Cleopatra

Acest articol sau această secțiune are

bibliografia incompletă sau Learn more
inexistentă.
Cleopatra

Cleopatra
 Date personale
69 î.e.n.
Alexandria,
Născută Ptolemaic
Kingdom[*][2]

12 august 30 î.e.n.
(39 de ani)
Decedată
Alexandria,
Egipt[3][4][5]

ÎnmormântatăAlexandria
Ptolemy XII
Auletes[*]
Părinți
Cleopatra V of
 Egypt[*]
Arsinoe IV of
Egypt[*][6]
Berenice IV of
Egypt[*][6]
Cleopatra VI of
Frați și surori
Egypt[*][7]
Ptolemy XIII Theos
Philopator[*][7]
Ptolemy XIV of
Egypt[*][7]
Marc Antoniu (37
î.e.n.–30 î.e.n.)
Ptolemy XIV of
Căsătorită cu Egypt[*] (47
î.e.n.–44 î.e.n.)
Ptolemy XIII Theos
Philopator[*] (51
î.e.n.–47 î.e.n.)
Ptolemeu al XV-
lea[8]
Cleopatra VIII
Selene[8]
Copii
Alexander
Helios[*][8]
Ptolemeu
Philadelphus
Cetățenie Egiptul Antic
 Etnie Greeks in Egypt[*]
Ocupație suveran[*]
Apartenență nobiliară
Titluri Faraon[1]
Familie Dinastia
nobiliară Ptolemeică
Faraon
Ptolemy XII
Predecesor
Auletes[*]
Succesor nimeni
Modifică date / text  

Cleopatra (greacă: Κλεοπάτρα, n.

69 î.Hr., d. 12 august 30 î.Hr.) a
devenit Cleopatra a VII-a a
Egiptului, la moartea tatălui său,
Ptolemeu al XII-lea, în anul 51
î.Hr.. Ea intenționase revigorarea
tradițiilor Egiptului de odinioară,
căutând sprijinul lui Iulius Cezar
și Marc Antoniu. Moartea ei
legendară și felul cum cucerise
inimile celor doi generali,
ambițiile ei privind gloria
Egiptului elenistic și opoziția față
de Imperiul Roman, o consacrară
drept una din cele mai celebre
femei din istorie.
Etimologie
Forma latinizată Cleopatra
provine din greaca veche
Kleopátrā (Κλεοπᾰτ́ ρᾱ),
însemnând "gloria tatălui ei" [9] de
la κλέος (kléos, "glorie") și πᾰτήρ
(patḗr, "tată").[10] Forma
masculină ar fi fost scrisă fie ca
Kleópatros (Κλεόπᾰτρος), fie
Pátroklos (Πᾰτ́
ροκλος).[10]
Cleopatra era numele sorei lui
Alexandru cel Mare, precum și
Cleopatra Alcyone, soția lui
Meleager în mitologia greacă.[11]
Prin căsătoria dintre Ptolemeu V
Epifan și Cleopatra I Syra (o
prințesă seleucidă), numele a
intrat în dinastia
Ptolemeică.[12][13] Titlul adoptat
de Cleopatra Theā Philopátōra
(Θεία Φιλοπάτωρα) înseamnă
"zeița care iubește pe tatăl
ei"[14][15] [16]

Primii ani de domnie

Cleopatra de Michelangelo Buonarroti,

1533-1534

Cleopatra s-a născut în anul 69

î.Hr.. Fiică a regelui Ptolemeu al
XII-lea, Cleopatra a avut mai mulți
frați (printre care urmașii la tron
Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu
al XIV-lea, precum și Arsinoe).
După ce Ptolemeu al XII-lea
moare ucis (de altfel toți cei din
neamul Cleopatrei au murit
asasinați, adeseori prin otrăvire),
Cleopatra urcă pe tron. În același
timp, fratele ei a devenit regele
Ptolemeu al XIII-lea, domnind
alături de ea în Egipt sub titlul
oficial de soț al Cleopatrei.
Cleopatra și Ptolemeu au fost
membri ai dinastiei macedonene
care a guvernat Egiptul de la
moartea lui Alexandru cel Mare
(în 323 î.Hr.). Deși Cleopatra nu
avea sânge egiptean, ea a fost
singura din casa ei care a învățat
limba egipteană. Pentru a-și spori
influența asupra poporului
egiptean, a fost proclamată fiica
lui Ra, zeul soarelui la egipteni și
fiică a zeiței Isis. La scurt timp,
Cleopatra a avut neînțelegeri atât
cu fratele cât și cu sora sa,
Arsinoe, care au dus în anul 48
î.Hr. la un război civil.

