I.

ECOLOGIE, PROTECTIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILA,

MANAGEMENT

I.1 Definitii

Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta

conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din
ansamblul factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura,
functia si productivitatea sistemelor biologice si supra-individuale
(populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme).
De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului
este mai degraba un concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare
domeniu de activitate (industriala, agricola, comerciala, de transport).
Protectia mediului este ansamblul actiunilor de ocrotire si imbunatatire
a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa a
resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele
reprezentative ale ecosistemelor naturale.
Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde
necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor
viitoare de a le satisface pe ale lor.
Conceptul de “dezvolatare durabila” este strans legat de utilizarea
durabila a resurselor naturale regenerabile. Prin utilizare durabila se
intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu
conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor
in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea
unui management de mediu adecvat, componenta integrata in
managementul general al unei organizatii.
Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere
in scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor
microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei,
alcatuit dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale
(biocenoza) si una nevie (biotop) formand un ansamblu integrat, in
permanenta interactiune.
Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.
Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a
vietuitoarelor din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si

1
atmosfera, unde hidrosfera reprezinta componenta lichida a geosferei,
litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta gazoasa).

I.2 Cadrul institutional international specific protectiei mediului si

conservarii naturii

I.2.1 Institutii semnificative la nivel global

O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe

langa Organizatia Natiunilor Unite.
Un organism important il constituie:
 Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD).
 Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba
engleza UNEP sau PNUE in franceza).
 Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
 Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI)
 Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.
Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de
secretariate tehnice permanente, care au rolul de a corela toate
actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul obligatiilor ce revin prin
semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective.
 Fondul Mondial pentru Mediu (GEF)
In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare
internationale care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de
mediu, precum si importante organizatii non-guvernamentale
internationale.
Un astfel de exemplu este
 Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN)

I.2.2 Institutii europene in domeniul protectiei mediului

 Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita

atributii in domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control
Nuclear si Protectie Civila (DGXI).
 Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.
 Consiliul Europei.
 Comisia Economica pentru Europa (CEE).

2
Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica
s-a orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu
prin Comisia pentru Politica de Mediu. Pe langa Comisie functioneaza si
Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale.
 Centrul Regional pentru Mediu de la Budapesta (REC).

I.3 Politicile si strategiile de mediu ca instrumente de management

la nivel national si local

I.3.1 Politici de mediu in Romania

Prin politica de mediu intelegem in general obiectivele si prioritatile

stabilite de conducerea statului pentru exercitarea puterii si conducerea
societatii respectiv a activitatii publice. Fiecare guvern isi prezinta politica
in cadrul programului de guvernare pentru fiecare domeniu important de
activitate.
Pentru a atinge aceste obiective principalele masuri sunt :
 internalizarea graduala in costurile de productie, a cheltuielilor aferente
diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului
inconjurator;
 utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare)
pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;
 alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu
si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii
inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale
Uniunii Europene, in special in domeniul apei, aerului si administrarii
deseurilor;
 dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor
neguvernamentale;
 facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.

I.3.2 Strategia protectiei mediului in Romania

Prin strategie se intelege arta coordonarii actiunilor si a stabilirii

sarcinilor fundamentale pentru atingerea scopului sau a obiectivelor
politice.
In Romania au fost elaborate mai multe strategii dupa 1989 vizand
protectia mediului incepand cu “Tezele in domeniul protectiei mediului ”(6)
(1990), Strategia protectiei mediului elaborata cu sprijinul Bancii
Mondiale (7) (1992), sau “Strategia protectiei mediului in Romania” (8)
elaborata in 1995. Aceasta din urma ramane pana in prezent lucrarea

3
 cea mai coerenta si sistematica elaborata in exclusivitate cu ajutorul
specialistilor romani Strategia cuprinde trei parti importante. O prima
parte se refera la starea mediului in Romania ( de unde plecam si ce
probleme exista).
A doua parte cuprinde obiectivele prioritare pe termen scurt, mediu si
lung, precum si caile si mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective.
Prioritatile au fost corelate cu cele europene.

I.3.3 Programul National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului

La cea de a doua reuniune a ministrilor mediului din Europa de la

Lucerna (1993) s-a adoptat Planul de Actiune in domeniul Mediului
pentru Europa Centrala si de Rasarit. O sarcina stabilita cu aceasta
ocazie a fost aceea ca pentru fiecare tara in tranzitie sa se elaboreze un
Program National de Actiune corelat cu cel european. Daca in Strategia
Protectiei Mediului sunt cuprinse obiective generale si cai de atingere a
acestora, in PNAPM au fost detaliate aceste obiective prin programe de
investitie concrete.
In fiecare judet al tarii Agentiile Teritoriale pentru Protectia Mediului au
elaborat Strategii locale de mediu care au armonizat prioritatile la nivel
de judet cu cele la nivel national.

I.4 Cadrul Legislativ in domeniul Mediului

Legislatia internationala a mediului

Romania este parte la un numar important de astfel de conventii. Printre

acestea le vom aminti numai pe cele mai importante:
 Conventia cadru a Natiunilor Unite privind prevenirea modificarilor
climatice.
 Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Conservarea
Biodiversitatii.
 Conventia de la Bassel privind transportul transfrontalier al deseurilor
toxice.
 Conventia de la Geneva privind poluarea transfrontiera a aerului la
mare distanta.
 Conventia de la Viena (completata prin Protocolul de la Montreal)
privind protectia stratului de ozon.

4
 Conventia de la Berna privind protectia florei si faunei salbatice si a
habitatelor acestora.
 Conventia CITES, privind prevenirea comertului ilegal cu specii de
flora si fauna periclitata.
 Conventia de la Bonn, privind protectia pasarilor migratoare.
 Conventia de la Ramsar, privind protectia zonelor umede ca habitat al
pasarilor calatoare.
 Conventia de la Bucuresti, privind protectia Marii Negre.
 Conventia privind managementul durabil al apelor Dunarii .

5
II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.

Toate institutiile si organizatiile sunt preocupate din ce in ce mai mult de

atingerea unor performante de mediu prin controlul impactului produs de
propria lor activitate asupra mediului si in acelasi timp de dezvoltarea
capacitatii lor de a demonstra altora aceste performante.
Pentru a avea certitudinea ca performantele sale satisfac si vor satisface
cerintele legale cat si propriile obiective in domeniul mediului, o
inteprindere trebuie sa realizeze aceste analize in cadrul unui sistem
structurat de management (dedicat unor aspecte de mediu) integrat in
ansamblul activitatilor de management.
Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor
standarde internationale cuprinse in seria [ ISO 14000 ] standarde care
sintetizeaza pentru toti cei interesati elememtele specifice unui sistem de
management al mediului.
Acest sistem de management este remarcabil prin faptul ca:
 prevederile acestuia pot fi integrate si in structura altor cerinte de
management, pentru atingerea obiectivelor de mediu sau
economice fixate;
 are un grad de generalitate aplicabil tuturor organizatiilor, de orice
tip si marime , adaptabil diverselor conditii geografice, culturale si
sociale;
 asumarea responsabilitatilor se face la toate nivelurile si functiile
existente in cadrul organizatiei, cu precadere la nivelul cel mai
ridicat al conducerii organizatiei.
Scopul principal al unui sistem de management al mediului este de a
asigura ocrotirea mediului, de a preveni poluarea si de a asigura un
echilibru intre aceste elemente si necesitatile sociale si economice.

II.2 Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu.

Organizatii interesate in aplicare

Un astfel de sistem de management al mediului este aplicabil oricarei

organizatii care doreste:
a) sa transpuna in practica , sa mentina si sa imbunatateasca un sistem
de management de mediu;
b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a
declarat-o;

6
 c) sa demonstreze aceasta conformitate altora;
d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de
catre un organism exterior;
e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu
Standardul International ISO 14000.

II.3 Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de

management al mediului

In cuprinsul prezentei lucrari, vom utiliza o serie de termeni, a caror

definitie o precizam mai jos :

II.3.1. Imbunatatire continua

Proces de dezvoltare, extindere a sistemului de management al mediului

pentru obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului,
in acord cu politica de mediu a organizatiei.
NOTA - Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de
activitate.

II.3.2. Mediu

Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include

aerul, apa, pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si
relatiile intre acestea.
NOTA - In acest context , mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei
pana la sistemul global.

II.3.3. Aspect de mediu

Acel element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii

care poate interactiona cu mediul.
NOTA - Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care poate avea
un impact semnificativ asupra mediului.

II.3.4. Impact asupra mediului

Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau

partiala, care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei
organizatii.

7
II.3.5. Sistem de management de mediu

Componenta a sistemului de management general care include structura

organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile,
procedurile, procesele si resursele necesare pentru elaborarea,
transpunerea in practica, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de
mediu.

