7. Etimologie internă și mijloace nonconvenționale de îmbogățire lexicală.

Etimologie
multiplă internă.
Hristea, Th., 1971, „Etimologia multiplă internă”, LR 20, nr. 5, p. 479-489.
Hristea, Th., 2006a, Contaminația în raporturile ei cu etimologia populară, în vol.
Antic și modern. In honorem Luciae Wald, coord. Ana-Cristina Halichias, București,
Humanitas, p. 295-327.
Moroianu, C., 2010, Etimologia multiplă internă, între certitudine şi posibilitate, în:
Chivu, Gheorghe/Uţă Bărbulescu, Oana (ed.), Studii de limba română. Omagiu profesorului
Grigore Brâncuş, București, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 155-168.

Mijloace neconvenționale de îmbogățire și de variație lexicală și frazeologică

I. Specializarea lexico-semantică a variantelor - obținerea de dublete etimologice interne

a) fonetice:
1. împrumuturi neologice în –ie şi –iune specializate semantic
comisie, s.f. “colectiv organizat care funcţionează pe lângă o instituţie, o adunare etc.;
~ de anchetă; ~ Senatului; ~ de examen; ~ permanentă; ~ centrală etc.” Din mlat. commissio,
onis, germ. Kommission, magh. kommiszió, rus. комиссия, fr. commission. / comision, s.n.
“remuneraţie procentuală primită pentru mijlocirea unei afaceri”. Din germ. Kommission, fr.
commission2. / comisiune, s.f. (Jur.) „comitere a unei infracţiuni”. Din lat. commissio, -onis
(NDN).
concesie, s.f. “îngăduinţă, cedare faţă de cineva, renunţare (la ceva) în folosul sau în
interesul altuia”. Din fr. concession, lat. concessio, -onis. / concesiune, s.f. “convenţie prin
care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice
sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă;
bunurile care formează obiectul acestei convenţii”. Din fr. concession, lat. concessio, -onis.
depresie, s.f. “pierdere a energiei fizice sau morale; stare patologică de tristeţe
intensă; depresivitate, deprimare”. Din fr. dépression, lat. depressio, -onis. / depresiune1, s.f.
(Geogr.) “întindere de teren înconjurată de înălţimi; (Geol.) unghi sub care se vede orizontul
când staţia este amplasată la înălţime; ~ atmosferică; (Econ.) scădere a valorilor, a acţiunilor
etc., cauzată de o criză (economică, financiară etc.)”. Din fr. dépression, lat. depressio, onis.
divizie, s.f. “mare unitate militară (…); fiecare dintre categoriile principale în care
sunt încadrate echipele ce participă la o competiţie sportivă cu caracter naţional”. Din rus.
дивизия (< pol. dywizya, lat. divisio), lat. divisio, -onis. Cf. fr. division, germ. Division, id. /
divizion, s.n. “subunitate de artilerie sau de cavalerie care corespunde unui batalion”. Din rus.
дивизион, fr. division. / diviziune, s.f. “împărţire, separare (…); ~ (socială a ) muncii;
operaţie logică de împărţire a genului în specii; linioară care indică o anumită valoare pe
scara sau pe cadranul unui instrument de măsură (…)”. Din fr. division, lat. divisio, -onis.
emisie, s.f. “punere în circulaţie (…) a hârtiilor de valoare etc.; emitere; producere, de
către un corp sau un dispozitiv, a unor gaze, a unor unde etc. care se pot propaga în mediul
înconjurător: putere de ~, a fi în ~ etc.; articulare a unor sunete sau cuvinte; (Tehn.) evacuare
în atmosferă a aburului din motoarele termice, după efectuarea lucrului mecanic; producere a
unui semnal în telecomunicaţii; (Med.) eliminare sub presiune a unor lichide biologice;
promulgare; ” Din fr. émission, lat. emissio, -onis. / emisiune, s.f. “emisie; program transmis
prin radio sau prin televiziune într-o ordine dinainte stabilită”. Din fr. émission, lat. emissio,
-onis.
formaţie, s.f. “alcătuire, întocmire, organizare; cuvânt format prin mijloace interne;
ansamblu, echipă, colectiv; combinaţie de cifre, de figuri sau de poziţii la unele jocuri;
pregătire într-un domeniu”. Din fr. formation, lat. formatio, -onis. / formaţiune, s.f. “complex
de straturi din scoarţa Pământului (…); ~ social- economică; aşezare a militarilor (…) în
