Sunteți pe pagina 1din 13

REDACTAREA LUCRĂRILOR DE

LICENȚĂ / MASTER

GHID FEFSM BRAȘOV


2020

Elaborat de conf.dr. Ioan TURCU


(Copertă – UT Sans 14 cu excepția titlului care este UT Sans 26)

(Programul de studii)
KMS / EFS / SPM
EFM / DPP / PSMS

LUCRARE DE LICENȚĂ / DISERTAȚIE

Coordonator științific:
(Titlul științific, prenume și NUME cadru didactic)
Conf.dr. Ioan TURCU

Absolvent:
(Prenume și NUME absolvent)
Constantin CONSTANTINESCU

(Anul înscrierii la examenul final)


2020
(Pagina 1 – UT Sans 14 cu excepția titlului care este UT Sans 26)

(Programul de studii)
KMS / EFS / SPM
EFM / DPP / PSMS

TITLUL LUCRĂRII

Coordonator științific:
(Titlul științific, prenume și NUME cadru didactic)
Conf.dr. Ioan TURCU

Absolvent:
(Prenume și NUME absolvent)
Constantin CONSTANTINESCU

(Anul înscrierii la examenul final)


2020
În viziunea Facultății de Educație Fizică şi Sporturi Montane din Braşov, capitolele şi
secțiunile unei lucrări de cercetare (licență/disertație) sunt următoarele:

- Titlul lucrării

- Introducere
- Motivul alegerii temei
- Actualitatea temei
- Scopul şi sarcinile cercetării
- Obiectivele cercetării
- Ipoteza (ipotezele cercetării)

- Capitolul I – Fundamentarea teoretică a lucrării

- Capitolul II – Organizarea cercetării


- Data, locul şi subiecții cercetării
- Aparate, instalații şi materiale
- Planul cercetării
- Metode şi tehnici de cercetare
- Procedura (modul de organizare) de desfăşurare a cercetării

- Capitolul III – Prezentarea, prelucrarea şi interpretarea statistică a rezultatelor cercetării

- Concluzii și recomandări

- Bibliografie

- Anexe
Cuprins (model)

PAG
INTRODUCERE
Motivul alegerii temei
Actualitatea temei
Scopul şi sarcinile cercetării
Obiectivele cercetării
Ipoteza (ipotezele cercetării)

CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A
LUCRĂRII
I.1.
I.1.1.
I.2.
I.2.2.

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CERCETĂRII
II.1. Data, locul şi subiecții cercetării
II.2. Aparate, instalații şi materiale
II.3. Metode de cercetare şi de investigație II.4.
Procedura de desfăşurare a cercetării

CAPITOLUL III
PREZENTAREA, PRELUCRAREA ŞI
INTERPRETAREA STATISTICĂ A
REZULTATELOR CERCETĂRII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PRACTICO-


METODICE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
Titlul lucrării

Titlul unei lucrări trebuie conceput în aşa fel încât să ofere cât mai multă informație,
limitele fiind impuse de faptul că nu trebuie să aibă mai mult de o propoziție sau frază.
Titlul nu trebuie să cuprindă paranteze, abrevieri sau cuvinte între ghilimele şi nu se
subliniază (se scrie, de obicei, cu majuscule şi cu litere drepte). La sfârşit nu se pune punct.
Titlurile trebuie să fie scurte, dar nu vagi şi nici excesiv de lungi (detaliate). Se recomandă
ca el să aibă maximum 12 (douăsprezece) cuvinte.
Este indicat ca titlul (în studiile experimentale) să conțină variabila independentă şi
dependentă, din acest punct de vedere titlul trebuind să reflecte problema care urmează a fi
cercetată şi (eventual) soluția.

