LABORATOARE SISTEM EXPERT

L1. Prezentarea laboratorului LA7, a procedurilor si a normelor de NTS.

PROCEDURĂ
privind desfăşurarea activităţilor de laborator în Laboratorul LA7

1. Cadrul didactic intră primul în laborator, verifică siguranţa şi securitatea muncii din
punct de vedere electric, mecanic şi a altor pericole.
2. Studenţii intră în laborator, se aşează la mese, iar cadrul didactic îi testează cu privire
la Instrucţiunile de Securitate şi Sănătate în Muncă.
3. Cadrul didactic verifică dacă studenţii au realizat conspectul lucrării de laborator
curente şi dacă, după caz, au efectuat temele.
4. Cadrul didactic prezintă partea teoretică a lucrării/lucrărilor ce urmează a fi
efectuată/efectuate în ora de laborator curentă şi testează cunoştinţele studenţilor cu
privire la aceasta/acestea, pentru a vedea dacă au înţeles ce au de făcut.
5. Se realizează modelarea/simularea procesului real (acolo unde este necesar) ce
urmează a fi implementat.
6. Cadrul didactic împarte studenţii pe grupe de lucru şi îi monitorizează în vederea
realizării practice a lucrării de laborator (în general realizarea unui montaj).
7. Studenţii sunt repartizaţi la posturile de lucru şi sub supravegherea cadrului didactic
execută activităţile specifice în vederea efectuării lucrării. Pe parcursul acestei
activităţi fiecare student va lucra în echipă şi individual.
8. După ce lucrarea a fost executată, cadrul didactic verifică corectitudinea lucrării şi
apoi o pune sub tensiune, verificând funcţionarea corectă.
9. Sub supravegherea cadrului didactic studenţii efectuează apoi toate manevrele
necesare bunei funcţionări a lucrării şi îşi notează datele experimentale.
10. Cadrul didactic deconectează toate echipamentele de la sursa de alimentare, iar
studenţii trec la mese şi la calculatoare.
11. Se trag concluzii privind desfăşurarea lucrărilor de laborator, se comentează
rezultatele, studenţii îşi completează caietele de laborator, iar cadrul didactic acordă
fiecărui student un calificativ conform cu activitatea desfăşurată de acesta la lucrarea
de laborator curentă.
12. Studenţii părăsesc laboratorul.
13. Cadrul didactic deconectează toate sursele de alimentare de la tabloul general de
distribuţie a energiei electrice, stinge lumina şi părăseşte laboratorul.
 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII. PREZENTAREA
LABORATORULUI. PROCEDURI DE LUCRU

1. Instructiuni de protectia muncii la efectuarea lucrarilor de laborator

Consideratii generale
Protectia muncii la lucrarile de montare, exploatare si intretinere a instalatiilor de
automatizare cuprinde ansamblul masurilor de tehnica securitatii si are ca scop asigurarea
celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca inbolnavirilor
profesionale si reducerea efortului fizic. La montarea intretinerea si exploatarea instalatilor de
automatizare se deosebesc urmatoarele tipuri de accidente de munca: de natura mecanica,
termica si electrica.
 - Accidentele de natura mecanica, se produc ca urmare a lovirii corpului omenesc de
catre diverse obiecte in miscare;
- Accidentele de natura termica se produc prin contactul suprafetei corpului omenesc cu
un mediu cu temperaturi ridicate. Principalele accidente termice sunt arsurile si socul
termic;
- Accidentele de natura electrica, se produc ca urmare a actiunii curentului electric
asupra corpului omenesc atunci cand acesta vine in contact cu instalatiile aflate sub
tensiune.
Pericolele pe care le reprezinta curentul electric sunt: socul electric, arsuri si metalizarea
pielii, incendii si explozii. Exista doua cauze importante de producere a accidentelor de
munca:
- Cauze de natura tehnica (defectiuni la diferite masini, instalatii, unelte si scule)
- Cauze de natura organizatorica (nerespectarea normelor de tehnica securitatii muncii
specifice locului de munca, lipsa supravegherii personalului privind respectarea
normelor de tehnica securitatii muncii in timpul executarii lucrarilor, lipsa
dispozitivelor si a materialelor de protectie sau folosirea lor necorespunzatoare,
neefectuarea instructajului personalului care executa lucrarile, lipsa calificarii
corespunzatoare a personalului, destinat sa execute lucrarile).

