ta cerc
tină, obicei, fel (în formă de roată)
rivalltas, -tis s.f. rivalitate, concurenţă roto, -are, -avi, -atum vb.L a roti, a
rivus, -l s.m. riu, canal; jgheab învîrti
rixa, -ae s.f. ceartă, dispută, luptă rotundo, -are, -avi, -atum vb.L a
robigo (rubigo), -Inls s.f. rugină; rotunji; (fiS-) a împlini
(flg.) trindăvie rotundus, -a, -um adj. rotund, rotun-
roboro, -are, -avi, -a turn r b. t. a in ţări, jit; (fig.) şlefuit, ales, îngrijit
a consolida rubeo,-ere,-«l vb.L a fi roşu, a roşi; a
robur, -oris s.n. stejar, lemn tare; (fig.) se ruşina
tărie, putere, forţă ruber, rubra, rubrum adj. roşu
robustus, -a, -um adj. de stejar, (flg.) rubetum,-i s.n. rugdemure,mărăciniş
tare, puternic, viguros, curajos rubicundus, -a, -um adj. roşu, stacojiu
rodo, -ere, roşi, rosum vb.L a roade; a rubor, -oris s.m. roşcată, culoare
vorbi de rău, a bîrfi, a ponegri roşie; ruşine, necinste, dezonoare
rogatio, -onls s.f. cerere, petiţie; pro- rubrica, -ae s.f. cretă roşie; linie tra-
iect, propunere; întrebare sată cu roşu; rubrică
rogator, -oris s.m. cel care propune o rubus, -l s.m. măceş
lege rudens,-tis s.m. odgon, fringhie, funie
rogatus, -us s.m. întrebare; cerere; rudimentum, -i s.n. prima încercare,
rugăminte probă, început, debut, ucenicie
rogo, -are, -avi, -atum vb.L a întreba; rndls1, -e adj. nelucrat, brut, neşlefuit,
a cere informaţii; a consulta; a se in- necultivat, ignorant, necioplit, gro-
teresa; (jur.) a ţine alegeri; a face re- solan, rudimentar
crutări; a chema rudis , -is s.f. băţ, varga
rogus, -i s.m. rug; mormînt rado, -ere, -ivi, -itum vb.L a striga, a
rorarii, -orum s.mpL soldaţi uşor urla, a zbiera; a mugi, a rage
înarmaţi rudus, -eris s.n. moloz, dărîmături
roro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a ruga, -ae s.f. zbîrcitură, încreţitură;
cădea rouă; a picura; a fi ud; a bura (fig.) severitate, grijă
ros, roris s.m. rouă; (fig.) picătură ruina, -ae s.f. năruire, prăvălire, ruină,
roşa, -ae s.f. trandafir decădere, distrugere, pieire
rosarium,-ii s.n. grădină de trandafiri ruinosus, -a, -um adj. ruinat; gata să
roseus, -a, -um adj. trandafiriu se dărime
roşiră, -orum s.n.pL tribună a oratori- rumino, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L
lor în forul roman a rumega
rostrum, -l s.n. cioc, bot încovoiat rumor, -oris s.m. zgomot, zvon; opinie
rota, -ae s.f. roată, orbită publică, reputaţie
181 RUM-RUT
rumpo, -ere, rupi, ruptum vb.t a rupe, rustice adv. ţărăneşte; grosolan
a sparge; a strica; a întrerupe rustkitas, -tis s.f. viaţă de ţară; simpli-
ruo, mere, rui, nitum vb.i. şi vb.t a tate, stîngăcie
se repezi, a se năpusti, a năvăli, a rusticus1, -a, -um adj. ţărănesc, de
răsturna, a răscoli, a scormoni ţară, rustic; necioplit, grosolan
rupes, -îs s.f. stîncă, peşteră rusticus2, -i s.m. ţăran
ruptura, -ae i./ rupere, fringere, rup- rutilo, -are, -avi, -atum vb.L a vopsi în
tură roşu; a străluci ca aurul
rursus adv. înapoi, în urmă; din nou, rutilus, -a, -amadj. galben-auriu; roşia-
iarăşi tic
rus, ruris s.n. ogor, cimp, ţinut de la rutrunv, -i s.n. sapă, lopată, cazma, hirleţ
ţară; (fig.) bădărănie, grosolănie
sabnlum, -i s.n. nisip sagacitas,-atis 5./ascuţime a minţii, a
saccns, -i s.m. sac simţurilor; pătrundere
sacer, -era, -crom adj, consacrat zei- sagaciter adv. pătrunzător, ascuţit/
lor; sflnt subtil
sacerdos, -otis s. m. şi s.f. preot, preo- sagax, -acis adj. cu miros fin; pă-
teasă trunzător (la minte); ascuţit, ager,
sacerdotium, -ii s.n. preoţie iscusit
sacramentum, -i s.n. jurămînt de cre- sagjo, -ire, -ivi, -itnm vb.i. a mirosi de
dinţă, angajament departe; a presimţi
sacrarium, -U s.n. sanctuar, loc sfînt sagitta, -ae s.f. săgeată
sacratus, -a, -om adj. sfinţit, consa- sagltto, -are, -avi, -atum vb.t. a arunca
crat săgeţi
sacrificatio, -onis s.f. jertfă; ceremo- sagum, -i s.n. pelerină, manta de război
nie religioasă, sacrificare sal, salis s.m. sare; (fig.) fineţe, spirit,
sacrtfichim, -li s.n. sacrificiu; jertfă umor, glumă
sacrifico, -afe, -avi, -atum vb.i. şi salarium, -ii s.n. tainul în sare; soldă,
vb.t. a aduce jertfă, a face un sacri- salariu
ficiu salax, -acis adj. dezmăţat, desfrinat
sacrilegium, -ii s.n. profanare, sacrilegiu salina, -ae s.f. salină
sacro, -are, -avi, -atum vb.i, a consa- salio, -ire, salul, saltum vb.L a sări, a
cra; a promite zeilor; a sfinţi sălta, a dansa
sacrosanclus, -a, -um adj. sfînt; invio- sallio, -ire, -ivi, -itum vb.L a săra
labil; de neatacat saliva, -ae s.f. salivă, scuipat
saeculum, -i S.TL generaţie; timp; saltx, -icis s.f. salcie
epocă; secol salsus, -a, -um adj. sărat; (fig.) spiri-
saepe adv. adesea tual
saepes -is s.f. gard saltator, -oris s.m. dansator
saepio, -Ire, saepi, sacptum vb.i a saltatrix, -icis s.f. dansatoare, balerină
îngrădi; a imprejmui saltalus, -us s.rn. dans
saeptum, -i s.n. ocol, împrejmuire; salto, -are, -avi, -atum vb.t a dansa
staul, stînă sal tuş1, -us s.m. săritură, salt
saevio, -ire, -ii, -itum vb.i. a se înfuria, saltus , -us s.m. pas, defileu, trecătoa-
a se dezlănţui re; munte păduros; păşune, plai
saevus, -a, -um adj. furios, crud, vio- saluber, -bris, -bre adj. sănătos; (fig.)
lent, sălbatic salutar, folositor
183 SAL - SAT
salubritas, -tis adj. s.f. salubritate, sanies, -ei s.f. puroi, scursoare; sînge
sănătate, bunăstare stricat
salum, -I s.n. largul mării; mare sanitas, -atis s.f. sănătate; bun simţ;
salus, -utls s.f. sănătate; bine; salutări, judecată sănătoasă; raţiune; cum-
complimente pătare
salutaris, -e adj. folositor, salutar sano, -are, -avi, -atum vb.L a însă-
salutatio, -onis s.f. salutare, salut nătoşi, a vindeca; a asana
saluto, -are, -avi, -atom vb.L a saluta, sanus, -a, -um adj. sănătos
a prezenta omagii sapiens, -tis adj. înţelept, priceput, fi-
salve adv. bine, în bună stare, cum tre- losof
buie sapientla, -ae s.f. judecată, înţelepciu-
salve imperativ (v. sah-eo) te salut! sa- ne; prudenţă, învăţătură
lutare! sapio, -ire, -ii vb.L a cugeta, a fi
salveo, -ere vb.Ldep. a fi sănătos înţelept, a judeca
salvus, -a, -am adj. sănătos, nevă- sapo, -onis s.m. săpun
tămat, teafăr, in bună stare sapor, -oris s.m. savoare, gust al buca-
sanatio, -onis s.f. vindecare, sănătate telor
sancio, -ire, sanxi, sanctum vb.L a sarcina, -ae s.f. bagaj, povară, sarcină
consfinţi, a întări, a decreta, a opri; a sarcinarius, -a, -um adj. îngreunat,
sancţiona, a pedepsi, a interzice împovărat
sancte -adv. cu sfinţenie, cu pietate sarmentum, -i s.n. mlădiţă, ramură
sanctimonia, -ae s.f. pietate, sfinţenie; tinără
cinste, nevinovăţie satiatus, -a, -um adj. sătul
sanctfo, -onis s.f. sancţiune, sancţiona- satietas, -atis s.f. saţietate, îndestulare
rea unei legi satio , -are, -avi, -atum vb.L a satura;
sanctitas, -atis s.f. pietate, castitate, (fig.) a îndestula; a satisface
sfinţenie; onestitate; caracter sfin t, in- satio , -onis s.f. semănare, sădire,
violabil plantare; semănături
sanctus, -a, -um adj. sfint, inviolabil, sa tis adv. destul, îndeajuns
neprihănit, cast, curat satisdatio, -onis x/(/wr) garanţie, cauţiune
sane adv. cu mintea întreagă; cuminte; satisfacio, -ere, -feci, -factura vb.L
desigur, într-adevăr a satisface; a se achita, a plăti; a da
sanguino, -are, -avi, -atum vb.L a sin- satisfacţie, a cere scuze
gera satisfacţie, -onis s.f. satisfacţie; repa-
sanguinolentus, -a, -iun adj. insinge- raţie, scuze; (jur.) pedeapsă, ispăşire,
rat, plin de singe despăgubire
sanguis, -inis s.m. sînge; înrudire de satius adj. (v. satis) mai bine; mai po-
sînge; neam, rudenie trivit; de preferat
SAT - SCI 18
4
sator, -oris s.m. semănător; creator, scatebra, -ae s.f. ţişnire; apa care
autor saturitas, -atis s.f. saturaţie; ţîşneşte
belşug, scateo, -ere vb.L a ţtşni, a mişuna; a fi
abundenţă plin de
saturo, -are, -avi -alura vb.t. a sătura sceleratus, -a, -um partpf. (y. scelero)
satus 1, -a, -um portpf. (v. sero) şi adj. şi adj. criminal, ticălos, nelegiuit, sce-
născut, ieşit satus2, -ns s.m. lerat
însămînţare, semăna- scelero, -are, -avi, -atum vb.t. a profa-
re; (fig.) naşterea; neamul; originea na, a pîngări
sauciatio, -onis s.f. rănire saucio, scelus, -eris s.n. crimă, nelegiuire
-are, -avi, -atum vb.t. a răni saucius, sceptrum, -i s.n sceptru, toiag de
-a, -iun adj. rănit; atacat; stăpinitor; tron
vătămat; lovit, izbit saxosus, -a, -uni schema, -atis s.n. schiţă, desen, figură
adj. pietros, stîncos saxum, -l s.n. schola, -ae s.f. conferinţă, lecţie; scoa-
piatră, bolovan, stîncă scaber, -bra, lă, discuţie filozofică, doctrină
-iun adj. aspru, zgrunţuros, scholasticus, -a, -um adj. şcolăresc; ce
neregulat; murdar, slinos ' scabies, -ei ţine de şcoală
s.f. riie, mîncărime; lepră scabo, scolasticus, -i s.m. retor, profesor, ora-
-ere, scabi vb.t a scărpina, a tor, şcolar
zgîria scaena, -ae s.f. scenă; scienter adv. cu ştiinţă, cu iscusinţă; cu
înscenare; văzul pricepere, în cunoştinţă de cauză
lumii scientia, -ae s.f. ştiinţă, cunoaştere
scaenkus, -a, -iun adj. de teatru, teatral scilicet adv. desigur, fireşte, adică, bi-
scaenicus, -i s.m. actor scaevus, -a, neînţeles
-um adj. stingaci, din scindo, -ere, scidi, scissum vb.L a des-
stingă scalpo, -ere, -psi, -ptum vb.t. pica, a tăia, a rupe; a scinda, a despărţi
a zgîria, scintilla, -ae s.f. scînteie
a sculpta; a grava scalprum, -i s.n. scintillo, -are, -avi, -atum vb.L a scînte-
cuţit, daltă, briceag, ia, a străluci
bisturiu scio, -ire, scivi, scitum vb.L a şti
scalptor, -oris s.m. sculptor; gravor sciscitor, -ari, -atus sum vb.l.dep. a
scalptura, -ae s.f. sculptură; gravură cerceta; a se informa, a căuta să afle
scando,-ere,-di,-suni vb.l ŞL vb.t ase scisco, -ere, scivi, scitum vb.t. a căuta
sui; a se urca scapha, -ae s.f. barcă, să ştii; a hotărî; a.decreta, a decide
luntre, corabie scite adv. cu ştiinţă, cu iscusinţă, cu
mică dibăcie
scapulae, -anim s.f.pL umeri scitum, -i s.n. şi scitus, -us s.rn.
scarabeus, -i s.m. gîndac, insectă hotărire, decret, decizie
185 SCI-SEC
scitys, -a, -um adj. şi partpf. (v. scio) secessio, -onis .ţ. (/retragere; despăr-
ştiut, cunoscut; instruit, informat, pri- ţire, separare; secesiune
ceput, învăţat; spiritual scopulus, -i secessus, -us s.m. separare, izolare, re-
s.m. stîncă; (fig.) piedică, tragere; loc retras
pericol, primejdie scopus, -i s.m. seclns (setius, sequius) adv. comp. (v.
