VALORI EXPRESIVE ALE CONVERSIUNII.

ADJECTIV(IZ)AREA
Asist. univ. drd. VALERICA SPORIS Universitatea Lu!ian "#a$a% Si&iu Notre dmarche fait partie dune ample tude systmatique sur la drivation impropre (le changement de la valeur grammaticale des mots) dans la langue roumaine. Ce procd consiste transfrer un mot appartenant une classe grammaticale dans une autre classe. Nous allons essayer de prsenter de nombreux transferts des mots dans la classe de l ad!ectif. "ans la langue roumaine on utilise le terme de # conversion $ et non de #drivation impropre$. Studiul de fat ilustreaz relatia strns existent ntre stilistic, lexicologie si gramatic. nainte de a aborda ns problema resurselor expresive ale conversiunii n limba noastr, propunem o scurt introducere cu privire la acest fenomen revendicat de mai multe discipline lingvistice. C'n!e(tu# de conversiune Termenul conversiune este de origine latin: conversio%&onis ( rotire% schimbare% r'sturnare% transformare!. n limba romn, acest lexem cunoaste o sfer relativ larg de utilizare, mai multe domenii ale activittii umane detinndu"l n vocabularul specific. n lexicologie, conversiunea este considerat un mi#loc intern de mbogtire a vocabularului. Se recurge deci la conversiune pentru a spori bogtia lexical"semantic a limbii. $rin acest procedeu de %expansiune intern&' vocabularul romnesc se mbogteste cu noi cuvinte si sensuri. (sa se explic studierea conversiunii n cadrul lexicologiei. )ac tinem ns seama de modul de definire si de ec*ivalentul sinonimic al conversiunii + schimbarea valorii gramaticale a unui cuvnt +, considerm c este un procedeu, prin excelent, gramatical, deci morfosintactic. Trecerea unui cuvnt dintr"o clas lexico" gramatical n alta este marcat att morfologic (prin mrci flexionare proprii noii clase sau prin invariabilitate, de la caz la caz!, ct si sintactic (prin crearea unor noi contexte si ocuparea altor pozitii sintactice!. (stfel, conversiunea rmne un fenomen morfologic, sintactic si lexical"semantic, deoarece implic o sc*imbare de ordin gramatical, dar si semantic. )e aceea, considerm a fi pertinent definitia oferit de "ictionarul de termeni lingvistici: %sc*imbare a clasei lexico"gramaticale a unui cuvnt, a valorii sale lexicale si gramaticale (a caracteristicilor lexicale, morfologice si sintactice!, trecere a unui cuvnt de la o clas de cuvinte la alt clas de cuvinte prin modificarea (sau nemodificarea! formei, prin sc*imbarea (sau nesc*imbarea! sensului, prin sc*imbarea clasei morfologice si a functiilor sintactice&-. Sin'ni)e a#e ter)enu#ui conversiune *n #in$visti!a r')+neas!, .ele mai utilizate sinonime ale acestui termen apartin lingvisticii traditionale: schimbarea valorii gramaticale, schimbarea functiunii gramaticale, schimbarea clasei morfologice. /enomenul este cunoscut si sub denumirea de transpo(itie lexico&gramatical'0 sau derivare improprie1. 2und n discutie cazul substantiv(iz!rii, se presupune c, desi trecerea dintr"o clas lexico"gramatical n clasa substantivului nu se realizeaz cu a#utorul unui formativ 3 formant (afix!, ci ndeosebi prin
' -

4i*aela 5itnaru, )d!ectivul *n limba rom+n', $itesti, 6ditura 7niversittii, -88-, p.-8. 5*eorg*e .onstantinescu )obridor, "ictionar de termeni lingvistici% 9ucuresti, 6ditura Teora, '::;, p.<1. 0 =orgu =ordan,>ladimir ?obu, ,imba rom+n' contemporan', 9ucuresti, 6ditura )idactic si $edagogic, ':<;, p.08@. 1 5*eorg*e .onstantinescu )obridor, op. cit., p.<1, '8:, 4ioara (vram, -ramatica pentru toti, 9ucuresti, 6ditura (cademiei, ':;@, p.--, 4i*ail (ndrei, =ulian 5*it, ,imba rom+n', 9ucuresti, 6ditura .orint, '::@, p.<1, ';:.