vederea executării unei misiuni”. Din fr. formation, lat. formatio, -onis (NDN).
fracţie, s.f. “simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi; raport
între două expresii matematice”. Din fr. fraction, lat. fractio, -onis. / fracţiune, s.f. “parte
distinctă dintr-un întreg; grupare politică; porţiune din lichidul obţinut prin distilarea unui
amestec de lichide (…)”. Din fr. fraction, lat. fractio, -onis.
fricţie, s.f. “frecare, masaj”. Din fricţiune (prin analogie cu dubletele neologice în –ie
şi –iune, justificate etimologic) / fricţiune, s.f. “neînţelegere, ceartă, divergenţă”. Din fr.
friction, lat. frictio, -onis.
funcţie, s.f. (Mat.) “mărime variabilă (…); activitate administrativă (…), slujbă,
ocupaţie; grad ierarhic; a fi în ~ de …”. Din fr. fonction, lat. fonctio, -onis. Cf. it. funzione.
/funcţie/funcţiune, s.f. (Chim.) “ansamblu de proprietăţi chimice ale unui compus; ~
sintactică; (Fiziol.) activitate proprie a fiecărui organ, aparat, ţesut din organismele vii; (Log.)
operaţie care prin aplicare asupra unui argument îi conferă acestuia o valoare
corespunzătoare; (Inform.) subprogram care calculează şi întoarce subprogramului apelant o
singură valoare”. Din fr. fonction, lat. fonctio, -onis. Cf. it. funzione.
impresie, s.f. “efect; punct de vedere, apreciere”. Din fr. impression, lat. impressio,
-onis. / impresiune, s.f. “impresie; (Rar) imprimare; amprentă a desenului papilar al
degetelor, palmelor şi tălpilor picioarelor”. Din fr. impression, germ. Impression. (NDN).
instrucţie, s.f. “învăţătură, învăţământ; pregătire militară; judecător de ~, ~ penală;
instrucţiune”. Din fr. instruction, rus. инструкция, lat. instructio, -onis. / instrucţiune, s.f.
“indicaţie; instrucţie; (la pl.) îndrumări, dispoziţii date cuiva; unitate a programului unui
calculator”. Din fr. instruction, lat. instructio, -onis, germ. Instruktion4
invenţie, s.f. “rezolvare sau realizare tehnică (…); născocire; căutarea şi alegerea
ideilor şi argumentelor adecvate într-un discurs (…)”. Din fr. invention, lat. inventio, -onis. /
invenţiune, s.f. (Muz.) “fantezie, improvizaţie cu caracter polifonic; piesă instrumentală
(pentru pian) cuprinzând două sau trei linii melodice, în care se folosesc procedee polifonice;
invenţie”. Din it. invenzione, fr. invention (< lat. inventio, -onis) (NDN).
inversie, s.f. “schimbare de semn a unui parametru fizic în funcţie de altul;
transformare a unei substanţe optic-active într-o alta asemănătoare ca structură (…); anomalie
constând în rearanjarea inversă a genelor într-un segment de cromozom; transformarea
zaharozei în glucoză prin hidroliză”. Din fr. inversion (NDN). / inversiune, s.f. “schimbare de
sens, inversare; ~ uterină; ~ sexuală; transformare geometrică (…); procedeu stilistic (…); ~
termică; ~ de relief etc.” Din fr. inversion, lat. inversio, -onis.
lecţie, s.f. “formă de bază a activităţii instructiv-educative (…); sfat, regulă de
conduită; mustrare; învăţătură folositoare (…)”. Din germ. Lektion, lat. lectio, -onis. /
lecţiune, s.f. „fiecare dintre formele în care se prezintă textul unui autor în diferite manuscrise
sau ediţii; felul de a citi (un pasaj dintr-un text) pentru stabilirea versiunii originare”. Din
germ. Lektion, lat. lectio, -onis (NDN).
 obligaţie, s.f. “datorie, sarcină, îndatorire; raport juridic civil (…)”. Din fr. obligation,
lat. obligatio, -onis. / obligaţiune, s.f. „hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea
de creditor şi-i dă dreptul de a primi, pentru suma împrumutată, un anumit venit fix sub
formă de dobândă”. Din fr. obligation, lat. obligatio, -onis.
oraţie, s.f. “cuvântare în versuri pe care o ţine colăcerul la ospăţul de la nuntă”. Din
pol. oracja (< lat. oratio) (CDER); din lat. oratio (CADE, DILR) / oraţiune, s.f. “cuvântare,
discurs compus pentru a fi ţinut în public”. Din lat. oratio, -onis (CADE)
