GUVERNUL ROMANIEI

MINISTERUL EDUCATIEI,
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ FONDUL SOCIAL INSTRUMENTE CERCETARII, TINERETULUI SI INSPECTORATUL ŞCOLAR AL
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI
EUROPEAN STRUCTURALE SPORTULUI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
SOCIALE
POSDRU 2007-2013 2007-2013 OIPOSDRU
AMPOSDRU

Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară nr. 1: „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3.: “Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlu proiect: “Platformă digitală interactivă pentru eficientizarea activităţii cadrelor didactice în relaţia
sindicală”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/64065
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

Comunicarea poate fi realizată între trepte ierarhice diferite şi anume comunicarea pe verticală
- sau dacă are loc între aceleaşi niveluri ierarhice atunci vorbim de o comunicare pe orizontală;
comunicarea de sus în jos, respectiv sau director – subalterni; comunicarea de jos în sus,
respectiv sau subalterni – director.

Comunicarea orizontală

În cazul comunicării orizontale motivaţia emiţătorilor şi receptorilor de a împărtăşi informaţia tinde să

fie puternică, limbajul şi interesele sunt comune, se dezvoltă un spirit de colaborare şi de satisfacţie
fiind mult mai eficientă decât cea pe verticală, indiferent de sensul ei.

Acest tip de comunicare poate fi în serie atunci când un mesaj este transmis de la un individ la altul
sau de la un grup la altul dar este şi sursa principală de zvonuri: eludarea unei părţi din mesaj,
minimalizarea sau îngroşarea unor detalii şi tendinţa de a reconstrui mesajul după valorile
emiţătorului, necesităţile şi prejudecăţile fiecăruia.

Comunicarea de sus în jos

Comunicarea de sus în jos (director – subalterni), de cele mai multe ori limbajul pierde când este extrem de
specializat sau eliptic, presupunând că nivelurile inferioare pot decoda cu uşurinţă mesajul. Pentru acest tip
de comunicare de cele mai multe ori nu se aşteaptă, nu se cere şi chiar se refuză feedback-ul.

Pentru comunicarea de sus în jos în care se doreşte eficienţă maximă se va reţine că:
• eficienţa se reduce dacă se foloseşte intimidarea, tonul arogant sau, mai rău, impoliteţea;

1
 GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL EDUCATIEI,
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ FONDUL SOCIAL INSTRUMENTE CERCETARII, TINERETULUI SI INSPECTORATUL ŞCOLAR AL
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI
EUROPEAN STRUCTURALE SPORTULUI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
SOCIALE
POSDRU 2007-2013 2007-2013 OIPOSDRU
AMPOSDRU

Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară nr. 1: „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3.: “Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlu proiect: “Platformă digitală interactivă pentru eficientizarea activităţii cadrelor didactice în relaţia
sindicală”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/64065
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

• mesajul trebuie să fie clar, să conţină toate elementele explicative, cu prezentarea scopului
şi obiectivelor; receptorul trebuie să fie motivat în primirea mesajului, în decodarea lui şi în
transmiterea de feedback.

În cazul comunicării de jos în sus nu întotdeauna mesajele ajung la receptorii vizaţi, cu atât mai mult
cu cât există receptori interpuşi care opresc sau distorsionează informaţia.

Comunicarea de jos în sus

Pentru comunicarea de jos în sus, acţiune adesea mai sensibilă, se va avea în vedere:

• atitudinea adoptată care poate fi nesigură sau exagerată dacă se adoptă servilismul, frica,
teama de putere ori starea permanent defensivă;
• detaliile furnizate să fie suficiente pentru lămurirea situaţiei, dar nu prea multe şi redundante;
• politeţea, argumentaţia şi tonul prin care se conştientizează poziţia ierarhică;
expunerea faptelor, opiniile se fac prezentate doar dacă sunt cerute.