Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LICENȚĂ / MASTER
(Programul de studii)
KMS / EFS / SPM
EFM / DPP / PSMS
Coordonator științific:
(Titlul științific, prenume și NUME cadru didactic)
Conf.dr. Ioan TURCU
Absolvent:
(Prenume și NUME absolvent)
Constantin CONSTANTINESCU
(Programul de studii)
KMS / EFS / SPM
EFM / DPP / PSMS
TITLUL LUCRĂRII
Coordonator științific:
(Titlul științific, prenume și NUME cadru didactic)
Conf.dr. Ioan TURCU
Absolvent:
(Prenume și NUME absolvent)
Constantin CONSTANTINESCU
- Titlul lucrării
- Introducere
- Motivul alegerii temei
- Actualitatea temei
- Scopul şi sarcinile cercetării
- Obiectivele cercetării
- Ipoteza (ipotezele cercetării)
- Concluzii și recomandări
- Bibliografie
- Anexe
Cuprins (model)
PAG
INTRODUCERE
Motivul alegerii temei
Actualitatea temei
Scopul şi sarcinile cercetării
Obiectivele cercetării
Ipoteza (ipotezele cercetării)
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A
LUCRĂRII
I.1.
I.1.1.
I.2.
I.2.2.
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CERCETĂRII
II.1. Data, locul şi subiecții cercetării
II.2. Aparate, instalații şi materiale
II.3. Metode de cercetare şi de investigație II.4.
Procedura de desfăşurare a cercetării
CAPITOLUL III
PREZENTAREA, PRELUCRAREA ŞI
INTERPRETAREA STATISTICĂ A
REZULTATELOR CERCETĂRII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Titlul lucrării
Titlul unei lucrări trebuie conceput în aşa fel încât să ofere cât mai multă informație,
limitele fiind impuse de faptul că nu trebuie să aibă mai mult de o propoziție sau frază.
Titlul nu trebuie să cuprindă paranteze, abrevieri sau cuvinte între ghilimele şi nu se
subliniază (se scrie, de obicei, cu majuscule şi cu litere drepte). La sfârşit nu se pune punct.
Titlurile trebuie să fie scurte, dar nu vagi şi nici excesiv de lungi (detaliate). Se recomandă
ca el să aibă maximum 12 (douăsprezece) cuvinte.
Este indicat ca titlul (în studiile experimentale) să conțină variabila independentă şi
dependentă, din acest punct de vedere titlul trebuind să reflecte problema care urmează a fi
cercetată şi (eventual) soluția.
Introducerea
Scopul acestei secțiuni este prezentarea cercetării, realizându-se astfel o primă relatare
asupra acesteia şi captarea interesului cititorului.
Introducerea presupune îndeplinirea următoarelor cerințe:
- identificarea domeniului general în care se desfăşoară cercetarea (educație fizică,
antrenament sportiv, kinetoterapie, biomecanică, igienă etc.);
- încadrarea cercetării în domeniul larg din care face parte (învățarea, consolidarea,
perfecționarea deprinderilor motrice, analiza tehnicii mişcărilor, perfecționarea pregătirii fizice etc.);
- trecerea în revistă a materialului documentar relevant pentru cercetarea în cauză;
- evitarea prezentării unor detalii nesemnificative;
- evidențierea legăturilor dintre cunoştințele precedente şi cercetarea propriu-zisă;
- exprimarea dezacordului (dacă este cazul) asupra altor cercetări care au legătură cu
cercetarea propriu-zisă;
- furnizarea unui material suficient care să susțină punctul de vedere al cercetătorului;
- prezentarea motivelor alegerii temei, gradul de actualitate, scopul şi sarcinile cercetării,
obiectivele cercetării, ipoteza (ipotezele cercetării).
Acest subcapitol are rolul de a face o descriere succintă a principalelor caracteristici ale
subiecților, interesând două aspecte: cine au fost subiecții şi cum au fost ei distribuiți?
Răspunsul la întrebarea “cine au fost subiecții?” este important deoarece ajută la aprecierea
măsurii în care rezultatele obținute pot fi generalizate.