partiţie, s.f. “(Rar) diviziune, separare; (Mat.) descompunere a unei mulţimi (…);
(Inform.) zonă din memoria internă …; (Lingv. mat.) clasificare a cuvintelor după flexiune”.
Din fr. partition (DEX2) / partiţiune, s.f. (Muz., rar) “partitură”. Din fr. partition (DEX2)
pensie, s.f. “sumă de bani acordată lunar (…); ~ alimentară; ~ de urmaş; ~ de
invaliditate etc.” Din rus. пенсия. / pension, s.n. “institut particular de învăţământ de grad
elementar şi mediu”. Din fr. pension, germ. Pension, rus. пенсион. / pensiune, s.f.
“întreţinere (locuinţă şi masă) primită de cineva (într-o casă particulară) în schimbul unei
sume de bani; (concr.) casă-restaurant în care se dă o asemenea întreţinere”. Din fr. pension,
lat. pensio, -onis. Cf. germ. Pension
permisie, s.f. “învoire (acordată în special militarilor) de a părăsi serviciul pe o durată
scurtă de timp”. Din fr. permission, lat. permissio, -onis (DEX2) / permisiune, s.f. “învoire,
aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva; îngăduinţă, încuviinţare”. Din
fr. permission, lat. permissio, -onis.
porţie, s.f. “cantitate determinată (…) destinată a fi utilizată dintr-o dată sau într-un
anumit interval de timp”. Din fr. portion (DEX2); din fr. portion, lat. portio, -onis (NDN); din
lat. portio, magh. porció (DILR) / porţiune, s.f. “parte dintr-un tot; fracţiune, fragment,
tronson; sector”. Din fr. portion, lat. portio, -onis (NDN)
precizie, s.f. “faptul de a fi precis; exactitate; eroare maximă admisă la efectuarea unui
calcul (…).Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. / preciziuni, s. f. pl. “lămuriri, informaţii,
precizări”. Specializat din preciziune (var. a lui precizie). Cf. fr. précision, id.
promoţie, s.f. “serie de absolvenţi ai unei şcoli, ai unei facultăţi etc.; totalitatea
persoanelor care absolvesc în acelaşi an un ciclu de învăţământ; articole în ~; ~ de vânzări
etc.; metodă comercială de creştere a vânzărilor”. Din fr. promotion, lat. promotio, -onis; cf.
engl. (sales) promotion. / promoţiune, s.f. „ridicare a nivelului de viaţă al claselor
defavorizate sau al unui individ la o situaţie superioară”. Din fr. promotion, lat. promotio,
-onis (NDN).
provizie, s.f. “faptul de a proteja; persoană, ansamblu de măsuri, sistem tehnic,
instituţie care protejează; sprijin, ajutor; (Înv.) protectorat”. Din fr. provision, lat. provisio,
-onis, germ. Provision, rus. провизия. / proviziune, s.f. „valoare de orice natură reprezentând
echivalentul sumei de bani prevăzută într-o cambie; depozit de bani sau credit deschis, pe
baza căruia se poate emite un cec”. Din fr. provision (NDN)
provizion, s.n. (Rar) „remuneraţie procentuală dată celui care a mijlocit o afacere
comercială; comision, remiză”. Din germ. Provision.
raţie, s.f. “cantitate determinată de hrană; număr constant adăugat unui termen al unei
progresii aritmetice (…)”. Din lat. ratio, -onis, fr. ration. / raţiune, s.f. “facultatea umană de a
gândi (…); judecată, minte; temei, motiv, justificare; (Mat.) raţie”. Din lat. ratio, -onis.
reacţie, s.f. “faptul de a reacţiona; atitudine; (Biol.) fenomen prin care materia vie
răspunde unui excitant; (Chim.) fenomen de transformare a unor substanţe chimice (…); ~
nucleară; (Fiz.) forţă exercitată de un sistem de corpuri asupra altuia, ca răspuns la acţiunea
acestuia din urmă; ~ gravitaţională”. Din fr. réaction. / reacţiune, s.f. (Pol.) “împotrivire
politică şi economică a claselor în declin faţă de orice manifestare a progresului social;
(Tehn.) reacţiunea indusului”. Din fr. réaction (NDN).
redacţie, s.f. “colectiv de redactori; localul în care se află birourile redactorilor”. Din
fr. rédaction. / redacţiune, s.f. (Rar) „redactare”. Din fr. rédaction (NDN).
retroversie, s.f. (Med.) „înclinare a uterului posterior către sacru”. Din fr. rétroversion.
/ retroversiune, s.f. “traducere din nou a unui text în limba din care a fost deja tradus”. Din