II.3.6. Auditul sistemului de management de mediu

Proces de verificare sistematica si documentata, ce permite obtinerea si

evaluarea dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul
de management de mediu al unei organizatii este in conformitate cu
criteriile sistemului de management de mediu stabilite de aceasta
organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii
organizatiei.

II.3.7. Obiectiv de mediu

Telul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o

organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde
acest lucru este posibil.

II.3.8. Performanta de mediu

Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de

controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe
politica, obiectivele si tintele de mediu ale acesteia.

II.3.9. Politica de mediu

Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie

referitoare la performanta globala de mediu si care constituie cadrul de
actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei
respective.

II.3.10. Tinta de mediu

Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil,

aplicabila ansamblului sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din

8
obiectivele de mediu si care trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru
atingerea acestor obiective.

II.3.11. Parte interesata

Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei

organizatii.

II.3.12. Organizatie

Companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau

institutie, parte sau combinatie a acestora, publica sau particulara, cu
raspundere limitata sau orice alt statut juridic, cu propria sa structura
functionala si administrativa.
NOTA - pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale, o unitate separata
poate fi definita ca o organizatie.

II.3.13. Prevenirea poluarii

Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica,

reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea,
modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a
resurselor si inlocuirea materialelor.
NOTA - Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului
daunator asupra mediului, imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor.

II.4 Cerinte ale sistemului de management al mediului

II.4.1 Cerinte generale

Cerintele pentru un sistem de management de mediu bazate pe procesul
ciclic si dinamic “planificare , implementare, verificare si analiza“:
a) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare ;
b) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile,
produsele sau serviciile sale, existente, anterioare sau planificate,
pentru a determina impactul semnificativ asupra mediului;
c) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar;
d) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu
corespunzatoare;

9
 e) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a
pune in practica politica si pentru a-si atinge obiectivele si tintele
fixate;
f) sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni
corective, audit si analiza pentru a se asigura ca politica de mediu
este respectata si sistemul de management de mediu ramane
corespunzator;
g) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari.

II.4.2 Politica de mediu

Politica de mediu a unei organizatii trebuie sa fie definita de conducerea

organizatiei la cel mai inalt nivel. Ea trebuie sa precizeze clar obiectivele
si prioritatile organizatiei respective in domeniul mediului. Pentru a fi
eficienta politica stabilita trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte si
anume:
a) sa corespunda naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al
activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei;
b) sa includa un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a
poluarii;
c) sa includa un angajament de conformitate cu legislatia si cu
reglementarile de mediu existente, precum si cu alte cerinte pe care
organizatia le-a adoptat.
d) sa ofere cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor
de mediu;
e) este transpusa in practica, mentinuta si comunicata si dispune de o
baza de documente corespunzand intregului personal;
f) este disponibila pentru public.
Politica de mediu ar trebui sa reflecte angajamentul conducerii
organizatiei la cel mai inalt nivel de a se conforma legilor in vigoare si de
a urmari imbunatatirea continua.

II.4.3 Planificarea

In scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este

necesar ca organizatia sa identifice aspectele de mediu, prevederile
legale existente, obiectivele si tintele, precum si responsabilitatile si
termenele de realizare.

10
II.4.3.1 Aspectele de mediu

In vederea evidentierii “aspectelor de mediu” organizatia trebuie sa

stabileasca si sa aplice permanent proceduri care sa permita
identificarea “aspectelor de mediu” legate atat de activitatile cat si de
produsele sau serviciile care pot fi controlate si influentate de organizatia
respectiva.
Prin aplicarea acestor proceduri se urmareste identificarea acelor
“aspecte de mediu” care au un impact semnificativ si care trebuie luate in
considerare la stabilirea politicilor si obiectivelor de mediu ale
organizatiei.
Toate aceste elemente trebuie sa fie permanent actualizate.
Se recomanda ca o organizatie in care nu exista un sistem de
management de mediu sa stabileasca, intr-o prima etapa, situatia sa in
raport cu mediul printr-o analiza de mediu preliminara. Scopul acestei
analize este de a lua in considerare toate aspectele de mediu ale
organizatiei ca baza pentru stabilirea sistemului de management de
mediu.
Organizatiile care au pus in practica un sistem de management de mediu
functional nu trebuie sa mai intreprinda o asemenea analiza.
Se recomanda ca aceasta analiza sa acopere patru domenii principale:
a) prevederile legislative si reglementare;
b) identificarea aspectelor de mediu semnificative;
c) examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de
mediu existente;
d) evaluarea actiunilor inteprinse in urma investigarii incidentelor
anterioare.
Se recomanda ca procesul de identificare a aspectelor de mediu
semnificative asociate activitatilor din unitatile operationale ale
organizatiei sa ia in considerare , daca este necesar , urmatorii factori :
1. emisii in aer ;
2. deversari in apa ;
3. gestionarea deseurilor ;
4. contaminarea solului ;
5. alte probleme referitoare la comunitate si la mediul local .
Se recomanda ca acest proces sa ia in considerare conditiile normale de
functionare, conditiile de oprire si de pornire, precum si impacturile
semnificative potentiale asociate situatiilor previzibile in mod normal sau
situatiilor de urgenta.

11
II.4.3.2 Prevederi legale

Pentru realizarea unei planificari corespunzatoare, organizatia care

introduce un sistem de management de mediu, trebuie sa stabileasca si
mentina o procedura care sa identifice si sa permita accesul tuturor celor
interesati la prevederile legale existente si la alte cerinte adoptate de
organizatie, aplicabile ,,aspectelor de mediu‘’ legate de activitatile ,
produsele si serviciile sale.
Iata cateva cerinte pe care organizatia le poate adopta:
a) coduri de buna practica in industrie ;
b) acorduri incheiate cu autoritatile publice ;
d) ghiduri fara caracter de reglementare.

II.4.3.3 Obiective si tinte

In cadrul procesului de planificare, organizatia trebuie sa detalieze

obiective si tinte bine documentate pentru fiecare nivel si functie
relevanta din cadrul organizatiei.
Toate obiectivele si tintele de mediu trebuie sa fie coerente cu politica de
mediu, inclusiv cu angajamentul de a preveni poluarea.
Se recomanda ca obiectivele sa fie specificate si sa se stabileasca tinte
masurabile oriunde este realizabil, si unde este cazul, sa se tina cont de
masurile preventive.

II.4.3.4 Programe de management de mediu

Pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu, o organizatie trebuie sa

stabileasca si sa aplice permanent unul sau mai multe programe care
trebuie sa includa:
a) desemnarea responsabilitatilor la fiecare functie si nivel relevant ale
organizatiei pentru atingerea obiectivelor si tintelor;
b) mijloacele si termenele privind realizarea acestora.

II.4.4 Transpunerea in practica si asigurarea derularii S.M.M.

II.4.4.1 Structura necesara si responsabilitati

Conducerea organizatiei trebuie sa furnizeze resursele necesare pentru

implementarea si controlul sistemului de management de mediu. Aceste

12
resurse cuprind resurse umane si calificari corespunzatoare, resurse
tehnologice si financiare.
Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa numeasca unul
sau mai multi reprezentanti care, in afara altor responsabilitati, trebuie sa
aiba definite atributiile, responsabilitatile si autoritatea pentru:
a) a asigura ca cerintele referitoare la sistemul de management al
mediului sunt stabilite, transpuse si mentinute conform standardului
international ISO 14000;
b) a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel, performanta
sistemului de management de mediu, pentru analizare si ca baza
pentru imbunatatirea acestui sistem.
Succesul implementarii unui sistem de management de mediu
presupune angajamentul intregului personal al organizatiei. In consecinta
se recomanda ca responsabilitatile in domeniul mediului sa nu fie lasate
numai responsabililor de mediu, ele putand fi atribuite si altor structuri ale
organizatiei, cum este conducerea operationala sau altor functii implicate
in probleme de mediu.
Se recomanda ca acest angajament sa porneasa de la nivelul cel mai
inalt al conducerii. In consecinta, conducerea organizatiei la cel mai inalt
nivel ar trebui sa stabileasca politica de mediu a organizatiei si sa
asigure implementarea sistemului de management de mediu. In cadrul
acestui angajament, se recomanda desemnarea unuia sau mai multor
reprezentanti cu responsabilitati si autoritati definite pentru
implementarea sistemului de management de mediu. In organizatiile
mari sau complexe, pot fi desemnati mai multi reprezentanti.
In inteprinderile mici si mijlocii aceste responsabilitati pot reveni unei
singure persoane. De asemenea, conducerea organizatiei la cel mai inalt
nivel ar trebui sa asigure alocarea resurselor la un nivel corespunzator
pentru ca sistemul de managemant de mediu sa-si poata incepe
activitatea si sa poata fi mentinut. Este important de asemenea ca
responsabilitatile cheie ale sistemului de management de mediu sa fie
bine definite si comunicate personalului implicat.