-'-

articulare, intervine reorganizarea sintagmatic a enuntului, ca si n cazul derivrii propriu"zise. (sa se explic structura sinonimic derivare improprie. 2imba francez contemporan denumeste acest fenomen lingvistic prin sintagmele drivation impropre sau le changement de la valeur grammaticale des mots. Criterii de !#asi-i!are a !'nversiunii (. .riteriul morfologic al noii clase: substantiv(iz!area, ad#ectiv(iz!area, adverbializarea, clasa de adoptie: verbul,A clasa de adoptie: pronumele,@ inter#ectionalizarea, con#unctionalizarea, prepozitionalizarea. 9. .riteriul morfologic al clasei de origine: (lte prti de vorbire provenite din substantive, (lte prti de vorbire provenite din ad#ective, (lte prti de vorbire provenite din verbe, (lte prti de vorbire provenite din numerale, (lte prti de vorbire provenite din pronume, (lte prti de vorbire provenite din adverbe, (lte prti de vorbire provenite din prepozitii, (lte prti de vorbire provenite din con#unctii, (lte prti de vorbire provenite din inter#ectii. .. .riteriul frecventei 3 importantei 3 valorizrii: treceri consacrate 3 stabile 3 uzuale, treceri ocazionale, treceri limitate contextual.

Ad.e!tiv(i/)area
(d#ectiv(iz!area este definit astfel: %tip de sc*imbare a clasei morfologice a cuvintelor al crui specific este trecerea n clasa ad#ectivului& <. Trecerea este marcat sintactic (prin aparitia n contexte specifice clasei ad#ectivale! si morfologic (prin acord, categoria comparatiei si a intensittii!. 0. Ad.e!tiv(i/)area su&stantivu#ui

A @

Bu am folosit termenul verbali(are, deoarece am considerat c semnificatia acestuia este alta. "ictionarul de termeni lingvistici recurge la termenul pronominali(are (p.-A<!, ns "ictionarul de stiinte ale limbii defineste altfel acest concept: %regul care nlocuieste un nominal printr"un pronume, aseznd pronumele n pozitiile sintactice ale substantivului& (9ucuresti, 6ditura Bemira, -88', p.1''"1'-!. < "ictionar de stiinte ale limbii, p.-@.