ţintă, scop scordalia, -ae s.f. ceartă, secus) altfel decît trebuie; mai puţin;
dispută scortator, -oris s.m. om mai rău
desfrinat scortum, -l s.n. piele; secludo, -ere, -clusi, -clusum vb.L a
femeie desfri- închide; a izola, a separa; a despărţi, a
nată, prostituată scriba, -ae s.m. îndepărta
scrib, secretar, grefier, seco, -are^secui, sectum vb.L a tăia, a
copist spinteca, a sfîşia, a diseca; a divide; a
scribo, -ere, scripsi, scriptum vb.L a scrie dezmembra; a despărţi
scriptor, -oris s.m. scriitor, autor, co - secretlo, -onis s.f. separare; despăr-
pist ţire; desfacere
scriptum, -i s.n. scris, text; scrieri secretam, -l s.n. retragere, singurătate,
scriptura, -ae s.f. scris; felul de a scrie loc retras, izolat, secret, tainic, ascuns
scrupulosus, -a, -umt adj. pietros; secretos, -a, -um adj. separat, deose-
aspru, spinos; (fig,) minuţios, pedant, bit, distinct; retras, tainic
scrupulos secta, -ae s.f. direcţie, cale, drum în
scrupulum, -i s.n. pietricică ascuţită, viaţă; partid politic; sectă
cantitate mică, fărîmă, dram; (fig.) ne- sectio, -onis s.f. tăiere, amputare,
dumerire; grijă; scrupul scrutatk), secţionare
sector, -ari, -atussum vb.Ldep. a urma,
-onis s.f. cercetare minuţioasă; scrutare
a însoţi; a urmări, a alerga
scrutor, -ari, -atus sura vb.Ldep. a cer-
secundarius, -a, -um adj. de calitatea
ceta minuţios, a scotoci sculpo, -ere, a doua, secundar
-psi, -ptum vb. t. a sculpta, secundo , -are, -avi, -atum vb.L a favo-
agrava riza, a ajuta; a fi prielnic
sculptor, -oris s.m. sculptor secundo adv. apoi, in al doilea rînd;
sculptura, -ae s.f. sculptură, gravură imediat după
scurra, -ae s.m. bufon, măscărici secundum prep. (cu ac.) îndată după,
scurriliter adv. caraghios, glumeţ conform cu, după; (jur.) în avantajul,
scutum, -l s.n. scut sebum, -i s.n. în favoarea
grăsime seccdo, -ere, -cessi, -cessum secundus, -a, -um adj. următor, al doi-
vb.L a se da la o parte, a se retrage; a se lea, secund; (fig.) favorabil, norocos,
separa, a se despărţi fericit, prosper
secure adv. fără grijă, liniştit
SEC - SEN 18
6
secnris, -îs s.f. secure, topor; (fig.) pu- segnitia, -ae s.f. trindăvie, lene
tere, stăpînire segrego, -are, -avi, -atum vb.L a sepa-
securitas, -alis s.f. siguranţă, linişte, ra, a îndepărta, a izola segrex, -egis
lipsă de griji adj. izolat seiunclio, -onis s.f.
securus, -a, -um adj. desigur, fără separare seiungo, -ere, -iunxi,
frică, fără grijă; liniştit -iunctum vb.L a
secus1 adv. altfel decît trebuie separa, a despărţi, a deosebi seligo,
secus2 s.n. (indecL) sex (bărbătesc, fe- -ere, -legi, -lecturn vb.L a alege semel
meiesc) adv. o dată, o singură dată; conj.
şed con), dar, însă îndată ce
sedatio, -onis s.f. liniştire, calmare semen, -inis s.n. săminţă; neam, se-
sedatus, -a, -uni adj. liniştit, calm, po- minţie; principiu, cauză, izvor
tolit, aşezat sementis, -is */ semnătură
sedeo, -ere, sedi, sessum vb.L a şedea semestris, -e adj. de şase luni semi
sedes, -is s.f. scaun, tron; aşezare, patticulă inseparabilă jumătate,
reşedinţă, locuinţă, sălaş, loc central, pe jumătate
sediu semibarbams, -a, -iun adj. pe jumăta-
sedimentum, -i s.n. aşezare (lăsare în te barbar
jos, la fund); afundare semideus, -i s.m. şi s.f. semizeu
seditio, -onis s.f. separare, dezbinare; semifactus, -a, -um adj. pe jumătate
ceartă; revoltă, răzvrătire făcut, neterminat
sediliosus, -a, -um adj. turbulent, ne- semihora, -ae s.f. jumătate de oră
liniştit, răzvrătit seminarium, -fi s.n. pepinieră; (fig) sursă
sedo, -are, -avi, -aluni vb.L a aşeza, a seminator, .oris s.m. semănător, au-
potoli; a calma, a linişti tor, creator
seduco, -ere, -duxi. -ductum vb.L a tra- semino, -are, -avi, -atum vb.L a
ge la o parte, a despărţi; a separa, a semăna; a produce, a crea, a da naştere
îndepărta semisomnus. -a, -um adj. pe jumătate
seductus, -a, -um adj. retras, depărtat, adormit
separat semotus, -a, -um adj. şiparLpf. (v. se-
sedulus, -a, -um adj. silitor, conştiin- moveo) departe de, retras; (fig.) se-
cios, zelos, harnic cret semoveo, -ere, -movi, -motum
seges, -etis s.f. semănătură, ogor vb.t. a
semănat; lan, recoltă; cîmp, ogor; îndepărta
(fig.) mulţime, droaie semper adv. totdeauna, mereu
segmentam, -i s.n. bandă; zonă; seg- senator, -oris s.m. senator, membru al
ment senatului senatus, -us
segniter adv. lînced, molatic; trîndav, s.m. senat
indolent, leneş; moale
187 SEN-SER
servitus, -utis s.f. sclavie, supunere, sigillum, -i s.n. figură mică in relief;
servitute servo, -are, -avi, -atum pecete, sigiliu
vb.L a observa; signator, -oris s.m. cel care pune sigi-
a păzi; a urmări; a păstra, a conserva; liul, semnatar
a salva, a scăpa servus, -i s.m. signiflcaDS, -ntis adj. limpede, clar,
sclav sesqui odv. o dată a jumătate expresiv
sessilis, -e adj. pe care se poate şedea signiflcatia, -ae s.f claritate, limpezi-
sessio, -onis s.f. şedere, reşedinţă; re, expresivitate
oprire; sesiune, şedinţă sessor, -orb significatio, -onis s.f. vestire, anun-
s.m cel care sade; spectator ţare; aprobare; semnificaţie
sestertium, -ii s.m. sesterţ (monedă signiflco, -are, -avi, -atum vb.L a da de
de argint) veste, a anunţa; a înştiinţa dinainte; a
severitas, -atis s.f. seriozitate; aspri- prevesti; a însemna
me, severitate severus, -a, -um adj. signo, -are, -avi, -atum vb.L a însem-
serios, aspru, na cu un semn, a marca; a pecetlui, a
crud, neînduplecat, sever sex num. sigila; a întipări
şase sexus, -us s.nt sex si conj. signum, -i s.n. semn, semnal; podoabă;
dacă, în caz că, şi dacă sibi'lo, -are, drapel
-avi, -atum vb.L şi vb.L a silentium, -U s.n. tăcere; (fig.) linişte,
şuiera, a fluiera sibilus, -i s.m. repaus, inactivitate
şuierat sic adv. astfel sica, -ae s.f. sileo, -ere, -ui vb.L şi vb.L a tăcea
pumnal sicarius, -ii s.m. bandit, siler, -eris s.n. răchită, papură
asasin siccitas, -atis s.f. uscăciune, silex, -icis s.n. -cremene, piatră tare;
secetă sicco, -are, -avi, -atum vb.L a stincă
usca, a silva, ae s.f. pădure; (fig.) grămadă,
secătui siccus, -a, -um adj. uscat, mulţime, cantitate mare
secetos; (fîg.) siivester, -tris, -tre adj. împădurit; de
cumpătat, sobru pădure
sicut adv. aşa cum, precum, ca şi cum simia, -ae s.m. maimuţă
siderus, -a, -um adj. înstelat, strălucitor, similis, -e adj. asemănător, la fel
scînteietor sido, -ere, sedi, sessum similiter adv. la fel, în mod asemă-
vb.L a se aşeza; nător
a se prăbuşi; a se lăsa la fund sidus, similitudo, -inis s.f. asemănare
-eris s.n. stea, astru, constelaţie; simplex, -plicis adj. unul singur, unic;
(fig.) anotimp, vreme simplu, natural; (fîg.) inocent, curat,
sincer
simplidtşs, -atis s.f simplitate, nevino-
văţie, sinceritate
189 SIM-SOC
•L
;
SOD-SOR 19
0
sodalis, -iss.m. tovarăş, camarad, co- solor, -ari, -atus suni vb.ldep.