Răspunsul la întrebarea “cum au fost distribuiți subiecții?” este important deoarece, în
general, se doreşte utilizarea unor grupuri (experimentale şi de control) cu caracteristici
inițiale cât mai apropiate. De aceea, trebuie evidențiate, pe scurt, următoarele aspecte:
- menționarea numărului de subiecți corespunzător fiecărei condiții (experimentale şi de
control) şi, dacă este cazul, repartizarea subiecților pe sexe);
- menționarea vârstei medii sau a intervalului de vârstă în care se situează subiecții;
- prezentarea unor informații privind ocupația subiecților şi studiile acestora;
- prezentarea modului de eşantionare (întâmplătoare, în urma rezultatelor la un anumit
test, în urma răspunsurilor la un anumit chestionar etc.).
Planul cercetării
Acest subcapitol evidențiază principalele componente ale cercetării recomandându-se
utilizarea unei terminologii specifice, precise şi clare (variabilă independentă, variabilă
dependentă, ipoteză experimentală etc), astfel:
- evidențierea tipului de plan experimental folosit:
Notă: se recomandă ca acest capitol să cuprindă cel puțin 3 tabele (eventual tabele
centralizatoare a datelor) şi cel puțin 3 grafice sugestive. Fişele de observație, anchetele sub
formă de chestionar sau interviu, tabelele cu numele şi prenumele subiecților etc. se
amplasează la anexele lucrării.
Bibliografia
Pentru o corectă înțelegere a ideilor expuse și, totodată, pentru a putea fi apreciată
contribuția personală a autorului lucrării, se vor utiliza referințe bibliografice în text, de
tipul (Turcu, I. 2009, pg. 44), în funcție de modul în care va fi prezentată bibliografia finală.
În același sens se pot utiliza note de subsol de tipul:
1Turcu, I. – Metodologia cercetării în educație fizică și sport, Editura Universității Transilvania,
Brașov, 2009, pag. 10.
Se poate insera Bibliografie și la sfârsitul fiecarui capitol al lucrării, dacă aceasta este
reprezentativă și utilizată exclusiv pentru acel capitol. Altfel lucrarea se încarcă inutil și nu
facem decât să „diseminăm” Bibliografia finală (generală).
Și – atenție! – orice citare se marchează cu ghilimele ”... jocul de fotbal este un
fenomen de suprastructură internațională în care în ultimii ani s-au produs mari schimbări”
(Stănculescu, V. 2004, pg. 154). Astfel, la finalul lucrării, la bibliografie, va apărea obligatoriu
cartea autorului citat: Stănculescu, V. – Un nou concept pentru fotbalul de performanță, Editura
Polirom, București, 2004.
Bibliografia trebuie să cuprindă lucrările esențiale ale domeniului studiat şi, pe cât posibil,
cele mai noi articole sau cărți apărute, precum şi literatură de specialitate de pe o arie geografică
largă.
Autorii lucrărilor trebuie prezentați în ordine alfabetică. Dacă un autor este citat cu mai
multe lucrări atunci acestea vor fi prezentate în ordine cronologică.
Lucrările individuale ale unui autor trebuie prezentate înaintea lucrărilor în care este co-
autor.
Cărțile vor fi citate în felul următor:
- numele autorului şi inițiala prenumelui despărțite prin virgulă;
- titlul cărții (subliniat, îngroşat, italic, între ghilimele);
- numele editurii;
- locul publicării;
- data publicării.
Exemplu: Nicola, T. Experimentul social, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1973.
Articolele care apar în revistele de specialitate se citează în felul următor:
- numele autorului şi inițiala prenumelui despărțite prin virgulă;
- titlul articolului (subliniat, îngroşat, italic, între ghilimele);
- titlul revistei;
- numărul revistei;
- numele editurii (sau a instituției care a elaborat revista);
- data publicării articolului;
- numărul paginii la care apare articolul.
Exemplu: Stoica, A. Învățarea prin descoperire în grupe mici // Revista de psihologie, Nr.
2, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 13 mai 1983, p. 12.
Anexele