germ. Retroversion.
reversie, s.f. „(Livr.) întoarcere la o stare anterioară (mai puţin evoluată); (Med.)
atavism”. Din fr. réversion, lat. reversio, -onis1. / reversiune, s.f. „(Jur.) revenire a unor
bunuri donate la primul proprietar, când persoana căreia i-au fost donate moare fără a avea
copii; (Fiz.) schimbare a succesiunii de stări intermediare prin care trece un sistem în cursul
unei transformări”. Din fr. réversion, lat. reversio, -onis.
secţie, s.f. “subunitate organizatorică; compartiment cu destinaţie specială;
subdiviziune în cadrul administraţiei”. Din rus. секция, fr. section, lat. sectio, -onis. /
secţiune, s.f. “faptul de a secţiona; tăietură, despărţire, porţiune tăiată; suprafaţă; schiţă
reprezentând un tip de suprafaţă; (Mat.) intersecţie a două mulţimi”. Din fr. section, lat.
sectio, -onis.
selecţie, s.f. “selecţionare; ~ naturală; ~ artificială; ~ sexuală etc.” Din fr. sélection,
lat. selectio, -onis. / selecţiuni, s.f. pl. „bucăţi alese dintr-o operă, din muzica unui compozitor
etc.” Din fr. sélection, germ. Selektion (NDN)
staţie, s.f. “punct de oprire pe traseul unor vehicule publice; (Înv.) popas, oprire; ~
interplanetară; ~ cosmică”. Din fr. station, lat. statio, -onis. / staţiune, s.f. “localitate în care se
găsesc condiţii balneo-climaterice prielnice sănătăţii; ~ de cercetare; ~ de operaţii tehnice;
poziţie caracteristică a corpului (la om şi la animale)”. Din fr. station, lat. statio, onis.
transmisie, s.f. “ansamblu de organe de maşini, mecanisme şi dispozitive cu ajutorul
cărora se transmite mişcarea de la un mecanism la altul”. Din fr. transmission (NDN) /
transmisiune/transmisie, s.f. “transmitere; (Milit.) unităţi de transmisiuni; (Jur.) trecere a unui
bun, a unui drept de la o persoană la alta”. Din fr. transmission, lat. transmissio, -onis.
variaţie, s.f. “schimbare, transformare; aspect variabil; (Mat.) ~ unei funcţii; calculul
variaţiilor; diversitate, felurime; (Biol.) schimbare a însuşirilor organismului animal şi
vegetal”. Din fr. variation, lat. variatio, -onis. / variaţiune, s.f. (Muz.) „tehnică de modificare
melodică, ritmică, armonică etc. a unui motiv, a unei teme etc.; dans solistic clasic, variat şi
de virtuozitate”. Din fr. variation (NDN)
2. împrumuturile divers adaptate în română dintr-un unic etimon şi diferenţiate ca
sens: bor/bord, briant și briliant, budincă și puding, business și bișniță, caro și carou,
consecvență și consecință, conștiență și conștiință, dependență și dependință, ferodo și
ferodou, for și forum, ivoar și ivoriu, lichior și licoare, madam și madamă, maramă și
năframă, panoramă și panaramă, rever/revers, tartar și tartor, tricot și tricou, varietate și
varieteu, volan/volant etc.
b) accentuale:
1. dublete ale căror variaţii accentuale, determinate de etimologia multiplă, se specializează
semantic: cavalérie/cavaleríe, comédie/comedíe, compánie/companíe, coréctor/corectór,
dómino/dominó, vestíbul/vestibúl etc.
cavalérie1 s.f. „parte a armatei compusă din luptători călare” 1710, var. (înv.) cavalarie1,
(Trans., Buc.) cavalerie < pol. kawałerja DÎLR, rus. kavalerija TDRG, DA, CADE,
SDLR, DÎLR, DEX // şi fr. cavalerie SDLR; var. cavalerie < germ. Kavallerie, fr.
cavalerie, it. cavalleria; cavaleríe2 s.f. (înv.) „instituţia sau ordinul cavalerilor; decoraţie
în grad de cavaler” c.1740, var. (înv.) cavalarie2, cavalerie2, (înv., pop., fam.) căvălărie,
căvălirie < pol. kawałerja DÎLR, rus. kavalerija DA, it. cavalleria TDRG, CADE, DEX;
var. cavalarie, căvălărie < ngr. καβαλαρία DA, SDLR
[s.v. cavaler s.m.] Pol. kawałer DÎLR, rus. kavaler DA, SDLR, CDER 1576, DEX, DÎLR,
fr. cavalier DA, CADE, SDLR // şi ngr. καβαλλιέρις SDLR. Var. cavalier2 < it. cavaliere;
var. cavalir < germ. Kavalier; var. gavaler < magh. gavaller.
Var. cavalier2 < it. cavaliere; var. cavalir < germ. Kavalier; var. gavaler < magh. gavaller.