-'0

Substantivul exprim notiunea n continut (totalitatea nsusirilor definitorii ale unui obiect! si n sfer (totalitatea obiectelor caracterizate printr"o anumit nsusire!. (d#ectivul actualizeaz substantivul printr"una sau mai multe trsturi semantice ocazionale sau definitorii n scopul individualizrii lui. Sensul exprimat de ad#ectiv apare ca sens calificativ 3 caracterizant sau ca %sens" not&;. $rocesul de transformare a unui substantiv n ad#ectiv presupune o restrngere semantic, fiind cunoscut n anumite cazuri si sub denumirea de ant)etrie (%figur de substitutie prin abatere&:!: %Si cni mai b'rbati.& (.iorita!, %CoeD CoeD fii b'rbat'/& (=on 2uca .aragiale, 0 scrisoare pierdut'!. Sinonimul acestor epitete ad#ectivale este cura!os. )in parimiile: %4uierea b'rbat', avutia casei.&, %4uierea b'rbat' 3 4ult tort ne arat.& se desprinde un alt sens " harnic'. .onstituind fapte lingvistice rare, ad#ectivele de provenient substantival au functia stilistic de epitet: %.um la vorb mii de valuri stau cu stelele proroace1& (4i*ai 6minescu, 2crisoarea 34!, %$orumbii prooroci si scald 3 aripile nnegrite de funingine 3 n ploile de sus.& (2ucian 9laga, 2emne!. $rin acest tip de transfer lexico"gramatical, poezia lui 6minescu, mai ales cea de tinerete, comunic o stare interioar specific romantic: %S mai privesc o dat cmpia"nfloritoare, 3 .e zilele"mi copile si albe le"a tesut, 3 .e auzi odat copila"mi murmurare, 3 .e #ocurile"mi !une, zburdarea mi"a vzut.& ("in str'in'tate!, %(E! + privesc 3 n oc*ii ti, n fata ta + n gura !un'& (3ubit' dulce% o% m' las'/!, %$e fruntea"i copil' cu spasmuri si c*in& (2peranta!, %.nd n straturi luminoase basmele copile cresc.& (.emento mori!, %>oi urmati cu rpe#une cugetrile regine& (5pigonii!, %$entru"o inim fecioar' mndru idol ti"ai alesD& (C'lin (file din poveste!!, %4ii pustiuri scnteiaz sub lumina ta fecioar'& (2crisoarea 3!, %. gura i"i fecioar', c oc*iu"i e virgin& (6ierdut' pentru mine% (+mbind prin lume treci1!. Si 4acedonsFi recurge la ad#ectivul convertit copil('): %(i dat tu oare viat la inima"mi copil'& (Noaptea de septembre!, iar 9laga, la calificativul !une: %Be amgesc cu mii de !une guri& (6oveste!. 