ADJECTIVUL IN LIMBAJUL MODEI

Importanta clasei lexico gramaticale a adjectivului în cadru limbii române

Adjectivul are un rol aparte în comunicare exprimând însuşiri ale obiectelor, mai ales în
limbajul modei(culoare, formă, dimensiuni, calitaţi etc.) în acest fel devenind unul dintre
mijloacele principale de prezentare artistica prin cuvinte. El este folosit in scop stilistic, reuşind
să produca efecte exceptionale.
Clasificarea adjectivelor s-a realizat în funcţie de mai multe criterii : conţinutul semantic,
analiza componenţială în seme, dar şi după criteriile sintactice şi morfologice propuse de către
gramaticile tradiţionale. Se ţine cont, în demersul de clasificare a adjectivelor, pe de o parte, de
studiul de cercetare semantică teoretică şi aplicată, elaborat de către Angela Bidu-Vrânceanu şi
Narcisa Forăscu1, de cercetarea monografică asupra clasei eterogene a adjectivului, studiu
dedicat exclusiv adjectivului în limba română de către Raluca Brăescu2 si, pe de altă parte, de
categoriile „pragmatice” stabilite de Catherine Kerbrat-Orecchioni şi de clasele de adjective
stabilite de către Björn Larsson.
În Gramatica Academiei, 2005, „adjectivele propriu-zise pot fi clasificate în funcţie de tipul
informaţiei semantice adăugate regentului, în calificative şi categoriale” 3. Adjectivele calificative
exprimă caracteristici variate ale obiectelor denumite de substantiv: ceea ce este relevant este
faptul că şi în Gramatica Academiei se pune accent pe subiectivitate în atribuirea unei calităţi,
considerîndu-se că „ Atribuirea calităţii prin adjectiv subsantivului diferă de la vorbitor la
vorbitor (este în mare măsură subiectivă) şi ea poate fi prezentată, de obicei, în diferite grade de
intensitate, dacă sensul adjectivului este susceptibil de evaluări”4.
Raluca Brăescu propune o clasificare complexă, distingînd trei clase semantice de adjective, cu
caracteristici morfosintactice diferite: adjectivele calificative, adjectivele relaţionale, şi
adjectivele de modificare a referinţei.
Pentru fiecare clasă, cercetătoarea prezintă rolul semantic îndeplinit în cadrul sintagmei
nominale, urmărind totodată implicaţiile opoziţiilor intersectiv/nonintersectiv, obiectiv/subiectiv,

1
Bidu-Vrânceanu, Forăscu, 1984
2
Brăescu, 2012
3
GALR, 2005: 142
4
GALR, 2005: 141
linear şi nonlinear. Pentru tema propusa, este pertinentă disticţia obiectiv/subiectiv operată de
către Raluca Brăescu, care consideră că adjectivele calificative pot fi considerate tipic subiective,
„pentru că denotă proprietăţi ale unor obiecte particulare, ceea ce implică un act de evaluare.” 5
Citîndu-l pe Georges Kleiber6, Raluca Brăescu precizează că există şi un alt tip de adjective
calificative care nu implică o scală de măsură, ci o simplă apreciere individuală: agreabil,
frumos, bun, drăguţ, imbecil, inteligent, simpatic. După o analiză riguroasă, cu referire la
adjectivele calificative, Raluca Brăescu concluzionează că ele denotă proprietăţi ale numelor,
sînt intersective, în general subiective, lineare şi gradabile. De asemenea, că se dovedeşte extrem
de utilă pentru studiul propus, clasificarea adjectivelor propusă de Catherine Kerbrat-Orecchioni.
Se remarcă în studiul cercetătoarei, mai întîi, o împărţire a acestora în două clase: adjective
obiective (célibataire/marié, adjectifs de couleur, mâle/femelle) şi adjective subiective. Astfel se
constată că adjectivele subiective sînt divizate apoi, la rîndul lor, în alte două clase: adjective
afective (poignant, drôle, pathétique) şi adjective evaluative. Clasa adjectivelor evaluative se
împarte în axiologice (bon, beau, bien) şi nonaxiologice (grand, loin, chaud, nombreux).
In discursul revistelor de modă care sînt supuse unei finalităţi globale, de tip promoţional, se
recurge, cel mai adesea, la procedee evaluative pozitive. Utilizarea adjectivelor evaluative
permite exaltarea produsului . Se remarca, în aceste texte , un limbaj abundent în adjective în
general şi, mai ales, recurgerea la adjectivele evaluative pozitive. Agreabil, fermecător,
excepţional, minunat, splendid, fascinant, pasionant, faimos, prestigios, original, grandios,
celebru, original etc. reprezintă doar o scurtă listă de adjective apreciative, cu conotaţii pozitive,
care se înregistrează în discursul publicatiilor menţionate

