Schema echivalentă a maşinii asincrone

Unitatea de învăţare nr. 10

Schema echivalentă a maşinii asincrone – Aspecte generale

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 10

10.1 Tratarea masinii asincrone cu considerarea pierderilor în fier
10.2 Schema echivalentă a maşinii asincrone cu circuitul de magnetizare scos la
borne
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 10
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 10

1
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 10

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 10 sunt:

• Familiarizarea cu functionarea masinii asincrone
• Aplicarea cu succes a unor elemente simple de calcul cu
considerarea pierderilor in fier

10.1 Tratarea masinii asincrone cu considerarea pierderilor în

fier

În paragrafele anterioare, tratând maşina asincronă ideală, s-a considerat că la

funcţionarea maşinii în gol ideal (s = 0) curentul absorbit din reţea serveşte numai pentru
magnetizarea miezului feromagnetic. În realitate în miezul de fier se produc pierderi
proporţionale cu pătratul inducţiei şi dependente în acelaşi timp de frecvenţa de magnetizare
a circuitului magnetic. La funcţionarea normală a maşinii asincrone cu motor, de la mers în
gol la plină sarcină, frecvenţa f2 = sf1 din rotor este mică (s = 0,01 – 0,05) şi se poate
considera că pierderile în fier apar numai în miezul feromagnetic al armăturii statorice.
De aceste pierderi în fier se ţine seamă, ca şi în cazul transformatorului, prin
componenţa activă (wattată) a curentului din circuitul de magnetizare:
pFe
I10 w = (10.1.)
m1E1

în fază cu (- E1 ). În această situaţie, curentul din acest circuit devine: I 1m = I 1µ + I 10 w (10.2.)

Dacă maşina este alimentată la tensiunea U1 = const., se poate scrie E1 ≈ const., Φ ≈

const. şi deci pierderile de fier sunt constante, ca şi I1w. Pierderile în fier pot fi considerate ca
pierderi produse într-o rezistenţă echivalentă, aproximativ constantă, conectată în paralel cu
reactanţa Xµ, , la bornele căreia se aplică tensiunea (- E 1 ). Această rezistenţă echivalentă are

expresia:
m1E12
Rw = (10.3.)
pFe

În figura 1 s-a reprezentat schema echivalentă a maşinii asincrone cu pierderi în

miezul feromagnetic, iar în figura 2 diagrama de fazori corespunzătoare. În ambele apare o
2
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

componentă activă a curentului de mers în gol, notată cu I10w, care reprezintă curentul prin
rezistenţa Rw.
Dacă reactanţa Xµ, şi rezistenţa Rw se înlocuiesc printr-o impedanţă Z 0 , parcursă de

jRw X µ
curentul I 1m , de valoare: Z0 = (10.4.)
Rw + jXµ

Fig. 1

Fig. 2

3
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

se utilizează notaţiile:
R2'
Z 1 = R1 + jX δ 12 Z = + jX δ' 21
'
; 2 (10.5.)
s

se obţine schema echivalentă simplificată din figura 1, b. Din această schemă se pot obţine
'
mărimile necunoscute I 1 şi I 2 , scriind:

Z Z + Z1Z 2 + Z 0 Z 2
' '
 Z ⋅ Z'2 
U 1 = I 1  Z 1 + 0  = I1 1 0
 (10.6.)
Z0 + Z2 Z0 + Z2
' '
 

de unde rezultă expresia curentului statoric:

Z0 + Z2
'

I1 = U1 (10.7.)
Z1Z 0 + Z1Z 2 + Z 0 Z 2
' '

respectiv a curentului rotoric raportat la stator:

Z0 + Z2
'
Z0
I = −I1
'
= - U1 (10.8.)
Z0 + Z2 Z1Z 0 + Z1Z 2 + Z 0 Z 2
2 ' ' '

Aceste expresii pot fi încă simplificate. Astfel, împărţind în expresia curentului I 1 atât

numărătorul cât şi numitorul prin impedanţa Z 0 , se obţine:

'
Z2
1+
Z0
I1 = U1 (10.9.)
'  Z 
Z 1 + Z 2 1 + 1 
 Z0 

Convenim să facem notaţia:

Z1
1+ = C = c ⋅ e jα (10.10.)
Z0

Având în vedere că impedanţa Z 0 are un modul mult mai mare decât modulul impedanţei

Z 1 , rezultă că mărimea complexă C are un modul puţin mai mare ca unitatea (obişnuit

c = 1,02-1,05) şi un argument α foarte apropiat de zero. Atunci se poate scrie:

4
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

Z1
1+ ≈c (10.11.)
Z0
şi expresiile celor doi concurenţi devin:
Z0 + Z2
'
I1 = U1 (10.12.)
Z 0 (Z 1 + cZ 2 )
' '

1
I 2 = −U 1
'

Z 1 + cZ 2
'

În continuare, remarcând încă odată analogia perfectă dintre transformatorul electric şi

maşina asincronă, se vor sublinia unele deosebiri cantitative dinte acestea:

Întocmai ca la transformator căderea de tensiune chimică R1I1, precum şi căderea

de tensiune inductivă X δ 21I1 sunt mici în comparaţie cu tensiunea la borne U1, pentru

toate regimurile normale de funcţionare ale motorului asincron.