leg, prieten aconso-, la, a mîngiia, a uşura
sodalitas, -atlss.f. camaraderie, prie
- solstitium, -11s.n. solstiţiu
tenie, colegialitate; solidaritate, -so solum1, -i s.n. temelie, pămînt, sol;
cietate; asociaţie, reuniune întindere, ţară
sol, soliss.m. soare solum adv. numai
solaciiun, -11s.n. şi solamen, -iss.n. solns, -a, -umadj. singur, singuratic
consolare, mîngiiere solnte adv. liber, în voie, alene, fără
solarls, -e adj. solar osteneală, uşor
solator, -oriss.m. consolator solutio, -oniss.f. descompunere, desfa -
soleo, -ere, -itus snm vb.ldep. a cere, slăbire, dezagregare; libertate;
obişnui, a avea obiceiul, a se obişnui soluţie, rezolvare, explicare
soliditas, -atiss.f. consistenţă, soliditate, solutns, -a, -umdezlegat, desfăcut; -li
tărie ber, descurcăreţ; îndemînatic; neîn -
solido, -are, -avi, -atomvb.t a întări; a grădit
consolida. soivo, -ere, solvi, solutum vb.L a desfa-
solidus, -a, -umadj. solid, tare;(fîg.) ce, a dezlega; a topi; a destinde, a
temeinic, puternic; real elibera; a achita, a plăti (o datorie)
solitarius, -a, -omadj. singuratic, izo- somnifer, -era, -erumadj. adormitor,
lat, singur, solitar somnifer
solitudo, -iniss.f. singurătate somnium, -iis.n. vis, închipuire, nălu -
sollemne, -iss.n solemnitate, ceremo - cire; somn
nie religioasă; datină, obicei somnus,-i s.m. somn, odihnă
sollemnis, -e adj. care se intîmplă o sono, -are, sonul, sonitum vb.L şi vb.L
dată pe an, anual; solemn, de sărbătoa - a suna, a răsuna, a cinta; a celebra
re; sfînt sonor, -oriss.m. sunet, zgomot; sonor
sollemnitas, -atiss.f. solemnitate, ce- sonus, -i s.m. sunet, ton, cîntec
remonie sophus, -is.m. înţelept
sollertia, -aes.f. dibăcie, abilitate, iscu
- sopio, -Ire, -Ivi, -itumvb.t. a adormi; a
sinţă, pricepere, ingeniozitate amorţi; a linişti, a potoli
sollicitatio, -oniss.f. instigare, aţîţare, sopor, -oriss.m. somn adine; toropea -
provocare lă, amorţire; letargie; moarte
sollicito,-are,-avi,-atumvb.L a mişca soporifer, -era, -erumadj. aducător
tare, a zgudui; a tulbura, a agita; aţîţa, de somn; narcotic
a îndemna sorbeo, -ere, -uivb.L a sorbi, a înghiţi;
sollicitudo, -iniss.f. grijă;nelinişte a absorbi
sollicitus, -a, -umadj. agitat, tulburat, sorbitio, -oniss.f. sorbitură; fiertură,
neliniştit, îngrijorat ciorbă, zeamă
191 SOR-SPI
sordeo, -ere, -ui vb.l a fi murdar, a fi species, -ei s./ privire, vedere; aspect,
dezgustător, a fi slinos înfăţişare, fel particular; vedenie,
sordes, -is s.f. murdărie, negreală; închipuire, arătare, aparenţă; ideal,
zgircenie, meschinărie, josnicie; mize- idee; figură, chip
rie; zdrenţe; lături specimen, -inis s.n. probă, dovadă;
sordide adv. meschin, josnic; trivial pildă, model, exemplu
sordidus, -a, -um adj. murdar; josnic, speciosus, -a, -um adj. frumos, arătos;
demn de dispreţ; dezgustător; mizera- strălucitor, măreţ, pompos
bil, de condiţie joasă, de neam prost, spectaculara, -i s.n. spectacol (de tea-
neînsemnat; trivial, sordid tru, de circ); privelişte (din natură);
soror, -oris s. f. soră tribună (locul de unde se poate privi)
sors, -tis s.f, tragere, la sorţi; oracol, spectator, -oris s.m. privitor, observa-
profeţie; soartă, destin; categorie so- tor; spectator
cială, rang specto,-are,-avi,-atum vb. L a privi, a
sortilegus, -i s.m. profet, ghicitor băga de seamă, a cerceta; a lua în
sortior, -iri, -itus sum vb.L şi vb.L dep. seamă, a considera, a judeca, a apre-
a trage la sorţi; a obţine prin tragere cia; a se orienta
la sorţi, a cîştiga prin voia soartei spectrum, -i s.n arătare, viziune,
sortito adv. din întîmplare, prin voia imagi-. naţie; vedenie, închipuire
soartei specula, -ae s.f. loc de privire, post de
sortitus, -â, -um adj. sortit, hotărit de observaţie; vedenie
soartă speculator, -oris s.m. spion, iscoadă,
sospes, -itis adj. sănătos, teafăr, întreg, cercetaş
voinic, nevătămat; fericit speculor, -ari, -atus sum vb.L şi vb.t.
sospito, -are, -avi, -atum vb.L a păstra dep. a privi în toate părţile, a spiona, a
neatins, a păzi, a ocroti pindi, a iscodi, a observa
spargo, -ere, sparsi, spart uni vb.t. a speculum, -l s.n. oglindă
sparge, a împrăştia în toate părţile, a specus, -us s.m. adîncime, groapă, ca-
răspîndi, a risipi; a stropi, a scălda nal; peşteră
sparus, -i s.m. lance mică spelaeum, -i s.n. vizuină
spatha, -ae s.f. spată (la ţesut); spadă, spelunca, -ae s.f. peşteră, grotă
sabie spero, -are, -avi, -atum vb.L a spera
spatior, -ari, -alus sum vb.L dep. a se spes, spei s.f. speranţă; încredere; pre-
plimba încoace şi încolo; a se întinde sentiment, perspectivă: teamă
spatiosus, -a, -um adj. spaţios, întins, sphera, -ae s.f. sferă; glob; orbită
mare, larg, lung spica, -ae s.f. spic
spatium, -ii s.n. spaţiu, întindere, spiculum, -i s.n. ac, ţeapă; săgeată,
mărime, distanţă; durată suliţă
SPI - SQU 19
2
spina, -ae s.f. spin, ghimpe; (fig.) sponsalia, -fum s.n.pL logodnă
ghimpe în suflet, grijă; şira spinării sponsio, -onis (jur.) angajament so-
spinosus, -a, -um adj. spinos, ţepos; lemn, convenţie; voinţă liberă, impuls
(fig.) greu, încurcat sponsor, -oris s.m. garant
spira, -ae s.f. încolăcire; spirală sponsum, -i s.n. garanţie, angajament
spirabilis, -c - adj. respirabil sponsus , -i s.m. logodnic; mire;
spiramen, -inis şi spiramenlum, -i peţitor
s.n. răsuflătoare, deschizătură, gaură; sponsus , -us s.m, promisiune, angaja-
nară; respiraţie; pauză, repaus ment
spiritus, -us s.m. suflare, suflu, respi- spontaneus, -a, -um adj. spontan, de
raţie, viaţă; spirit, suflet, inspiraţie; bună voie
pasiune; curaj, îndrăzneală sponte adv. cu voia, cu permisiunea (a
spiro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t a mea, a ta, a sa); de la sine, prin sine
. sufla, a respira; a trăi însuşi; spontan; de bună voie, din pro-
spisso, -are, -avi, -atum vb.t a îndesa, prie iniţiativă
a condensa sporas, -dis adj. împrăştiat; aşezat ici
spissus, -a, -um adj. des, condensat; şi colo; sporadic
strins, compact; înţesat, plin; (fig.) spuma, -ae s.f. spumă
greoi, încet spumeus, -a, -um adj. înspumat
splendeo, -ere, -ui vb.L a străluci; a spumo, -are, -avi, -atum vb.L ş. vb.t a
sclipi; (fig.) a se distinge face spumă, a spumega
splendidus, -a, -um adj. străluci- spuo, -ere, spui, sputum vb.L şi vb.t a
tor; (fîg.) măreţ, frumos; ales; scuipa
splendid spurco, -are, -avi, -atum vb.t a mur-
splendor, -oris s.f. strălucire, limpezi- dări, a spurca
me; (fig.) frumuseţe, măreţie, glorie; spurcns, -a, -um adj. spurcat, murdar,
splendoare dezgustător
spoliatio, -onis s.f. jefuire, prădare; sputo, -are, -avi, -atum vb.t a scuipa
răpire; despuiere, dezbrăcare sputum, -i s.n. scuipat, spută
spoliator, -oris s.m. jefuitor, spoliator squaleo, -ere, -ui vb.t a fi acoperit (cu
spolio, -are, -avi, -atum vb.L a jefui, a solzi, cu o crustă, cu rugină); a fi plin
prăda, a deposeda; a spolia de; a fi murdar; a fi înnegrit; a fi în
spolium, -ii s.n. pradă de război; jaf, doliu; a fi necultivat
furt squalide adv. neîngrijit
spondco, -ere, spopondi, sponsum squalidus, -a, -nm adj. şi partpf. (v.
vb.t a promite solemn; (jur.) a garanta, squaleo) aspru, solzos, scorţos; mur-
a răspunde pentru cineva; a se logodi dar; urît; jalnic
spongia, -ae s.f. burete sqnalor, -oris s.m. suprafaţă aspră;
sponsa, -ae s.f. logodnică murdărie, mizerie; rugină; doliu
193 SQU-STO
squama, -ae s.f. solz; scuamă, crustă sterilis, -e adj. steril, sterp; gol, nefo-
stabilimen, -minis s.n. sprijin, reazem lositor
stabilio, -ire, -Ivi, -itum vb.L a sprijini, sterililas, -atis s.f. nerodnicie, steri-
a rezema, a propti litate
slabilLs, -c adj. solid, ânţepenit; stabil, sterno, -ere, stravi, stratum vb.t a
sigur; (fig.) statornic aşterne, a culca la pămînt, a acoperi; a
stabilitas, -atis s.f. stabilitate, tărie, si- potoli
guranţă, durabilitate sternumentum, -i s.n. strănut
stabulum, -i .v.fi. staul, sălaş, grajd; co- sternuo, -ere, -ui vb.L a strănuta
libă sterto, -ere vb.L a sforăi
stadium, -li s.n. stadiu (măsură gre- stigma, -atis s.n. semn cu fierul roşu;
cească de distanfă egală cu cea 200 pată, stigmat
m); stadion (loc de alergare); curse stUla, -ae s.f. picătură
stagno, -are, -avi, -atura vb.L şi vb.L slillo, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t.
(despre ape) a sta pe loc, a se face picătură
mlaştină; (despre pămînt) a fi inun- stilus, -i s.m. ţăruş; condei, stilou;
dat; a stagna (fig.) scris, felul de a scrie, stil
stagnum, -i s.n. mlaştină, baltă stimulatio, -onis s.f. imboldire, aţîţare,
stamen, -inis s.f. fir, fibră stimulare
statim adv. pe loc, pe dată, imediat; stimulo, -are -avi, -atum vb.L a înţepa;
nemişcat, statornic a îmboldi, a îndemna, a aţîţa; a chinui,
statio, -onis s.f. staţiune, loc de oprire; a tortura; a stimula
(mii) post de gardă, pichet de strajă; stimuius, -i s.m. ţepuşă, ghimpe; chin;
loc de ancorare, radă; popas îndemn, stimul
stator, -oris s.m. planton; ordonanţă stinguo, -ere vb.L a stinge
statua, -ae s.f. statuie stipendium, -ii s.n. soldă; impozit, tri-
statumen, -inis s.f. temelie, bază; sche- but
let de construcţie stipulaţie, -onis s.f angajament, obli-
statuo, -ere, -ui, -u turn vb.t. a aşeza, a gaţie, convenţie
face să stea; a construi, a ridica, a stipulor, -ari, -atuş sum vb.t. a face o
întemeia, a inălţa; a hotărî, a stabili, a învoială, a-a lua un angajament, o
decide; a se gîndi, a socoti obligaţie (către cineva)
statura, -ae s.f. statură, înălţime, talie stirps, stirpis s.f. rădăcină; (fig.) origi-
status, -us s.m. poziţie, starea în pi- ne, neam, familie, spiţă
cioare; situaţie, fel de a fi, condiţie sto, stare, steti, statum vb.L a sta
socială drept; a se ridica; a sta nemişcat; a se
sleila, -ae s.f. stea opri; a dura, a dăinui; a rezista
stellatus, -a, -um adj. înstelat stola, -ae s.f. haină lungă femeiască
STO - STU 19
4
sfolidus, -a, -um adj. prost, fără min- atinge pe cineva, a zdreli, a răni; a
te, stupid aduna, a culege
stolo, -onis s.m, miădiţă, lăstair (fig.) structor, -oris s.m. constructor, zidar;
odraslă, vlăstar arhitect
stomac hor, -ari, -a tuş sum vb. L dep. a structura, -ae s.f. construcţie, zidărie;
se supăra; a se înfuria organizare, aranjament
sfomachosus, -a, -um adj. ştpaitpf. strues, -is s.f. grămadă făcută, stivă
(v. s(omachor) mtaios, supărat, furios aranjată
stomachus, -i s.m. stomac; poftă, do- struo, -ere, struxi, structum vb.L a
rinţă; supărare, furie aşeza în ordine, a zidi, a înălţa, a clădi,
strabo, -onis s.m. saşiu a orindui; (fig.) a urzi, a pune la cale,
stragulum, -i s.n. aşternut de pat; cu- a pregăti
vertură, pătură studeo, -ere, -ui vb.L a-şi da osteneala,
stragulus, -a, -um adj. de întins, de a se strădui să facă ceva; a dori, a se
acoperit ocupa cu; a studia
stramen, -is s.f. aşternut de paie, de studiose adv. din inimă, cu căldură
frunze studiosus, -a, -um adj. silitor, stă-
strangulo, -are, -avi, -aluni vb.L a su- ruitor, zelos; doritor, pasionat
gruma studinm, -U s.n. ocupaţie stăruitoare,
stratagema, -atis s.n. stratagemă; vi- îndeletnicire, dorinţă, zel; devota-
clenie în luptă (război) ment, ataşament; învăţătură, ştiinţă,
stratum, -i s.n. aşternut, pătură; pavaj, studiu
strat stultitia, -ae s.f. prostie
strenuitas, -atis s.f. hărnicie; sîrguinţă stultus, -um adj. prost, neghiob, stu-
sfrenuus, -a, -um adj. harnic, activ, pid
iute, prompt stupefacio, -ere, -feci, -factum vb.L a
slrepitus, -us s.m. zgomot, strigăt, vuiet uimi, a năuci, a fi stupefiat
stricte adv. strins, sumar, pe scurt, în stupeo, -ere, -ui vb.L şi vb.L a fi sur-
grabă, în treacăt; strict p&is; a rămine uimit, a se extazia, a se
strictus, -a, -um adj. strins, închis, minuna; a încremeni, a se opri; (fig.) a
strimt, concis, riguros rămîne insensibil
strideo, -ere, -di vb.L a scoate un sunet slupiditas, -afiş s.f prostie, stupiditate
strident, ascuţit; a şuiera; a scrişni, a stupidus, -a, -um adj. înmărmurit;
scfrţîi, a hurui, a bîzîi prost, stupid
stridulus, -a, -um adj. scîrţîietor, stupor, -oris s.f. încremenire, amor-
şuierător, strident ţire; prostie; stupoare
«tringo, -ere, -nxi, -nclum vb.L a sluprum, -i s.n. pîngărire; violare;
stringe, a comprima, a restringe; a desfriu
195 SUA-SUB
subsido, -ere, -sedi, -sessum vb.L si succesus, -us s.m. apropiere, venire;
vb.L a se lăsa in jos, a se aşeza, a rămîne izbindă, reuşită, succes
pe loc; a sta la pîndă SUCCIUTO, -ere, -curri, -cursum vb.i. a
subsigno, -are, -avi, -atom vb.L a senina veni în grabă; a ajuta; (fig.) a-i veni în
dedesubt; a iscăli, a garanta, a consemna minte, a se gîndi
subsisto, -ere, -ştiţi, -stitum vb.L a se succussio, -onis s.f. zguduire, cutremur
opri; a sta; a locui; a rămine; a rezista, a succutio, -ere, -cussi, -cussum vb.L a
înceta; a se întrerupe la vorbă zgudui, a scutura
substantia, -ae s.}', substanţă, esenţă; su- sucus, -i s.m. suc, sevă, zeamă; (fig.)
