FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

Referat

-Regimul juridic al produselor de uz fitosanitar și al

îngrășămintelor folosite în agricultură și silvicultură-

Disciplina: Dreptul mediului

Prof. coordonator: R. Oprea

Student: Petrov Florentina-Natalia

Grupa 3, anul II, Drept ZI

Cuprins
1
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

I. Notiuni generale………………...………………………………3

II. Îngrasamintele, surse potentiale de poluare a apei si solului...4-6

III. Sancțiuni privind nerespectarea regimului de fabricare,

comercializare, utilizare a produselor de uz fitosanitar…………6-7

IV. Bibliografie……………………………………………………7

2
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

I. Notiuni generale
Exigențele actuale privind eficientizarea producției de alimente au făcut ca
metodele chimice utilizate în agricultură să fie de neînlocuit, dezvoltându-se
un volum considerabil de produse fitosanitare și îngrășăminte. Acestea, pe
lângă impactul pozitiv asupra culturilor, au generat și un impact considerabil
asupra mediului. În acest context, a apărut necesitatea unei reglementări
speciale a acestui domeniu, care se aplică activităților de: fabricare, plasare
pe piață, utilizare, precum și importului și exportului.

1. Autorizarea activităților privind produsele fitosanitare

Pentru fabricarea produselor fitosanitare trebuie, în primul rând obținută
autorizația integrată de mediu. Produsele de uz fitosanitar sunt împărțite în
patru grupe de toxicitate. Cele plasate în grupele I și II au un regim extrem
de strict, necesitând autorizații speciale pentru orice tip de operațiuni:
fabricare, comercializare, depozitare, utilizare. De exemplu, atât fabricanții,
cât și importatorii și distribuitorii au obligația să țină registre în care să
înregistreze autorizațiile cumpărătorului/utilizatorului. Pe de altă parte,
produsele din grupele III și IV pot fi cumpărate și utilizate de către
producătorii agricoli fără nicio autorizație specială.

2. Omologarea de către Comisia Națională de Omologare a Produselor de

Protecție a Plantelor
Produsele notificate, însă neincluse încă în lista cu substanțe active
autorizate în Uniunea Europeană, pot fi plasate pe piață și utilizate prin
omologarea de către Comisia Națională de Omologare. Amintim aici
existența unor importante litigii prin care producătorii au contestat decizii
ale Comisiei și au obținut în instanță anularea unor decizii nefavorabile
emise de Comisie. Certificatele de omologare a produselor din producția
internă sau din import au o valabilitate provizorie de 5 ani.

3
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

II. Îngrasamintele, surse potentiale de poluare a apei si solului

Îngrăşămintele sunt amestecuri de substanţe simple şi/sau compuse, de natură

organică sau minerală, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în
sol, la suprafaţă, sau foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi a producţiei
vegetale.
Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor,
potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) şi
organice (ex. urea şi derivaţii ei), organice naturale (care provin din sectorul
zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, mazariche,
latir, sulfina etc.; şi plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin,
fosfobacterin etc.).
Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinînd cont de însuşirile
solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al
plantelor şi recoltele prognozate, pot deveni surse importante de poluare a mediului
înconjurător şi în special a mediului acvatic.
In ceea ce priveşte poluarea cu nitraţi a apelor este necesar de la bun inceput să se
delimiteze patru surse principale de poluare :
● nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere ;
● nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau prost dirijată a deţeurilor şi
apelor uzate provenite din sectorul zootehnic ;
● nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice ;
● nitraţi proveniţi din mineralizarea humusului.
Ordinea in care au fost date aceste clase de poluanţi reflectă ponderea acestora ca
poluatori.

II. 1. Îngrăşăminte minerale sau chimice

Îngrăşămintele minerale au o concentraţie mare în nutrienţi şi posibilităţi multiple
de combinare. Se pot produce sub diferite forme, sunt manipulate cu uşurinţă iar
administrarea lor se face mecanizat, cu mare precizie. Se recomandă numai
folosirea îngrăşămintelor omologate în România.
4
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