În unităţile relative, ele sunt însă mai mari la maşina asincronă decât la
transformatorul de putere comparabilă. Oricum, cu oarecare precauţie în cazul maşinilor
de puteri mici, se poate considera că:
2π
U1 ≈ E1 = f1k w1w1Φ um (10.13.)
2

Prin urmare, dacă tensiunea de fază aplicată înfăşurării statorului este constantă ca
valoare efectivă, iar frecvenţa sa rămâne de asemenea constantă, amplitudine fluxului
rezultat este practic constantă, independent de sarcina motorului. În consecinţă, rămân
constante componentele I1µ şi I10w ale curentului I1m. Cum starea de saturaţie a circuitului
magnetic nu se modifică în condiţiile de mai sus, rezultă că şi reactanţa Xµ este practic
constantă. În concluzie, sistemul de ecuaţii (9.1.) corespunde şi unei maşini saturate, în
condiţii normale de încărcare şi U1 = const., f1 = const. deoarece reactanţa Xµ (singura
care ar putea introduce neliniaritatea) este univoc determinată ca mărime.
Curentul de magnetizare I1µ şi curentul de mers în gol I10 au valori mult mai ridicate
la motorul asincron decât la transformator, acestea putând ajunge, în mărimi relative,
până la 30-50% din valoarea curentului nominal statoric. Explicaţia constă în faptul că
la un flux comparabil, motorul asincron prezintă o reluctanţă mult mai mare din cauza
existenţei întrefierului şi prin urmare solenaţia de magnetizare este mult sporită.
5
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

Deoarece în regimuri normale de funcţionare alunecarea este foarte redusă, în

R2'
>> X δ' 21 , ceea ce înseamnă că defazajul dintre t.e.m. E 2
'
general sub 0,05, rezultă
s
'
şi curentul rotoric I 2 este foarte mic.

10.2 Schema echivalentă a maşinii asincrone cu circuitul de

magnetizare scos la borne
'
În expresia (10.12) a curentului statoric I 1 impedanţa Z 2 este o funcţie de alunecare s

şi în general calculul curentului şi mai ales construirea hodografului fazorului I 1 , când s

variază, devin greoaie. Pornind de la constatarea că valoarea curentului de mers în gol nu

depinde de sarcină, ci numai de tensiunea aplicată la bornele statorului, se poate construi o
schemă echivalentă cu circuitul de magnetizare scos la borne.
Primele două ecuaţii ale sistemului (9.1.) se mai pot scrie ţinând seama de relaţia (9.3)
sub forma:
U 1 = Z 1 I 1 − E1 = Z 1 I 1 + Z 0 I 1m = (Z 1 + Z 0 )I 1 + Z 0 ⋅ I 2
'

' '
(
0 = Z 2 I 2 − E1 = Z 2 I 2 + Z 0 I 1m = Z 0 I 1 + Z 2 + Z 0 ⋅ I 2
' ' '
) '
(10.14.)

Din prima ecuaţie rezultă:

'
U1 Z0 U1 I
I1 = − I2 = − 2
'
(10.15.)
Z1 + Z 0 Z1 + Z 0 Z1 + Z 0 C

în care s-a utilizat notaţia (10.10).

Eliminând pe I1 în sistemul (10.14) se obţine expresia curentului secundar raportat:

U1
I2 = −
'
(10.16.)
Z1 + C ⋅ Z 2
'

Introducând această expresie în (10.16.) se obţine curentul statoric I 1 sub forma unei

sume de doi curenţii:

U1 U1
I1 = + (10.17.)
Z 1 + Z 0 C ⋅ Z 1 + C 2 ⋅ Z '2
6
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

sau, ţinând seama de simplificarea (10.11):

U1 U1
I1 = + = I 10 + I 2
''
(10.18.)
Z1 + Z 0 c ⋅ Z1 + c ⋅ Z 2
2 '

Componenta I 10 reprezintă curentul prin circuitul primar al maşinii asincrone la

funcţionarea în gol ideal, corespunzător alunecări s = 0; (acest regim se poate stabili

antrenând din exterior rotorul maşinii la turaţia asincronă).
Corespunzător relaţiei (10.18.) se poate construi schema echivalentă cu circuitul de
magnetizare scos la bornele primare, numită şi schema echivalentă în Γ (fig. 3.).

Fig. 3
Avantajul acestei scheme constă în faptul că I10 nu mai depinde de sarcină şi calculele
pentru caracteristicile maşinii asincrone se pot simplifica în unele cazuri. De asemenea,
pornind de la această schemă, se poate construi hodograful curentului I 1 , când alunecarea
s ia valori de la - ∞ la + ∞.

De reţinut!
De pierderi în fier se ţine seamă prin componenţa activă (wattată) a
pFe
curentului din circuitul de magnetizare: I10 w = în fază cu (- E 1 ).
m1E1
Pierderile în fier pot fi considerate ca pierderi produse într-o rezistenţă
echivalentă, aproximativ constantă, conectată în paralel cu reactanţa Xµ,
, la bornele căreia se aplică tensiunea (- E 1 ). Această rezistenţă

m1E12
echivalentă are expresia Rw =
pFe

7
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 Schema echivalentă a maşinii asincrone

Curentul de magnetizare I1µ şi curentul de mers în gol I10 la motorul

asincron ajung, în mărimi relative, până la 30-50% din valoarea
curentului nominal statoric.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 10

1.Reprezentati schema echivalentă a maşinii asincrone cu pierderi în

miezul feromagnetic si diagrama de fazori corespunzătoare.
2.Reprezentati schema echivalentă a maşinii asincrone cu circuitul de
magnetizare scos la borne.

Bibliografie
Bibliografie
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia UPB,
1989.
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura Printech,
Bucuresti, 2000

8
Masini electrice – Curs şi aplicaţii