port putere, vigoare
substerno, -ere, -stravi, -stratum vb.L sudarium, -ii s.n. ştergar, batistă, pro-
a aşterne dedesubt, a acoperi, a căptuşi; sop
a supune sudatio, -onis s.f. transpiraţie
substituo, -ere, -ui, -utum vb.L a pune sudo, -are, -avi, -atum vb.L si vb.L a
sub, a pune în locul, a substitui transpira; (fig.) a-şi da osteneala
substruo, -«re,.-struxi, -structum vb.t. a sudor, -oris s.m. sudoare, (fig.) oste-
aşeza o fundaţie, a pune temelie neală, trudă
subsum, -esse, -fui vb.i. a fi dedesubt, a suesco,-ere,-suevi, sueturn
se afla ascuns; a exista vb.Lşivb.L a se obişnui cu, a se
subter odv. pe dedes\ibt;prep. (cu obL şi deprinde
ac.) sub suetus, -a, -um adj. obişnuit
subterraneus, -a, -uni adj. subteran suffero, -ferre, sustuli vb.L a duce în
subtilis, -e adj. subţire, fin, delicat; (stil) spate; (fig.) a suferi, a suporta
sufflcio, -ere, -feci, -fectum vb.L si vb.L
precis, concret, exact; simplu, natural
a pune dedesubt, a procura; a da cuiva;
subtilitas, -aUs s.f. fineţe, delicateţe;
a pune în locul, a înlocui; a ajunge, a fi
agerime, ascuţime a minţii, subtilitate;
suficient
simplitate, sobrietate
sufflo, -are, -avi, -aluni vb.L a sufla
substraho, -ere, -Iraxi, -tractum vb.L a suffoco, -are, -avi, -a tuni vb. t. a sufoca,
trage dedesubt, a lua, a sustrage a sugruma
suburbium, -ii s.n. cartier mărginaş, suffragium, -ii s.n. vot, aprobare; păre-
mahala, suburbie re, judecată
subvenio, -ire, -veni, -ventum vb.i a suffragor, -ari, -alus suni vb.Ldep. a
veni în ajutor, a subvenţiona da votul cuiva; a sprijini
succede, -ere, -cessi, -cessum vb.i. a in- suffugium, -ii s.n. refugiu, adăpost
tra sub; a pătrunde; a se apropia de, a suffundo, -ere, -fudi, -fusum vb.t. a
urma; a veni după, a succede; a avea revărsa, a inunda
succes, a reuşi suggeo, -ere, -gessi, -gesturn vb.t. a pu-
succesio, -onis s.f. succesiune, înlocuire ne sub; a pune la dispoziţie, a oferi; a
succesor, -oris s.m. urmaş, succesor procura; a adăuga; a sugera
197 SUG -SUP
suggillatio, -onls s.f. vînătaie; (fig.) supersum, -esse, -fui vb.L a mai
pată; ruşine, batjocorire rămine; a supravieţui; a prisosi; a fi
sum, esse, fui vb.i. a fi, a exista, a se superior
afla, a se găsi superus, -a, -um adj. care e sus, deasu-
surnma, -ae s.f. sumă, total; grămadă, pra; ceresc
mulţime; totalitate, întreg; putere su- supinus, -a, -um adj. întors, îndoit pe
premă, comandă; partea principală, spate; răsturnat, leneş
esenţialul suppaenitet, -ere vb. impers. a-i părea
summarium, -ii s.n. sumar, rezumat puţin rău; are remuşcări
summatim adv. pe scurt^ în treacăt, su'ppaeditatio, -onis s.f. abundenţă
sumar suppeto, -ere, -ivi, -itum vb.L a sta la
summe adv. în cel mai înalt grad, foar- îndemînă; a fi deajuns; a ajunge; a fi
te mult suficient
summus, -a, -um adj. cel mai înalt, cel supplementum, -i s.n. întregire, com-
mai mare, extraordinar pletare; (mii.) recrutare; trupe de re-
summo, -ere, sumpsi, sumptum vb.L zervă
a apuca, a prinde, a primi, a cita, a suppleo, -ere, -evi, -eturn vb.t. a umple
menţiona, a calcula; a cumpăra din nou, a completa
sumptuosus, -a, -um adj. scump, costi- supplex, -icis adj. rugător, umil
sitor, luxos, bogat, somptuos supplicium, -ii s.n. rugăciune făcută
sumptus, -us s.m. cheltuială zeilor; ofrandă, jertfă; pedeapsă, chin,
super adv. deasupra, pe lingă aceasta, supliciu
în plus suppono, -ere, -posui, -positum vb.L a
superbus, -a, -um adj. trufaş, orgolios, pune alături, a adăuga; a pune dede-
mîndru; magnific, superb; măreţ, nobil subt, a substitui
superflue, -ere, -fluxi, -fluctum vb.i. a supprimo, -ere, -pressi, -pressum
da pe dinafară, a se revărsa; fcfi din vb.L a apăsa in jos, a opri; a potoli; a
belşug, a prisosi distruge, a suprima
superfundo, -ere, -fudi vb.L a se suppuro, -are, -avi, -atum vb.L a supu-
revărsa, a răspindi deasupra ra; a picura; a fi eliminat din corp
superior, -ius adj. comp. (v. superus) supra adv. deasupra, mai înainte, mai
mai sus, mai înalt; anterior, prece- mult; prep. (cu ac.) peste, deasupra,
dent; superior pe, înainte, mai mult
supero, -are, -avi, -atum vb.t. ş. vb.L a suprcmum adv. pentru ultima dată,
trece peste, a depăşi; a întrece; a fi pentru totdeauna
superior; a fi din belşug, a prisosi supremus, -a, -umadj. superi (v. supe-
superstitio, -onis s.f. superstiţie rus) cel mai înalt, cel din urmă, ultimul
SUR-SYN 19
8
surculus, -i s.m. vlăstar, mlădiţă, ra- suspicio , -ere, -spcxi, -spectum vb.t. şi
mură, surcea vb.L a privi în sus; a admira; a suspecta
surditas, -atis s.f. surzenie suspicio , -onis s.f. bănuială, presu-
surdus, -a, -um adj. surd, tăcut; ne- punere, suspiciune
simţitor suspiciosus, -a, -um adj. bănuitor, sus-
surgo, -ere, surrexi, surrectum vb.L a picios
se ridica; a se înălţa, a se ivi. suspicor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a
sursum adv. in sus bănui, a presupune
sus, suiş s.m. si s.f. porc, scroafă suspiratus, -us s.m. şi suspirium, -ii
suscipio, -ere, -cepi, -ceptum vb.t a s.n. suspin, oftat
sprijini ceva; a apăra; a susţine; a avea suspiro, -are, -avi, -atum vb.t şi vb.i. a
copii; a adopta; a lua, a primi suspina; a tînji, a dori
suscilo, -are, -avi, -atum vb.t a ridica; suslenlaculum, -i s.n. sprijin
a scula, a trezi; a aţîţa, a provoca; a sustcnto, -are, -avi, -atum vb.t. a ţine
anima; a stimula in sus, a sprijini; a suporta
suspecto, -are, -avi, -atum r b. t. a privi sustineo, -ere, -ţinui vb.t. a ţine în sus,
cu atenţie, a suspecta a susţine, a sprijini; a reţine; a hrăni, a
suspectus, -a, -um adj. suspect, privit întreţine; a înfrunta, a rezista
cu neîncredere susurro, -are, -avi, -atum vb.t. ş vb.t
suspendium, -U s.n. spînzurătoare a murmura, a susura
suspende, -ere, -pendi, -pensum susurrus, -i s.m. susur, murmur, frea-
vb.t. a atîrna, a spînzura, a suspen- măt
da; a ţine în nesiguranţă; a reţine, sutura, -ae s.f. cusătură
a opri syllaba, -ae s.f. silabă
suspensus, -a, -um adj. ridicat la symphonia, -ae s.f. concert
înălţime, atîrnat, suspendat; (fig.) ne- symphoniacus, -a, -um adj. muzical
sigur, şovăitor syngrapha, -ae s.f. chitanţă, înscris
tabella, -ae s.f. scîndurică, tăbliţă; ta- tacitus, -a, -um adj. tăcut, tacit; tainic,
blou, pictură; tablă de joc; buletin de secret
vot; (jur.) buletin pe care se scria o tactio, -onis s.f. pipăire, pipăit
sentinţă tactus, -ns s.m. atingere, pipăire;
tabeUarius , -a, -um adj. privitor la simţul pipăitului
votare tacda, -ae s.f. brad, molid; (fig.) făclie,
tabeUarius2, -ii s.m, curier; sol, mesa- torţă
ger taedet, -ere, taeduit şi taesum est
tabco, -ere vb.L a se topi, a putrezi vb. impers. a-i fi silă, a fi dezgustat de;
taberna, -ae s.f. dugheană, prăvălie, a se plictisi
circiumă taedifer, -era, -erum adj. purtător de
tabernaculum, -i s.n. cort; post de ob- torţă
servaţie taedium, -ii s.n. plictiseală, neplăce-
tabemarius, -ii s.m. circiumar re, dezgust, silă
labes, -is s.f. topire, descompunere, pu- taenia, -ae s.f. panglică, bandă, fişie
trezire, sleire; (fig-) nenorocire, pa- taeter (teter), -tra, -(rum adj. unt, res-
coste; boală molipsitoare pingător, scîrbos; crud
tabesco, -ere, -bui vb.L a se topi, a se taetre (tetre) adv, (in mod) îngrozitor
descompune tagax, -acis s.m. hoţ
tabidus, -a, -um adj. topit, descom- talaria, -ium s.n. pi glezne
pus taka, -ae s.f. varga mică, vlăstar; ţăruş,
tabula, -ae s.f. scindură, tăblie; tablou, bară
pictură; tăbliţă de scris; (pi) docu- talentnm, -i s.n. talant (monedă gre-
ment, act scris cească)
tabnlarium, -U s.n. arhivă publică talio,-onis s.f. pedeapsă la fel cu fapta
tabulatio, -onis s.f. lemnărie; pţanşeu, (legea talionului)
etaj taîis, -e adj. astfel de, asemenea; aşa
tabum, -t s.n. puroi, singe stricat; mo- talpa, -ae s.f. cirtiţă
limă, boală talus, -i s.m. gleznă, călcii
tabutetum, -i s.n. planşeu, etaj tam adv. atit (de); atît de mult
taceo, -ere, -ui, -itnm vb.L şi vb.L a tamen adv. totuşi, cu toate acestea,
tăcea, a nu vorbi aşadar, în cele din urmă
tacite adv. pe tăcute, pe ascuns; tacit tametsi con}, deşi; adv. de altminteri,
taciturnitas, -atis s.f. tăcere; discreţie de fapt
tacituraus, -a, -um adj. tăcut, închis tamquam (tanqnam) adv. ca (şi),
în sine; taciturn întocmai ca
TAN-TEM 200
tempero,-are, -avi, -atum vb.t şi vb.L teneo, -ere, tenul, ten tuni vb.t. si vb.L a
a potrivi cum se cuvine; a combina; ţine ceva, a stăpîni, a ocupa tener,
a modera, a păstra măsura -era, -erum adj. fraged, plăpînd,
tempestas, -atls s.f. timp, epocă; vreme tînăr, gingaş, mlădios, moale
bună, vreme rea; furtună
tempestive adv. la timp :
tcmpestivus, -a, -um adj. care. vine la teneritas, -atis s.f. frăgezime tenor,
timp, potrivit, oportun -oris s.m. durată, mişcare continuă,
tempestivitas, -atis s.f. timp potrivit continuitate; ton, accent tensio, -onis
templum, -i s.n. loc sfînt, lăcaş (sflnt), s.f. întindere tentio, -onis s.f. încordare,
templu tensiune tenlorium, -ii s.n. cort tenuis,
temporarius, -a, -um adj. de -e adj. subţire; delicat, fin; slab
circumstanţă, temporar, de scurtă tenuitas, -atis s.f. subţirime, slăbiciune,
durată subtilitate tenuo, -are, -avi, -atum vb.t. a
temptamen, -inisşi temptamentum, -i subţia, a
s.n. încercare, tentativă micşora, a slăbi, a atenua tenus prep.