2a =. Geliade ?dulescu ne atrage atentia sintagma %prunc' vitelus&, n care forma ad#ectival cu desinenta de feminin este mai putin obisnuit ( 7bur'torul!. $oemul lui 4ircea )inescu "odes8aden, exprimnd revolt si sarcasm, devine discurs rimat si ritmat si prin actualizarea substantivului peiorativ t+rf' ca ad#ectiv: %Saci cu pine, sudoare, tigri 3 si tcerea complice si t+rf'.& Sintagma %oc*iul sclav& este, la acelasi poet, expresia freneziei senzoriale a tineretii (2unt t+n'r% "oamn'E!. 1. Ad.e!tiv(i/)area ver&u#ui 4odurile verbale actualizeaz felul subiectiv n care vorbitorul consider actiunea. /aptul c modurile nepersonale sunt lipsite de categoria persoanei permite transformarea facil a verbelor de acest tip n alte prti de vorbire, apropiind verbul de alte clase morfologice. (d#ectiv(iz!area gerunziilor a reprezentat un procedeu productiv la marii creatori de limb si literatur ai secolului al H=H"lea. .u timpul ns a sczut interesul scriitorilor romni pentru aceste forme. Stridente sau armonioase, acestea rmn mrci ale muzicalittii. 6ste de notorietate faptul c 6minescu a fost unul dintre marii creatori de limb poetic ai neamului. Iriginalitatea artei sale include numeroase forme ad#ectivale gerundivale: %lira vibr+nd'&, %vibr+nda a clopotelor #ale&, %vinele vibr+nde&, %cnturi r'sun+nde&, %plai r+(+nd&, %r+(+ndul tu delir&, %inime r+(+nde&, %zori r+(+nde&, %vocea"i vuind'&, %lumin p'lind'&, %silfe sopotinde&, %apele lucinde&, %umbre suspin+nde&, %notele murinde&, %mna"ti tremur+nd'&, %furtuna descresc+nd'&, %gem+ndul uragan&, %turbarea lui fugind'&, %durerea lor mugind'&, %c'(+nde stele& etc. 5erunziile acordate valorific sensul verbal dinamic si durativ pe care l au la origine: %.u o mn tremur+nd' ridicnd greul ciocan& ((lexandru 4acedonsFi, 0cnele!, %N'sc+ndele ei raze piezis se strecurauE& ((lexandru 4acedonsFi, Noaptea de noiembrie!, %?sunete suave, voioase sau murinde& ((lexandru 4acedonsFi, )v+nt!, %(ceste cuvinte 3 Ti le trimit 3 )e lng lampa
; :

). ). )rasoveanu, 9e(e si antite(e *n sintaxa limbii rom+ne, .lu#"Bapoca, 6ditura .lusium, '::<, p.-'"--. 5*. B. )ragomirescu, "ictionarul figurilor de stil, 9ucuresti, 6ditura Stiintific, '::A, p.:1.

