UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Referat

Disciplina: Drepturi si libertati publice

Tema: Perchezitia

Indrumator: Lect.dr. Silviu Lazarescu

Asist.dr. Liliana Niculescu

Student: Petrov Florentina-Natalia, Drept 1, Grupa IV

1
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Cuprins

1. Notiuni generale.............................................................................3-4

2. Scopul perchezitiei.........................................................................5-7

3. Limitele perchezitiei....................................................................6-10

4. Bibliografie......................................................................................11

2
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Notiuni generale.

Cuvântul „percheziţie” provine din cuvântul francez „perquisition”

activitatea propriu-zisă este privită la modul general ca o
„scotocire”. Din punct de vedere al Dicţionarului
Explicativ al Limbii Române, percheziţia este cercetarea făcută de
organele de cercetare penalăsau de procuror asupra unei persoane sau
în locuinţa acesteia, pentru găsirea şi ridicarea probelor materiale ale
infracţiunii sau pentru descoperirea infractorului.

Prin urmare, a percheziţiona înseamnă a scotoci, a căuta peste tot,

amănunţit, asupra unei persoane sau în domiciliul acestuia, a cerceta
minuţios şi în detaliu fiecare veşmânt cu care esteîmbrăcată persoana
şi în orice loc din locuinţa acesteia.Ca activitate procesuală,
percheziţia este o activitate desfăşurată de organele de
urmărire penală, sau de instanţa de judecată, în scopul scoaterii la
iveală a unor obiecte sau înscrisuri caresunt „ascunse” şi care fiind
descoperite pot contribui la aflarea adevărului într-o cauză penală.

Percheziţia este o activitate desfăşurată de organele judiciare

în scopul descoperirii şiridicării de obiecte, documente sau
anumite valori materiale, care prezintă importanţă pentrucauza
cercetată, precum şi în vederea descoperirii persoanelor care se sustrag
urmăririi penale.De asemenea percheziţia mai asigură repararea
prejudiciului cauzat prin săvârşireainfracţiunii, având menirea de
a descoperi şi ridica bunuri sau valori care aparţin părţii vătămate prin
infracţiune.

3
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Percheziţia constituie astfel, procedeul judiciar prin care se realizeaza

repararea pagubei pricinuite părţii vătămate prin infracţiune, iar în
unele cazuri când infractorii nu deţin bunuri sau valori de care să poat
ă fi legal indisponibilizaţi, constituie singura şansă de a mai putea
recupera ceva din prejudiciul cauzat părţii vătămate.

Din punct de vedere procedural percheziţia este o activitate ce

se caracterizează prinrelaţii procesuale ce se nasc între părţile
procesului penal, care derivă din dreptul la
despăgubire,la repararea  pagubei  create părţii  vătămate  prin 
infracţiune  şi necesitatea  administră rii  probaţiunii penale, de
ziderate care se realizează şi prin ridicarea silită de obiecte, valori
documente sau înscrisuri, care după caz se pot afla
asupra unor persoane ori în locuinţele acestora, persoane
care pot avea calitatea de făptuitori, complici, tăinuitori sau
martori, chiar dacă sunt sau nu dobânditori cu bună credinţă.

Din cele prezentate putem spune că percheziţia reprezintă procedeul

probator care constăîn cercetarea efectuată asupra corpului şi
îmbrăcămintei unei persoane, sau la locuinţa acesteia,cu scopul de a
găsi şi ridica obiecte sau înscrisuri, cunoscute organului judiciar, dar
nepredate
de bună voie, precum şi în vederea eventualei descoperiri a unor alte 
mijloace de probă necesaresoluţionării cauzei penale.

Conţinutul  percheziţiei  îl formează  o cercetare  cu

caracter  de constrângere  a unor  persoane şi a dreptului lor de
folosinţă a unor clădiri sau porţiuni de teren cu acces limitat.

4
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Scopul perchezitiei.

Percheziţia ca act de urmărire penală este activitatea care vine în

conflict cu drepturile şi
libertăţile  individuale  respectiv,  cu libertatea  şi
inviolabilitatea  persoanei,  cu liberta tea  şi inviolabilitatea
domiciliului. Nimeni nu va fi supus unor imixtiuni în viaţa sa
particulară, în familia sa, în domiciliullui sau în corespondenţa sa, nici
la atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale.

Art.27 din  Constituţia  României  consacră faptul  că „domi

ciliul  şi reşedinţa  sunt inviolabile”, iar percheziţia este o ipoteză
legală de excepţie. Din aceste considerente percheziţia trebuie
întotdeauna să fie o activitate motivată a căruiscop trebuie dinainte
stabilit.
Magistratul  care  autorizează  sau dispune  efectuarea  unei 
percheziţii  trebuie  şi are obligaţia de a cântări cu
responsabilitate, gestul său, care va avea la bază existenţa condiţiilor
şiîmprejurărilor care impun cu necesitate executarea acestuia,
scopul pentru care se execută.