II.4.4.2 Instruire, constientizare si competenta

Intregul personal a carui munca poate avea un impact semnificativ

asupra mediului trebuie instruit in mod corespunzator. Trebuie totodata
sa se stabileasca si sa se mentina proceduri pentru ca personalul de la
toate nivelurile si din toate functiile relevante sa fie constientizat de:
a) importanta conformitatii cu politica de mediu, cu procedurile si
cerintele sistemului de management de mediu;

13
 b) impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile, ale
activitatilor lor si de efectele benefice aduse mediului prin
imbunatatirea performantei lor individuale;
c) atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica
de mediu, cu procedurile si cerintele sistemului de management de
mediu, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea situatiilor de
urgenta si a capacitatii de raspuns:
d) consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale
specificate.
Personalul ce indeplineste sarcini care pot avea impact semnificativ
asupra mediului trebuie sa aiba competenta necesara, fie prin educatie,
fie prin instruire corespunzatoare sau prin experienta profesionala.
Se recomanda ca organizatia sa stabileasca si sa mentina proceduri de
identificare a necesitatilor de instruire. De asemenea, se recomanda ca
organizatia sa solicite subcontractantilor care lucreaza in numele sau sa
demonstreze ca angajatii lor au instruirea necesara.
Conducerea organizatiei ar trebui sa determine nivelul de experienta,
competenta si instruire necesare pentru a asigura pregatirea necesara a
personalului, in special a celor insarcinati cu functii specializate in
managementul de mediu.

II.4.4.3 Comunicarea

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice in permanenta o serie de

proceduri (referitoare la “aspectele de mediu” si la sistemul de
management al mediului) pentru a asigura:
a) comunicarea interna intre diferitele niveluri si functii ale organizatiei;
b) primirea, asigurarea activitatii de documentare si transmiterea
raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor
interesate din exteriorul organizatiei.

II.4.4.4 Documentatia necesara in cadrul unui sistem de

management al mediului

In cadrul promovarii unui sistem de management al mediului este

necesara punerea la punct a unor documente care pot cuprinde printre
altele:
 informatii despre proces;
 diferite organigrame;
 standarde interne si proceduri de operare;

14
 planuri locale de urgenta sau interventie.
Aceste documentatii (informatii) pot fi realizate pe suport de hartie sau
electronic, ele urmand a fi folosite pentru:
 descrierea elementelor esentiale ale sistemului de management de
mediu si interactiunea, legaturile existente intre aceste elemente;
 descrierea (indicarea) modului in care poate fi accesata documentatia
conexa.

II.4.4.5 Controlul documentelor

In vederea verificarii modului in care o organizatie interesata in

introducerea managementului de mediu elaboreaza si pastreaza
documentele intr-un mod adecvat, este necesara instituirea unui sistem
de control al evidentei documentelor.
Scopul realizarii unui astfel de sistem de control al documentelor de
catre o organizatie este acela de a se asigura ca:

a) acestea pot fi localizate;

b) sunt analizate periodic, revizuite atunci cand este necesar si aprobate
de persoane autorizate;
c) versiunile actualizate ale documentelor sunt disponibile in toate
locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea
eficienta a sistemului de management de mediu;
d) documentele depasite sunt retrase prompt din toate punctele de
difuzare si utilizare sau sunt protejate in alt mod impotriva unei utilizari
neintentionate;
e) orice document depasit, pastrat in scopuri juridice si/sau pentru
informare este corect identificat.
Documentatia trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte. Astfel ea
trebuie sa fie lizibila, datata (cu datele de revizuire indicate) si usor
identificabila, mentinuta intr-un mod ordonat si arhivata pentru o
perioada precizata. Trebuie stabilite si actualizate proceduri si
responsabilitati pentru crearea si modificarea diferitelor tipuri de
documente.

II.4.4.6 Controlul activitatilor operationale

Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt

asociate “aspectelor de mediu” semnificative, corespunzator politicii,

15
obiectivelor si tintelor sale. Totodata, aceasta trebuie sa planifice aceste
activitati operationale inclusiv activitatea de intretinere, pentru a se
asigura ca acestea se realizeaza in conditii corespunzatoare.
Planificarea va trebui sa asigure:
a) stabilirea si punerea in aplicare a unor proceduri insotite de o
documentatie corespunzatoare care sa conduca la realizarea politicii
de mediu, obiectivelor si tintelor stabilite;
b) includerea in proceduri a criteriilor de operare;
c) stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la “aspectele de
mediu” semnificative, identificabile, la bunurile si serviciile utilizate de
organizatie si comunicarea catre furnizori si contractanti a procedurilor
si cerintelor relevante.

II.4.4.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatea de

raspuns

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a

identifica posibilele accidente si situatii de urgenta si a raspunde unor
astfel de situatii si pentru a preveni si a reduce impactul asupra mediului
care poate fi asociat acestor accidente.
Organizatia trebuie sa analizeze si sa revizuiasca, acolo unde este
necesar, procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si sa
intareasca capacitatea de raspuns a acestora, in special, dupa
producerea unor accidente sau aparitia unor situatii de urgenta. De
asemenea, organizatia trebuie sa testeze periodic astfel de proceduri,
atunci cand acest lucru este posibil.

II.4.5 Verificarea si actiunea corectiva

II.4.5.1 Monitorizare si masurare

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri insotite de

documentatia corespunzatoare pentru a monitoriza si a masura, in mod
regulat, caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care
pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Aceasta activitate
trebuie sa includa pastrarea tuturor informatiilor care sa permita
urmarirea performantei, a controalelor operationale relevante si a
conformitatii cu obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei.

16
Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat si intretinut, iar
inregistrarile acestui proces trebuie pastrate in conformitate cu
procedurile organizatiei.

II.4.5.2 Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva

Organizatia care promoveaza un sistem de management al mediului

trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea
responsabilitatilor, definirea treptelor de decizie, tratarea si analizarea
neconformitatii, adoptarea de masuri in vederea reducerii oricarui impact
produs, initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive.
Orice actiune corectiva sau preventiva introdusa pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor existente sau posibile trebuie adaptata in
functie de importanta problemelor si trebuie sa fie proportionala cu
impactul produs asupra mediului.
Organizatia trebuie sa implementeze si sa pastreze orice modificari
aparute in cadrul procedurilor documentate rezultate ca urmare a unor
actiuni corective si preventive.
In consecinta, in timpul elaborarii si aplicarii procedurilor de investigare si
corectare a neconformitatii, se recomanda ca organizatia sa ia in
considerare urmatoarele elemente de baza:
a) identificarea cauzelor neconformitatii;
b) identificarea si punerea in practica a actiunii corective necesare;
c) introducerea sau modificarea controalelor necesare pentru evitarea
unei repetari a neconformitatii;
d) inregistrarea in proceduri scrise a oricaror schimbari rezultate din
actiunile corective.

II.4.5.3 Inregistrari

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de

identificare, pastrare si distrugere a inregistrarilor privitoare la mediu.
Aceste inregistrari trebuie sa includa evenimentele privind instruirea
personalului, rezultatele auditurilor si al analizelor.
Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie lizibile, identificabile si
trebuie sa permita regasirea informatiilor privind activitatea, produsul sau
a serviciului implicat. Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie
pastrate si retinute astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta si trebuie
sa fie protejate impotriva oricarui risc de deteriorare sau pierdere.Durata
lor de pastrare trebuie stabilita si inregistrata.

17
Inregistrarile trebuie mentinute intr-un mod adecvat sistemului si
organizatiei, pentru a demonstra conformitatea cu cerintele impuse de
sistemul de management al mediului.
Se recomanda ca procedurile de identificare, de mentinere si de punere
la dispozitie a inregistrarilor sa se concentreze pe acele inregistrari
necesare aplicarii si functionarii sistemului de management de mediu si
pe acelea care arata in ce masura au fost atinse obiectivele planificate.
Inregistrarile referitoare la mediu pot include:
a) informatii despre legislatia de mediu sau alte cerinte;
b) inregistrarile reclamatiilor;
c) inregistrarile referitoare la instruire;
d) informatii asupra procedurilor aplicate;
e) informatii asupra produsului;
f) inregistrarile referitoare la inspectii, intretineri si etalonari;
g) informatii pertinente privind contractantii si furnizorii;
h) rapoarte cu privire la incidente;
i) informatii cu privire la pregatirea pentru situatii de urgenta si a
capacitatii de raspuns;
j) informatii despre aspectele semnificative de mediu;
k) rezultatele auditurilor;
l) analizele efectuate de conducere.
Se recomanda ca informatiile confidentiale, referitoare la activitatile
organizatiei sa fie tratate corespunzator.