-'1

ar(+nd'.& (5eorge 9acovia, Nihil novi!, %>ioarele n doliu, cu strunele plesnite, 3 Te c*eam tremur+nde cu nota cea din urm& (5eorge 9acovia, 9u ai murit/!. (d#ectivele gerunziale de la sfrsitul poemului .'iastr' sunt atribute ale %privirii& care %a nscut& n noapte %pasrea& (miastr! + simbol al sufletului care ncearc s se elibereze, dar si simbol al strii de gratie dinaintea actului artistic: %4i"am lungit privirea lung, 3 foarte rupt, s+nger+nd', 3 foarte neagr, pururi blnd, 3 ocolind' si pl+ng+nd'. 3 )reapt, totusi tremur+nd'/& (Bic*ita Stnescu!. .nd actiunea verbal mbrac marca nsusirii calitative, participiul devine ad#ectiv. $rin articulare, forma participial se poate transforma n substantiv, trecnd sau nu prin faza ad#ectival. (d#ectivul propriu"zis are sens static, n timp ce participiul ad#ectival pstreaz o frm din sensul dinamic, procesual al participiului verbal. (d#ectivele formate prin conversiunea participiului alctuiesc o clas foarte bogat n limba noastr. $entru exemplificare redm doar fragmentele urmtoare: %n oc*ii stinsi de moarte, pe frunti *nvinetite 3 )e snge putre(it 3 (E! 3 )e bratele sl'bite, puterea lesinat' 3 ( #unelui c'nit.& (4i*ai 6minescu, :unii corupti!, %Bainte de"a lsa condeiul s zac 3 ;scat% ruginit si fr+nt& (Tudor (rg*ezi, 5pitaf!. nsusirea este rezultatul unei actiuni nc*eiate, prezentndu"se deci n starea sa final, dup ce actul verbal propriu"zis a fost svrsit. 2a 4acedonsFi, anotimpul renasterii si bucuria tririi acestui moment sunt conturate cu a#utorul ad#ectivelor provenite, n mare parte, din participii verbale: %(natura! ren'scut'&, %(liliacul! *nflorit&, %(cer! deschis&, %(aerul! *mb'ls'mit&, %(vederea! fermecat'&, %(aeru!"mb'tat& etc. (Noaptea de mai!. (ceste ad#ective participiale sunt esteme n cadrul refrenului sufletesc pe tema primverii, care apare de trei ori nesc*imbat: %>eniti: privig*etoarea cnt si liliacul e" nflorit.& si cu subtile si melodioase modificri, de patru ori: %n aer e parfum de roze. + >eniti: privig*etoarea cnt.J 3 %>eniti: privig*etoarea cnt n aerul *mb'ls'mit.& 3 %>eniti, privig*etoarea cnt n aeru" mb'tat de roze.& 3 %n aeru"mb'tat de roze, veniti: privig*etoarea cnt.J. (cest laitmotiv face din Noaptea de mai o adevrat poem a simturilor. $rin cntecul inconfundabil al privig*etorii, simbol al Fat*arsis"ului universal, teluricul se uneste cu celestul. n contemplarea universului, eul liric si gseste linistea si mplinirea, simtindu"se nc tnr. (ceast te*nic a refrenului transform o parte din Noptile macedonsFiene n adevrate poeme simfonice. n contrast cu aceast lume mirific apare imaginea catastrofic a sfrsitului lumii din Noaptea de octombrie: %(drmturi! muiate&, %((pollo! amutit&, %(pmntul! (guduit&. 2. Ad.e!tiv(i/)area (r'nu)e#ui (d#ectivele de provenient pronominal constituie o clas distinct, bine conturat n cadrul conversiunii. (cordul ad#ectivele pronominale cu termenul determinat impune un comportament asemntor ad#ectivelor calificative, desi acestea nu calific obiectul denumit lingvistic prin substantiv. Pr'nu)e#e de)'nstrativ devine ad.e!tiv (r'n')ina# de)'nstrativ Ipera lui Ictavian 5oga solicit prezenta ad#ectivelor demonstrative de apropiere si de deprtare n proportie apropiat datorit ancorrii afective a eului n prezentul contemporan, dar si ntoarcerii spre trecut, datorit polarittii revolt 3 compasiune: %Si uite,"n clipa asta 3 6u nu stiu ce m"ndeamn 3 S simt ntreg amarul 3 )cestei nopti de toamn.& ("eparte!, %.utremurat de clipa asta sfnt, 3 (E! 3 . ftul 'st"al patimii amare 3 (E! 3 )cesti ostasi cu fete ofilite& (Cl'casii!, %)cestui trist amurg de varE& (Cosasul!, %(m trimis aceast' carte si, precum ca s se stie& ("e demult/!, %KK>ai de norocul tu, vecine, 3 )e ce"ai mai fost pe lumea astaLE MM 3 (E! 3 $lecarea asta din viatE& (;n om!, %6u ascultam pierdut la mas, si toate zvonurile" acele 3 (E! 3 (E! Simteam, n clipele acele, 3 (E! 3 9iet cltor, n lumea asta, tu nu mai esti al nimnuiD& (6r'pastie!, %Si vezi, atunci, n noaptea"aceea, m"a c*inuit o artareE& (6rima lux!, %Te miri c"n doinele acele 3 6 parc vra#a firii"ntregiE& (Cum (bori cu trenul! etc.