Diferenţe intre gramaticile traditionale şi gramaticile moderne în cee ace

priveşte clasa adjectivului

În ceea ce privește definirea adjectivului, există câteva diferențe între gramatica tradițională și
lucrările actuale de gramatică românească. Autorii gramaticilor moderne folosesc un termen mai
potrivit decât cei ai gramaticii tradiționale, în legătură cu rolul adjectivului, afirmând că acesta

5
Brăescu, 2012: 41
6
Kleiber, 1987
„atribuie” însușiri obiectelor, nu doar „exprimă” însușiri, întrucât adjectivul individualizează
obiectul denumit de substantivul determinat. Totodată, autorii gramaticilor moderne recurg la o
metodă integratoare de analiză a adjectivului, considerând la fel de importante atât latura
semantică și latura morfologică, cât și cea sintactică, prin aceasta din urmă dovedindu-se
necesitatea adjectivului de a se raporta la un substantiv.
In interiorul clasei adjectivului s-au separat adjectivele calificative şi cele categoriale. Celor
două subclase semantice le corespund importante diferente de comportament morfosintactic,
caracterisicile gramaticale constituind teste de recunoaştere a fiecărei subclase.7

Trăsături semantice ale adjectivului calificativ

Ädjectivele calificative exprimă proprietati ale entităţilor(rochie frumoasă, mov , scurtă, veche),
formează perechi antonimice ( frumos-urât, ieftin-scump) care sunt aprecieri de tip subiectiv.Din
punct de vedere semantic , acceptă următoarea echivalenţă:
Aceasta este o fustă.
Aceasta este cloş.
Ocupând poziţia numelui predicativ : fusta este cloş, eleganta, frumoasă, alba dar acceptă şi
complemente şi adjuncţi Prezentarea este din ce în ce mai interesantă.

Trăsături morfosintactice

Din punct de vedere morfosintactic, adjectivele calificative sunt gradabile : bluză mai frumoasă,
prezentare din ce în ce mai interesantă, prea urâtă, au topică liberă, acceptând antepunerea si
izolarea : frumoasa rochie, apar în structure exclamative: Ce frumoasaă!. De asemenea suportă
constructii supradeterminate cu determinantul emfatic cel : sacoul cel frumos şi intră în
coordonare cu adjective calificative, niciodata cu adjective categoriale: rochie frumoasă, nouă,
roşie.

Aspecte normative in DOOM 3:

7
Gramatica limbii române (GALR), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005, vol. I – Cuvântul, ISBN 973 -27 -
1306 -2; p 126
 In noua editie a Dictionarului Ortografic, Ortoepic si Morfologic a fost introdus adjectivul
„remedial”, cu sensul „care remediaza”. Adjectivul a intrat in romana din limba engleza.
Tot sub influenţa limbii engleze s-au adăugat adjective noi precum cool etc.
Doom 3 notează de asemenea la pluralul adjectivelor anumit, destul divers, felurit, mult,
numeros, puţin, valorile de genitiv şi de dativ se pot exprima şi prin formele de acuzativ cu
prepoziţia a, respectie la : opiniile a anumioţi oameni, a se adresa la anumiţi oameni.
Anumite adjective neologice prezintă la feminin diftongarea vocalei neaccentuate :
analoaga,omoloaga, economa, pitoreasca, iar altele nu : autonomă, gigantescă.
Sunt invariabile o parte din adjectivele cu finala –ce (atroce, eficace, ferice, precoce, propice,
vivace), în timp ce altele sunt variabile : complice, novice, tenace, vorace.
Numeroase alte adjective ca bej, bleumarin, ciclamen, ecosez, grej, instant, roz, vernil sunt în
limba literară invariabile, desi finala lor ar permite flexiunea.
La adjectivele neologice terminate în –uu de tipul continuu, perpetuu etc., norma actuala
privilegiază pronunţarea finalâ ca diftong descendent uǚ8( aceste adjective încadrându-se în
tiparul adjectivelor din fondul vechi de tipul noǚ, noǚă, noǐ)
Adjectivul ( ca şi articolul/marca cel, cea cei cele) trebuie acordat în caz cu substantivul
determinat : alegerea candidatelor celor mai potrivite, nu *alegerea candidatelor cele mai
potrivite.

Analiza, pe baza exemplelor din presa online

De cele mai multe ori, când avem în vedere domeniul modei, obişnuim să ne raportăm atât la
ţinutele vestimentare, cât şi la limbajul de specialitate, identificat în distincte reviste, iar, de aici,
derivă, în mod elocvent, şi întrebările: Eşti la modă? sau: Eşti în trend? (bineînţeles, este vorba
despre trendul vestimentar)
Dar ce înţelegem prin expresia: „a fi la modă”? Un dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti
explică expresia menţionată în felul următor: a fi la modă – „a fi în pas cu vremea sau cu timpul;
a fi în spiritul timpului”9 .
În conformitate cu DEXI10 , loc. adj. La modă are următoarele sensuri:

8
În Doom 2 se recomandă pronunţarea cu hiat, u-u, menţinuta în DOOM 3 ca variant, pe locul al doilea
9
***** Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti – în format electronic
 a) „care corespunde gustului într-un anumit moment; care este modern; care este de actualitate”;
b) „(despre oameni) care se comportă conform preferinţelor unui anumit mediu social, la un
moment dat; care este foarte cunoscut, foarte apreciat, la un moment dat”.
Expr. De modă (sau de moda) veche ori de veche modă –
a) care aparţine unor realităţi trecute, ieşite din uz; care nu mai corespunde preferinţelor de
moment”;
b) „(despre oameni) care are concepţii vechi, depăşite; care se conformează unor principii
învechite”.
Opusul expresiei a fi la modă este ieşit din modă11 (înv.) ce are sensul demodat.
Oamenii de știință spun că primul lucru pe care-l observi la cineva este cu ce e încălțat. De asta
am peste 40 de perechi de adidași. Îmi plac mult Puma Trinomic, mai ales perechea mea X
Alexander McQueen, dar dacă mă întrebi fără ce adidași nu aș putea să trăiesc aș răspunde
detașat: VANS, mămic! Port Vans-uri din școala generală și mi se par cei mai comfy şi mai
fashion și mai casual shoes ever” 12 .
După cum scrie autorul Anca Caproş în articolul său „Limbajul modei”:„ …ar fi păcat să nu
asortezi cuvintele la ţinuta de zi, de seară sau de... anotimp. Căci, dacă tot trăim după logica...
sezoanelor, în lumea obiectelor de un sezon, cuvintele trebuiau dresate şi ele pentru a exprima
această fugă continuă după ceva nou! Ele se inventează însă puţin mai greu decât croiala unei
haine...şi totuşi…Se aplică şi în cazul lor regula care domneşte şi în lumea creaţiilor
vestimentare. Se împrumută, se reciclează, se scoate de la naftalină, se adaugă o... terminaţie şi
gata, avem un cuvânt nou”13 .
După studiul lui A. Caproş, adjectivele care denumesc culorile: black, white, gray, yellow,
purple, green orange brown, pink, cream, light blue, dark blue etc şi alte „nimicuri”, “cele care
alcătuiesc un out fit în tendinţe sunt adaptate rapid şi adesea neglijent, sunt împrumutate de-a
valma din engleză fără a se mai ţine cont de faptul că există în DEX cuvinte care să exprime
exact acelaşi lucru. Adesea, şi ele, ca şi hainele, nu trăiesc decât un sezon. Iar neologisme
stridente de acest fel se combină adesea cu diminutivele cuvintelor care denumesc diferite