II.4.5.4 Auditul sistemului de management de mediu

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe

programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor sistemului
de management de mediu, pentru:
a) a determina daca sistemul de management de mediu:
1. este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de
mediu, incluzand cerintele Standardului International ISO 14000,
2. este adecvat implementat si mentinut;
b) a furniza conducerii organizatiei informatii referitoare la rezultatele
auditurilor.
Se recomanda ca programul si procedurile de auditare sa cuprinda:
a) activitatile si domeniile care fac obiectul auditului;
b) frecventa auditurilor;
c) responsabilitatile asociate realizarii si conducerii auditurilor;

18
d) comunicarea rezultatelor auditului;
e) competenta auditorului;
f) modul de conducere a auditurilor.
Auditurile pot fi realizate de catre membri ai personalului si/sau de catre
persoane din exterior alese de organizatie. In oricare situatie, se
recomanda ca persoanele care realizeaza auditul sa fie impartiale si
obiective.

II.4.6 Analiza efectuata de conducere

Se recomanda conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel sa analizeze

si sa evalueze sistemul de management de mediu la intervale stabilite.
Aceste analize trebuie sa includa:
a) rezultatele auditurilor;
b) masura in care obiectivele si tintele au fost atinse;
c) continua adaptare a sistemului de management de mediu la
schimbarile de conditii si informatii;
d) preocuparile pertinente ale partilor interesate.

Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele

necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor
elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a
rezultatelor auditurilor sistemului modificarii circumstantelor si in cadrul
procesului de imbunatatire continua.

19
III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE
MANAGEMENT AL MEDIULUI

In prezentul capitol se vor prezenta principalele elemente ale unui sistem

de management al mediului, vazute prin prisma unei organizatii, care
doreste sa introduca pentru prima oara un sistem de management al
mediului ( SMM ) care sa fie dezvoltat si consolidat in cadrul propriului
sistem de management general.
Un astfel de SMM este compatibil cu conceptul de ,,dezvoltare durabila“
si poate fi adaptat oricarui cadru organizatoric, social sau cultural.
Orice manager care se hotaraste sa introduca sau sa dezvolte un SMM
trebuie sa respecte un numar minim de principii fara a se limita insa
numai la acestea. Cele mai importante sunt:
 considerarea managementului de mediu drept una din prioritatile
majore ale organizatiei;
 stabilirea si mentinerea comunicarii cu partile interesate, interne
sau externe;
 determinarea cerintelor legale si a aspectelor de mediu asociate
activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei;
 stabilirea angajamentului conducerii si a personalului privind
protectia mediului pe toata durata ciclului de viata al produsului
sau procesului;
 stabilirea unui proces care sa permita atingerea nivelului de
performanta fixat;
 asigurarea de resurse suficiente si corespunzatoare, inclusiv
instruirea, pentru a atinge nivelurile de performanta fixate in mod
continuu;
 evaluarea performantei de mediu comparativ cu politica de
mediu a organizatiei si imbunatatirea acestora daca este
necesar;
 stabilirea unui proces de management care sa permita auditarea
si analiza SMM pentru identificarea oportunitatilor de
imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultate;
 incurajarea contractantilor si a furnizorilor in vederea stabilirii
unui SMM.
Prezentul sistem de management care face obiectul standardelor ISO
14000 poate fi aplicat oricarei organizatii, indiferent de marime, dar el
poate fi perfect aplicat si in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a
caror importanta in cadrul mediilor de afaceri si in mod deosebit pentru
tara noastra este unanim recunoscuta.

20
III.1. Avantajele unui sistem de management al mediului.

Printre consecintele si beneficiile aplicarii unui SMM eficient putem

enumera:
 asigurarea consumatorilor privind angajamentul pentru
introducerea unui management de mediu care se poate
demonstra;
 mentinerea unor bune relatii cu publicul si autoritatile locale;
 satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la
capital;
 obtinerea asigurarilor la un pret rezonabil;
 imbunatatirea imaginii si cresterea actiunilor pe piata;
 respectarea criteriilor de certificare ale vanzatorului;
 imbunatatirea controlului asupra cheltuielilor;
 limitarea incidentelor care implica responsabilitati;
 demonstrarea unei preocupari rezonabile privind mediul;
 conservarea materiilor prime si a energiei;
 simplificarea demersurilor de obtinere a permiselor si
autorizatiilor;
 incurajarea dezvoltarii si a participarii la definirea solutiilor
referitoare la mediu;
 imbunatatirea relatiilor dintre industrie si autoritatile publice.

III. 3. Principiile de baza si elementele sistemului de management al

mediului.

Elementele si indrumarile prezentate in acest capitol si care fac obiectul

standardului ISO 14004, sunt aplicabile oricarei organizatii, indiferent
de marime, tip sau nivel de maturitate, care este interesata in
dezvoltarea, transpunerea in practica si/sau imbunatatirea unui sistem
de management al mediului .
Toate aceste imbunatatiri sunt destinate a fi utilizate pe baza de
voluntariat ca un instrument de management intern si nu pentru a fi
utilizate drept criterii de certificare, acreditare, inregistrare sau
demonstrare catre alte parti interesate a faptului ca in cadrul organizatiei
in cauza se aplica un SMM. Acestea din urma au facut obiectul
capitolului II, respectiv al standardului ISO14001.

21
Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la
baza o conceptie a unei organizatii care doreste sa subscrie la
urmatoarele principii de baza:
Principiul 1 - Angajament si politica.
Principiul 2 - Planificare.
Principiul 3 - Transpunerea in practica (Implementarea)
Principiul 4 - Masurarea si evaluarea.
Principiul 5 - Analiza si imbunatatire.

III.3.1. Principiul 1- Angajament si politica

Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si

defineasca politica de mediu si sa-si asume angajamentul pentru
introducerea unui SMM propriu.
Se recomanda ca organizatia sa inceapa cu acele masuri ce aduc un
beneficiu evident, iar pe masura ce organizatia va castiga experienta si
SMM-ul va incepe sa prinda contur, ea va putea introduce proceduri,
programe si tehnologii care sa-i permita imbunatatirea performantei de
mediu.
Pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este
necesara implicarea conducerii la varf a organizatiei.

 Analiza initiala de mediu

Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei

mediului poate fi stabilita printr-o analiza initiala care poate include:
 identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari;

 identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati,

produse sau servicii pentru a le determina pe cele care au sau
pot avea un impact semnificativ asupra mediului si care implica
responsabilitati;
 evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante,
interne sau externe, cu reglementarile, codurile de buna
practica, principiile si liniile directoare;
 practicile si procedurile existente in domeniul managementului

de mediu:
 identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile

de aprovizionare si de contractare;
 reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de

neconformitati;
 oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii;

22
  punctele de vedere ale partilor interesate;
 functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot
imbunatati sau impiedica obtinerea performantei de mediu.
In toate cazurile de mai sus se recomanda luarea in considerare a
tuturor conditiilor de exploatare, inclusiv a incidentelor si a situatiilor de
urgenta ce pot apare. Se recomanda ca procesul si rezultatele analizei
initiale de mediu sa fie consemnate in documente corespunzatoare, sa
se faca in conditiile unei bune documentari si sa conduca la identificarea
oportunitatilor de dezvoltare a unui SMM. Mai jos se prezinta cateva
recomandari si sfaturi practice legate de analiza initiala de mediu.
O prima etapa importanta este de a stabili lista domeniilor ce trebuie
analizate. Aceasta poate include activitati, operatii specifice sau un
anumit loc al organizatiei.
Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ:
 chestionare;
 interviuri;
 liste de verificari;
 masurari si examinari directe;
 analiza inregistrarilor;
 rapoarte.
Organizatiile, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pot consulta un
numar de surse exterioare cum sunt:
 agentii guvernamentale in legatura cu legile si permisele;
 biblioteci sau baze de date locale sau regionale;
 alte organizatii pentru schimb de informatii;
 asociatii industriale;
 principalele organizatii de protectie a consumatorilor;
 fabricanti ai echipamentelor utilizate;
 relatii de afaceri (de exemplu cu cei care transporta si elimina
deseurile);
 asistenta profesionala.

 Politica de mediu
Responsabilitatea pentru stabilirea politicii de mediu ii revine in mod
normal conducerii la cel mai inalt nivel a organizatiei. Conducerea
organizatiei este raspunzatoare de aplicarea politicii si de punerea la
dispozitie a datelor care vor permite formularea sau modificarea
acesteia.