-'A

)emonstrativele de identitate se regsesc deopotriv n opera poetic a lui 5oga, ilustrnd un destin comun: %Tu m auzi si m"ntelegi 3 Si"acelasi vis ne poart& (C+ntece 3!, %Be luminau aceleasi stele, 3 )celasi colt senin de cer.& (.'suta mea!, %Si simte"aceleasi frmntri& (,acul!, %)celasi vis v d ocol& ()steptare!, %$e urma ta acelasi sfat& (6a!urei cu dou' capete!, %Bu stiu, la cronic nu scrie, 3 )e cnd avem acelasi rostE& (.untii! etc. n <ronicul si c+ntecul v+rstelor, 2ucian 9laga evoc pe larg %paradisul pierdut& al copilriei. ncercnd retrirea sufleteasc a trecutului, el alterneaz demonstrativele de deprtare cu demonstrativele de apropiere: %acelei tceri initiale&, %acel sentiment de rusinare&, %acel ceas de dogoare&, %n dup"amiaza aceea&, %din clipa aceea&, %ziua aceea&, %n acea zi&, %acest eveniment&, %acest salon&, %aceste lucruri&, %n mi#locul acestei lumi& etc. Pr'nu)e#e ('sesiv devine ad.e!tiv (r'n')ina# ('sesiv (cest transfer l ntlnim des n poezia liric, mai ales ca expresie a frmntrii interioare a eului liric. n prezenta misterioas a lunii si a stelelor, protagonistul din postuma eminescian 2tau *n cerdacul t'u/ si contempl iubita. 7niversul poetic apartinnd fiintei dragi este redat prin posesivele: %(cerdacul! t'u, (fereastra! ta, (mna! ta&. $rin sc*imbarea persoanei (si a numrului! + %(oc*ii! mei& + n finalul sonetului, se trece %dincolo& de fereastra celei adorate, n alt univers, acolo unde ndrgostitul rmne n ntuneric si n deziluzie. .a si la 6minescu, n opera poetic a lui Tudor (rg*ezi apar posesive nsotind substantive ce desemneaz prti ale corpului femeii: %degetele tale&, %soldul t'u&, %snul t'u& (6salmul de tain'!. n timp ce forma de singular corespunde unei viziuni individuale asupra realittii, fiind mai aproape de %constiint&'8, forma de plural sugereaz solidarizare, spirit de colectivitate, fiind preferat n literatura cu continut social, patriotic, mesianic. $entru Ictavian 5oga formele de plural ale posesivelor sunt instrumente lingvistice de exprimare a constiintei solidarittii nationale: %sufletul nostru&, %cuvntul strigrilor noastre&, %clipele noastre&, %a noastr' mosie&, %bratele noastre&, %tara noastr'&, %*oldelor noastre&, %nevestelor noastre& ("e la noi!. 2a Bic*ita Stnescu pronumele si ad#ectivele pronominale posesive repetate constituie materia verbal n #urul creia graviteaz semnificatia, dac aceasta mai exist: %Singura mea prad e viata mea. 3 Tot ce pot pierde e viata mea. 3 .eea ce se ntmpl este n timpul vietii mele 3 =nima mea nvinge sngele meu. 3 Sngele meu cotropeste inima mea 3 si"apoi 3 inima mea alung sngele meu. 3 Sngele meu umfl inima mea. 3 Singura prad e viata mea, 3 da. 3 Singura prad e viata mea.& (,upta inimii cu s+ngele!. $rin analogie cu dativul etic, stilistica valorific ad#ectivul posesiv etic, prin rolul su de catalizator afectiv al actiunii, nviornd povestirea: %(tunci lupul nostru ncepe a mnca *lpov,& (=on .reang, Capra cu trei ie(i!, %(sa, drumetul nostru, mirndu"se si de aceast mare prostie, (E!& (=on .reang, 6oveste!. Pr'nu)e#e ne$ativ devine ad.e!tiv (r'n')ina# ne$ativ $rin aparitia ad#ectivului negativ, atitudinea eului liric este nclinat spre anulare sau negare (uneori pn la refuz!: %(celasi tictac de trziu, 3 .u tceri ce plng, 3 )in nici un timpE& (5eorge 9acovia, Noapte de oras 33!, %2ng tine nici o lumin, nici o stea, nici un zeu 3 nu rmne.& (2ucian 9laga, 2chimbarea (odiei!. (lteori, forma negativ afirm un fapt deosebit, unic: % + Nici un minut 3 $ierdut degeaba, +& (5eorge 9acovia, 2til simplu!, %Tu stii c nici o stea 3 n"a fost fcut de mna ta, 3 (E! 3 nici o stea nu"i frumoas.& (2ucian 9laga, ,ucr'torul!. Pr'nu)e#e ne3't,r+t devine ad.e!tiv (r'n')ina# ne3't,r+t )esi procedeul nu impresioneaz n mod deosebit, oferim totusi cteva contexte n care se produce acest tip de conversiune, ca expresie a deznde#dii: %7rt si srcie (E! 3 ( cror urme crude le aflu pururi iarsi 3 $e orice c*ip si"n orice"ndrznii de a iubiE& (4i*ai 6minescu, ;r+t si s'r'cie!, %Si s lase"orice sperant pentru vecinicie"afarND& ((lexandru 4acedonsFi, 0cnele!, %n
'8