COMEDÍE s.f. „piesă de teatru hazlie, cu subiect şi deznodământ amuzante; (în var.
comedie) spectacol public reprezentat de obicei la bâlciuri, panorame, căluşei etc.; (în var.
comedie) întâmplare ciudată sau hazlie – comédie; guignol; histoire drôle” 1691-1697
(var. comedie, T. Corbea, D. s.v. comoedia), var. (înv.) comodie, comodie.
Fr. comédie (împr. din lat.). Var. comedie, comodie < lat. neol. comoedia (< gr. κωμῳδία <
κωμῳδός „participant la un cortegiu dionisiac” < κῶμος „trupă veselă de tineri, în
ritualurile dionisiace” + ἀοιδός „cântăreţ” < ἀείδειν „a cânta”), it. commedia, germ.
Komödie (cu sensul „spectacol de bâlci”). Var. comodie < ngr. κωμῳδία.

corectór1 s.m. „persoană care face corectura într-o tipografie; persoană care corectează
ceva” 1822 (fără accent, Bobb, DRLU I, 229), var. corector1 < germ. Korrektor, lat. neol.
corrector, fr. correcteur; corectór2 s.n. „aparat folosit în diverse sisteme tehnice pentru
corectarea funcţionării acestora” 1949 (LTR1) < fr. correcteur [s.v. corect adj.]