23
Se recomanda ca politica de mediu sa tina seama de urmatoarele
puncte:
 misiunea organizatiei, viziunea, valorile si convingerile sale
esentiale;
 cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea;
 imbunatatirea continua;
 prevenirea poluarii;
 principiile fundamentale;
 coordonarea cu alte politici organizationale (de exemplu in
domeniul calitatii, sanatatii si securitatii muncii);
 conditiile locale sau regionale specifice; si
 conformitatea cu regulamente, legi si alte criterii relevante
referitoare la mediu la care organizatia a subscris.
Totodata la definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare
cateva probleme cum ar fi:
1. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor,
produselor si serviciilor sale?
2. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale
organizatiei?
3. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si
a fost numita o persoana investita cu autoritatea necesara pentru
supravegherea si aplicarea acestei politici?
4. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul
mediului?
5. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de
management ale organizatiei?
6. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu, de exemplu,
cele care sustin principiul imbunatatirii continue, prevenirea poluarii,
monitorizarea organizatiei, indeplinirea sau depasirea cerintelor
legale, luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate?
Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de
mediu pe langa reglementarile specifice din domeniul mediului:
 diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului
a noilor activitati prin utilizarea procedurilor integrate de
management al mediului si al planificarii;
 punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de
mediu si a indicatorilor asociati;
 concretizarea conceptului privind ciclul de viata;
 crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor
asupra mediului in productie, utilizare si eliminare;

24
  prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a consumului de
resurse (materiale, combustibili si energie) si angajarea, atunci
cand este posibil, mai curand in recuperare si reciclare decat in
eliminare;
 educare si instruire;
 impartasirea experientei castigate in domeniul mediului;
 implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari
cu acestea;
 munca pentru o dezvoltare durabila;
 incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui
SMM.

III.3.2 Principiul 2 - Planificarea

Conform acestui principiu se recomanda ca o organizatie sa stabileasca

un plan care sa permita satisfacerea politicii sale de mediu. Elementele
unui sistem de management de mediu legate de planificare includ:
 identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate;
 cerintele legale;
 politica de mediu;
 criteriile interne de performanta;
 obiectivele si tintele de mediu;
 planurile de mediu si programul de management.

 Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului

asupra mediului

Identificarea aspectelor de mediu presupune un proces continuu care

determina impactul trecut, prezent si viitor asupra mediului ( benefic sau
nociv) al activitatilor unei organizatii. Acest proces include si
identificarea conditiilor impuse de regulamente, legislatie si afacerile
care influenteaza organizatia. De asemenea, el poate include
identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii persoanelor,
precum si evaluarea riscurilor pentru mediu.
Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor
de mediu si la evaluarea impacturilor asupra mediului:
1. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor
organizatiei?

25
2. Activitatile, produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi
negative importante asupra mediului?
3. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor
noi asupra mediului?
4. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod
deosebit a aspectelor de mediu, de exemplu zonele de mediu
sensibile?
5. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii,
produselor si serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate?
6. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra
mediului datorate unei disfunctii a procesului?
7. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un
impact asupra mediului?
8. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi,
probabilitate, gravitate si frecventa?
9. Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau
globale?
Legat de identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului
asupra mediului se impun cateva recomandari si sfaturi practice. Astfel,
va trebui sa avem in vedere faptul ca:
 Relatia dintre aspectele de mediu si impacturile asupra mediului este
o relatie cauza-efect.
 Un aspect de mediu se refera la un element al activitatii, produsului
sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic
sau nociv asupra mediului. De exmplu, ar putea implica o deversare,
o emisie, un consum sau o reutilizare a unui material, sau o poluare
sonora.
 Un impact se refera la modificarea care se produce asupra mediului
ca rezultat al unui anumit aspect.
 Exemple de impacturi sunt: poluarea sau contaminarea apei, sau
epuizarea unei resurse naturale.
 Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra
mediului asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat
in patru etape.
Etapa 1 -- Alegerea unei activitati, produs sau serviciu
Se recomanda ca alegerea activitatii, produsului sau serviciului sa fie
facuta in mare masura pentru a acoperi un domeniu important a
carui impact sa fie semnificativ si intr-o masura mai mica, pentru a fi
mai bine cunoscut.

26
 Etapa 2 -- Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii,
produsului sau serviciului
Identificarea unui mare numar de aspecte de mediu care pot fi
asociate activitatii, produsului sau serviciului ales.
Etapa 3 -- Identificarea impactului asupra mediului
Identificarea unui numar cat mai mare de aspecte al caror impact
asupra mediului este real sau potential, benefic sau nociv.

Exemple pentru cele trei etape sunt prezentate in continuare:

Activitate, produs sau Aspect de mediu asociat Impact

serviciu

Activitate – Manevrarea Posibilitatea unei scapari Contaminarea solului

substantelor periculoase accidentale sau a apei
Produs -- Produs rafinat Calitate si randament Conservarea
sporit in utilizare resurselor naturale
Serviciu – Intretinerea Emisii sau evacuari de Reducerea poluarii
vehiculelor noxe aerului

Etapa 4 -- Evaluarea importantei impactului

Importanta impactului asupra mediului poate varia de la o organizatie
la alta. Cuantificarea poate ajuta evaluarea importantei acestuia.
Evaluarea importantei impactului poate fi facilitata daca se vor lua in
considerare:
Efectele asupra mediului:
 marimea impactului;
 severitatea impactului;
 probabilitatea de aparitie;
 durata impactului.
Efectele economice:
 existenta eventuala a prevederilor legale si a reglementarilor si
costurile aferente aplicarii lor;
 dificultatea modificarii impactului;
 costul modificarii impactului;
 efectul modificarii asupra altor activitati si procedee;
 preocupari ale partilor interesate;
 efectul asupra imaginii publice a organizatiei.

27
  Prevederi legale si alte cerinte

Se recomanda ca organizatia sa stabileasca, sa aplice si mentina

proceduri pentru identificarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si
a altor cerinte la care aceasta a subscris si care se refera in mod direct
la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale.
Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte
cerinte:
1. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile
legale si alte cerinte relevante?
2. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte?
3. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor
cerinte?
4. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra
prevederilor legale si a altor cerinte?

Sfaturi practice -- Prevederi legale si alte cerinte

Pentru a mentine conformitatea cu reglementarile din domeniu, se
recomanda ca organizatia sa identifice si sa inteleaga dispozitiile legale
care sunt aplicabile activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Aceste
reglementari se pot prezenta sub mai multe forme:
 reglementari specifice activitatii ( de exemplu, permise de
exploatare a locului);
 reglementari specifice produselor sau serviciilor organizatiei;
 reglementari specifice industriei din care face parte organizatia;
 legi privind mediul in general; si
 autorizatii, licente si permise.

Pentru identificarea reglementarilor din domeniul mediului si a

modificarilor aduse acestora pot fi consultate mai multe surse:
 toate nivelurile guvernamentale;
 asociatiile sau grupurile industriale;
 bazele de date comerciale; si
 serviciile profesionale.

Pentru a facilita urmarirea dispozitiilor legale, organizatia poate stabili si

actualiza o lista cu toate legile si reglementarile referitoare la activitatile,
produsele sau serviciile sale.

28
  Criterii interne de performanta

Atunci cand standardele externe nu raspund necesitatilor organizatiei

sau atunci cand ele nu exista se recomanda sa se stabileasca si sa se
aplice prioritati si criterii interne de performanta. Atat criteriile interne de
performanta, cat si standardele externe ajuta organizatia sa-si
defineasca propriile obiective si tinte de mediu. Iata cateva exemple de
domenii in care o organizatie poate defini criterii interne de performanta:
 sisteme de management;
 responsabilitatile angajatilor;
 achizitionarea, gestiunea bunurilor si cedarea activelor;
 furnizori;
 contractanti;
 gestionarea produselor;
 comunicari privind mediul;
 relatii impuse de reglementari;
 pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns la
incidente de mediu;
 constientizare si instruire in probleme de mediu;
 masurari si imbunatatiri de mediu;
 diminuarea riscului legat de procesele specifice organizatiei;
 prevenirea poluarii si conservarea resurselor;
 proiecte esentiale;
 schimbarea procedeelor;
 gestionarea substantelor periculoase;
 gestionarea deseurilor;
 gestionarea apei ( de exemplu, ape uzate, de ploaie sau
subterane);
 gestionarea calitatii aerului;
 gestionarea energiei; si
 transporturi.