temptatio, -onis s.f. încercare, probă, pînă la tepefacio, -ere, -feci, -factum
tentaţie vb.t. a
temptator, -oris s.m. ispititor încălzi tepesco, -ere, -ui vb.L a se
tempto (tento), -are, -avi, -atum vb.t a încălzi; a se
atinge, a pipăi, a cerceta, a încerca să răci, (fig.) a se potoli tepide adv.
vadă călduţ tepidus, -a, -um adj. călduţ,
lempus , -oris s.n. timp; moment; ceas; încropit;
clipă; perioadă răcit; (fig.) potolit tepor, -oris s.m.
tempus , -oris s.n. tîmplă căldură temperată ter num. de trei ori
temuIenUis, -a, -um adj. beat lerebro, -are, -avi, -atum vb.t. a sfre-
tenacllas, -atls s.f. putere de a apuca deli, a găuri; (fig.) a se insinua teres, -etis
(de a reţine), tenacitate adj. neted, rotunjit; lustruit;
tenaciter adv. strîns tare; cu încă- elegant, fin tergeo, -ere, tersi, tersum
păţînare, cu tenacitate vb.L a şterge,
tenax, -acis adj. care stringebine; tena- a curăţa tergiversatio, -onis s.f.
ce; tare tărăgănare,
tendicula, -ae s.f. plasă, laţ amînare, tergiversare; rea - credinţă
tendo, -ere, letendi, tetentum (ten- tergiversor, -ari, -atus sum vb.Ldep. a
sum) vb.t. a întinde (strîngjnd)7 a se se codi, a tărăgăna, a evita
îndrepta; a năzui, a tinde; a încerca; a lupta tergum, -i s.n. spate, spinare
tenebrae, -anim s.f. pi. întuneric ,
tenebricosus, -a, -um adj. întunecat, .
obscur lermes, ->tis s.m. ramură, nuia
tenebrosus, -a, -um adj. întunecos lerminalio, -onis s.f. delimitare; limită,
hotar
TER- THE 20
2
termino, -are, -avi, -atum vb.t. a deli- mente; mozaic; tăbliţă de vot; cubuleţ
mita; a pune un hotar, a mărgini de marmură pentru mozaic testa, -ae
terminus, -i s.m. limită, hotar s.f. vas de lut ars (oală, amforă);
tero, -ere, trivi, tritum vb.t. a freca, a cărămidă, ţiglă testaceus, -a, -um adj.
pisa, a fărima, a uza, a toci de lut ars testamen, -minis s.n.
terra, -ae s.f. pămînt; lume mărturie testamemarius, -a, -um adj.
terraneola, -ae s.f. cipcirlie testamentar testamentum, -i s.n:
terrenus, -a, -um adj. de pămînt, te- testament testatio, -onis s.f. mărturie,
restru depoziţie testatus, -a, -um adj.
terreo, -ere, -ui, -itum vb.t. a îngrozi, a cunoscut de toată
înspăimînta, a înfricoşa; (fig.) a izgoni, lumea, evident
a pune pe fugă testificalio, -onis s.f mărturie, depo-
terrestris, -e adj. pămîntesc, terestru ziţie, declaraţie
terreus, -a, -um adj. pămîntesc testiflcor, -ari, -atus sum vb.t.dep. a
terribilis, -e adj. înspăimîntător, îngro- lua ca martor, a depune mărturie; a
zitor face cunoscut, a declara, a arăta
terriculum, -i s.n. sperietoare testimonium, -ii s.n. mărturiei depo-
terrifico, -are, -avi, -atum vb.t a ziţie, dovadă
înspăimînta, a îngrozi testis, -is s.m. şi s.f. martor, martoră
terrificus, -a, -um adj. înspăimîntător, testor, -ari, -atus sum vb.t dtp. a che-
înfricoşător ma ca martor, a declara, a mărturisi
public
terrigena, -ae s.m. şi s.f. născut din
testudo, -inis s.f. broască ţestoasă
pămînt; fiu al pămintului
testnla, -ae s.f. ciob texo, -ere, texul,
territo, -are, -avi, -atum vb.t. a textum vb.t. a ţese, a
înspăimirlta; a înfricoşa; a intimida
împleti
territorium, -ii s.n. cimpul din jurul
textile, -is s.n. ţesătură de pînză
unui oraş, teritoriu textlUs, -e adj, ţesut; de pînză; întreţesut
terror, -oris s.m. spaimă, groază textor, -oris s.m. ţesător textrinum, -i
tersns, -a, -um adj. spălat, curat; s.n ţesătorie, atelier de
(fig.) îngrijit, elegant ţesut
tertio adv. pentru a treia oară; in al textrix, -icis s.f. ţesătoare textura,
treilea rînd -ae s.f. ţesătură thalamns, -i s.m.
tertium adv. pentru a treia oară cameră de culcare;
tertius, -a, -um num. al treilea pat nupţial; căsătorie, nuntă
teşea (tesqna), -orum s.n.pl pustietăţi, theatralis, -e adj. teatral, de teatru
ţinuturi sălbatice theatrum, -l s.n. teatru, scenă theca,
tessera, -ae s.f. zar, semn de recu- -ae s.f. învelitoare; teacă, toc, cutie
noaştere pentru oaspeţi; bon de ali-
203 THE -TON
thema, -atis s.n. temă, subiect; ho- tinnio, -ire, -ivi, -itum vb.i. a răsuna, a
roscop; (lingv.) temă, rădăcină zdrăngăni
theogonia, -ae s.f. originea zeilor tinnitus, -ns s.m. sunet (ascuţit)
theologus, -i s.m. teolog tinnulus, -a, -tun adj. răsunător
thennae,. -anim s.f.pi terme, băi cu tintinnabulum, -i s.n. clopot, clopoţel
apă caldă tlro, -onis s.m. recrut; ucenic, novice
thesaurus, -i s.m. tezaur, comoară, vis- tlrocinium, -ii s.n. ucenicie (militară);
tierie recrut; (fig.) lipsă de experienţă; de-
thesis, -is s.f. temă, subiect, problemă but
thiasus, -i s.m. dans bachic, cor tirunculus, -i s.m. începător, novice
tholus, -i s.m. cupolă, boltă titillatio, -onis s.f. gjdilare, mîncărime
thorax, -acis s.m. platoşă; torace titillo, -are, -avi, -atum vb.t. a gîdila;
thymbra, -ae s.f. cimbru (fig.) a măguli, a împiedica
thympanum, -i s.n. timpan (tobă fri- titubanter adv. cu şovăială titubo,
giană) -are, -avi, -atum vb.i. a şovăi, a
ţhyrsus, -i s.m. tulpină; tirs (băţ ascuţit greşi; a se împiedica titulus, -i
acoperit cu foi de viţă şi de iederă şi s.m. inscripţie, tăbliţă,
împodobit cu panglici, atribut al lui anunţ, titlu tofus (tophus), -i s.m.
Bacchus) tuf (piatră de
tiara, -ae s.f. tiară; diademă, coroană calcar spongioasă)
tibia, -ae s.f. tibia (fluierul piciorului); toga, -ae s.f. togă
fluier, flaut tolerabilis, -e adj. suportabil, tole-
tibicen, -inls s.m. flautist rabil
tibicina, -ae s.f. flautistă tolerabililor adv. suportabil, răbdător
tigrum, -i s.n. bîrnă, grindă tolerans, -ntis partprez. (y. tolero şi
tigris, -is s.f. şis.m tigru adj. răbdător, rezistent toleranter
tilia, -ae s.f. tei adv. cu răbdare tolerantia, -ae 5./
timefactus, -a, -uni adj. inspăimîntat suportare, îndurare tolero, -are, -avi,
timeo, -ese, -ui vb.t si vb.t a se teme, a -atum vb.t a-suporta,.