Îngrăşămintele minerale, în special cele cu azot, fiind solubile, au calitatea de a

putea asigura aproape în totalitate nutrienţii necesari plantelor şi într-o formă care
să permită plantelor absorbţia lor directă. Aceste avantaje favorizează utilizarea lor
cu preferinţă în detrimentul îngrăşămintelor organice, a căror manipulare şi
administrare este mai dificilă şi mai costisitoare. Un alt avantaj important al
îngrăşămintelor minerale este acela că permit asocierea lor cu îngrăşăminte
organice sau îngrăşăminte verzi.
Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte compartimente ale mediului (în mod
special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ
utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrăşămintele chimice cu azot sunt
solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor
de nitraţi în anumite circumstanţe şi concentrarea lor în timp în apele subterane şi
de suprafaţa.
Fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea mineral
coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiţi. Cantitatea de fosfaţi solubilizată
de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor,
cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului este
foarte redusă
II. 2. Îngrăşăminte organice
Atunci când numărul animalelor este mult mai mare decât cel optim pentru
suprafaţa agricolă a fermei, cantitatea dejecţiilor depăşeşte necesarul posibil de
utilizat ca îngrăşământ organic, astfel că acestea devin deşeuri care trebuie stocate
şi apoi eliminate. În acest scop este necesar să fie luate anumite măsuri
complementare direct la sursă, având caracter tehnologic, în funcţie de raportul
dintre producţia vegetală şi cea animalieră.
Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la
fermele de animale este o consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor
utilaje tehnologice şi bazine de stocare defecte, cât şi a nerespectării legislaţiei în
vigoare privind apa şi protecţia mediului.
III. 3. Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o proastă gestionare a solului,
care în România este caracterizată prin:
• sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetaţie perenă
(păşuni, fâneţe, pajisti etc.);
• folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (lolium multiflorum, trifoi,
lucernă) în rotaţia culturilor agricole;
5
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

• înlocuirea şi eliminarea unor culturi valoroase, dar mai puţin rentabile, în

favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienţi pe
termen lung;
• utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii de
lucrabilitate şi traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale
a solului şi intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare,
crustificare, eroziune de suprafaţă;
• neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative şi accentuarea,
intensificarea unor procese negative grave cum sunt excesul de umiditate şi
eroziunea.
III. Sancțiuni privind nerespectarea regimului de fabricare,
comercializare, utilizare a produselor de uz fitosanitar
– penale;
– contravenționale;
– complementare: anularea definitivă sau suspendarea pe o perioadă de 1-6
luni a autorizației de comercializare, utilizare sau prestări servicii cu produse
de uz fitosanitar.
1. Regimul juridic al îngrășămintelor agricole. Autorizarea cu mențiunea
RO-Îngrășământ
Îngrășămintele, atât cele din producția proprie, cât și cele din import, pot fi
introduse pe piață după autorizarea cu mențiunea RO-ÎNGRĂȘĂMÂNT,
pentru utilizarea și comercializarea în România. Conform HG 716/2001,
autorizarea se face de către Comisia interministerială pentru autorizarea
îngrășămintelor. Există reguli speciale privind amestecurile de îngrășăminte
cu pesticide. Certificatul de autorizare și/sau omologare se eliberează pe
baza fișei de caracterizare ecotoxicologică, a buletinelor de analiză fizico-
chimice și a avizelor sanitare și de mediu. Autorizația poate fi retrasă atunci
când nu se respectă compoziția ceritificată, cand se utilizează componente
neautorizate sau dacă în perioada de testare nu dovedesc că sunt eficiente.
Trebuie știut că nu necesită autorizare, pentru utilizarea în România,
îngrășămintele organice naturale sau compostate, precum și cele care provin
din Uniunea Europeană și poartă mențiunea EC FERTILIZER.

6
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

În privința introducerii pe piață, HG 716/2001 conține norme speciale

privind: etichetarea, ambalarea, marcarea, limitele minime ale conținutului
de nutrienți, metode de prelevare a probelor și tipurile de metode de analiză.
Sancținea pentru încălcarea regimului juridic al îngrășămintelor constă în
aplicarea amenzii contravenționale, dacă faptele săvârșite nu constituie
infracțiuni.

7
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE.
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

Bibliografie

MO 829 DIN 18 NOV.2002 - - Ordin privind interzicerea utilizării

pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând
anumite substanţe active.
Borlan Z., ş.a., 1994, - Fertilitatea şi fertilizarea solurilor.
(Compendiu de Agrochimie)
MO 223 din 3.IV. 2002 –444- Ordonanţă de urgenţă privind
întocmirea şi finanţarea studiilor
pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de
monitorizare sol-teren pentru
agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură.
MO 591 din 20.IX.2001 - - Ordin pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi
funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea şi
omologarea îngrăşămintelor
folosite în Romania.