Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2017) 1
1. ONOMASIOLOGIE ŞI SEMASIOLOGIE
„La SEMASIOLOGÍA considera la palabra aislada en el desenvolvimiento de su significación, mientras
que la ONOMASIOLOGÍA encara las designaciones de un concepto particular, es decir, una
multiplicidad de expresiones que forman un conjunto.”1
„A SEMASIOLOGIA considera a palavra isolada no desenvolvimento de sua significação, enquanto que
a ONOMASIOLOGIA encara as designações de um conceito particular, vale dizer, uma multiplicidade
de expressões que formam um conjunto.”
‘ploaie’
↓ ↓ ↓ ↓ ↓
sp. lluvia llovizna cernidillo chaparrón aguacero ...
ptg. chuva chuvinha chuvada chuveiro aguaceiro ...
rom. ploaie ploicică răpăială burniţă potop ...
1
Semasiologia e onomasiologia, in “Revue de linguistique romane” 28, 1964, 249-272 (tradus de Ataliba T. de
Castilho http://seer.fclar.unesp.br/alfa/article/view/3265/2992 (1.09.2017)
https://fr.groups.yahoo.com/neo/groups/optionalromanistica/info
OPTIONAL ONOMASIOLOGIE 1 (5.10.2017) 2
Distincţia dintre S şi O ar putea fi echivalată cu distincţia dintre ÎNŢELES şi DENUMIRE: S are punctul de
plecare în CUVÂNT, stabilind înţelesurile cu care un cuvânt poate să apară; O are punctul de plecare în
CONCEPT şi investighează diferitele expresii cu ajutorul cărora conceptul poate fi desemnat, dar şi motivaţia
alegerii de către vorbitor a unei anumite expresii (structură [LIMBĂ] vs uz [VORBIRE]).
‘spaţiu destinat locuirii, unor activităţi profesionale..., în interiorul unei clădiri’
încăpere cameră odaie
‘câine’
câine, cățea, cățelușă, cățel, cățeluș, cățelandru, cuțulache, cuțu, dulău, javră, potaie...
Pentru o serie dată de cuvinte care denumesc acelaşi concept:
a. → cercetare de ordin semantic: care este relaţia între ele din punct de vedere semantic? dacă există o
ierarhie? care este termenul prototipic?
b. → cercetare de ordin pragmatic: ce factori determină alegerea unei anumite expresii?
bun, frumos ~ rău, urât mişto ~ nasol marfă ( → cool?) ~ naşpa
c. → cercetare de ordin diacronic: mecanismele lexicogenetice care stau la baza apariţiei denumirilor.
1.3. Schimbarea lexicală.
1.3.1. Motivaţiile care ar putea sta la baza unei schimbări lexicale
SUBCONŞTIENT
i. „flou” referenţial
ii. emotivitatea conceptului
iii. motivaţii ce ţin de comunicare (posibile omonimii, lungimea cuvântului)
iv. motivaţii estetico-formale, stilistice, culturale
v. instituţionale − tabu, corectitudine politică; schimbări în configuraţia conceptului; concepte noi
CONŞTIENT
https://fr.groups.yahoo.com/neo/groups/optionalromanistica/info