Introducerea

Scopul acestei secțiuni este prezentarea cercetării, realizându-se astfel o primă relatare
asupra acesteia şi captarea interesului cititorului.
Introducerea presupune îndeplinirea următoarelor cerințe:
- identificarea domeniului general în care se desfăşoară cercetarea (educație fizică,
antrenament sportiv, kinetoterapie, biomecanică, igienă etc.);
- încadrarea cercetării în domeniul larg din care face parte (învățarea, consolidarea,
perfecționarea deprinderilor motrice, analiza tehnicii mişcărilor, perfecționarea pregătirii fizice etc.);
- trecerea în revistă a materialului documentar relevant pentru cercetarea în cauză;
- evitarea prezentării unor detalii nesemnificative;
- evidențierea legăturilor dintre cunoştințele precedente şi cercetarea propriu-zisă;
- exprimarea dezacordului (dacă este cazul) asupra altor cercetări care au legătură cu
cercetarea propriu-zisă;
- furnizarea unui material suficient care să susțină punctul de vedere al cercetătorului;
- prezentarea motivelor alegerii temei, gradul de actualitate, scopul şi sarcinile cercetării,
obiectivele cercetării, ipoteza (ipotezele cercetării).

Notă: se recomandă ca acest capitol să se încadreze în limita a 2 - 5 pagini.

Capitolul I – Fundamentarea teoretică a lucrării


Este evident faptul că orice cercetare – din orice domeniu – se bazează pe teorie. Dar nu
este cazul aici să scriem [practic – să copiem] pagini întregi de teorie. În consecință, acest aspect
va fi lămurit de fiecare absolvent în parte cu îndrumătorul său.
Acest capitol poate să conțină mai multe subcapitole având un rol important în
justificarea formulării ipotezei şi alegerii metodelor de investigație.
Autorul marchează stadiul la care s-a ajuns în studierea problemei respective trebuind să
urmărească următoarele aspecte:
- efectuarea unei analize critice a conceptelor şi lucrărilor existente pe o arie geografică cât
mai largă;
- punerea cititorului la curent cu problematica în domeniu şi cu punctele controversate;
- identificarea unor aspecte care au fost necercetate sau mai puțin cercetate referitor la
problematica dată;
- identificarea tendințelor privind conceptele şi cercetările care au legătură cu
problematica respectivă;
- manifestarea unui spirit critic asupra concluziilor diverselor studii (dacă este cazul);
- definirea şi explicarea noțiunilor fundamentale.
Pe scurt – teoria trebuie să susțină (din umbră!) analiza concretă a aspectelor luate în studiu
în cercetarea respectivă, nu să o copleșească. În fond, cunoașterea sau necunoașterea aspectelor
teoretice este demonstrată de acuratețea analizelor efectuate pe cazul real!

Notă: se recomandă ca acest capitol să se încadreze în limita a 25 - 30 pagini


(35-40% din conținutul întregii lucrări).

Capitolul II – Organizarea cercetării

Acest capitol este compus, de obicei, din următoarele subcapitole:

Data, locul şi subiecții cercetării

În cadrul acestui subcapitol se precizează cu exactitate perioada şi locul în care s-a


desfăşurat cercetarea, datele la care s-au efectuat testările inițiale, intermediare sau finale
(dacă este cazul).

Acest subcapitol are rolul de a face o descriere succintă a principalelor caracteristici ale
subiecților, interesând două aspecte: cine au fost subiecții şi cum au fost ei distribuiți?
Răspunsul la întrebarea “cine au fost subiecții?” este important deoarece ajută la aprecierea
măsurii în care rezultatele obținute pot fi generalizate.
Răspunsul la întrebarea “cum au fost distribuiți subiecții?” este important deoarece, în
general, se doreşte utilizarea unor grupuri (experimentale şi de control) cu caracteristici
inițiale cât mai apropiate. De aceea, trebuie evidențiate, pe scurt, următoarele aspecte:
- menționarea numărului de subiecți corespunzător fiecărei condiții (experimentale şi de
control) şi, dacă este cazul, repartizarea subiecților pe sexe);
- menționarea vârstei medii sau a intervalului de vârstă în care se situează subiecții;
- prezentarea unor informații privind ocupația subiecților şi studiile acestora;
- prezentarea modului de eşantionare (întâmplătoare, în urma rezultatelor la un anumit
test, în urma răspunsurilor la un anumit chestionar etc.).