10
Dima, Eugenia (coord.) + et. al., Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Editura „Arc-
Gunivas”, Italia, 2007,
11
3 Cf. DEXI, s.v. modă
12
https://www.modapebune.ro/2017/05/15/5-piese-vestimentare-esentiale-din-garderoba-lui-gheorghe/; să se
vadă cuvântul fashion
13
Caproş, A., “Limbajul modei”, www.romania-actualitati.ro/limbajul_modei-7995
obiecte vestimentare. Parcă am trăi într-o lume de fetiţe cu drăgălaşe drăguţe, pentru care există
doar rochiţe, fustiţe, bluziţe, ghetuţe, eşărfuţe, fulăraşe şi căciuliţe frumuşele, drăguţele”14.
Potrivit altui autor, Rodica Zafiu, limbajul revistelor de modă şi al paginilor de internet
consacrate aceluiaşi domeniu e un amestec destul de straniu de termeni tehnici şi de cuvinte şi
expresii străine, de diminutive şi exclamaţii, prin care e caracterizat „limbajul feminin”:
„descrierea nuanţelor de culori: „mătase bleu-gheaţă “; „alb vanilie “; afectivitatea artificiala,
convenţională – „Aşadar, bomboanelor, purtaţi flori si veţi arăta ca florile “ 15.
După cum putem observa,există mai multe categorii de termeni specifici din sfera
vestimentaţiei: piese de îmbrăcăminte, părţi ale costumului, tehnici de croitorie, nume de
materiale, nume de culori etc. Hibridul stilistic e dominat de nevoia de a marca profesionalismul
redactorilor, dar şi de a capta curiozitatea şi emoţiile publicului (predominant feminin). În sfera
modei, după cum subliniază autorul R. Zafiu, e de aşteptat ca împrumuturile lexicale să fie foarte
numeroase şi ca, alături de engleza dominantă, franceza să-şi fi păstrat un oarecare prestigiu,
furnizând cuvinte şi expresii selectate pentru conotaţiile lor de stil şi eleganţă: "moda
exclusivistă, a preţurilor exorbitante, este acum passé" (cosmopolitan.ro); "varianta très chic - de
găsit şi pe la noi" (cosmopolitan.ro). Termenii ornamentali din franceză sunt adesea amestecaţi
cu cei englezeşti - "adaugă şarm feminin look-ului tău" (cosmopolitan.ro) - care sunt deopotrivă
tehnici: "adaugă accente neaşteptate şi glamour şi vei fi superbă!" (cosmopolitan.ro); "este
suficient să adaugi câteva note subtile în cadrul look-ului tău" (cosmopolitan.ro). Jargonul
specific poate fi ilustrat de seria de atribute din citatul următor: "Rochia în nuanţe de mandarin
din China este flatantă, chic şi intrigant" (cosmopolitan.ro). Primul termen (flatant) e un
împrumut mai vechi din franceză, intrat în uzul curent; al doilea (chic) e un franţuzism destul de
vechi, care e încă scris, de multe ori, ca în limba-sursă. Cel mai straniu e „intrigant”, a cărui
invariabilitate e o dovadă clară a preluării din engleză; cum se ştie, românescul intrigant,-ă
provine din franceză, cu sensul "care ţese intrigi". Sensul "care trezeşte interesul, curiozitatea,
care atrage" apare la verbul fr. intriguer şi la rom. a intriga, nu şi la adjectivul şi substantivul
intrigant; sensul se explică însă prin engleză. Acelaşi lucru se petrece cu adjectivul dramatic: „O
rochie care arată simplu din fată poate avea spatele de un efect dramatic” (cosmopolitan.ro).. Un
împrumut care a prins foarte bine, pentru că include un sufix productiv şi în română, e fashionist
(de la engl. fashion); de la acesta s-a format femininul fashionistă. Cele două substantive au mai
14
Idem
15
Zafiu, R., „Limbajul chic”, în România Literară, nr.18, 2009
multe sensuri: se referă la persoanele care se ocupă cu moda („stilist”, designer, critic etc.) , dar