OacPues .laret, 3deea si forma, 9ucuresti, 6ditura Stiintific si 6nciclopedic, ':;-, p.'-0.

-'@

stante 3 6femere 3 Se duc 3 0rice plceriE& (5eorge 9acovia, 6ro arte!, %Seceta a ucis orice boare de vnt. 3 (E! 3 Tmpla apas pe umr. $sesc ca pe"o alt' 3 $lanet, imens, strin si grea.& (Bicolae 2abis, .oartea c'prioarei!, %)in resturi consumate ncercri sterile 3 )lt vis s"ti renvie, ascult azi alt glas.& (Bicolae 2abis, =alad' obisnuit'!. )ac orice generalizeaz, alt si alt' desc*id o alt perspectiv, nftiseaz un alt univers, prefigureaz o sc*imbare a orizontului fizic si spiritual. 9ot% toat' multiplic reprezentarea noastr, viziunea e totalitar, global, crend *iperbola: %>ino: 7it lumea toat'.& ((lexandru 4acedonsFi, >omanta frun(ei de chiparos!. .eea ce se remarc n anumite contexte prin forta lor expresiv sunt unele forme populare si3sau regionale care evoc un anumit mediu, dnd culoare discursului poetic: %Si care"n fiece miscare pierzi cu"o petal cte"o stea.& (Tudor (rg*ezi, 6salmul de tain'!, %?iescare os m doare& (Tudor (rg*ezi, "or dur!, %2a fiestecare pas, la fiece colt te"ntmpin timpul.& (2ucian 9laga, 4+rsta de fier!. Pr'nu)e#e de *nt,rire devine ad.e!tiv (r'n')ina# de *nt,rire n limba vec*e pronumele de ntrire era ntrebuintat cu sens de pronume personal, fapt valorificat de limba#ul poetic: %Si te miri de ntrebare precum *nsumi sunt mirat& ((lexandru 4acedonsFi, Noaptea de aprilie!. n limba romn literar actual nu se mai utilizeaz pronumele de ntrire, ci doar ad#ectivul corespondent, existnd tendinta de a"l nlocui cu adverbul chiar sau cu ad#ectivul singur.'' (d#ectivul pronominal de ntrire poate primi doar marca QRumanS, exceptnd limba#ul poetic. n opera blagian, ca urmare a stilului meditativ"elegiac, a mbinrii poeticului cu filozoficul, se remarc formele ad#ectivului pronominal de ntrire: %(iurind m cutam n leagnul btrn 3 cu minile pe mine *nsumi 3 + ca prunc.& (,eag'nul!, %si m scutur de mine *nsumi& ()m *nteles p'catul ce apas' peste casa mea !, %)rumul tu nu e"n afar, 3 cile"s n tine *nsuti.& (2uflete% prund de p'cate!. Pr'nu)e#e inter'$ativ devine ad.e!tiv (r'n')ina# inter'$ativ n interogatiile retorice ad#ectivul pronominal interogativ (ocurent n pozitie initial! favorizeaz elementul meditativ: %Care inim st receL Care suflet nemiscatL& (5rigore (lexandrescu, ;nirea 6rincipatelor!, %Ce visuri plcute n prea#m"ti se #ocL& (5rigore (lexandrescu, >everia!, %C+te inimi sfrmate, )umnezeule,"am vzutD 3 C+te c*ipuri sigilate (E!& ((lexandru 4acedonsFi, 0cnele!, %Ce lume se va zbate azi n valurile zileiL& (2ucian 9laga, -+ndurile unui mort!, %Ce demon am, ce sorti, ce tarL& (Tudor (rg*ezi, 6e ploaie!. Pr'nu)e#e re#ativ devine ad.e!tiv (r'n')ina# re#ativ (d#ectivele pronominale relative pot avea implicatii interogativ"meditative sau conotatii superlative: %Si nc vedea"vei 3 ce #af n lumin 3 va fi, (E!& (2ucian 9laga, :ale la *nceput de noiembrie!, %(E! nu g*iceau ce aripi de soare are la suflet, si n ce tvliri de noroaie l"ar fi dus gndul, (E!& ((lexandru 4acedonsFi, 6e drum de post'!. 4. Ad.e!tiv(i/)area adver&u#ui n timp ce substantivul exprim notiuni, ad#ectivul, note ale notiunii, adverbul exprim %note ale notelor&'-. )in punct de vedere gramatical, adverbul de mod exprim circumstanta (modal!, calitatea unei actiuni, iar ad#ectivul, calitatea obiectelor: %)e s"au tmplat acmu as@ sminteal, de acmu s va c*ivernisi ntr"altu c*ip, de n"a fi asT.& (=on Beculce, ,etopisetul 9'rii .oldovei!, %)e" asa vremi se"nvrednicir cronicarii si rapsozii,& (4i*ai 6minescu, 2crisoarea 333!, %$e atunci dormeam afar, ntr"un cerdac, si"i spuneam ei despre insomnii, pe asemenea nopti, (E!& (5eorge 9acovia, "intr&un text comun!, %c sunt cu putint si un asemenea foc, 3 si asemenea arderi.& (2ucian 9laga, C+ntecul focului!.
'' '-

4i*ail (ndrei, =ulian 5*it, op. cit., p.-81. )umitru Bica, 9eoria p'rtilor de vorbire. Cu aplicatii la adverb% =asi, 6ditura Ounimea, ':;;, p.;A (cf. 5. =vnescu!.