Descriere
Cel mai probabil, portret pictat postum al
Cleopatrei cu păr roșu și caracteristicile

sale distincte ale feței, purtând o diademă

regală și cusută cu perle, de la
Herculaneum Roman, Italia, secolul I
dC[17][18][19]

Cleopatra a fost considerata din

totdeauna drept cea mai
frumoasă femeie din lume. "Dacă
nasul Cleopatrei ar fi fost mai
scurt, fața lumii ar fi fost alta",
spunea Blaise Pascal despre
regina Egiptului. Pascal credea
că femeile cu nasul lung sunt mai
atrăgătoare și că poate acest
amănunt i-ar fi atras pe Cezar și
pe Marc Antoniu. În realitate, nu
se știe cum arăta nasul
Cleopatrei. În limba greacă,
"Cleopatra" semnifică "gloria
tatălui", însă numele se pare că
nu a fost bine ales deoarece
"preferata tatălui" în familia
reginei era Arsinoe, sora cea
mică. Cleopatra nu purta bijuterii.
Vorbea șapte limbi, beneficiind
corespunzător originii de o
educație aleasă.

Cezar și Cleopatra

"Cezar și Cleopatra", pictură de Jean-Léon

Gérôme
La vremea aceea, Roma, cea mai
mare dintre puterile vestice, era
de asemenea zguduită de un
război civil. Chiar în momentul în
care Cleopatra se pregătea să-și
atace fratele cu o imensă armată
formată din arabi, războiul civil
roman a ajuns și în Egipt. Cneus
Pompeius Magnus, înfrânt de
Iulius Cezar în Grecia, a fugit în
Egipt căutând adăpost, însă a
fost ucis de agenții lui Ptolemeu
al XIII-lea în 47 î.Hr.. Iulius Cezar
a ajuns la scurt timp în
Alexandria și, după ce a
descoperit moartea dușmanului
său, a decis să restabilească
ordinea în Egipt. Începând cu
secolul precedent, Roma
exercitase un control din ce în ce
mai mare asupra bogatului regat
egiptean, astfel încât Cleopatra a
căutat să-și atingă scopurile
politice intrând în grațiile lui Iulius
Cezar. Ea s-a dus la palatul regal
din Alexandria și se spune că i-a
fost dusă lui Iulius Cezar
înfășurată într-un covor, care i-a
fost oferit cadou. Cleopatra, o
femeie nu prea frumoasă dar
totuși seducătoare, a atras
atenția puternicului lider roman,
acesta fiind de acord să participe
la războiul civil egiptean de
partea ei. Cleopatra iese
învingătoare din acest conflict și
rămâne la domnie alături de un
alt frate de-al său, Ptolemeu al
XIV-lea. Arsinoe, care fusese
aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în
luptă, a fost luată la Roma de
Iulius Cezar, apoi dusă într-un
templu, unde a trăit până în anul
41 î.Hr., când avea să fie
executată din ordinul lui Marc
Antoniu.

În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut

un fiu, despre care a pretins că
este al lui Iulius Cezar și pe care
l-a botezat "Cezarion" ("micul
Cezar"). La întoarcerea lui
triumfală la Roma, Iulius Cezar a
fost întâmpinat de Cleopatra și
Cezarion. Sub auspiciile
negocierii unui tratat cu Roma,
Cleopatra a locuit într-o vilă
deținută de Iulius Cezar, situată
în afara capitalei. După ce Iulius
Cezar a fost asasinat în martie
44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în
Egipt. La scurt timp după
întoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu
al XIV-lea a murit, probabil otrăvit
de sora sa. Regina și-a adus fiul
la domnie alături de ea, sub
numele de Ptolemeu Cezarion al
Egiptului (Ptolemeu al XV-lea
Caesar).
Marc Antoniu și
Cleopatra

Cleopatra pe terasă, cu servitoarele - de

Arthur Bridgman

Odată cu asasinarea lui Iulius

Cezar, Roma a căzut din nou
pradă războiului civil, oprit
temporar în 43 î.Hr. odată cu
formarea celui de-al doilea
triumvirat, constituit din Octavian,
fiul adoptiv al lui Caesar și
moștenitorul ales de acesta,
Marc Antoniu, un general
puternic și Lepidus, un om de
stat roman. Marc Antoniu a
preluat administrația provinciilor
estice din Imperiul Roman,
chemând-o pe Cleopatra la
Tarsus, în Asia Mică, pentru a
răspunde acuzațiilor potrivit
cărora ar fi susținut dușmanii lui
Marc Antoniu.
Cleopatra voia să și-l facă pe
Marc Antoniu aliat, așa cum îi
fusese înainte Cezar. De aceea în
41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o
magnifică barjă, costumată în
Venus, zeița iubirii la romani.
Reușind să îl seducă pe Marc
Antoniu, se întoarse împreună cu
el la Alexandria, unde petrecură
iarna împreună. În 40 î.Hr., Marc
Antoniu s-a întors la Roma și s-a
căsătorit cu sora lui Octavian
(Octavia), într-o încercare de a-și
repara alianța cu fratele acesteia.
Totuși, triumviratul a continuat să
se deterioreze. În anul 37 î.Hr.,
Marc Antoniu s-a despărțit de
Octavia și a călătorit spre est,
făcând aranjamente astfel încât
Cleopatra să i se poată alătura în
Siria. În perioada în care au fost
despărțiți, Cleopatra i-a dăruit
gemeni, un băiat și o fată. Potrivit
propagandiștilor lui Octavian, cei
2 amanți erau căsătoriți la
vremea respectivă, fapt ce
încălca legea romană care
interzicea romanilor să se
căsătorească cu străini.