Aparate, instalații şi materia le


În categoria materiale pot fi trecute fişe de înregistrare, mingi, cronometre, jaloane sau
orice alt material utilizat în cercetarea propriu-zisă. În categoria aparate şi instalații pot fi incluse
camerele video, aparatele de fotografiat, reportofoane, casetofoane, precizându-se tipul de aparat
şi principalele caracteristici ale acestuia.

Planul cercetării
Acest subcapitol evidențiază principalele componente ale cercetării recomandându-se
utilizarea unei terminologii specifice, precise şi clare (variabilă independentă, variabilă
dependentă, ipoteză experimentală etc), astfel:
- evidențierea tipului de plan experimental folosit:

- cu o variabilă experimentală sau mai multe;

- cu grupuri diferite de subiecți;

- cu acelaşi grup de subiecți;

- cu grupuri (subiecți) perechi corelate.

- prezentarea variabilei independente (în cazul în care variabila independentă este un


program de acționare foarte complex, acest program poate fi prezentat într-un subcapitol
distinct);
- prezentarea variabilei dependente, incluzându-se detalii privind unitățile de măsură în care au
fost exprimate rezultatele.

Metode şi tehnici de cercetare


În acest subcapitol vor fi prezentate metodele şi tehnicile de cercetare utilizate (observația,
ancheta, experimentul, metoda statistică etc), motivele pentru care au fost alese aceste metode,
modul în care au fost utilizate şi scopul utilizării metodelor şi tehnicilor respective.
Procedura de desfăşurare a cercetării
Acest subcapitol trebuie să evidențieze cu precizie, în ordine cronologică, pas cu pas, modul
în care s-a lucrat cu subiecții de la începutul până la sfârşitul cercetării. În acest context se
recomandă descrierea probelor de control, prezentarea modului în care s-au desfăşurat testările
inițiale şi finale, instrucțiunile date subiecților în cazul aplicării testelor, precizări privind modul
cum au fost utilizați subiecții şi înregistrate datele.

Notă: se recomandă ca acest capitol să se încadreze în limita a 5 - 10 pagini.

Capitolul III – Prezentarea, prelucrarea statistică şi interpretarea rezultatelor cercetării

În cadrul acestui capitol se realizează expunerea rezultatelor în maniera cea mai


potrivită operându-se, de cele mai multe ori, cu date numerice sau cantitative (număr de
goluri, pase, coşuri marcate, timpi realizați etc.), putând fi prezentate, de asemenea, date de natură
calitativă (rezultatele obținute în urma unor studii de psihologia sportului, sociologie, pedagogie
etc.).
Se recomandă ca datele culese să fie prezentate sub formă de tabele (însoțite eventual de
grafice sugestive) împreună cu rezultatele aplicării prelucrării statistice.
Este foarte importantă utilizarea metodei statistice care permite evidențierea indicatorilor
statistici necesari ulterior interpretării datelor.

Prelucrarea statistică presupune următoarele aspecte:


- prezentarea clară şi precisă a testului statistic utilizat;
- prezentarea valorilor obținute împreună cu orice altă informație care să precizeze modul
în care s-au obținut rezultatele respective;
- precizarea semnificației statistice, a pragului de semnificație folosit şi a rezultatelor
obținute (în situația în care s-a aplicat acest test statistic);
- cercetătorul trebuie să se supună deciziei statistice;
- în vederea facilitării formării unei imagini de ansamblu se pot alcătui tabele centralizatoare
şi grafice care să cuprindă întreg setul de date;
- titlurile tabelelor şi graficelor trebuie să fie sugestive şi să conțină date referitoare la grupul
sau grupurile respective de subiecți.
De cele mai multe ori rezultatele obținute în urma aplicării diferitelor probe de control nu
dau în mod direct răspunsul la întrebările puse de cercetător, având nevoie de o interpretare.
Interpretarea rezultatelor presupune abordarea următoarelor aspecte:
- stabilirea problemelor care urmează a fi discutate;
- formularea rezultatelor la care s-a ajuns, semnificația acestor rezultate şi evidențierea relației
dintre variabila independentă şi dependentă;
- se precizează dacă au existat diferențe semnificative între condițiile experimentale şi dacă
rezultatele au fost în acord cu ipoteza;
- interpretarea cauzelor probabile care au influențat rezultatele obținute;
- interpretarea implicațiilor rezultatelor obținute pentru domeniul cercetat care presupune:
● evidențierea elementelor noi cu privire la variabila independentă;
● formularea unor idei noi în legătură cu rezultatele obținute;
● corelarea rezultatelor obținute cu ideile prezentate în “Introducere” şi în
capitolul “Fundamentarea teoretică a lucrării”.
Un rol important în cadrul acestui capitol îl are generalizarea rezultatelor obținute care
priveşte aprecierea nivelului la care aceste rezultate pot fi extrapolate asupra altor situații similare
celor abordate în mod direct în cercetarea propriu-zisă.
Formularea concluziilor în cadrul acestui capitol trebuie realizată cu precauție, deoarece în
domeniul educației fizice şi sportului precum şi în alte domenii de cercetare se operează cu
fenomene de tip probabilist.

Notă: se recomandă ca acest capitol să se încadreze în limita a 5 - 10 pagini.

Notă: se recomandă ca acest capitol să cuprindă cel puțin 3 tabele (eventual tabele
centralizatoare a datelor) şi cel puțin 3 grafice sugestive. Fişele de observație, anchetele sub
formă de chestionar sau interviu, tabelele cu numele şi prenumele subiecților etc. se
amplasează la anexele lucrării.

Concluzii și recomandări practico-metodice / propuneri

Concluziile reprezintă un demers de sinteză a interpretărilor în legătură cu celelalte


părți ale lucrării de cercetare deja redactate.
În general, fiecare capitol al lucrării trebuie să conțină unele concluzii cu privire la
problematica abordată. Capitolul “Concluzii” va cuprinde toate aceste concluzii parțiale, dar într-o
formă sintetică şi sistematizată.
Concluziile trebuie formulate în strânsă legătură cu ipotezele, sarcinile cercetării şi
datele obținute.
Toate concluziile trebuie să provină exclusiv din cercetarea efectuată.

În cadrul concluziilor formulate trebuie să prevaleze caracterul practic, aplicativ şi


operațional al acestora.
După prezentarea concluziilor este indicată prezentarea unor propuneri/recomandări cu
privire la unele abordări, strategii, metode preconizate a fi utilizate într-o cercetare viitoare a
problemei.

Notă: se recomandă ca acest capitol să cuprindă cel puțin 2 - 5 pagini.

Bibliografia

Pentru o corectă înțelegere a ideilor expuse și, totodată, pentru a putea fi apreciată
contribuția personală a autorului lucrării, se vor utiliza referințe bibliografice în text, de
tipul (Turcu, I. 2009, pg. 44), în funcție de modul în care va fi prezentată bibliografia finală.
În același sens se pot utiliza note de subsol de tipul:
1Turcu, I. – Metodologia cercetării în educație fizică și sport, Editura Universității Transilvania,
Brașov, 2009, pag. 10.
Se poate insera Bibliografie și la sfârsitul fiecarui capitol al lucrării, dacă aceasta este
reprezentativă și utilizată exclusiv pentru acel capitol. Altfel lucrarea se încarcă inutil și nu
facem decât să „diseminăm” Bibliografia finală (generală).
Și – atenție! – orice citare se marchează cu ghilimele ”... jocul de fotbal este un
fenomen de suprastructură internațională în care în ultimii ani s-au produs mari schimbări”
(Stănculescu, V. 2004, pg. 154). Astfel, la finalul lucrării, la bibliografie, va apărea obligatoriu
cartea autorului citat: Stănculescu, V. – Un nou concept pentru fotbalul de performanță, Editura
Polirom, București, 2004.
Bibliografia trebuie să cuprindă lucrările esențiale ale domeniului studiat şi, pe cât posibil,
cele mai noi articole sau cărți apărute, precum şi literatură de specialitate de pe o arie geografică
largă.
Autorii lucrărilor trebuie prezentați în ordine alfabetică. Dacă un autor este citat cu mai
multe lucrări atunci acestea vor fi prezentate în ordine cronologică.
Lucrările individuale ale unui autor trebuie prezentate înaintea lucrărilor în care este co-
autor.
Cărțile vor fi citate în felul următor:
- numele autorului şi inițiala prenumelui despărțite prin virgulă;
- titlul cărții (subliniat, îngroşat, italic, între ghilimele);
- numele editurii;
- locul publicării;
- data publicării.
Exemplu: Nicola, T. Experimentul social, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1973.
Articolele care apar în revistele de specialitate se citează în felul următor:
- numele autorului şi inițiala prenumelui despărțite prin virgulă;
- titlul articolului (subliniat, îngroşat, italic, între ghilimele);
- titlul revistei;
- numărul revistei;
- numele editurii (sau a instituției care a elaborat revista);
- data publicării articolului;
- numărul paginii la care apare articolul.
Exemplu: Stoica, A. Învățarea prin descoperire în grupe mici // Revista de psihologie, Nr.
2, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 13 mai 1983, p. 12.