-'<

Ibtinnd proprietatea de a se declina, adverbul trece n clasa ad#ectivului: %(pa lin face mult noroi, iar cea repede si pietrele le spal.& (proverb!, %.a"n voie s ne duc a mrii unde repe(i.& (4i*ai 6minescu, 2armis!, %Si te iubesc, copil, cum repedea #unie 3 =ubeste"n oc*i de flcri al zilelor noroc& (4i*ai 6minescu, )morul unei marmure!, %Trte de ridicol n repedele"i cursD& ((lexandru 4acedonsFi, "estul!, %$loaia cade"n repe(i picuri, repe(i fulgerele cad.& (5eorge .osbuc, >egina ostrogotilor!, %n vaduri ape repe(i curg& (5eorge .osbuc, .ama!, %Sub zarea !oas' si fr ptanii& (2ucian 9laga, 2chimbarea (odiei!. /iecare form aduce un adaos subiectiv mesa#ului artistic. 7neori cele dou clase lexico"gramaticale a#ung s se confunde. 7nele adverbe sunt percepute ca ad#ective, fapt ce reiese din utilizarea formei acordate: %Sunt grei btrnii de pornit, 3 )ar de"i pornesti, sunt grei de"opritD& (5eorge .osbuc, Nunta 7amfirei!. 5*. B. )ragomirescu retine si ntrebuintarea ad#ectivului n locul adverbului atunci cnd explic ant)etria. 5. Ad.e!tiv(i/)area nu)era#u#ui (d#ectivele"numeral formeaz o grup morfologic distinct. Bumeralul cardinal poate avea valoare ad#ectival, ns nu de ad#ectiv calificativ, ci determinativ"cantitativ: %"oi cartofi se iau de mn 3 dou' frunze"si spun adio& (4ircea )inescu, 2or' si frate!. Bumerele mici pot devaloriza, deprecia: %nu face nici doi bani&, %a umbla pe trei crri&. (ceeasi valoare pot avea ns si numerele mari, conducnd uneori la *iperbol: %(i copii 3 (i gri#i mii.& (proverb! $rin repetitia numeralului trei se nftiseaz ideea de conservare a unui ritual strvec*i, ancestral: %)up ce moare, sufletul mortului d ocol casei n care a trit, trei zile si trei nopti. (E! (bia dup trei zile si trei nopti l apuc ngerul negru de mn (E!& (Ca*aria Stancu, Ce mult te& am iubit! sau ideea de alternare: %9rei pasi la stnga linisor 3 Si alti trei pasi la dreapta lor,& (5eorge .osbuc, Nunta 7amfirei!. 2imba#ul poetic proiecteaz n prim plan functia conotativ, expresiv"estetic a comunicrii. =nspirndu"se din legenda genezei lumii, 4arin Sorescu pune n minile geniului s*aFespearian puterea de a recrea lumea, nc*ipuind"o ns sub alte forme. $entru c %S*aFespeare a creat lumea n sapte zile.&, autorul apeleaz de sapte ori la ad#ectivul"numeral antepus sau postpus substantivului: %n prima zi&, %n ziua a doua&, %n ziua a treia&, %ziua a patra si a cincea&, %n ziua a sasea&, %n ziua a saptea& (2ha8espeare!. ntoarcerea la universul paradisiac al copilriei este tema creatiei blagiene ,eag'nul: %6ra leagnul, 3 n care"o mn"mbtrnit azi de soarta mea 3 mi"a legnat *nt+iul somn si poate"nt+iul vis&. Bumeralul ordinal actualizat ca ad#ectiv, repetat n text, trimite la nceputurile fiintei, la ideea de origine. Bumeralul multiplicativ, acordndu"se cu substantivul determinat, devine ad#ectiv cu valoare superlativ: %( lor glasuri *nmiite, printre codri, printre dealuri& (4i*ai 6minescu, .emento mori!, %(uzim cetatea sfnt cu"nmiita"i armonieE& (4i*ai 6minescu, .emento mori!. 4aterialul ilustrativ variat prezentat pe parcursul studiului demonstreaz c procedeul conversiunii poate avea caracter regulat sau ocazional 3 accidental, de la context la context, genernd numeroase fapte de expresivitate lingvistic si, mai ales, artistic.

-';