Al doilea război civil

Bătălia de la Actium

După alți câțiva ani de tensiune și

atacuri propagandistice, Octavian
i-a declarat război Cleopatrei și în
consecință lui Marc Antoniu, în
31 î.Hr. Dușmanii lui Octavian s-
au adunat de partea lui Marc
Antoniu, însă excelenții
comandanți militari ai lui
Octavian au repurtat succese
imediate în fața forțelor lui Marc
Antoniu. La 3 septembrie 31 î.Hr.
flotele celor doi s-au confruntat
la Actium, în Grecia. După lupte
grele, Cleopatra și-a încălcat
angajamentul asumat față de
Marc Antoniu și a plecat spre
Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc
Antoniu a reușit să pătrundă
printre navele inamice și a urmat-
o. Flota rămasă s-a predat lui
Octavian. O săptămână mai
târziu, forțele terestre ale lui Marc
Antoniu au capitulat.

După această bătălie, Cleopatra

s-a refugiat într-un mausoleu.
Marc Antoniu, fiind informat că
regina Cleopatra a murit, s-a
înjunghiat cu sabia. Înainte de a
muri, la el a venit un alt mesager,
care l-a informat că Cleopatra era
încă în viață. Marc Antoniu a
cerut să fie transportat la locul de
refugiu al Cleopatrei, a implorat-o
pe aceasta să facă pace cu
Octavian, apoi a murit în brațele
iubitei sale. După sosirea
triumfală a romanilor, Cleopatra a
încercat să-l seducă pe Octavian,
însă acesta a rezistat farmecelor
ei.

Sinuciderea
"Moartea Cleopatrei" de Guido Cagnacci,
1658

După moartea lui Marc Antoniu,

Alexandria fusese cucerită de
romani, care înconjuraseră
mausoleul Cleopatrei. După ce
aflase că va fi trimisă în lanțuri la
Roma, ca trofeu al lui Octavian,
Cleopatra se pregăti pentru o
moarte demnă de o regină, luând
mese fastuoase și îmbrăcând
cele mai bune haine ale ei. Lui
Octavian îi trimise un testament
conform căruia dorea să fie
înmormântată alături de iubitul ei,
Marc Antoniu, și îl lăsa la
conducerea Egiptului pe fiul ei
Cezarion, drept Ptolemeu al XV-
lea. Neacceptând să ajungă sub
dominația lui Octavian, Cleopatra
s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr.,
probabil prin mușcături de vipere.
Trupul Cleopatrei a fost îngropat
alături de Marc Antoniu, pe
țărmul Marii Mediterane, cu toată
pompa. Apoi, Octavian l-a
executat pe fiul Cleopatrei
(Cezarion), aflându-se în drum
spre India. A anexat Egiptul
Imperiului Roman și a folosit
avutul Cleopatrei pentru a-și plăti
veteranii.

Misterioasa moarte a
Cleopatrei

"Moartea Cleopatrei" de Reginald Arthur

"Moartea Cleopatrei" de Reginald Arthur

Potrivit istoricilor, în timp ce se

afla în mausoleu, Cleopatra le
ceruse sclavilor să aducă un coș
cu un șarpe (sau cu 2 șerpi). Ea
ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la
sân, unde ar fi primit mușcătura
ucigătoare. Se spune că agonia
reginei ar fi durat 3 ore. Unii
cercetători identifică șarpele cu o
viperă egipteană, alții cu o cobră,
simbolul coroanei faraonilor.
Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul
inimii, ceea ce ar fi provocat
moartea rapidă. Se mai spune că
ea murise alături de 2 sclave. Alți
cercetători cred că sinuciderea
prin otravă de șarpe ar fi fost
demnă de o regină, dar au dubii
în privința acestei metode dată
fiind durata scurtă de agonie,
susținută de documente. Mulți
spun că Cleopatra ar fi fost ucisă
cu o lovitură de sabie dată pe
ascuns chiar de Octavian, care
voia să se descotorosească de
ea. El ar fi și autorul teoriei
sinuciderii. O altă teorie ar fi că
Octavian i-a pus otrava în apă,iar
Cleopatra ar fi murit la scurt timp
după.