Masuri de prevenire a accidentelor de munca

Pentru a preveni accidentele de munca trebuie luat un complex de masuri dintre care cele
mai importante sunt:
- Executarea aparatorilor si dipozitivelor care sa asigure deservirea fara pericol a
instalatiilor electrice, termice, sculelor, utilajelor etc.
- Marcarea locurilor de trecere periculoase la masini, agregate si instalatii, folosind
placa avertizoare cu inscriptia “STAI ! PERICOL DE MOARTE!”
- Imprejmuirea si semnalizarea tuturor locurilor periculoase precum si montarea de
plase si aparatori in scopul retinerii sculelor materialelor sau a altor obiecte ce pot
cadea in timpul executarii unor operatii la inaltimi sau in timpul transportarii lor.
- Amenajarea unor instalatii de tensiune redusa. Tensiunea redusa se foloseste de obicei
la utilaje electrice portabile care sunt in general exploatate in conditii grele fiind
expuse la solicitari mecanice deosebite iar in tipul lucrului persoana este in contact
direct cu carcasa acestora si lucreaza in medii periculoase.
- Amenajarea instalatiilor de protectie prin legarea la pamant a dispozitivelor si
echipamentelor de protectie.
- Utilizarea covoarelor electroizolante.
- Incapere uscata cu umiditate relativa redusa
- Lipsa agentilor corozivi
- Utilizarea placutelor de avertizare de tipul: “NU LUCRATI SUB TENSIUNE !”
- Starea fizica buna (Odihnit, sanatos, fara a fi consumat bauturi alcoolice)
- Inainte de a incepe lucrarea sa se verifice ca elementele cu care lucreaza nu sunt sub
tensiune electrica
- Aranjarea aparatelor si elementelor cu care se lucreaza astfel incat pozitia de lucru sa
fie comoda
- Evitarea atingerii cu orice parte a corpului a elementelor aflate sub tensiune
- Toate lucrarile se vor executa in absenta tensiunii

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, personalul are urmatoarele obligatii:

 o Sa decupleze tensiunea de alimentare, sa anunte imediat organul ierarhic
superior despre producerea incendiului si sa actioneze cu mijloacele existente
(extinctoarele pentru stingerea acestuia);
o Sa participe la stingerea incendiului si la inlaturarea consecintelor acestuia
precum si la evacuarea bunurilor materiale;
o Sa intretine mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor in buna stare de
utilizare;
o Sa indeplineasca la termen masurile stabilite pentru prevenirea si stingerea
incendiilor
o La terminarea lucrului sa verifice si sa ia toate masurile pentru inlaturarea
cauzelor care pot provoca incendii

2. Prezentarea laboratorului
Laboratorul este dotat cu urmatoarele instalatii si echipamente:

3. Structura laboratorului

Laboratorul are schema din figura de mai jos:

Vedere de ansamblu

4. Proceduri de lucru
Fiecare lucrare de laborator are: obiective, teoria lucrarii, proceduri de lucru si rezultate
experimentale.

5. Rezultate
In urma efectuarii acestei lucrari se semneaza “Procesul verbal de instruire” prezentat mai
jos, in urma testarii studentilor privind insusirea cunostintelor prezentate. Studentii care nu iau
calificativ de trecere nu pot participa la lucrarile de laborator.
 L2.Sistem expert pentru monitorizarea starii de functionare a unui boiler.

Prezentarea generala a software-ului utilizat pentru realizarea unui sistem expert care
sa monitorizeze starea de functionare a unui boiler. Enuntul si analiza problematicii.

Propuneri pentru solutionarea problemei enuntate si alegerea unei variante optime.

L3.Schema bloc a procesului monitorizat.

Descrierea elementelor componente ale procesului monitorizat, a modului de

functionarea fiecarui element si a parametrilor monitorizati. Conceperea, alegerea variantei
optime si implementarea schemei bloc in fereastra aferenta.
L4.Structura sistemului expert.