Nu prezentați decât bibliografia pe care ați utilizat-o cu adevărat în lucrare!

Anexele

Anexele lucrării pot să cuprindă următoarele date:


- tabele conținând numele şi prenumele subiecților, vârsta, ocupația şi studiile fiecăruia (dacă
este cazul);
- documente specifice de planificare și programare calendaristică;
- indicații amănunțite date subiecților;
- fişe de observație ;
- formulare de anchetă sub formă de chestionar sau interviu;
- grafice, desene, fotografii;
- dovezi care atestă aprobarea şi aplicarea desfăşurării experimentelor (anchetelor,
observațiilor etc).
Trebuie menționat faptul că toate datele esențiale privitor la cercetarea efectuată trebuie să se
regăsească în cadrul lucrării şi nu la capitolul “Anexe”.

Notă: se recomandă ca lucrarea să se încadreze în limita a 45 – 55 pagini.

Pentru tehnoredactarea computerizată a lucrării de licență/disertație se recomandă


următoarele:

- formatul paginii este A4 (21x29,7 cm)


- litere UT Sans
- mărimea caracterelor 12, având distanța între rânduri 1.5
- margine stânga 2,5
- margine dreapta 1,5
- margine sus 1,5
- margine jos 1,5
- aproximativ 30 rânduri pe pagină
- Alinierea textului. Cu excepția textelor care – din rațiuni tehnice sau estetice – se
plasează în căsuțe de text, în interiorul paginii sau la dreapta, în rest alinierea textului este
JUSTIFY
- titlurile secțiunilor şi capitolelor se vor scrie cu majuscule şi îngroşat, fiecare capitol
începând pe o pagină nouă (Ctrl+Enter)
- Diacriticele! Lucrarea de licență/disertație se redactează integral cu diacritice [ă, î, â, ș, ț].
Este o cerință de bază a lucrărilor publicate sub egida unei instituții de învățământ superior
din România și trebuie să ne conformăm.
- Header and Footer nu sunt obligatorii, dar daca doriți să le folosiți, nu le încărcați excesiv
cu text sau linii triple. Folosiți fonturi de marimea 9 sau max. 10.
- Numerotarea paginilor. Nu are importanță unde plasați numărul paginii (centru sau
dreapta).
- Tabelele și graficele/alte figuri vor fi așezate în pagină centrat și vor fi însoțite de
denumirea acestora astfel: pentru tabele – sus, iar pentru grafice/alte figuri – jos.
- informațiile vor fi tipărite numai pe o față a paginilor (NU față-verso)
- Lucrarea se leagă cu spirală și copertă transparentă de plastic (nu coperți de carton,
piele, fier forjat sau lemn sculptat…).

Prezentarea publică a lucrării de licență / master se va face în Microsoft Office


Power Point 2007.

Notă: la finalul lucrării se atașează raportul antiplagiat.