Familia Cleopatrei
Amanți:
Cneus Pompeius Magnus
Gaius Iulius Cezar
Irod cel Mare, regele iudeu
Marc Antoniu
Soți:
Ptolemeu XIII
 Ptolemeu XIV
Marc Antoniu
Copii:
Ptolemeu Cezarion
Cleopatra VIII Selene
Alexandru Helios
Ptolemeu Philadeus

Cleopatra în istorie

Afișul filmului Cleopatra din anul 1917

Literatură: Dramă

Antoniu și Cleopatra - William

Shakespeare (1607)
All for Love - John Dryden
(1678)
Caesar și Cleopatra - George
Bernard Shaw (1901)
Moartea Cleopatrei - Ahmed
Shawqi
Cele doua iubiri ale Cleopatrei -
Paul Reboux

Filme
 Cleopatra (1917)
Cleopatra (1934)
Cleopatra (1963)
Cleopatra (1999)

Note
1. ^
https://www.ancientegypton
line.co.uk/Cleopatra-
Caesar.html , accesat în 2
septembrie 2018 Lipsește
sau este vid: |title=
 sau este vid: |title=
(ajutor)
2. ^
http://www.washingtonpost.
com/wp-
dyn/content/article/2010/06
/04/AR2010060404566.htm
l Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
3. ^
http://www.tandfonline.com
/doi/full/10.1080/03612759.
2010.539496 Lipsește sau
este vid: |title=(ajutor)
4. ^
4. ^
http://www.tandfonline.com
/doi/pdf/10.1080/03612759.
2010.539496 Lipsește sau
este vid: |title=(ajutor)
5. ^
http://www.tandfonline.com
/doi/pdf/10.1080/03612759.
2011.539495 Lipsește sau
este vid: |title=(ajutor)
6. ^ a b
https://thomasmdbrooke.co
m/2015/.../the-siblings-of-
cleopatra-a-family-like-no-
other... , accesat în 2
 other... , accesat în 2
septembrie 2018 Lipsește
sau este vid: |title=
(ajutor)
7. ^ a b c
https://www.biography.com
/people/cleopatra-vii-
9250984 , accesat în 2
septembrie 2018 Lipsește
sau este vid: |title=
(ajutor)
8. ^ a b c
https://en.wikipedia.org/wiki
/Cleopatra , accesat în 2
septembrie 2018 Lipsește
 septembrie 2018 Lipsește
sau este vid: |title=
(ajutor)
9. ^ Royster (2003), p. 48.
10. ^ a b Muellner.
11. ^ Roller (2010), pp. 15–16.
12. ^ Roller (2010), pp. 15–16,
39.
13. ^ Fletcher (2008), pp. 55–57.
14. ^ Burstein (2004), p. 15.
15. ^ Fletcher (2008), pp. 84,
215.
16. ^ Tyldesley (2017) offers an
alternative rendering of the
 alternative rendering of the
title Cleopatra VII Thea
Philopator as "Cleopatra the
Father-Loving Goddess".
17. ^ Walker & Higgs (2001),
pp. 314–315.
18. ^ Fletcher (2008), p. 87,
image plates and captions
between pp. 246–247.
19. ^ Fletcher (2008, p. 87)
describes the painting from
Herculaneum further:
"Cleopatra's hair was
maintained by her highly
skilled hairdresser Eiras.
skilled hairdresser Eiras.
Although rather artificial
looking wigs set in the
traditional tripartite style of
long straight hair would have
been required for her
appearances before her
Egyptian subjects, a more
practical option for general
day-to-day wear was the no-
nonsense 'melon hairdo' in
which her natural hair was
drawn back in sections
resembling the lines on a
melon and then pinned up in
melon and then pinned up in
a bun at the back of the
head. A trademark style of
Arsinoe II and Berenice II, the
style had fallen from fashion
for almost two centuries
until revived by Cleopatra;
yet as both traditionalist and
innovator, she wore her
version without her
predecessor's fine head veil.
And whereas they had both
been blonde like Alexander,
Cleopatra may well have
been a redhead, judging
 from the portrait of a flame-
haired woman wearing the
royal diadem surrounded by
Egyptian motifs which has
been identified as
Cleopatra."

Legături externe
A fost reconstituita adevarata
infatisare a Cleopatrei , 17
decembrie 2008, Descoperă
Regina farselor , 27 martie
2005, Roxana I. Ancuta,
Jurnalul Național
Vezi și
Istoria Egiptului Antic

Adus de la
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Cleopatra&oldid=12874730

Ultima modificare efectuat…

Conținutul este disponibil sub CC BY-

SA 3.0 , exceptând cazurile în care se
specifică altfel.