Conceperea, elaborarea, alegerea arhitecturii optimale si implementarea blocurilor

sistemului expert in fereastra de meniu „arhitectura sistemului expert”. Identificarea
elementelor, interactiunea dintre ele, descrierea functionala si stabilirea fluxului
informational.
L5. Baza de cunostinte. Baza de fapte.

Identificarea tuturor evenimentelor din procesul monitorizat, elaborarea faptelor si

implementarea lor in fereastra „baza de fapte”.
L6. Baza de cunostinte. Baza de reguli.

Identificarea, scrierea si implementarea regulilor utilizate de catre sistemul expert

pentru procesul monitorizat.
Meniul „baza de fapte” si „baza de reguli” formeaza meniul „baza de cunostinte”.
L7. Baza de cunostinte. Extindere.

Conceperea, scrierea, adaugarea, salvarea si modificarea noilor cunostinte introduse in

baza de cunostinte.
Aceste operatii se executa prin intermediul butoanelor create in meniul „adauga in
baza de cunostinte”, meniu care permite si operatiile de stergere si iesire .
L8. Simularea functionarii procesului monitorizat de catre sistemul expert.

Stabilirea valorilor minime si maxime permise ale parametrilor monitorizati si

simularea functionarii procesului. Afisarea starilor de avarie.
L9. Motorul de inferenta a sistemului expert.

Conceperea si implementarea motorului de inferente aferent sistemului expert pentru

monitorizarea starii de functionare a boilerului.

Fazele motorului de inferente

executia /
declansarea
regulilor
alese
SC R1 Rc
PBC
reguli

rezolvari conflicte
BR selectoare PM Rd Rr
partitia BC

filtrajul reguli reguli

selec- declansabile retinute
tia RTF Fs (pattern
matching)
fapte
BF selectate

Algoritmul rationamentului deductiv poate fi reprezentat astfel:

INCEPUT
etapa de SELECTIE
determinarea faptelor selectate
determinarea regulilor selectate
etapa de FILTRAJ
determinarea regulilor declansabile / aplicabile
ATÂTA – TIMP – CÂT mulTimea regulilor declansabile / aplicabile nu este vida sau
scopul nu a fost atins
EXECUTA
etapa de REZOLVARE CONFLICTE
DACA criteriul este prima regula aplicabila in ordinea numerotarii
ATUNCI aplica regula aleasa
modifica regulile declansabile
SF-DACA
DACA criteriul este regula cu numarul cel mai mare de premise,
iar in caz de egalitate, regula cu numarul de ordine cel mai mic
ATUNCI aplica regula aleasa
modifica regulile declansabile
SF-DACA
DACA baza de fapte contine scopul propus
ATUNCI situatie rezolvata
SF-DACA
DACA baza de fapte nu contine scopul propus
ATUNCI situatie esec
 SF-DACA
SF-EXECUTA
SF-ATATA-TIMP
SFARSIT

Ipotezele de lucru ale rationamentului deductiv

Nr. inferente starea initiala a BE fapte adaugate in BE

A,B
(R2) daca A atunci L
(R1) daca B atunci X
1 A,B,L A,B,X X

(R3) daca A si X atunci C

2 A,B,X,C C

(R4) daca A si B si C atunci D

3 A,B,X,C,D D
(R5) daca A si D atunci M
(R6) daca A si C si D atunci E

4 A,B,X,C,D,M A,B,X,C,D,E E

(R7) daca A si C si D si E atunci I

5 A,B,X,C,D,E,I I
(R8) daca A si I atunci T
(R9) daca X si E si I atunci J
6 A,B,X,C,D,E,I,T A,B,X,C,D,E,I,J J

(R10) daca B si D si J si I atunci K

7 A,B,X,C,D,E,I,J,K K
(R11) daca I si J si K atunci S
Starea finala a BF
8 A,B,X,C,D,E,I,J,K,S S

Studentii trebuie sa elaboreze algoritmul rationamentului inductiv.

L 10.Testarea solutiilor date de sistemul expert.