mai ales la cei care o urmează cu tenacitate, în ipostaza de consumatori: „specialiştii în domeniu
au o veste proastă: Nu eşti cool dacă vrei să ai ce au toţi, în cazul acesta eşti fashionisť”
(Adevărul, 9.11.2007) [2; p. 2]. În acest context observăm că termenii circulă ca adjective –
„asortează-le cu nişte mânuşi colorate şi eşti gata să înfrunţi într-un mod fashionist frigul!”
(styleguide.ro).
Câteodată, hibridul discursului despre modă revine, de la anglicisme şi derivatele la tradiţionalele
turcisme: „Ideea e să cumperi un obiect de valoare, branduit, şi să-l combini cu multe...
chilipiruri!” (cosmopolitan.ro) etc. [1; p. 3].
Adjectivul fiţos, derivat cu sufixul -os de la substantivul fiţe, într-un mod absolut firesc, repetînd
procesul derivativ care a produs, din expresia similară a face mofturi, adjectivul mofturos. Fiţos
se foloseşte cu două sensuri principale: aplicat persoanelor, caracterizează tendinţa de a face
mofturi, de a avea pretenţii nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenenţa la categoria de
produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. (“să îşi
cumpere adidaşi fiţosi?”, observator.info, 2004)
Şi mai inovatoare e folosirea locuţionară a construcţiei de fiţe: sinonimă celui de-al doilea sens al
lui fiţos, formula caracterizează obiecte şi spaţii alese “pentru impresie”, în funcţie de
standardele modei şi ale luxului “magazinele «de fiţe»” (news.softpedia, 2003);
În fine, sinonimia contextuală dintre fiţă şi modă produce şi o altă curiozitate lingvistică:
folosirea substantivului fiţă la singular: “îţi iei nişte saboţi ultima fiţă” (20ani.ro).
Inovaţiile şi modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puţin conştiente, ale unei
societăţi: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de parvenitism şi snobism au un permanent ecou
în denumirile lor ironice: mofturi, fasoane, fiţe...
Multe cuvinte englezești au intrat în română chiar cu forma engleză aproape în toate domeniile:
atât în domeniul modei, comunicare, cooking.
Ana Iorga a prezentat în rubrica „Pe cuvânt”, două adjective destul de recente din modă şi din
domeniul relaţiilor la locul de muncă.
Astfel ea subliniază succesul pe care l-au avut adjective ca: „trendy, fancy sau classy". Din
domeniul modei s-au extins în limbajul curent şi sunt uneori supralicitate în diverse tipuri de
discurs. „Trendy" înseamnă „la modă, actual". „Classy" se poate referi la o persoană sau la o
ţinută care are stil sofisticată. Iar „fancy" poate însemna elaborat, dacă vorbim de exemplu
despre „o mobilă fancy". Sau „sofisticat, scump, de calitate": „un restaurant fancy, un desert
fancy".”
Dar trendy, fancy, classy sunt deja istorie. Acum în vogă este „girly". Un derivat de la girl, care
desemnează ceva „caracteristic unei fete sau unei tinere". Îl întâlnim în limbajul modei. „Adepta
stilului girly? Încearcă o rochie şcolărească în nuanţe pastelate." Este titlul unui articol de
fashion, în care mai apare recomandarea: „Poart-o cu o pereche de sneakerşi pentru o apariţie
casual cool, cu intenţii girly." Stil girly, intenţii girly. Sună un pic artificial, spune autoarea, dar
e simplu: girly înseamnă feminin, delicat.
„Nimic nu-i mai girly, mai feminin, ca un imprimeu floral." Spune un alt articol de modă.
Termenul este destul de răspândit în mediul online şi probabil că va rămâne pentru că e un pic
mai exact decât echivalentul lui românesc, „feminin". „Girly" nu e doar feminin, are în plus o
notă diafană, romantică.

