Școala Postliceală Sanitară ”Centrul de Studii

Europene”

MICROBIOLOGIE
COCI

Elev: Clasa: Data:

Calin Nicoleta I C AMG 27.05.2020

 Coloratia Gram este cea mai utilizata coloratie din microbiologie pentru a identifica
bacteriile.O valoare normala este definita atunci cand nici un organism patologic nu este gasit pe
frotiu. Organismele gram-pozitive au un continut mai mare de peptidoglican in peretele lor celular
decat organismele gram-negative.Cand celulele sunt colorate cu violet cristal acesta se leaga de
peretele celular.

Cand etanolul este folosit ca agent decolorant,bacteriile gram-negative pierd membrana lor
exterioara datorita continutului ridicat de lipide,permitand complexelor cristal violet sa se scurga prin
peretele celular.In schimb la organismele gram-pozitive,violetul cristal este prins in interiorul celulei
datorita continutului ridicat de peptidoglican din peretele celular.Organismele gram-negative se
coloreaza in roz/rosu iar organismele gram-pozitive in albastru/violet.

Bacteriile Gram-pozitive alcătuiesc un grup de bacteria care rețin colorația violetului de

gențiană în urma metodei de colorație Gram, deci care sunt „pozitive” în urma acestei colorații. Se
consideră că o bacterie este Gram-pozitivă când este de culoare mov-violet în câmpul
microscopic.Aceste bacterii au ca și caracteristică prezența unui perete celular mai gros, compus din
mai multe straturi de peptidoglican. În ciuda peptidoglicanului mai gros, bacteriile Gram-pozitive sunt
mai sensibile la acțiunea antibioticelor decât cele Gram-negative, deoarece nu au membrană externă.

 Stafilococul
Habitat: - aer, apă, tegumente, pot face parte din flora normală a organismului (la om și animale)
- rinofaringe, intestinul omului sănătos – stafilococul patogen
Patogenitate: - se datorează virulenței și capacității de a elabora anumite toxine (ex. coagulaza – ce
determină coagularea plasmei)
Sursa de infecție:- omul bolnav
- omul sănătos purtător de stafilococ
Transmiterea – direct- interuman
- indirect- lenjerie, obiecte contaminate, praf, picături Pflugge.
După capacitatea de sinteză a coagulazei se împart în. – coagulazo-negativi – fac parte din flora
normală a
organismului
- coagulazo-pozitivi – numai stafilococul
auriu e patogen pentru
om
Aspecte clinice ale infecției stafilococice :
- foliculită
- furuncul
- otită

- pneumonii

- meningită
- septicemie
Diagnosticul de laborator: - recoltarea probelor biologice trebuie făcută cu atenție pentru aevita
contaminarea. Izolarea stafilococului trebuie însoțită totdeauna de
testarea și dovedirea patogenității acestuia (întrucât există în mediu cât și
în flora normală a organismului)
Tratament – tratamentul antimicrobian se impune în infecțiile grave
- drenaj chirurgical și tratament antibiotic – în colecțiile purulente
- autovaccin – în stafilocociile cronici
Bacteriile Gram-negative alcătuiesc un grup de bacteria care nu rețin colorația violetului de
gențiană în urma metodei de colorație Gram. Aceste bacterii au ca și caracteristică prezența unui
perete celular subțire compus din peptidoglican, acoperit de o membrană citoplasmatică spre
interiorul celulei bacteriene și de o membrană externă.

 Gonococul
Patogenitate – este strict patogen pentru om,
având tropism pe mucoasa genito-urinară, rectală, faringiană, conjunctivală.
Netratate- cronicizare cu apariția fibrozelor.
Este agentul patogen al gonoreei (blenoragiei) – a doua boală venerică după
sifilis. La nivelul ochiului- oftalmia conjunctivală – prin contaminare în
timpul nașterii.

Mai rar – infecții generalizate- prin diseminarea germenului prin sânge

Diagnostic – constă în recoltarea produselor patologice
- însămânțarea lor pe medii adecvate
- izolarea și idetificarea germenului
- efectuarea antibiogramei.