şovăi a răbda, a rezista la, a tolera tolleno,
timide adv. cu teamă, cu sfială -onis s.m cumpănă (de scos
timiditas, -atis s.f. temere, sfială apă); basculă (de ridicat greutăţi) tollo,
timidus, -a, -um adj. timid, fricos -ere, sustuli, sublatum vb.t. a ri-• dica
timor, -oris s.m. teamă, frică, spaimă de jos, a înălţa; a scoate tomentum,
tineta, -orum s.n. pi stofe vopsite -is.n umplutură pentru saltele sau perne
tinctilis, -e adj. îmbibat (lină, fulgi, cîlţi, paie) tondeo, -ere,
tingo (tinguo), -ere, tinxi, tinctum totondi, tonsum vb.t. a tunde, a rade;
vb.t a muia, a scălda; a vopsi, a colora a cosi, a secera
TON -TRA 20
4
tonitrus, -us s.m. şi tonitrum, -i s.n. torqueo, -ere, torsi, tortum vb.L a răsu-
tunet ci, a întoarce, a rostogoli; a azvîrli, a
tono, -are, -ui vb.L a tuna, a detuna, a arunca
bubui torquis (torques), -is s.m. colan; ghir-
lonsa, -ae s.f. vîslă landă, cunună de flori, colier, zgardă
lonsilis, -e adj. tuns, tăiat torrens, -ntis adj. arzător, aprins;
tonsillae, -arum s.f.pL amigdale (fig.) repede, năvalnic, violent, impe-
tonsor, -oris s.m. bărbier tuos
tonsorius, -a, -um adj. de tuns, de torrens , -ntis s.m. puhoi, torent
bărbierit torreo, -ere, -ui, lostum vb.t. a usca, a
tonstrina, -ae s.f. frizerie arde, a frige, a pîrjoli
tonsura, -ae s.f. tuns, tunsoare torridus, -a, -um adj. uscat, pîrjolit, ars
topiaria, -ae s.f. horticultura torris, -is s.m. tăciune, surcea aprinsă
topiarius, -a, -um adj. de grădinărit tortilis, -e adj. răsucit, îndoit
topiarium, -ii s.n. arta grădinăritului tortor, -oris s.m. călău, schingiuitor
topiarius, -U s.m grădinar, horticultor tortuosus, -a, -um adj. întortocheat,
toral, -alls s.n. cuvertură şerpuitor; încurcat
torculum, -i s.n. teasc tortus, -us s.m. încolăcitură, şerpuire,
toreuma, -atis s.n. vas, obiect cizelat spirală
(de aur, de argint) torus, -i s.m. umflătură; muşchi; aşter-
tormentum, -i s.n. răsucire; (mii.) ba- nut, pat; (fig.) căsnicie
listă, maşină de război, pentru aruncat torvitas, -atis s.f. privire fioroasă;
proiectile; instrument de tortură; sălbăticie
(flg.) chin, tortură, nelinişte torvus, -a, -um adj. furios, sălbatic
(orno, -are, -avi, -aluni vb.L a rotunji, tot num. (indecl.) atiţia, atîtea
a învirti; a da formă totidem num. (indecl) tot atîţia, tot
tornus, -i s.m. cuţit de cizelat; meşte- atîtea s
şug, artă totie(n)s adv. de atîtea ori
torosus, -a, -um adj. musculos, solid; lotus, -a, -um adj. tot; întreg; în între-
voinic gime
torpedo, -inis s.f. lîncezeală, amorţire toxicum, -i s.n. venin, otravă
torpeo, -ere,-ui vb. L a fi amorţit, a înţepeni trabs, -bis s.f. grindă, bîrnă
torpesco, -ere, -ui vb.L a fi toropit, a tractabilis, -e adj. de care te poţi atinge;
încremeni, a amorţi îngăduitor, binevoitor
torpidus, -a, -um adj. înlemnit, încre- tractatio, -onis s.f. mînuire, practică,
menit îndeletnicire
torpor, -oris s.m. amorţire, încremeni- tractatus, -us s.m, practicare, cultivare,
re, toropeală tratare
205 TRA-TRA
tracto, -are, -avi, .atom vii. t a trage, a • tranquillp, -arc, -avi, -afum vb.t. a li-
tiri; a atinge cu mina, a pipăi nişti
tractus, -os s.m. tragere, trăsătură, tranqulllium, -i s.m. mare (vreme) li-
diră; regiune, ţinut; mers, curs; lungi- niştită
re, prelungire, tărăgănare tranquillus, -a, -um adj. liniştit, poto-
traditio, -onis s.f. predare, transmite- lit, calm
re, tradiţie; invăţămînt Irans prep. (cu ac.) peste, dincolo de
traditor, -oris s.m. trădător transabeo, -ire, -ii, -itum vb.L a trece
trado, -ere, -didi, -ditum vb.L a transmi- dincolo, a străpunge, a depăşi
te, a trece mai departe; a încredinţa transactor, -oris s.m. mijlocitor
cuiva transcendo, -ere, -scendi, -scensum
traduco, -ere, -duxi, -ducturn vb.t a vb.L şi vb.t a pătrunde urcîndu-se, a
trece (dintr-un loc într-altul); a duce, trece peste, a trece în
a transporta; a conduce transcribo, -ere, -scripsi, -scriptura
traductio, -onis s.f. trecere dincolo, vb.t. a transcrie, a copia; (jur.) a
strămutare; trecere a timpului transcrie pe numele cuiva; a însene
traductor, -oris s.m. cel care face pe transcuiTO, -ere, -curri, -cursumvb.L şi
cineva să treacă dintr-o categorie so- vb.t a trece in goană, a alerga repede;
cială in alta a trata pe scurt
tragicus, -a, -um adj. tragic, de trage- transcursus, -us s.m. străbatere în
die goană; scurtă expunere
tragoedia, -ae s.f. tragedie transenna, -ae s.f. laţ, zăbrele
tragoedus, -i s.m. actor tragic tranşee, -ire, -ii (ivi), -itum vb.l a trece
tragula, -ae s.f. suliţă (dintr-un loc într-altul) a străbate, a
trahea, -ae s.f. treierătoare; vălătuc traversa, a trece cu vederea
traho, -ere, traxi, tractum vb.t. a trage, transfere, -ferre, -tuli, -latnm vb.t a
a tîri; a aduce, a atrage; a considera, a duce, a aduce, a transfera
socoti drept ceva transfigo, -ere, -fixi, -finim vb.t a
traicio^-ere, -ieci, -iectum vb.t a azvîrli străpunge
peste, a arunca; a trece (ceva undeva), transfigura, -are, -avi, -atum vb.t a
a muta, a transporta transforma, a preface
traiectio, -onis s.f. trecere, traversare transfodio, -ere, -fodi, -fossum vb.t
traiectus, -us s.m. trecere a străpunge, a găuri
trama, -ae s.f. urzeală, pinză transformi*, -e adj. schimbător
trano (transo), -are, -avi, -atum vb.L a transforme, -are, -avi, -atum vb.t a
trece înot; a străbate transforma, a preface, a metamor-
tranquille adv. liniştit, domol foza
tranquillitas, -atis s.f. linişte, calm transfuga, -ae s.m. dezertor, transfug
TRA-TRE 206
transfugio, -ere, -fugi vb.L a dezerta, a transmitto, -ere, -misi, -missnm vb.L
trece la duşman ţ i-vb.L a trimite (a trece) dincolo, a
transfugium, -ii s.n. dezertare; trecere transporta, a strămuta, a trece
la duşman transmontanus, -a, -um adj. de peste
transfundo, -ere, -fudi, -fusnm vb.L a munţi
turna (in alt vas); a revărsa, a răspindi transmoveo, -ere, -movi, -motum vb.L
transfusio, -onis s.f. vărsare; amestec a transporta; a strămuta
transgredior, -gredi, -gressus sum vb.L transmuto, -are, -avi, -atum vb.L a mu-
şi vb. t a trece (dincolo); a trece de ta, a schimba
partea cuiva; a depăşi Iranspono, -ere, -posui, -positum vb.L
transgressio, -onis s.f. trecere, tran- a trece (în altă parte)
ziţie transportatio, -onis s.f. mutare din loc;
transgressus, -us s.m. trecere, tra- migraţie
versare transporte, -are, -avi, -atum vb.L a
transigo, -ere, -egi, -actum vb.L a transporta
străpunge; a duce la capăt, a termina, transulto, -are, -avi, -atom vb.L a sări
a încheia in fugă pe
transilio, -ire, -silui vb.L şi vb.L a trece transuo, -ere, -sui, -saturn vb.L a
peste; a trece cu vederea; a depăşi străpunge (cu acul), a coase
transitio, -onis s.f. trecere transvectio, -onis s.f. traversare, trece-
transitorius, -a, -um adj. de trecere, re; transportare
tranzitoriu
transveho, -ere, -vexi, -vectnm v/u a
transitus, -us s.m. trecere transporta, a purta, a duce
translaticius, -a, -iun adj. tradiţional, transverbero, -are, -avi, -atum vb.L a
moştenit, obişnuit
străpunge; a traversa
translaţie, -onis s.f. trecere, transfera-
transversarius, -a, -um adj. de-a cur e-
re; transpunere, traducere
zişul
translativus, -a, -uni adj. care impune
o schimbare transversus, -a, -um adj. transversal,
translator, -oris s.m. cel care trece în de-a curmezişul
altă parte transvolo, -are, -avi, -atum vb.L şi
transluceo, -ere vb.L a se reflecta vb.L a zbura dincolo de, a întrece în
transmarinus, -a, -um adj. de peste mare zbor
transmeo (trameo), -are, -avi, -aturn Irapetum, -i s.n. şi trapetns, -i s.m,
vb.L a străbate teasc, presă
transmigro, -are, -avi, -atum vb.L a trape/Jta, -ae s.m. zaraf, bancher
emigra trecerii, -ae, -a num. cîte trei sute
transmissio, -onis s.f. traversare tredecim num. treisprezece
tremehundus, -a, -um adj. tremurind
înfricoşat, care tremură (de frică)
207 TRE-TRI
l
treme facio, -ere, -feci, -factum vb.L a trkae, -anim s.f.pL încurcături, fleacuri
face să tremure, a cutremura triceni, -ae, -a num. cîte treizeci
tremesco (tremlsco), -ere vb.L şi vb. t a trichila, -ae s.f. chioşc, umbrar cu ver-
tremura, a se cutremura, a se înfricoşa deaţă triclinium, -ii s.n. sofa cu trei
tremo, -ere, -ui vb.L şi vb.t a tremura; locuri
a tremura de frica cuiva (pe care şedeau întinşi romanii cînd
tremor, -oris s.m. tremur de frică mîncau); sufragerie tricor, -ari,
tremulus, -a, -um adj. care tremură, -atus sum vb.Ldep. a căuta
tremurător pricină tridens, -ntis adj. cu rrei
trepidanter adv. dezordonat, agitat colţi; (s.m.)
trepidaţie, -onis s.f. agitaţie plină de trident, furcă cu trei dinţi
groază, dezordine, îmbulzeală tridentifer (tridentiger), -eri adj.
trepide adv. în mare zor, agitat, înfri- purtător de trident triduum, -i
coşat . interval de trei zile trieris, -is s.f.
trepido, -are, -avi, -atum vb.L a se triremă (corabie cu trei
mişca agitat, a se zbate rinduri de visle) tricteris, -idiş s.f.
trepidus, -a, -um adj. neliniştit, agitat, serbare la trei ani o
tulburat dată
tres, tria mân. trei trifldus, -a, -um adj. despicat în trei
triangulum, -i s.n. triunghi tripartite (tripertito) adv. în trei părţi
triarii, -orum s.m.pl. triarii (vetera- tripartitus (tripertitus), -a, -um adj.
ni, formînd a treia linie de luptă) împărţit în trei
tribulis, -is s.m. tovarăş de trib; om de tripes, -edis adj. cu trei picioare
rind tripudio, -aţe, -avi, -atum vb.L a
tribulum, -i s.n. treierătoare dănţui; a sălta de bucurie tripudium,
tribunal, -alis s.n. tribună (estradă de -ii s.n. dans religios; prevestire bună
lemn); instanţă de judecată trtstis, -e adj. trist, jalnic tristitia, -ae
tribunatus, -us s.m. tribunal, funcţia s.f. tristeţe; întunecare;
de tribun (al plebei sau militar) asprime
tribunus, -i s.m tribun triticum, -i s.n. grîu tritura, -ae s.f.
tribuo, -ere, -ui, -uium vb.t. a împărţi, frecare; treierat, batere
a distribui, a acorda, a da a griului
tribus, -us s.f. trib, popor < tritus , -us Km. frecare, măcinare
tributarius, -a, -um adj. tributar care tritus , -a, -um partpf. (v. tero) si adj.
plăteşte bir bătut, uzat, tocit
tributim adv. pe triburi triumphalis, -e adj. triumfal, de triumf
tributio, -onis s.f. împărţire, atribuire triumpho, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.t.