Concluzii
Dacă în limbajul uzual, adjectivul oferă informaţii calitative, cantitative sau categoriale cu privire
la obiectele numite de substantive, în domeniul modei, el este o strategie de marketing, vizând
stimularea creativităţii clientului şi influenţarea alegerilor acestuia. În momentul creării
vestimentaţiei, creatorii îşi îndreaptă atenţia asupra adjectivelor, deoarece au o mai mare valoare
conotativă şi imaginativă, fiind într-o mai mică măsură legate de realitate. Adjective neologice
sunt enigmatice şi mai greu de descifrat, dar, în egală măsură, stimulează curiozitatea
cumpărătorului. Sacadarea numelui este determinată de absenţa articolului, de alăturarea a două
părţi de vorbire diferite fără o ilustrare clară a raportului de determinare, precum şi de poziţia
adjectivului, antepusă determinatului, după modelul oferit de limba engleză. Prin urmare,
adjectivul poate împlini toate cerinţele legale, semantice şi de marketing pentru a califica un
articol la moda şi a depăşi convenţiile lingvistice, astfel încât să fie distinctiv cât mai mult timp.

Bibliografie :
1. Caproş, A., “Limbajul modei”, www.romania-actualitati.ro/limbajul_modei-7995 2.
2. Zafiu, R., „Limbajul chic”, în România Literară, nr.18, 2009.
3. Berchină, D., “Moda pe înţelesul tuturor”, Editura Paideia, Bucureşti, 1999.
4. http://www.slideshare.net/paulmarian75/limbajul-vestimentarin- afaceri
 5. http://jurnalul.ro/special-jurnalul/florile-limbajul-universal-al- modei-122903.ht
6. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1984: Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Modele de structurare
semantică, Timişoara, Editura Facla, 1984.
7. Brăescu, 2012: Raluca Brăescu, Adjectivul în română : sintaxă şi semantică, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2012.
8. GLR, 2005: Gramatica limbii române, Volumul I: Cuântul, Bucureşti, Editura Academiei Române,
2005.
9. Pană Dindelegan, Dragomirescu, Nedelcu, 2010: Gabriela Pană Dindelegan, Adina Dragomirescu,
Isabela Nedelcu, Morfosintaxa limbii române, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 2010.
10. DOOM, Editia a III-a, Editura Academiei Române , 2022
11. Kerbrat-Orecchioni, 1980: Catherine Kerbrat-Orecchioni, L’énonciation de la subjectivité dans le
langage, Paris, Armand Colin, 1980.
12. Larsson, 1994: Björn Larsson, La place et le sens des adjectifs épithètes de valorisation positive :
Une étude de 113 adjectifs d’emploi fréquent dans la langue du tourisme et dans d’autres types
de prose non-littéraire, en Études Romanes de Lund ,Vol. 50, Lund University Press, 1994.

SURSE ONLINE:
http://comunitate.ziare.com/blogs/35061/19021/bucurestiul-retro
http://fashionguide.md/blog/fashion/ce-este-de-fapt-un-fashion-icon.html
http://www.romlit.ro/limbajul_chic https://www.modapebune.ro/2017/05/15/5-piese-vestimentare-
esentiale-din-garderoba-luigheorghe
REVISTE: http://teotrandafir.com/lifestyle/galerie-foto-cunoaste-o-pe-iris-apfel-cel-mai-fashion-
exemplula-varsta-treia-22952 http://www.stylista.ro/pulovere-de-toamna-luam-exemplu-de-la-
fashioniste