DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI – Curtea Europeana de Justitie

Apariţia şi evoluţia ideii de integrare europeană şi a Uniunii Europene reprezintă un

proces îndelungat, care ar putea fi împărţit în două perioade: cea a eforturilor pentru realizarea
integrării europene de până în anul 1993 şi cea de implementare a regulilor referitoare la
integrarea europeană şi la Uniunea Europeană din 1993 și până în prezent.

Uniunea Europeană este o organizatie formată din state independente, un

parteneriat care este rezultatul unui proces de cooperare început, în anul 1951, între şase ţări
europene.

Curtea Europeana de Justitie este institutie jurisdictionala ce vegheaza la aplicarea

dreptului comunitar, solutionand disputele dintre statele membre si Comisia Europeana, dintre
institutiile U. E., dintre persoane fizice si juridice si Uniune.

Curtea Europeana de Justitie are misiunea de a asigura aplicarea, interpretarea si

respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Jurisdictia care se realizeaza prin intermediul Curtii Europene de Justitie nu este una
internationala, ci o jurisdictie interna a Uniunii Europene . Litigiile de competenta Curtii sunt
cele in materie administrativa si civila, aceasta neavand competente in materie penala.

Originile, Curtii Europene de Justitie se gasesc in Tratatul instituind CECO, care

prevede infiintarea unei Curti de Justitie independenta care sa asigure respectarea dreptului in
functionarea comunitatii. La randul lor, Tratatele de la Roma au infiintat fiecare cate o Curte
de Justitie, avand atributii in domeniul jurisdictional.

Curtea Europeană de Justiţie (“Curtea de Justiţie”) este compusă din douăzeci şi şapte
de judecători şi opt avocaţi generali. Judecătorii şi avocaţii generali sunt numiţi de comun
acord de guvernele statelor membre, pentru un mandat de şase ani care poate fi reînnoit.
Curtea de Justiţie se întruneşte în următoarele componenţe: Plenul Curţii – Curtea de Justiţie
se întruneşte în această componenţă numai în mod excepţional, iar cvorumul trebuie să fie de
cincisprezece; Marea Cameră – Curtea de Justiţie se întruneşte în această componenţă numai
atunci când un stat membru al UE sau o instituţie a UE care este parte la o anumită procedură
solicită acest lucru, în acest caz completul fiind format din treisprezece judecători iar
cvorumul trebuie să fie de nouă; Camera de cinci sau trei judecători – aceasta depinde fie de
importanţa, fie de complexitatea cauzei ce se judecă. Judecătorii Curţii de Justiţie aleg pe unul
dintre ei Preşedinte al Curţii, pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit1. Preşedintele
1
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI – Curtea Europeana de Justitie

conduce activitatea şi personalul Curţii de Justiţie şi prezidează audierile şi deliberările

Plenului Curţii şi ale Marii Camere. Preşedinţii Camerelor de cinci judecători sunt aleşi pentru
o perioadă de trei ani, iar Preşedinţii Camerelor de trei judecători – pentru o perioadă de un
an. Avocaţii generali asistă Curtea. Aceştia sunt responsabili cu prezentarea, cu deplină
imparţialitate şi independenţă, a unor „Concluzii” în cazurile atribuite acestora. Deseori,
„Concluziile” sunt respectate de către judecători, însă nu totdeauna. Grefierul este secretarul
general al Curţii şi administrează departamentele acesteia sub conducerea Preşedintelui Curţii.
Tribunalul de Primă Instanţă este alcătuit tot din douăzeci şi şapte de judecători. Judecătorii
sunt numiţi prin acordul guvernelor statelor membre, pentru un mandat de şase ani care poate
fi reînnoit. Aceştia îşi numesc Preşedintele din rândul lor, pentru o perioadă de trei ani. Spre
deosebire de Curtea de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă nu are avocaţi generali
permanenţi – în situaţii excepţionale, funcţia de avocat general poate fi îndeplinită de un
judecător. Tribunalul de Primă Instanţă se întruneşte în Camere de cinci sau trei judecători
sau, în unele cazuri, în instanţe compuse dintr-un singur judecător. De asemenea, se poate
întruni în calitate de Mare Cameră, alcătuită din treisprezece judecători, sau în Plen, atunci
când complexitatea sau importanţa unui caz justifică acest lucru.

Preşedinţii Camerelor de cinci judecători sunt aleşi din rândul judecătorilor pentru o
perioadă de trei ani. Tribunalul de Primă Instanţă are propria grefă.

Principala competență a Curţii de Justiţie cuprinde trei categorii de cauze:

(i) verificarea legalităţii normelor dreptului european;

(ii) acţiunile împotriva statelor membre pentru neîndeplinirea obligaţiilor UE;
(iii) procedura hotărârilor preliminare

Curtea de Justiție joacă un rol esențial în cadrul sistemului instituțional stabilit prin
Tratate. În mod deosebit, rolul Curții este de a garanta interpretarea și aplicarea uniformă a
dreptului Uniunii Europene (dreptului comunitar)2.
Curtea a constituit un sistem de drept intern diferit de sistemele naționale ale statelor
membre și un organ propriu pentru aplicarea și interpretarea dreptului comunitar. Curtea de
Justiție este mai mult decât un organ jurisdicțional, prin puterile de care dispune în baza

2
Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2008, pag. 114 - 115
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI – Curtea Europeana de Justitie

competențelor conferite are un important rol de creare a dreptului și implicit de realizare a

integrării economice, politice și juridice.