 Obiective si tinte de mediu

Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii, se recomanda sa

se stabileasca o serie de obiective. Aceste obiective reprezinta telurile
generale si nivelul de performanta privind mediul pe care organizatia si

29
le-a propus in cadrul politicii sale de mediu. La stabilirea acestor
obiective, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare atat
constatarile obtinute in analiza initiala de mediu, cat si aspectele
identificate si impactul asupra mediului asociat acestor aspecte.
Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor
obiective, impreuna cu cadrul de timp preconizat. Se recomanda ca
aceste tinte sa fie precizate, cuantificabile si masurabile.
Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele, se recomanda ca organizatia
sa stabileasca indicatori masurabili ai performantei de mediu. Acesti
indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un sistem de evaluare a
performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele
operationale si de management de mediu.
Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate
sectoarele unei organizatii, sau pot fi limitate la anumite locuri sau
activitati specifice. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa fie definite
de niveluri corespunzatoare.ale conducerii. Obiectivele si tintele trebuie
analizate si revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute
de diferite parti interesate.
La stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu vor trebui luate in
consideratie cateva probleme cum ar fi:
1. Cum reflecta obiectivele si tintele de mediu atat politica de mediu cat
si impacturile importante asupra mediului asociate activitatilor,
produselor sau serviciilor organizatiei?
2 Cum participa personalul responsabil cu realizarea obiectivelor si
tintelor de mediu, la dezvoltarea lor?
3 Sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate?
4 Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiective si
tinte?
5 Obiectivele si tintele au fost analizate si revizuite cu regularitate
pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de
mediu?
Odata clarificate problemele formulate mai sus vor trebui avute in vedere
cateva recomandari privind stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu.
Astfel, obiectivele pot include angajamentul de:
 reducere a cantitatilor de deseuri produse si prevenirea
epuizarii resurselor;
 reducere sau eliminare a deseurilor poluante din mediu;

30
  concepere a produselor astfel incat sa se reduca la minimum
impactul lor asupra mediului in procesul de productie, utilizare
si eliminare;
 controlul impactului asupra mediului produs de sursele de
materii prime;
 limitare a oricarui impact negativ important asupra mediului al
activitatilor noi;
 a promova actiuni de constientizare a angajatilor si a
colectivitatii cu privire la problemele de mediu.
Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general,
utilizand indicatori ai performantei de mediu cum sunt :
 cantitatea de materii prime sau de energie utilizata ;
 cantitatea de emisii, cum este CO2 ;
 cantitatea de deseuri produse, raportata la cantitatea de produs
finit;
 eficienta utilizarii materialelor si energiei;
 numarul incidentelor de mediu (de exemplu,abateri de la limite);
 numarul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajari
neintentionate);
 procent de deseuri reciclate;
 procent de materiale reciclate, utilizate la ambalaje;
 numar de kilometri efectuati de vehicule, pe unitatea de
productie;
 cantitati ale unor poluanti specifici, de exemplu, NOx, SO2, CO,
HC, Pb, CFCs;
 investitia in protectia mediului;
 numarul de reclamatii;
 suprafata de teren trasformata in habitat natural.

Un exemplu integrat:
Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie.
Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul
precedent.
Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe
unitatea de productie.

31
  Programe de management de mediu

In cadrul actiunii de planificare, se recomanda ca organizatia sa

elaboreze un program de management de mediu care sa cuprinda toate
obiectivele sale de mediu.
Programele de management de mediu, trebuie sa stabileasca grafice,
resurse si responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de
mediu ale organizatiei.
In cadrul furnizat de planificarea managementului de mediu, un program
de management de mediu identifica actiunile specifice, in ordinea
prioritatii lor in organizatie. Aceste actiuni se refera la procedee
specifice, proiecte, produse, servicii, locuri sau instalatii specifice.
Programele de management de mediu ajuta organizatia sa-si
imbunatateasca performanta de mediu. Ele ar trebui sa fie dinamice si
analizate cu regularitate pentru a reflecta schimbarile in obiectivele si
tintele organizatiei.
Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de
management de mediu:
1. Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de
management de mediu?
2. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate
partile responsabile?
3. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului?
4. Cum trateaza acest program problemele legate de resurse,
responsabilitati, indeplinirea la timp si prioritati?
5. Cum raspund programele de management de mediu la politica de
mediu si la activitatile de planificare generala?
6. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu?
Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program
de management de mediu se prezinta in continuare:

Angajament si politica Planificare Exemplu

Primul angajament din Conservarea resurselor naturale
politica de mediu 1)
Obiectivul 1 Reducerea la minimum a
consumului de apa atunci cand
acest lucru este posibil tehnic si
este rentabil

32
 Tinta 1 Reducerea consumului de apa
in locuri selectate cu 15% pe an,
fata de nivelul actual
Primul program Recuperarea apei
de mediu
Actiunea 1 Instalarea unui echipament
pentru reciclarea apei utilizate la
spalare in Procesul A pentru
reutilizarea ei in procesul B
1) Acest proces ar trebui repetat pentru toate angajamentele din politica,
obiective si tinte.

III.3.3 Principiul 3. - Transpunerea in practica (implementarea)

Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de

mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si
mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu, a
obiectivelor si a tintelor sale

 Generalitati

Pentru multe organizatii, transpunerea in practica a managementului de

mediu se poate aborda in etape si ar trebui sa se bazeze pe nivelul de
cunoastere si constientizare de catre personalul acestora a cerintelor,
aspectelor, asteptarilor si beneficiilor in privinta mediului si pe
disponibilitatea resurselor.

 Asigurarea mijloacelor

- Resurse umane, materiale si financiare

In alocarea resurselor, organizatiile pot dezvolta proceduri pentru

urmarirea beneficiilor si a costurilor activitatilor de mediu. Pot fi incluse
si aspecte cum sunt cele legate de costul controlului poluarii, de deseuri
si de eliminare a acestora.
Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane,
materiale si financiare:
1. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane, materiale si
financiare necesare pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale
de mediu, inclusiv cele pentru noile proiecte ?

33
2. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de
mediu ?
Un caz aparte il constituie intreprinderile mici si mijlocii. Structura de
organizare si resursele de care dispun intreprinderile mici si mijlocii pot
impune anumite limite la transpunerea in practica a SMM. Pentru a face
fata acestor constrangeri intreprinderile mici si mijlocii ar trebui pe cat
posibil sa dezvolte o strategie de cooperare cu :
 organizatiile reprezentand clienti mari, in scopul transferului de
tehnologii si know-how;
 alte intreprinderi mici si mijlocii din lantul de aprovizionare sau
din bazele locale pentru definirea si rezolvarea problemelor
comune, participarea la transferul know-how, facilitarea
progresului tehnic, utilizarea in comun a unor facilitati si servicii,
stabilirea unei modalitati de a studia SMM, angajarea unor
activitati de consultanta in comun;
 organizatii de standardizare, asociatii ale intreprinderilor mici si
mijlocii, camere de comert, pentru programele de instruire;
 universitati si alte centre de cercetare pentru sprijinirea
productiei si inovatiilor.

- Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent

Pentru un management eficient al problemelor de mediu, se recomanda

ca elementele SMM sa fie concepute si realizate astfel incat acestea sa
fie integrate si armonizate in mod efectiv in elementele sistemului de
management existent.
Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul
armonizarii si integrarii SMM sunt:
 politicile de organizare;
 alocarea resurselor;
 controlul operational si documentarea;
 sistemele de sustinere si de informare;
 formarea si dezvoltarea;
 organizarea si structura responsabilitatilor;
 sistemele de apreciere si recompensa;
 sistemele de masurare si monitorizare;
 comunicarea si raportarea.
Cateva probleme care trebuie luate in considerare in procesul de
integrare si armonizare sunt:

34
1. Cum a fost integrat sistemul de management al mediului in procesul
de management general al intreprinderii?
2. Care este procesul pentru echilibrarea si rezolvarea conflictelor intre
mediu si alte obiective de afaceri si prioritati?

- Raspunderi si responsabilitati

Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM

sa fie atribuita unei (unor) persoane sau functie(i) cu suficienta
autoritate, competenta si resurse.
Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod
clar si sa-si asume la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru
implementarea efectiva a SMM si obtinerea performantei de mediu
dorite. Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru
indeplinirea responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si
sustinerea sistemului de management general de mediu.
Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea
raspunderilor si responsabilitatilor:
1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care
gestioneaza, realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si
daca acestea sunt definite si au o baza de documentare ?
2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si
performanta individuala si daca aceasta este analizata periodic ?
3. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului?
In acest sens:
 se obtine o formare, resurse si personal suficient pentru
implementare ?
 se initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de
mediu?
 se anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de
mediu?
 se initiaza, recomanda sau ofera solutii pentru aceste
probleme?
 se verifica implementarea unor asemenea solutii ?
 se controleaza activitatile viitoare pana cand orice deficienta
sau conditie nesatisfacatoare a fost corectata?
 se obtine o instruire corespunzatoare pentru a actiona in situatii
de urgenta?
 sunt cunoscute consecintele unei neconformitati?

35
  sunt cunoscute raspunderile ce decurg in acest caz?
 se incurajeaza actiunile si initiativele voluntare?

Ceea ce urmeaza este un posibil exemplu de diferite responsabilitati de

mediu.