COMPANÍE s.f. „prezenţa unei persoane pe lângă o alta, cu scopul unei petreceri plăcute
a timpului, al ajutorării etc., tovărăşie; grup de persoane (reunite pentru divertisment),
societate; asociaţie cu scop economic, societate comercială; (azi, doar cu accentuarea
companie) unitate militară, trupă de infanterie – compagnie” 1656 (probabil var.
companie, Iorga, S. D. IV, 48, cu sens militar), var. (înv.) cumbanie, cumpanie, cumpanie.
Cuvânt cu etimologie multiplă, atestat iniţial cu sens militar (v. supra), apoi cu sens
comercial (1694, Iorga, S. D. XII, 5) şi cu sens de „anturaj, însoţire” la 1779 (Cugetări, I,
apud Ursu, ÎL I 427), intrat iniţial în var. accentuală companie < magh. kompánia,
kumpáni „unitate militară; societate” (< germ. Kompa(g)nie, it. compagnia) DÎLR, pol.
kompanja „unitate militară; anturaj; societate comercială” (< germ. Compagnie < fr.
compagnie, it. compagnia) º, mai târziu şi rus. kompanija „societate, tovărăşie” (< it. sau
pol. Vasmer, ESRJ, II, 305) º. Ulterior în var. accentuală companie (atestată, în forma
cumpanie, la 1779 în Cugetări, I, 76r apud Ursu loc. cit.) < fr. compagnie DA, DEX (<
v.fr. compain „tovarăş” < lat. târzie compāniō „tovarăş (iniţial, de arme)”, propriu-zis,
 „care împarte aceeaşi pâine” < con- + pānis „pâine”, calc după un cuvânt germanic, cf.
got. gahlaifa < ga- + hlaifs „pâine”, v.germ. de sus galeipo FEW II 968), it. compagnia
DA, posibil şi germ. Kompa(g)nie DA, CADE, DÎLR (< fr. compagnie, it. compagnia).
Cuvântul a circulat în ambele variante accentuale cu toate sensurile; astăzi ele s-au
specializat şi sunt considerate cuvinte separate: companie „tovărăşie, societate,
întreprindere”, companie „unitate militară” DOOM2, DEX.
Var. cumbanie, contaminaţie între cumpanie şi *cumbanie < ngr. κομπανία.
dómino, s.n. „numele unui joc de societate”. Din fr. domino2. Cf. germ. Dómino (< it.
dómino), it. dómino (< fr. domino2). / dominó, s.n. „îmbrăcăminte de bal mascat, în formă
de mantie lungă cu glugă; persoană care poartă asemenea îmbrăcăminte”. Din fr. domino1.
Vezi TLF, s.v.: 1. « camail noir à capuchon porté par les prêtres » représente peut-être le
lat. domino, extrait d'une formule de prière (peut-être prononcée en revêtant ce camail) telle
que benedicamus domino « bénissons le seigneur »; le sens 2 (terme de jeu) s'explique peut-
être à partir de 1, à cause de l'envers noir des dominos
c) morfologice:
1. variaţii de gen şi număr disociate ca sens: ax/axă, batist/batistă, boem/boemă,
fascicul/fasciculă, franj/franjă, garderob/garderobă, grup/grupă, minut/minută, pendul și
pendulă, program și programă etc.; [neutru și feminin]