tributum, -i s.n. tribut, dare, impozit a triumfa asupra cuiva, a învinge
tributus, -a, -uni adj. pe triburi
TRI - TUR 20
8
turbidus, -a, -umadj. răscolit, răzvrătit, turpo, -are, -avi, -atum vb.L a uriţi, a
nnctor, -orls s.m. sclav care fricţionează unio, -onis s.m. mărgăritar mare, perlă
unctoriuru, -U s.n. sală de masaj fără seamăn
nnctura, -ae s.f. îmbălsămare, ungere unlversalls, -e adj. universal, general
a mortului nnlverse adv. în totul, in general
unctus, -a, -um adj. şipartpf. (v. ungo) universltas, -atis s.f. totalitate, întreg;
unsuros, murdar; uns, pomădat; gras, univers
bogat; îmbrăcat cu grijă, elegant; cize- universus, -a, -um adj. întreg, tot, toţi
lat, îngrijit laolaltă
uncus1, -i s.m. cange, cîrlig uncus , -a, upupa, -ae s.f. pupăză
-umadj. încovoiat, incîrligat unda, -ae urbane adv. civilizat, fin, ales, elegant
s.f. undă, val, mulţime unde adv. de urbanltas, -atis s.f. viaţă de oraş; fi-
unde, de aceea undecumque adv. neţe, eleganţă, politeţe; limbaj spiri-
(de) oriunde nndique adv. tual, spirit; farsă
pretutindeni, din toate urbanus, -a, -um adj. de oraş, orăşenesc
părţile; de peste tot undo, -are, -avi, urbs, urbisf./ oraş; (în special) Roma;
-a turn vb.L şivb.t. a se reşedinţă; stat; republică
revărsa; a curge in valuri undosus, -a, urceus, -i s.m. ulcică
-um adj. plin de valuri ungo uredo, -inis s.f. tăciune (boală a plan-
(unguo), -ere, unxi, unctnm vb.t. telor)
a unge, a da cu unsoare; a smoli urgeo, -ere, ursi vb.t. a presa, a apăsa,
(despre corăbii); a mînji, a îmbiba a împinge, a stărui în; a ameninţa
unguen, -inis s.n. grăsime; unsoare urina, -ae s.f. urină
unguentarius, -11 s.n. vînzător de alifii următor, -oris s.n. scufundător în apă;
(de uleiuri parfumate) ungueniatus, scafandru
-a, -um adj. parfumat, urna, -ac s.f. umă (pentru voturi, pentru
pomădat cenuşa morţilor); vas (pentru scos apă)
unguentum, -i s.n. parfum, ulei parfu- urnula, -ae s.f urnă mică
mat uro, -ere, ussi, ustum vb.L a arde;
unguiculus, -i s.m unghie mică, unghiuţă (despre ger) a seca de frig; (fig.) a
unguis, -is s.m. unghie ungula, -ae seca; a pustii; a pîrjoli, a prăpădi
s.f. copită, gheară unice adv. fără ursa, -ae s.f. ursoaică
seamăn unicolor, -oris adj. de o urtica, -ae s.f. urzică
singură culoare unicus, -a, -am adj. urus, -i s.m. zimbru, bour
singur, unic; rar unlgena, -ae din usitate adv. in mod obişnuit
aceeaşi părinţi (frate, usitatus, -a, -um adj. obişnuit
soră) usquam adv. undeva, in vreun loc
unimanus, -a, -um adj. cu o singură usque adv. fără întrerupere, mereu,
mină tot timpul;prep. (cu ac.) pînă la; din;
de la
c
USQ-UXO
vanitos, -atfe s.f. falsitate, aparentă vastitas, -atis s.f. pustietate, întindere
goală; lăudăroşenie, zădărnicie, inu- nesfîrşită; devastare, pustiire
tilitate, deşertăciune vasto, -are, -avi, -atom vb.L a pustii, a
vanus, -a, -om adj. gol, deşert; fictiv; ruina
prefăcut, lăudăros, vanitos vastos, -a, -om adj. pustiu, vast, întins
vapor, -oris s.m. abur, vapori; văpaie vates, -iss.n. profet; poet; oracol
vaporarinm, -11 s.n. ţeava prin care trec vaticinatlo, -onis s.f. profeţie
aburi calzi; calorifer vaticinator, -oris sin. prezicător; pro-
vaporo, -are, -avi, -atom vb.L şi vb.t a fet
răspîndi aburi, a aburi vaticinium, -U s.n. prezicere, oracol
vappa, -ae s.f. vin trezit; (fig.) om de vaticirior, -ari, -ataş sum vb.L dep. a
nimic profetiza, a prezice, a prevesti, a delira
vapulo, -are, -avi, -atom vb.L a primi .vatlcinus, -a, -um adj. profetic
lovituri, a fi bătut vatlllum, -i s.n. lopăţică
variaţia, -onfa s. f. schimbare, deosebire vecordia, -ae s.f. sminteală, nebunie
varie adv. in chip deosebit vecors, -dis adj. smintit, nebun, rău,
varietas, -atis s.f. varietate, diversitate, furios
deosebire vectlgal, -alls s.n. dare, impozit, venit
vario, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a vectigalis, -e adj. tributar, care plăteşte
varia, a face să se schimbe; a nuanţa bir, dat ca impozit
varius, -a, -umadj. pestriţ, diferit, felu- vectio, -onis s.f. transport
rit; variat vectis, -is s.n. pîrghie, drug
varix, -icis s.f. varice vecto, -are, -avi, -atum vb.L a transporta
varns, -a, -um adj. întors (încovoiat) in vector, -oris s.n. călător, pasager; cel
afară care transportă
vas , vadis s.m. garant, chezaş vectorins, -a, -tun adj. de transport
vas , vasis s.n. vas, oală. vectura, -ae s.f. transport
vasarium, -U s.n. indemnizaţie (care se vegetus, -a, -um adj. vioi, sprinten; vi-
dădea magistraţilor în provincii) guros
vascnlarius, -ii s.m. meşter care face vegrandis, -e adj. micuţ
vase mici veheraens, -ntis adj. violent; straşnic;
vasculum, -i s.n. vas mic aprins; amarnic; vehement
vastatio, -onls s.f. devastare, pustiire vehementer adv. straşnic, amarnic,
vastator, -oris s/n. devastator, distru- foarte mult
gător vehiculum, -l s.n. cai, trăsură, vehicul
vastatrix, -kfe s.f. devastatoare veho, -ere, vexi, vectum vb.L a
vaste adv. pe mare distanţă; bolo- transporta, a duce, a purta
vănos vel adv. şi con/, fie, sau (dacă vrei);
vastificus, -a, -om adj. pustiitor, chiar
devastator
215 VEL-VEN
ventosus, -a, -um adj. plin de vînt; ex- verecundus, -a, -um adj. sfios, modest;
pus vîntului; (fig.) nestatornic; moral; curat, ruşinos vereor, -eri,
lăudăros; gol, găunos, fără conţinut -itus sum vb.L dep. a se
ventricuhis, -i s.m. stomac, ventricul teme, a respecta vergo, -ere vb.L si
ventus, -l s.m. vînt vb.L a se apleca, a (se)
venumdo, -are, -dedi, -daturn vb.L a înclina, a se îndrepta, a se întinde către
vinde, a pune în vînzare veridicus, -a, -um adj. care spune
venus, -eris s.f. iubire, dragoste; fru- adevărul, de nedezminţit, sigur
museţe, graţie verisimilis (veri siniBis),-e adj. verosimil
venustas, -atis s.f. frumuseţe, farmec; veritas, -atis s.f. adevăr, realitate; sin-
atracţie ceritate; dreptate vermiculatus, -a,
venuste adv. încîntător, minunat, fru- -um adj. în formă de
mos vierme; in mozaic vermiculus, -i
venustus, -a, -um adj. încîntător, s.m. viermisor vermina, -um s.n. pL
drăguţ; fermecător; elegant; frumos spasme; convulsii vermine, -are, -avi,
vepres, -is s.m. (pL vepres, -ium) mărăcini -atum vb.L a fi ros
ver, veris s.n. primăvară de viermi, a avea viermi, a avea
verax, -cis adj. veridic, adevărat, sincer, mlncărimi
care spune adevărul vermis, -is s.m. vierme verna, -ae
verbena, -ae s.f. creangă, ramură (de s.m. sclav (născut în casa
laur, de mirt, de măslin) stăpinului) vernilis, -e adj. de
verber, -eris s.n varga, nuia, curea, bici; sclav, slugarnic,
lovitură, bătaie, izbire obraznic
verberatio, -onls s.f. lovire; pedepsire; vemiliter adv. slugarnic, obraznic
mustrare
verno, -are, -avi, -atum vb.L a reîntine-
verbero, -are, -avi, -atum vb.t a bate,
ri, a înverzi, a înflori vernus, -a, -um
a lovi, a izbi; a blestema
adj. de primăvară vero adv. intr-
verbero, -onis s.m. ticălos
adevăr, de fapt; conj.
verbose adv. cu prea multe vorbe
însă, dar
verbosus, -a, -um adj. flecar, lung la
vorbă verres, -is s. m. vier; porc verruca, -ae
verbum, -i s.n. cuvînt, termen, vorbă s.f. ridicătură, excrescenţă,
neg, aluniţă; defect verrunco, -are,
vere adv. pe bună dreptate, cu adevărat
-avi, -atum vb.L a se
verecunde adv. sfios
întoarce; a se schimba; a evolua
verecundia, -ae s.f. sfială, ruşine; res-
pect versabilis, -e adj. mobil, schimbător;
verecundor, -ari, -atus sum vb.L dep. a nestatornic versalilis, -e adj. mobil;
se sfii, a se ruşina care se învîrteşte
uşor; (fig.) nestatornic
217 VER-VET
•versicolor, -oris adj. pestriţ, cu mai vesper, -cri (-eris) s.m. seară; luceafăr,
multe culori apus
versificator, -oris s.m. versificator vespera, -ae s.f. vreme de seară
verso, -are, -avi, -alum vb.t a întoarce vesperasco, -ere vb.i a se însera
mereu, a răsuci, a învîrti, a cumpăni vespertilio, -onis s.m. liliac (mamifer
versor, -ari, -atus sum vb.i. a se răsuci; insectivor) vespertinus, -a, -um
a se afla, a trăi versura, -ae s.f. adj. de seară; de
împrumut (făcut spre apus
a stinge o datorie mai veche) vespillo, -onis s.n. cioclu vester, -tra,
versus , -us vers; brazdă; linie, rînd -trum pron. si adj. posesiv
versus şi versnm prep. (cu ac.) către, (al) vostru vestibulum, -i s.n.
înspre vestibul, intrare;
versate adv. dibaci; cu şiretenie început vestigium, -U s.n. urma
versntia, -ae s.f. şiretenie versutus, piciorului;
-a, -um adj. abil, şiret, isteţ vertex, urmă, semn; pas, mers vestigo, -are,
-icis s.m. virtej, creştet, virf, -avi, -atum vb.t, a urmări,
culme verticosus, -a, -utn adj. a cerceta, a căuta vestimentum, -i
învolburat, cu s.n. haină, veştmint;
viitori, cu vîrtejuri vertigo, -inis s.f. învelitoare vestio, -ire, -ivi (-ii),
învîrtire, vîrtej, vîltoa- -Huni vb.t. a
re, ameţeală verto, -ere, verti, îmbrăca, a acoperi, a înveli vestis, -is
versum vb.i. şi vb.t a s.f. haină, veşmînt vestitus, -us s.m.
întoarce; a răsturna, a da peste cap; a îmbrăcăminte, haină veteranus , -a,
schimba, a preface veni, -us s.n. -um adj. vechi, bătrin;
ţepuşă; suliţă (mică) verum adv. în încercat
adevăr; con;', însă, dar venim, -i s.n. veteranus2, -i s.nt veteran
adevăr verus, -a, -um adj. veterarium,-ii s.n. pivniţă de vin vechi
adevărat, drept, veterator, -oris s.nt om încercat (expe-
corect, sincer venitum, -i s.n. suliţă rimentat); şiret veteratorie adv. cu
verntus, -a, -um adj. înarmat cu suliţă iscusinţă veteratorius, -a, -um adj.
vervex, -ecis s.m. berbec vesania, -ae chiţibuşar;
s.f. nebunie, sminteală vesanus, -a, şiret, rutinat, abil
-um adj. nebun, turbat, veteres,-um s.m. pi cei vechi; strămoşii
furios vescor, vesci vb.i. şivb.t. dep. a veternosus, -o, -um adj. amorţit, lînced,
se hrăni; somnolent veternus, -i s.m.
a mînca; a trăi cu vesica, amorţire, lîncezeală;
-ae s.f. băşică, pungă vespa, bătrineţe, vechime veto, -are, vetui,
-ae s.f. viespe vetitum vb.L a opri, a
se opune, a interzice
„ VET-VIG 21
8
vetula, -ae s.f. bătrînă, băbuţă victoria, -ae s.f. victorie, izbîndă
vetulus, -i s.m. bătrin, bătrinel vetus, victrix, -icis s.f. învingătoare
-eris adj. vechi; bătrîn; de victus, -us s.m. hrană, fel de viaţă (de
altădată vetustas, -atis s.f. trai)
vechime, durată viculus, -i s.m sătuc vicus, -i s.m.
lungă; timp, vreme vetustus, -a, -um cartier, stradă; sat; curte videlicet adv.
adj. vechi; vetust vexatio,-onis s.f. de bună seamă; fără îndoială; desigur
zgîlţîire; chin, suferinţă vexator, -oris video, -ere, vldi, visum vb.L a vedea, a
s.m. prigonitor vexilarii, -orum s.m. observa videor, -eri, visus suni vb.L
pL unitate de veterani reangajată a fi văzut,
vcxillarius, -ii s.m. stegar vexillum, a fi clar, a se vedea bine vidua, -ae
-i s.n. steag, drapel vexo, -are, -avi, s.f. văduvă viduitas, -atis s.f. lipsă,
-atum vb.L a zgîlţii, a văduvie viduo, -are, -avi, -atum vb.L
izbi, a ataca via, -ae s.f. drum, cale a goli; a
viaticum, -i s.n. bani (provizii) pentru văduvi
drum viduus, -a, -um adj. lipsit; gol; văduv
viator, -oris s.m. călător, drumeţ; cu- vietus, -a, -um adj. răscopt, putred;
rier, vestitor oficial vechi vigeo, -ere, -ui vb.L a f i în
vibro, -are, -avi, -atum vb.L şi vb.L a putere, a fi
scutura, a face să tremure; a azvirli, a tare, a fi in floare vigil, -illis adj.
arunca; a vibra, a tremura vicarins, -a, mereu treaz, veghind
-um adj. înlocuitor vicinalis, -e adj. necontenit, vigilent
din vecini, învecinat vicinia, -ae s.f. vigil, -is s.m. paznic; (pi) gărzi de noapte
vecinătate; toţi vecinii viclnitas, -atis vigilia, -ae s.f. veghe, veghere; (pL)
s.f. vecinătate; apropiere; asemănare străji vigilam, -ntis pan. pr. (v.
vicinus, -a, -um adj. vecin, din apropie- vigile) şi adj.