Utilizand meniul „sistem expert” se selecteaza diferite stari ale elementelor procesului
monitorizat si pe pe baza regulilor din tabelul aferent meniului se furnizeaza solutia care se
afiseaza in zona de meniu incadrata cu rosu.
L11. Simularea functionarii sistemului expert.

Simularea functionarii sistemului expert prin interogarea permanenta a bazei de

cunostinte, preluarea regulilor din baza de reguli si baza de reguli extinsa si utilizarea
motorului de inferenta.
 L12. Generatoare de sistem expert ( GSE).

Analiza componentelor logice ale GSE.

Nr. Denumirea Tip

Functiile esentiale ale componentei
Crt. Componentei componenta
1. MOTORUL Baza MI este conectat la BC din care isi preia cunostintele
INFERENTIAL pe care le prelucreaza si le restocheza tot la nivelul
BC. Anumite GSE pot fi dotate cu mai multe MI
datorita urmatoarelor cauze:
- MI difera pentru reguli;
- MI dedicate pentru metareguli;
- SE pot fi destinate expertizarii mai multor domenii
de cunoastere la sisteme multiexpert
2. BAZA DE Baza BC contin reguli si faptele necesare dezvoltarii unui
CUNOSTINTE SE prin facilitatile GSE
3. EDITORUL Auxiliar - EDITORUL asigura schimbul de cunostinte intr-o
maniera si structura apropiata limbajului natural
- EDITORUL permite intelegerea regulilor si
faptelor manipulate prin GSE
- EDITORUL are o serie de functii auxiliare:
- facilitatea intelegerii
- verificarea cuvintelor cheie utilizate de GSE;
- verificarea valorilor posibile admise de variabile
(domeniul variabilelor)
- afisarea regulilor cu premise si concluzii similare
4. TRASORUL Auxiliar TRASORUL asigura
- urmarirea secvenTelor rationamentelor desfasurate
de MI
- afisarea regulilor care au dedus o anumita
concluzie;
- activarea intrebarilor de genul: DE CE si CUM,
pentru a furniza fie faptul fie regula utilizata
5. INVATARE Auxiliar INVATAREA permite doua functii esentiale:
- modalitatea concreta a achizitiei de noi reguli;
- reperarea euristicilor performante
6. INTERFATA Auxiliar IU asigura comunicatia si dialogul eficient cu
UTILIZATOR utilizatorul SE, cu mentiunea ca pot exista mai multe
(IU) module de interfata. De asemenea, IU permite
interactiunea fie cu BD fie chiar cu un spreadcheet
7. COMPILATOR Auxiliar CR asigura verificarea sintactica a regulilor
REGULI (CR) introduse prin intermediul EDITORULUI in BC
8. DICTIONARUL Auxiliar DICT contine toate informatiile particulare si
(DICT) specifice cu privire la:
- fapte
- reguli
- frame
- obiecte
9. Confidentialitatea Auxiliar CA asigura activitatea BC prin intermediul unor
accesului la BC parole de acces sau invalideaza activarea BC daca
 (CA) utilizatorul nu furnizeaza o parola valida.
10. MODULE Auxiliar MS asigura o serie de functii strict particulare, dintre
SPECIALIZATE care cele esentiale sunt:
(MS) - calcule
- comentarii
- explicaTii
11. MOTORUL DE Auxiliar ME coordoneaza actiunea trasorului si a editorului.
ELABORARE De asemenea, ME ofera facilitatile impuse de
(ME) verificarea sintaxei, efectuarea de corectii si
concordanta dupa corectare cu utilizatorul.

Arhitectura unui GSE.

Confidentialitatea DICTIONAR COMPILATOR

accesului la BC - fapte reguli
- reguli
- obiecte

EDITORUL

BC MI INTERFATA
UTILIZATOR

MOTORUL DE
ELABORARE TRASOR

INVATARE
Alte module
specializate pe:

- calcule
- comentarii
- explicatii

BD
Interfata
procedeu SPREDCHEET

L13. Prezentarea ,dezbaterea si evaluarea lucrarilor individuale elaborate

de studenti.
L14. Incheierea situatiei la laborator.