[masculin și neutru] accident, -ţi (muzical), s.m. / accident, -te (întâmplare), s.n. Din fr.
accident, s.m., lat. accidens, -ntis.
alcool, -i (Chim.), s.m. / alcool, -uri (băutură), s.n. Din fr. alcool, s.m.
apostol, -i (persoană), s.m. / apostol, -e (carte cu textul Apostolului), s.n. Din slavon.
apostolъ.
arlechin, -i (personaj), s.m. / arlechin, -e (culise, reflector), s.n. Din fr. (manteau d’)
arlequin, -ine, subst., s.m., it. arlecchino, adj., s.m.
bacalaureat, -ţi (persoană), s.m. / bacalaureat, -e (examen), s.n. Din fr. baccalauréat,
s.m., lat. baccalaureatus5.
baritón/baríton, -i (cântăreţ), s.m. / baritón/baríton, -toane (voce bărbătească), s.n. Din
it. barítono, fr. baryton.
bas, -i (basist, instrument), s.m. / bas (voce joasă), s.n. Din it. basso, s.m., fr. basse,
s.f. (< it. basso).
birlic, -ci (as), s.m. / birlic, -uri (spetează la smeu), s.n. Din tc. birlik.
bob, bobi (planta şi fructul), s.m. / bob, boabe (grăunţe, seminţe), s.n. Din vsl. bobъ
(bg. боб, sb. bőb, slov. bòb etc.)
buton, -i (nasture), s.m. / buton, -oane (comutator), s.n. Din fr. bouton, s.m. (boutons
de manchette, bouton électrique etc.)
cacom, -i (animal), s.m. / cacom, -uri (blană), s.n. Din tc. kakim.
calcan, -i (peşte), s.m. / calcan, -e (pavăză; zid înalt), s.n. Din tc. kalkan (balyk) “peşte
cu pavăză” (CADE)
calcul, –i (Med.: ~ renal), s.m. / calcul, -e (Matem.: ~ aritmetic), s.n. Din fr. calcul,
lat. calculus
 centimetru, -i (unitate de măsură), s.m. / centimetru, -e (panglică de măsurat), s.n. Din
fr. centimètre.
centru, -i (punct anatomic, jucător sportiv), s.m. / centru, -e (punct central, localitate,
instituţie), s.n. Din fr. centre, s.m., lat. centrum.
chiștoc, -i și chiștoc, -oace
cocoş, -i (pasăre; miez de pepene; boxer), s.m. / cocoş, -oaşe (la arme, ciocane), s.n.
Din vsl. kokošь „găină”
colţ, -ţi (dinte), s.m. / colţ, -uri, s.n. Din bg. колец, sb. kolač.
controlor, -i (persoană), s.m. / controlor, -oare (aparat de control), s.n. Din fr.
contrôleur.
corp, -i /-uri (Fiz., chim.), s.m./s.n. / corp, -uri (trup, obiect, ansamblu, unitate), s.n.
Din fr. corps, lat. corpus.
cucuruz, -zi (porumb, con de brad), s.m. / cucuruz, -e (porumbişte), s.n. Din bg.
кукуруз, sb. kukuruz, kukurudza.
drob, -i (bulgăre de sare), s.m. / drob, -uri (măruntaie de miel, fel de mâncare, cutia
teascului), s.n. Din bg. дроб, sb. drob
eter, -i (combinaţie organică; element al universului), s.m. / eter, -uri (aer, atmosferă),
s.n. Din fr. éther, s.m.
faeton (pasăre), s.m. / faeton (vehicul), s.n. Din fr. phaéton.
fildeş, -i (dinte), s.m. / fildeş, -uri (ivoriu), s.n. Din tc. fildiş.
fistic, -ci (arbore), s.m. / fistic, -uri (fruct), s.n. Din tc. fistic, ngr. φιστίκι.
flagel, -i (Zool., bot.), s.m. / flagel, -uri (bici, calamitate), s.n. Din lat. flagellum.
gelep, -i (persoană), s.m. / gelep, -uri (taxă), s.n. Din tc. celep.
ghid, -zi (persoană), s.m. / ghid, -uri (carte), s.n. Din fr. guide, s.m.
glob, -i (Anat.), s.m. / glob, -uri (corp, obiect sferic), s.n. Din fr. globe, s.m., lat.
globus.
heliotrop, -i (Bot.), s.m. / heliotrop, -uri (mineral.), s.n. Din fr. héliotrope, s.m.
hurmuz, -zi (arbust), s.m. / hurmuz, -uri (mărgea), s.n. Din tc. hurmuz, hormuz.
index, -cşi (deget), s.m. / index, -uri (listă), s.n. Din fr. index, lat. index.
isnaf, -i (breslaş), s.m. / isnaf, -uri (breaslă), s.n. Din tc. esnaf.
membru, -i (persoană, parte a unei expresii matematice), s.m. / membru, -e (Anat.,
lingv.), s.n. Din lat. membrum, fr. membre, s.m.
muştar, -i (plantă), s.m. / muştar, -uri (condiment), s.n. Din magh. mustár.
năpârstoc, -i (persoană), s.m. / năpârstoc, -oace (degetar), s.n. Din bg. напръсток.
nizam, -i (soldat turc), s.m. / nizam, -uri (normă, orânduială; armată turcească), s.n.
Din tc. nizam.
obol, -i (monedă), s.m. / obol, -uri (contribuţie), s.n. Din fr. obole, s.f., lat. obolus.
obraz, -ji (parte a feţei), s.m. / obraz, -e (faţă, persoană, rang), s.n. Din vsl. obrazъ, cf.
bg. образ, sb. obraz etc.
olac, -i (sol), s.m. / olac, -e (poştalion), s.n. Din tc. ulak.
pivot, -ţi (Milit., sport), s.m. / pivot, -uri (Tehn., bot.), s.n. Din fr. pivot, s.m.
plod, -zi (copil mic), s.m. / plod, -uri (germen), s.n.5 Din vsl. plodъ.
poşidic, -i (persoană mică de statură), s.m. / poşidic, -uri (mulţime de copii, de
animale mici), s.n. Cf. magh. posadék.
 pristav, -i (vătaf, ispravnic, crainic), s.m. / pristav, -uri (poruncă), s.n. Din slavon.
pristavъ.
rac, -ci (animal), s.m. / rac, -uri, s.n. (trăgător de dopuri de la sticlele astupate; ancoră,
CADE). Din vsl. rakъ, bg. рак, sb. rak, cf. sloven. ràk, rus. рак, ucr. рак.
samur, -i (animal), s.m. / samur, -uri (blană), s.n. Din tc. samur.
sangeac, -i (guvernator), s.m. / sangeac, -uri (steag, diviziune admin.), s.n. Din tc.
sançak.
scafandru, -i (persoană), s.m. / scafandru, -e (obiect), s.n. Din fr. scaphandre, s.m.
sconcs, -cşi (animal), s.m. / sconcs, -uri (blană), s.n. Din fr. sconse, germ. Skons, engl.
skunk.
stimul, -i (excitant), s.m. / stimul, -uri (imbold), s.n. Din lat. stimulus, fr. stimulus.
stobor, -i (ulucă), s.m. / stobor, -uri (gard), s.n. Din bg. стобор, scr. stobor.
stoper, -i (persoană), s.m. / stoper, -e (obiect), s.n. (NDN). Din engl stopper.
surghiun, -i (persoană), s.m. / surghiun, -uri (exil), s.n. Din tc. sürgün.
ştab, -i (ofiţer superior; şef), s.m. / ştab, -uri (stat-major), s.n. Din germ. Stab, rus.
штаб.
trombon, -i (instrumentist), s.m. / trombon, -oane, s.n. Din fr. trombone, s.m.
zmeu, -ei (Mitol.), s.m. / zmeu, -ie (jucărie), s.n. Din vsl. zmьi, zmijъ, bg. змей.