re; apropiat atent, grijuliu
vicinum, -i s.n. vecinătate, apropiere vigttanter adv. atent, cu grija
vicisslm adv. Ia rindul său, iarăşi, in- vigUentta, -aes.f. atenţie, veghere, grijă
vers, in schimb vigilax, -acis adj. mereu treaz; care
vicissitudo, -inis s.f. schimbare, alter- ţine treaz vigilia, -ae s.f. veghe;
nanţă (miL). strajă,
victima, -ae s.f. animal de jertfă; vic- schimb (in garda de noapte) vigilo,
timă -are, -ari, -atum vb.L şi vb.L a
victimarius, -ii s.m. sacrificator sta treaz; a fi atent; a veghea viginte
victor, -oris s.m. învingător num. douăzeci vigor, -oris s.m. putere,
energie, vigoare, forţă
219 VIL-V»
vilica, -ae s.f. îngrijitoare a gospo- vtnea, -ae s.f. viţă de vie; vie
dăriei (a fermei) vinetnm, -i in, vie vinilor, -oris s.m.
vilicus, -i s.m. administrator de fermă, podgorean vinolentia, -ae s.f. beţie
îngrijitor vinolentus, -a, -um adj. beat, beţiv
vilis, -e adj. ieftin, fără valoare; dis- vinosus, -a, -om adj. mirosind a vin;
preţuit înclinat spre băutură vinum, -i s.n.
vilitas, -atis s.f. ieftinătate; preţ prost; vin; băutură, beţie viola, -ae s.f.
lipsă de valoare viorea; culoarea viorelei violabilis, -e
villa, -ae s.f. gospodărie la ţară; fermă, adj. expus loviturilor;
conac (fig.) care poate fi pingărit, profanat
villosus, -ae s.f. gospodărie mică la violarium, -ii s.n. răzor de viorele
ţară violatio, -onis s.f. violare, pîngărire,
vilhis, -i s.m. păr stufos (la animale); vătămare, dăunate, stricare violator,
smoc de păr -oris s.m. violator, pingăritor violens,
vimen, -inis s.n. nuia, creangă -ntis adj. năvalnic, aprig, furios,
vimentum,-i s.n. împletitură de crengi sălbatic
vinarium, -i s.n. vas de vin, amforă violenter adv. violent, năvalnic
vinarins, -ii s.m. cîrciumar violentia, -ae s.f. violenţă, sălbăticie
vincio, -ire, vinxi, vinctum vb.L a lega, vio Io, -are, -avi, -atum vi. t a izbi, a lovi
a pune în lanţuri, a înconjura, a încin- (ceva ce nu e permis) vipera, -ae s.
ge; a obliga, a constringe f. viperă viperinus, -a, -um adj. de
vinco, -ere, viei, victum vb.L a învinge, viperă vir, viri s.m. bărbat virago,
a întrece, a depăşi -inis s.f. femeie robustă,
vtnculum (vinclum), -i s.n. legătură, luptătoare
lanţ virectum,-i sn. tufiş verde, cring înverzit
vindcmia, -ae s.f. culesul viei; stru- virens, -ntis part prez. (v. vireo) si adj.
gure, viţă verde; în floare, în puterea vîrsteî
vindemiator, -oris s.m. culegător de vireo, -ere, -ui vb.L a fi verde, a fi în
struguri putere
Vindemiolae, -arum s.f. pL recoltă mică virga, -ae s.f. nuia, varga virgatus, -a,
de struguri; (fig) venituri, economii mici -um adj. vărgat virginalis, -e adj. de
vindex, -icis s.m. garant, chezaş; fată, feciorelnic virgineus, -a, -um
apărător, salvator; răzbunător adj. de fecioară
vindicatio, -onis s.f. ocrotire, protejare;
(jur.) reclamare virginitas, -atis s.f. feciorie
vindiciae, -arum s.f. pi revendicare virgo, -inis s.f. fecioară, fată
vindico, -are, -avi, -atum vb.L a recla- virgula, -ae s.f. nuieluşă
ma, a-şi atribui, a cere; a revendica; a
salva
VIR-VIV 22
0
vlrgulta, -orum s.n.pL mlădiţe, ramuri, vitalis, -e adj. al vieţii, vital, care
crengi întrefine viata, capabil să trăiască;
viridis, -e adj. verde; în putere, vînjos, demn de triit vitatio, -onis s.f.
viguros evitare vtttllus, -i s.m. viţeluş;
viridltas, -atls s.f. verdeaţă, culoare gălbenuş de
verde; vigoare ou
vlrido, -are, -avi, -atuni vb.t. şi vb.L a viteus, -a, -um adj. de viţă; de vin
se face verde, a se înverzi viticula, -ae î./butuc de viţă; vrej
viridans, -ntis adj. verde, înverzit vitio, -are, -avi, -atum vb.t. a strica, a
virilis, -e adj. bărbătesc, viril vătăma, a altera; a falsifica; a necinsti
virilitas, -atis s.f. bărbăţie o fată vitiose adv. în mod defectuos;
viriliter adv. bărbăteşte încâlcind
vlritlm adv. individual; separat, pe cap regula
de om vitiositas, -atis s.f. stricăciune, viciu
vlrosus, -a, -mu adj. puturos, cu miros vitiosus, -a, -um adj. stricat, alterat;
urit rău, defectuos, corupt, vicios vitis,
virtus, -utls s.f. bărbăţie, curaj; calita- -is s.f. viţă, coardă, .varga vitium, -ii
te morală, virtute, tărie sufletească s.n. cusur, defect, lipsă;
virus, -i s.n. otravă, venin, fiere; in- greşeală, vină, viciu vito, -are, -avi,
fecţie, putoare -atum vb.L a evita, a se
viscatus, -a, -um adj. lipicios; uns cu feri de vitreas, -a, -um adj. de sticlă,
ulei de cristal;
visceratio, -onis s.f. distribuire de car- cristalin, sclipitor vUricus, -i s.m.
ne (făcută poporului) tată vitreg vttrum, -i s.n, sticlă vttla,
viscera, -um s.n. măruntaie, organe; -ae s.f. bentiţă, panglică vittaius, -a,
(fig.) inimă, sin, partea cea mai adincă -um adj. împodebit, legat
visio, -onis s.f văz, privelişte, vedere; cu bentiţă vitula, -ae s.f. viţea
idee, reprezentare, viziune vitulina, -ae s.f. carne de viţel
visito, -are, -avi, -atum vb.t. a vedea vilulus, -i s.m. viţel, mînz; animal tînăr
viso, -ere, visi vb.L a privi; a vizita vituperatio, -onis s.f mustrare; critică
visum, -i s.n. arătare, vedenie, vis vitnperoj -are, -avi, -atum vb.t. a doje-
vtsus, -us s.m. vedere; privire; apariţie, ni, a mustra; a blama vivacitas, -atis
s.f. putere de viaţă vivarium, -ii s.n.
vis; privelişte; formă, aspect
parc de vînătoare; piscină; helesteu
vita, -ae s.f. viaţă, trai; biografie
vivax, vivacis adj. care trăieşte mult;
vitabilis, -e adj. de evitat, de temut
viu, vioi
vitabundus, -a, -um adj. evitînd, ferin-
du-se
vitalia, -ium s.n. lucruri esenţiale pen-
tru viaţă; principiu vital
221 VIV-VOR
vividus, -a, -om adj. plin de viaţă; ener- volubllis, -e adj. care se roteşte (se rosto-
gic, viu viviradix, -icis s.f. butaş; goleşte); schimbător, nestatornic
plantă cu volubili tas, -atis s.f. rotire; iuţeală;
rădăcină yivo, -ere, vtd, victum uşurinţă; (fig.) nestatornicie
vb.L a trăi, a fi volubiliter adv. iute, repede, curgător
înviată volucer, -cris, -ere adj. zburător, înari-
vivus, -a, -um adj. viu; plin de viaţă pat; (fig.) repede, trecător, iute, sprin-
vix adv. cu greu, de-abia vlxdum ten
adv. abia, nu încă vocabulum, -l s.n. volucris, -is s.f. pasare
termen, cuvînt vocalls, -a adj. grăitor, volumen, -minis şut răsucire, încolăcire;
care vorbeşte; sul, manuscris; volum
răsunător, sonor vocalus, -us s.m. voluntarius, -a, -um adj. de bunăvoie
chemare, convocare, voluntas, -alis s.f. voinţă, dorinţă; in-
invitare voclferatio, -onls s.f. tenţie, plan
strigăte, ţipete; ' voluptarius, -a, -um adj. care face
vociferare vociferor, -ari, -atuş sum plăcere, agreabil
vb.L dep. a voluptas, -atis s.f. plăcere, mulţu-mire,
striga în gura mare vocilo, -are, -avi, desfătare, bucurie
-atum vb.L a numi; a voluptuosus, -a, -um adj. care încîntă;
striga tare; a vocifera voco, -are, plăcut
-avi, -atum vb.L a chema volutabrum, -l s.n. nămol, băltoacă
(strigînd); a numi; a provoca vocula, volutatio, -onis s./ tăvălire; agitaţie;
-ae s.f. ton slab, şoaptă volatiUs, -e învîrtire; nelinişte, schimbări
adv. înaripat, zburător, volatil - voluto, -are, -avi, -atum vb.L a răsuci,
volatus, -ns s.m. zbor volens,-ntis a tăvăli; a rostogoli, a prăvăli
parLpr. (v. volo) si adj. de - bunăvoie, voivo, -ere, volvi, volutum vb.L a răsuci,
de la sine, cu dragă inimă; a invirti; a desfăşura, a lăsa să se
binevoitor; supus volito, -are, -avi, desfăşoare
-atum vb.L a zbura vomer (vomis), -eris s.m. plug
încoace şi încolo; a alerga în toate voinica, -ae s.f buboi, abces
părţile; a fi cuprins de patimă volo, vomitio, -onis s.f. vărsătură
-are, -avi, -atum vb. L a zbura, a vomitus, -us s.m acţiunea de a vărsa,
veni repede, a alerga volo, veJle, vărsătură; (fig.)om de nimic, lepădătură
volui vb.L a voi, a dori volo, -onis vomo, -ere, -ui, -ilum vb.L a vărsa, a
s.m. sclav răscumpărat şi voma, a scoate afară
înrolat apoi ca soldat voluntar voracitas s.f. lăcomie (la mîncare)
volsclla (vulsella), -ae s.f. pensetă, vorago, -inis s.f. viitoare, prăpastie;
cleştişor (fig.) prăpăd, pacoste
vorax, -acis adj. care înghite tot, lacom
VOR-VUL 22
2
voro, -are, -avi, -atom vb.t a înghiţi vulgo , -are, -avi, -atum vb.t a împărtăşi
lacom, a devora; a minca cu toată lumea; a răspîndi pretutin-
\ospron. voi deni, a face cunoscut; a publica
votivus, -a, -ura adj. votiv, făgăduit vulgus, -i s.n. mulţime; gloată
zeilor; dorit, plăcut vulneratio, -onis s.f. rănire
votum, -i s.n. făgăduinţă făcută zeilor; vulnero, -are, -avi, -atus vb.t. a răni, a
rugăciune; dorinţă vătăma; (fig.) a jigni
voveo, -ere, vovi, votum vb.t. a făgădui vulnicus, -a, -um adj. care răneşte
(zeilor); a dori vulnus, -erles s.n. rană
vox, vocis s,f. voce, glas, sunet (muzi- vulpes, -is s.f. vulpe
cal), cuvînt, limbaj vultuosus, -a, -um adj. afectat, schimo-
vulgaris, -e adj. obişnuit, comun, al tu- nosit
turor, public; vulgar vultur (voltur), -urls s.m. vultur
vulgatus, -a, -um adj. divulgat, vulturis (volturius), -l s.m. vultur, uliu
răspîndit peste tot; obişnuit, normal vultus (voltus), -\KS.m. faţă, înfăţişare;
vulgo adv. (în mod) public, în general, (pi) chip, privire
pe faţă vulva, -ae s.f. uter, pîntece; înveliş
x
xenium, -ii s.n. cadou, dar xystus, -i i.m. şi xystum, -i s.n. (la gre-
xylon, -i s.n. bumbac ci) galerie, portic; (la romani) terasă
cu arbori şi flori, alee.
zamla, -ae s.f. pierdere, pagubă zonarius, -U s.m. fabricant de cingători
zephirus, -i s.m. zefir, vînt de apus zotheca, -ae s.f. cameră (de lucru sau
zona, -ae s.f. cingătoare; brîu; serpar, de odihnă) zothecula, -ae s.f.
zonă zonarius, -a, -um adj. de cameră mică
cingătoare;
zonal
Scanare
efectuată de Roată Gelu