Situaţiile şi împrejurările în care organele judiciare
p o t   î n c ă l c a   d r e p t u l   p e r s o a n e i   l a inviolabilitatea
domiciliului sunt reglementate de art.27, alin.2 din Constituţia
României undesunt prevăzute excepţii derogatorii de la art. 27,
alin1, privind inviolabilitatea persoanei, adomiciliului acestuia.

5
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Aceste excepţii sunt:

- pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri
judecătoreşti;
- pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau
bunurile unei persoane;
- pentru apararea securitatii naţionale sau a ordinii publice; 
- pentru răspândirii unei epidemii.
Prin intermediul  percheziţiei  se pot descoperi  probe care  
să contribuie  decisiv  la soluţionarea cauzei penale. Putem
aprecia că scopul pentru care se execută o percheziţie poate fi:
reţinerea şi cercetarea persoanelor pe numele cărora au fost eliberate
mandate de arestare preventivă sau de executare a închisorii; apărarea
vieţii, integrităţii corporale, a sănătăţii sau bunurile
persoanei; prevenirea şi descoperirea actelor, prin care se aduce
atingere securităţii naţionale;
descoperirea  şi ridicarea  unor obiecte,  valori  şi înscrisuri
care pot constitui  probeimportante în soluţionarea temeinică
şi legală a unei cauze penale, uneori acestea constituind unicele
indicii referitoare la modul de comitere a faptei; descoperirea şi
ridicarea de obiecte, valori şi înscrisuri, care aparţin părţii vătămate
prininfracţiune, în vederea recuperării prejudiciului cauzat; Obiectele
căutate prin executarea de percheziţii sunt diverse, fiind determinate
de naturainfracţiunii cercetate şi de împrejurările concrete în care s-
a comis fapta respectivă.
Astfel în cazul infracţiunilor de omor se vor urmări descoperirea şi
ridicarea obiectelor folosite la săvârşirea faptei, ca de exemplu:
cuţit, topor, armă de foc, substanţe toxice etc. pe când la
cercetarea unui furt se vor căuta obiecte, valori şi înscrisuri sustrase.
Din cele prezentate rezultă că prin percheziţie se vor căuta
următoarele obiecte:
- obiectele care au fost scopul infracţiunii cercetate;

6
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

-obiectele care au servit la comiterea infracţiunii;

-obiectele care constituie urme ale infracţiunii;
-obiectele care nu pot fi deţinute, prin natura sau cantitatea lor,
în posesiune particulară;
-orice obiecte care pot servi la lămurirea împrejurărilor infracţiunii
cercetate sau să ajutela demascarea infractorului;
-învinuitul care se ascunde;
-obiectele care au servit la ascunderea infracţiunii sau a persoanei
învinuitului.

Limitele perchezitiei.
Percheziţia ca act de urmărire penală presupune şi existenţa unor
anumite limite legale încare poate fi dispusă şi efectuată, astfel:ca
act de urmărire penală percheziţia poate fi dispusă şi
efectuată numai în cadrulexistenţei unui proces penal;
prin urmare dispunerea şi executarea unei percheziţii fi e
eacorporală sau domiciliară, nu poate avea loc decât numai într-o
cauză penală aflată în lucru.
Percheziţia poate fi dispusă şi efectuată în orice cauză penală, dar 
numai atunci cand persoanei careia i s-a
cerut de către organele judiciare să predea vreun obiect sau înscris ca
re prezintă interes pentru cauza cercetată, tăgăduieşte existenţa sau 
deţinerea acestora, precum atunci când există indicii temeinice că
efectuarea percheziţiei se impune pentru descoperirea şi strângerea
probelor necesare pentru soluţionarea temeinică şi legală a cauzei
respective; legiuitorul a prevăzut funcţie de tipul de percheziţie şi
anumite limite în timp care trebuieavute în vedere de organele
judiciare.

7
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Astfel dacă percheziţia  corporală poate  fi efectu ată la  ori