2. variante de număr:
acces, -uri (intrare), s.n. / acces, -e (stare morbidă, izbucnire), s.n. Din fr. accès, s.m., lat.
accessus.
blană, blănuri (piele de animal), s.f. / blană, blăni (scândură), s.f. Din sl. sud. blana (<
sl. com. *bolna)
brâu, brâie (cingătoare, parte a corpului omenesc, ornament, şir), s.n. / brâu, -uri
(dans), s.n. Cf. alb. bres, brezi.
canat, -e (industria pielăriei), s.n. / canat, -uri (la uşă), s.n. Din tc. kanat.
cămin, -e (instituţie, casă părintească), s.n. / cămin, -uri (sobă, vatră etc.), s.n. Din vsl.
kamina.
ciubuc, -e (pipă; ornament), s.n. / ciubuc, -uri (bacşiş), s.n. Din tc. çubuk.
cristal, -e (mineral), s.n. / cristal, -uri (obiect de cristal), s.n. Din fr. cristal, s.m., lat.
crystallus, ngr. κρύσταλλο(ν), κρύσταλλο(ς), magh. kristál(y), pol. kriształ.

3. dublete create de specializarea semantică a unor variante obţinute prin derivare regresivă
morfologică: cap/capăt, lat/latură, crac/cracă, falce/falcă, frâu/frână, ol/oală, cinzeacă
/cincizeci, șiră și șir etc.

3. variante de diateză, mod şi timp, în cadrul aceleiaşi conjugări, diferenţiate lexical: a uita/a
se uita, a pleca/a se pleca, a îndura/a se îndura etc.; absolv /absolvesc, acord/acordez,
manifest/manifestez, reflect/reflectez etc
II. Condensarea lexico-semantică

III. Contaminația

platforma zoom
se livreaza in ID

iconita chenar albastru - zoom cloud meeting

new meeting

chat

conectare cu adresa gmail

cooperativa Dacia unita