Exemple de responsabilitati de Persoana(e) responsabila(e)

mediu
Stabilirea directiei generale
Elaborarea politicii de mediu
Stabilirea obiectivelor, tintelor si
programelor de mediu
Evaluarea performantei SMM
Asigurarea conformitatii cu
reglementarile din domeniu
Asigurarea imbunatatirii continue
Identificarea asteptarilor clientilor
Identificarea asteptarilor furnizorilor
Elaborarea si mentinerea
procedurilor contabile
Conformitatea cu procedurile stabilite
NOTA -- In cazul SMM persoana responsabila poate fi proprietarul.
Presedinte, Director executiv,
Presedinte, director executiv,
manager general de mediu
Managerii respectivi
Manager general de mediu
Manager
Toti managerii
Departamentul de marketing si
vanzari
Aprovizionare,
Manager financiar /contabilitate
Toata conducerea

- Constientizare si motivatie privind mediul

Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea

constientizarii si motivatiei angajatilor, prin explicarea valorilor de mediu
si transmiterea, comunicarea catre intregul personal a angajamentului
propriu asumat prin politica de mediu. Acesta devine angajamentul
fiecarei persoane, care, in contextul participarii la valorile de mediu,
transforma un sistem de management de mediu existent pe hartie intr-
un proces real.
Motivatia pentru imbunatatirea continua a SMM poate fi sporita atunci
cand angajatilor li se recunoaste meritul in realizarea obiectivelor si
atingerea tintelor si sunt incurajati sa exprime sugestii care pot conduce
la imbunatatirea performantei de mediu.
Pentru a evalua eficienta unor astfel de actiuni ar trebui sa raspundem
la urmatoarele intrebari cum ar fi:

36
1. Cum a stabilit, sustinut si transmis conducerea la varf,catre salariati,
angajamentul organizatiei privind politica de mediu?
2. In ce masura angajatii inteleg, accepta valorile si importanta ocrotirii
mediului si participa la solutionarea problemelor de mediu ale
organizatiei?
3. In ce masura valorile de mediu acceptate servesc la motivarea
actiunilor responsabile privind ocrotirea mediul?
4. Cum recunoaste si apreciaza realizarile angajatilor sai in domeniul
mediului?

- Cunostinte, competente si instruire

Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu

ar trebui identificate si evidentiate. Acestea ar trebui luate in considerare
la alegerea, recrutarea, instruirea, dezvoltarea competentelor si
formarea continua a personalului.
Instruirea corespunzatoare, adecvata realizarii politicilor, obiectivelor si
tintelor de mediu, ar trebui asigurata pentru intregul personal din
organizatie.
Un program de instruire tipic cuprinde urmatoarele elemente:
 identificarea necesitatilor de instruire a angajatilor;
 elaborarea unui plan de instruire care raspunde necesitatilor
concrete;
 verificarea conformitatii programului de instruire cu cerintele
organizationale sau reglementare;
 instruirea grupurilor de angajati propusi;
 asigurarea documentatiei necesare;
 evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in cadrul
activitatii de instruire. In acest caz trebuie raspuns la
urmatoarele intrebari privind cunostintele, competenta si
eficienta activitatii de instruire:
1. Cum identifica organizatia necesitatile de instruire ?
2. Cum sunt analizate necesitatile de instruire pentru functii
specifice ?
3. Instruirea este dezvoltata, analizata si modificata daca este
necesar ?
4. Cum este asigurata documentatia necesara si urmarita
instruirea ?

37
Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care
pot fi asigurate de organizatie:

Tip de instruire Audienta Scop

Instruire pentru Conducerea la cel Obtinerea angajamentului si
constientizare privind mai inalt nivel alinierii la politica de mediu a
importanta strategica organizatiei
a managementului de
mediu
Instruire pentru Toti angajatii Obtinerea angajamentului
constientizare privind privind politica, obiectivele si
problemele de mediu tintele de mediu ale
in general organizatiei si insuflarea
unui sentiment de respon-
sabilitate individuala
Cresterea Angajatii cu Imbunatatirea performantei
competentelor responsabilitati in in domenii specifice ale
domeniul mediului organizatiei, de exemplu
exploatare, cercetare,
dezvoltare si inginerie
Conformitate Angajatii ale caror Asigurarea conformitatii cu
actiuni pot afecta cerintele interne si
conformitatea reglementare

 Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM

- Comunicare si raportare

Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si

atunci cand se doreste , externa, privind activitatile organizatiei legate
de mediu pentru:
 a demonstra angajamentul conducerii in rezolvarea problemelor
de mediu;
 a trata problemele referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor,
produselor si serviciilor organizatiei;
 a constientiza importanta politicii, obiectivelor, tintelor si
programelor de mediu ale organizatiei;
 a informa partile interesate interne sau din exterior cu privire la
sistemul de management de mediu al organizatiei si la performanta
sa de mediu, atunci cand este cazul.
Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de
conducere trebuie aduse la cunostinta celor care sunt responsabili
pentru atingerea unei anumite performante privind protectia mediului.

38
Cateva probleme de luat in consideratie privind comunicarea si
raportarea:
1. Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile
angajatilor ?
2. Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile
altor parti interesate ?
3. Care este mecanismul de comunicare a politicii si a performantei
de mediu al organizatiei ?
4. Cum sunt comunicate rezultatele auditurilor si analizelor SMM
tuturor persoanelor interesate din organizatie ?
5. Care este mecanismul prin care se face accesibil publicului politica
de mediu ?
6. Comunicarea interna este adecvata sustinerii imbunatatirii continue
a problemelor de mediu ?
Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si
sfaturi practice:
a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte:
 profilul organizatiei;
 politica, obiectivele si tintele de mediu;
 procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor
interesate si cunoasterea personalului );
 evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea
resurselor, conformitatea, serviciile care insotesc produsele si
riscurile);
 oportunitati de imbunatatire;
 informatii suplimentare, cum sunt glosarele;
 prezentarea continutului.
b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna,
cat si externa, urmatoarele:
 sa se incurajeze comunicarea reciproca;
 informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator;
 informatia sa fie verificabila;
 organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale;
 informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu,
unitati similare de masura care sa permita compararea diferitelor
marimi in timp).
c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite
moduri:
 in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte
publice de stat, publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media,
publicitate;

39
  organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde
pot fi adresate reclamatiile si problemele;
 in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si
mesaje trimise prin posta electronica.

- Activitatea de documentare si evidenta documentelor

Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si

sa dispuna de documentatia corespunzatoare si atunci cand este
necesar actualizata. Organizatia ar trebui sa identifice si defineasca in
mod clar diferitele tipuri de documente care stabilesc si specifica
procedurile operationale si de control eficiente.
Existenta bazei de documente pentru SMM ajuta la constientizarea
angajatilor asupra a ceea ce este necesar de facut pentru realizarea
obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si
a performantei de mediu.
Natura documentatiei poate varia in functie de marimea si complexitatea
organizatiei. In cazul in care elementele SMM sunt integrate intr-un
sistem de management general al organizatiei, documentatia referitoare
la mediu ar trebui integrata in documentatia existenta. Pentru facilitarea
utilizarii acesteia, organizatia poate lua in considerare realizarea si
mentinerea unui sumar al documentatiei existente utilizabile pentru:
 a confrunta politica, obiectivele si tintele de mediu;
 a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si tintelor de mediu;
 a evidentia rolurile cheie, responsabilitatile si procedurile;
 a indica accesul la documentatia conexa si a descrie si alte elemente
ale sistemului de management de mediu al organizatiei, acolo unde
este cazul;
 a demonstra ca elementele sistemului de management de mediu care
sunt adecvate organizatiei sunt implementate.

Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la

transpunerea in practica si mentinerea sistemului de management de
mediu al organizatiei.
Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere:
1. Cum sunt identificate, documentate, comunicate si analizate
procedurile de management de mediu ?
2. Organizatia are un procedeu pentru dezvoltarea si mentinerea
documentatiei SMM ?

40
3. Cum este integrata documentatia SMM in documentatia existenta,
acolo unde este cazul ?
4. Cum au acces angajatii la baza de documente a SMM ,necesara
desfasurarii activitatilor lor profesionale ?

Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor),

usor de identificat, organizata si pastrata o peroada de timp specificata.
Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca :
 documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei,
departamentului, functiei, activitatii si/sau persoanei de contactat;
 documentele sunt analizate periodic, revizuite daca este necesar si
aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor;
 versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in
toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru
functionarea eficienta a sistemului;
 documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele
de difuzare si punctele de utilizare.

- Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM

Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor

proceduri de control pentru a te asigura ca politica, obiectivele si tintele
de mediu sunt indeplinite. Atunci cand se elaboreaza sau se modifica
aceste proceduri de control, se recomanda ca organizatia sa ia in
considerare acele operatiuni si activitati care au un impact semnificativ
asupra mediului. Astfel de operatiuni si activitati pot include:
 proiectarea si ingineria activitatilor de cercetare si dezvoltare;

 aprovizionarea;

 contractarea;

 manipularea si depozitarea materiilor prime;

 procese de productie si de intretinere;

 laboratoare;

 depozitarea produselor;

 transport;

 marketing, publicitate;

 service-ul pentru clienti;

 achizitia, construirea sau modificarea cladirilor sau instalatiilor.

Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii:

41
 activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor naturale
in cadrul noilor proiecte importante, a schimbarilor unor procese si
gestionarii resurselor, a proprietatii (achizitii, cesionari si gestiunea
proprietatii) sau a unor produse si ambalaje;
 activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea
cu cerintele interne si externe ale organizatiei si sa garanteze
eficacitatea si eficienta lor;
 activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda
la schimbarile cerintelor de mediu.

- Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns

Se recomanda ca un element important al activitatii de implementare a

SMM, elaborarea unor planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care
sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in cazul aparitiei
unor incidente neprevazute sau accidentale.
In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina proceduri
care sa trateze incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile.
Procedurile operationale si controlul ar trebui sa tina seama, acolo unde
este cazul de:
 emisiile accidentale in atmosfera;
 deversarile accidentale in apa sau pe sol;
 efectele specifice determinate de evacuarile accidentale asupra
mediului si ecosistemului.
 Se recomanda ca procedurile sa ia in considerare incidentele ivite sau
posibile ca urmare a:
 conditiilor anormale de functionare;
 accidentelor sau situatiilor de urgenta potentiale.

Astfel de planuri de urgenta includ:

 modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor;
 lista a personalului de baza;
 detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri, salubritate);
 planuri de comunicare interna si externa;
 actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta;
 informatii privind materialele si substantele periculoase, incluzand
impactul potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau
in cazul emisiei accidentale;
 planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.

42
III.3.3 Principiul 4 - Masurare si evaluare

Conform acestui principiu, se recomanda ca o organizatie sa masoare,

sa monitorizeze si sa evalueze performanta pe care o realizeaza din
punct de vedere al ocrotirii mediului. Masurarea, monitorizarea si
evaluarea sunt activitati cheie a unui SMM, care asigura ca organizatia
functioneaza in conformitate cu programul de management de mediu
stabilit.

 Masurare si monitorizare

Se recomanda sa existe un sistem de masurare si monitorizare a

performantei reale fata de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei
in domeniile sistemului de management si a proceselor operationale.
Acesta include evaluarea conformitatii cu legislatia si reglementarile de
mediu existente. Rezultatele trebuie analizate si utilizate pentru
determinarea domeniilor in care s-a inregistrat un succes si identificarea
activitatilor care necesita actiuni corective si imbunatatiri.
Identificarea indicatorilor corespunzatori si semnificativi pentru
performanta de mediu a organizatiei ar trebui sa fie un proces
permanent. Se recomanda ca astfel de indicatori sa fie obiectivi,
verificabili si reproductibili. Indicatorii ar trebui sa fie relevanti pentru
activitatile organizatiei, coerenti cu politica sa de mediu, practici, eficienti
din punct de vedere al costului si fezabili tehnologic.
In vederea realizarii unor masuratori si monitorizari corespunzatoare
trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte:
1. Cum este monitorizata curent performanta de mediu ?
2. Cum au fost stabiliti indicatorii specifici ai performantei de mediu in
functie de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si care sunt
acestia?
3 Ce procese de control se aplica pentru etalonarea regulata,
masurarea esantioanelor si monitorizarea echipamentelor si
sistemelor ?
4 Care este procesul de evaluare periodica a conformitatii cu
prevederile legale si alte acorduri?

 Actiune preventiva si actiune corectiva

In urma activitatilor de masurare, monitorizare si auditare, precum si a

altor analize asupra SMM care au la baza o serie de documente si la
randul lor constituie o noua baza de documentatie, trebuie identificate o

43
serie de actiuni cu caracter preventiv si corectiv. Conducerea
organizatiei trebuie sa se asigure ca aceste actiuni preventive si
corective se pun in aplicare si in acelasi timp este urmarita eficienta lor in
mod continuu.

 Gestionarea inregistrarilor si a informatiilor referitoare la SMM

Documentele constituie o dovada a functionarii continue a SMM si ar

trebui sa cuprinda :
 prevederi legale si alte reglementari;
 autorizatii;
 aspecte de mediu si impactul asociat acestora;
 activitati de instruire in domeniul mediului;
 activitati de inspectie, etalonare si intretinere;
 datele si inregistrarile din activitatea de monitorizare;
 detalii referitoare la neconformitati: incidente, reclamatii si actiuni
intreprinse;
 identificarea produselor: date privind componenta si caracteristicile
acestora;
 informatii privind furnizorii si contractantii;
 auditurile de mediu si analizele efectuate de conducere.

In acest fel poate rezulta o gama complexa de documente si informatii.

Gestionarea eficienta a acestor documente este esentiala pentru
implementarea cu succes a SMM. Elementele principale ale unei bune
gestionari a documentelor si informatiilor de mediu includ mijloacele de
identificare, strangere, clasificare, completare, pastrare, intretinere,
regasire, retinere si punere la dispozitie a informatiilor si documentelor
reprezentative ale SMM.
Iata cateva probleme de luat in consideratie pentru gestionarea
informatiilor si inregistrarilor:
1. Care sunt informatiile legate de mediu de care are nevoie organizatia
pentru o gestionare eficienta?
2. Ce capacitate are organizatia de a identifica si urmari indicatorii cheie
ai performantei de mediu precum si alte date necesare realizarii
obiectivelor sale ?
3. Cum asigura sistemul preconizat de gestionare a inregistrarilor
(informatiilor) organizatiei accesul angajatilor la informatia de care au
nevoie si cand au nevoie ?

 Auditurile SMM

44
Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a
determina daca sistemul este conform masurilor planificate si este
corect implementat si mentinut.
Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/
sau de participanti externi alesi de organizatie. In toate cazurile, se
recomanda ca persoana(persoanele) care efectueaza auditul sa o poate
face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea corespunzatoare.
Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor, in functie
de aspectele si impactul potential asupra mediului. Se recomanda ca
frecventa efectuarii auditurilor sa se stabileasca pe baza rezultatelor
auditurilor precedente.
Se recomanda ca raportul auditului sa fie difuzat conform planului de
audit.

III.3.3 Principiul 5 - Analiza si imbunatatirea continua

Se recomanda ca o organizatie sa analizeze si sa imbunatateasca

continuu sistemul sau de management de mediu, avand ca obiectiv
imbunatatirea performantei sale globale de mediu.

 Analiza sistemului de management de mediu

Se recomanda ca la intervale adecvate, conducerea organizatiei sa

analizeze SMM pentru a asigura continua lui adaptare si eficienta.
Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a aborda
toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, incluzand impactul
acestora asupra performantei financiare si a competitivitatii organizatiei.
Se recomanda ca analiza SMM sa cuprinda :
 analiza a obiectivelor, tintelor si performantei de mediu;
 constatarile auditurilor SMM;
 evaluare a eficientei acestuia;
 evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor
din cadrul acesteia avand in vedere si modificarile aparute la nivelul
legislatiei specifice;
 modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate;
 modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei;
 descoperiri in stiinta si tehnologie;
 invataminte obtinute din incidentele de mediu;
 preferintele pietei;

45
 raportarea si comunicarea.
Iata si cateva probleme care ar trebui luate in consideratie privind analiza
SMM:
1. Cum este analizat periodic SMM ?
2. Cum sunt implicati angajatii in analiza SMM si in actiunile ce
urmeaza a fi intreprinse ?
3. Cum sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor
interesate in analiza SMM.

 Imbunatatirea continua

Conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din SMM.

Acest lucru se obtine printr-o evaluare continua a performantei de mediu
a SMM fata de politicile, obiectivele si tintele de mediu pentru a
identifica oportunitatile de imbunatatire (a se vedea figura 1).
Se recomanda ca procesul imbunatatirii continue sa cuprinda
urmatoarele actiuni:
 identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate
fi imbunatatit conducand la imbunatatirea performantei de mediu;
 determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau
deficientelor;
 elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si
corective care sa raspunda acestor cauze;
 verificarea eficientei actiunilor preventive si corective;
 asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de
imbunatatire a SMM;
 realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.
In acest sens, urmatoarele elemente ar trebui luate in consideratie:
1. Care este procesul prin care organizatia identifica actiunile preventive
si corective, precum si imbunatatirea continua ?
2. Cum verifica organizatia daca actiunile preventive si corective
precum si imbunatatirile sunt oportune si eficiente ?
Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele
necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor
elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a
rezultatelor auditurilor sistemului, modificarilor circumstantelor si in
cadrul procesului de imbunatatire continua.

46