ce oră din  zi şi noapte, percheziţia domiciliară poate fi efectuată
numai în intervalul de timp cuprins între orele 06.00-20.00, iar în
celelalte ore numai dacă percheziţia urmează să fie efectuată în
localuri publice sauîn cazul infracţiunilor flagrante. Prin excepţie
legea prevede posibilitatea continuării percheziţiei şi pe
timpul nopţiinumai dacă ea a început între orele 06.00-20.00 şi nu a
fost finalizată până la ora 20.00. De menţionat că legiuitorul a
lăsat să se înţeleagă faptul că percheziţia domiciliară
începută între orele 06.00-20.00 poate fi întreruptă la ora 20.00 şi
reluată ulterior, de exemplu a doua zi după ora 06.00.
Din activitatea practică a organelor judiciare se des
p r i n d e   i d e e a   c ă   p e r c h e z i ţ i a domiciliară începută între
orele 06.00-20.00 a continuat şi pe timpul nopţii, deci s-a
finalizatdupă ora 20.00 atunci când continuarea acestei
activităţi a fost determinată de existenţa unor anumiţi factori
obiectivi cum ar fi:interesul operativ al organelor judiciare de a
finaliza percheziţia într-un interval de timp,
deoarece de rezultatul acesteia dep inde luarea, menţine
rea sau întreruperea unor măsuri procesuale cum ar de
exemplu de reţinerea sau arestarea preventivă a învinuiţilor sau
inculpaţilor etc.; prevenirea alterării ori dispariţiei obiectelor sau înscr
isurilor care urmează a fiidentificate şi ridicate cu ocazia
percheziţiei.scopul percheziţiei este limitat şi el, astfel se va urmări
numai descoperirea şi ridicareaobiectelor, valorilor şi înscrisurilor
care provin din săvârşirea unor infracţiuni ori care au servitla
săvârşirea acesteia. Prin urmare nu se va ridica de la cel
percheziţionat bunuri a căror   provenienţă este justificată în
mod legal şi care nu prezintă interes în cauza cercetată.
Deci prinaceasta se înţelege că pot fi ridicate şi bunuri care sunt

8
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

deţinute în mod legal de către persoana percheziţionată, însă acestea

pot prezenta interes în cauza cercetată, având valoare de probă
oriobiect purtător ale urmelor infracţiunii cercetate.

Capitolul 4: Clasificarea perchezitiei

După natura lor, în literatura de specialitate s-a apreciat că
percheziţiile se pot clasifica în: 
● percheziţii judiciare;
●percheziţii extrajudiciare.

Percheziţiile cu caracter judiciar, sunt acele percheziţii care

constau în restrângerea dreptului la inviolabilitatea domiciliului,
ori a persoanei pe timpul desfăşurării unui proces penal. Percheziţiile
extrajudiciare sunt acele acte care constau în diferite activităţi
de controlexecutate asupra persoanelor, bunurilor acestora,
impuse de anumite circumstanţe speciale.

Exemplu controlul  vamal  şi controlul  poliţienesc  efectuat  

asupra persoanelor,  bagajelor, autovehiculelor etc. Percheziţia
extrajudiciară constituie un act administrativ şi poate fi
efectuat de către
organele vamale,  organele  poliţieneşti  sau alte  organe  ad
ministrative,  care pot să nu aibă calitatea de organ de
urmărire penală. 

Nu trebuie confundată percheziţia judiciară cu astfel de acte administr
ative, chiar dacăuneori în practica organelor de urmărire penală şi
instanţa de judecată poate reţine valabilitatea actelor întocmite prin
recunoaşterea probelor deţinute în acest mod, în coroborare cu
probele administrate prin intermediul percheziţiei judiciare sau
altor procedee probatorii.

9
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Din punct de vedere al obiectului asupra căruia se acţionează,

literatura de specialitateapreciază că percheziţia poate fi de
două tipuri:
●percheziţia persoanei;
●percheziţia locului
Percheziţia persoanei la rândul ei se împarte în: 
●percheziţia corporală;
● percheziţia îmbrăcămintei.
Percheziţia locului se împarte în:
● percheziţia locurilor deschise; 
●percheziţia locurilor închise (a clădirilor, încăperilor).
Fiecare variantă de percheziţie, a persoanei sau a locului, presupune
metode diferite decercetare, determinate de particularităţile
caracteristice ale acestora precum şi de existenţa unor anumiţi factori
externi, ori care ţin de psihologia persoanei percheziţionate.

Ultima clasificare care o putem face percheziţiei, este din

punct de vedere
procesual penal, având în vedere faptul că în Codul de procedură pen
ală sunt reglementate juridic douătipuri de percheziţie:

●percheziţia corporală; 

●percheziţia domiciliară.

Din punct de vedere al dreptului procesual penal, prin percheziţia

corporală se înţelege atât cercetarea corpului persoanei cât şi a
îmbrăcămintei acesteia, iar percheziţia domiciliară presupune
cercetarea tuturor locurilor închise sau deschise de la domiciliul
persoanei faţă de care este dispusă acest act de cercetare penală.
Percheziţia domiciliară nu se referă în mod stric t numai
la noţiunea de domiciliu,  putându-se efectua şi la locul de
muncă, în camera de hotel, în spaţii deschise, depozite, garaje etc.

10
 UNIVERSITAEA DUNAREA DE JOS
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Bibliografie

Constituţia României;

Codul penal al României;

Codul de procedură penală al României.

11