Sunteți pe pagina 1din 34

04/03/2020

MĂSURAREA ŞI
EVALUAREA CALITĂŢII
PRODUSELOR

CARACTERISTICI DE CALITATE
DEFINITIE

 Calitatea unui produs = ansamblul proprietăţilor şi caracteristicilor care


contribuie la satisfacerea necesităţilor utilizatorului

 Proprietăţi = caracteristici de calitate

CLASIFICARE:

In funcţie de modul de exprimare:

- caracteristici cuantificabile

- caracteristici atributive

1
04/03/2020

CARACTERISTICI DE CALITATE

 In funcţie de natura lor


 Caracteristici tehnico-funcţionale
 Caracteristici psiho-senzoriale
 Caracteristici de disponibilitate
 Caracteristici economice
 Caracteristici de ordin social

NEXT

Caracteristici tehnico-funcţionale

caracteristici măsurabile

caracterizează produsul sub raport tehnic

sunt determinate de concepţia constructiv


funcţională a produsului

sunt în general:
 mărimi fizice (masă, viteză, forţă etc.)
 chimice (material, concentraţie, conţinut etc.)
 biologice etc.

preview

2
04/03/2020

Caracteristici psiho-senzoriale

se referă la:


latura estetică a produselor (aspect, culoare,
formă etc.)

aspecte organoleptice (gust, miros)

aspecte de ordin ergonomic (uşurinţă în


exploatare)

preview

Caracteristici de disponibilitate

 proprietatea produsului de a fi apt pentru utilizare în


orice moment al solicitării

 presupune luarea în considerare a două aspecte:

caracteristicile de fiabilitate (care exprimă probabilistic


menţinerea în timp a performanţelor calitative ale
produsului)

 caracteristicile de mentenabilitate (care se referă la


aspecte legate de repunerea în funcţiune a unui produs în
urma defectării acestuia, în cel mai scurt timp, prin activităţi
specifice de mentenanţă)
preview

3
04/03/2020

Caracteristici economice

exprimă latura economică a produsului

pot fi caracteristici de genul:


costuri de producţie
costuri de reparaţii
cheltuieli de utilizare
facilităţi la vânzare (garanţie, service,
asigurări, rate etc.)
preview

Caracteristici de ordin social

Se referă la impactul pe care produsul poate să-l aibă


asupra mediului, sănătăţii, siguranţei etc., în toate
fazele de existenţă ale produsului (fabricaţie,
utilizare, depozitare sau reciclare etc.)

Sunt caracteristici de genul: miros, praf, noxe,


zgomot, radiaţii etc.

preview

4
04/03/2020

In funcţie de importanţa:

Caracteristici de bază

Caracteristici secundare

next

Caracteristici de bază

caracteristici care determină funcţionarea


produsului

sunt absolut necesare pentru buna îndeplinire a


nevoii sociale a produsului

sunt caracteristici de cele mai multe ori


masurabile

preview

5
04/03/2020

Caracteristici secundare

completeaza functionarea de baza a produsului

prezenta lor poate ridica nivelul calitativ al


produsului

preview

Masurarea caracteristicilor de calitate

Măsurare directă (dimensiuni, greutate, putere


etc)

Măsurare indirectă (in urma unui calcul:


densitate, fiabilitate etc.)

Comparare obiectivă cu o mostra etalon


(reactii chimice, spectrometrie cu raze X etc.)

Comparare subiectivă cu o mostra etalon


(culoare)

6
04/03/2020

Masurarea indirecta

Calculul direct al marimii (caracteristicii);

Metode statistice
utilizează concepte de statistică matematică
şi teoria probabilităţilor

metode specifice producţiei de serie mare şi


care se utilizează atunci când este analizat un
volum mare de date

Metoda sociologică
se bazează pe culegerea şi analiza opiniilor
consumatorilor

informaţiile sunt culese cu ajutorul unor


chestionare

după completare, informaţiile sunt centralizate şi


analizate prin metode specifice

metoda este aplicată în special în studii de


marketing

7
04/03/2020

Metoda expertizei

se bazează pe evaluarea indicatorilor calităţii


realizată de către experţi recunoscuţi în domeniu

are un puternic caracter subiectiv

exactitatea determinării indicatorilor calităţii


depinde de calificarea, competenţa şi
experienţa specialiştilor

INDICATORII CALITĂŢII
PRODUSELOR
reprezintă expresia cantitativă a caracteristicilor
de calitate

pot fi:
Indicatori simpli (analitici), când se referă numai la una dintre
caracteristicile de calitate ale produsului;

Indicatori compuşi (sintetici), când se referă la o anumită


grupă de caracteristici de calitate ale produsului;

Indicatorul complex al calităţii, atunci când se referă la


calitatea unui produs în ansamblul său.

8
04/03/2020

Piramida calitatii

Treapta
a-III-a

IND IC A TO R UL
CO MP LEX A L
CA LITATII IC Q

Treapta a-II-a Indicatori s intetici

Tehnico- Psiho- Economic i Sociali Dis poni-


funcţionali s enzoriali bilitate

Treapta I In dicatori an alitici

-re zis tenţă mec. -gus t -cos t materii -nivel polua re -fiabilitate
-forţă -culoare prime -nivel de zgo mot -mentenabilitate
-put. consumată -miros -cos t produs -nivel de v ibraţii -durabilitate
-viteză -formă -cheltuieli de -pericol în -acces abilitate
-cons um -dimens iuni e xploatare e xploatare

TREAPTA I
situata la baza piramidei cuprinde indicatori
analitici:

indicatori care exprima caracteristicile


tehnico-functionale

indicatori care exprima caracteristicile


psiho-sensoriale

indicatori care exprima caracteristicile


economice

indicatori care exprima caracteristicile de


ordin social

9
04/03/2020

Treapta
a-III-a

INDICATORUL
COMPLEX AL
CALITATII ICQ

Treapta a-II-a Indicatori sintetici

Tehnico- Psiho- Economici Sociali Disponi-


funcţionali senzoriali bilitate

Treapta I Indicatori analitici

-rezistenţă mec. -gust -cost materii -nivel poluare -fiabilitate


-forţă -culoare prime -nivel de zgo mot -mentenabilitate
-put. consumată -miros -cost produs -nivel de v ibraţii -durabilitate
-viteză -formă -cheltuieli de -pericol în -accesabilitate
-consum -dimensiuni exploatare exploatare

TREAPTA a II a
cuprinde un numar mai mic de indicatori, cate unul
pentru fiecare grupa de caracteristici
indicatori sintetici pentru fiecare grupa de
caracteristici

TREAPTA a III a
situata in varful piramidei
cuprinde un singur indicator si anume indicatorul
complex al calitatii ICQ

10
04/03/2020

Treapta
a-III-a

INDICATORUL
COMPLEX AL
CALITATII ICQ

Treapta a-II-a Indicatori sintetici

Tehnico- Psiho- Economici Sociali Disponi-


funcţionali senzoriali bilitate

Treapta I Indicatori analitici

-rezistenţă mec. -gust -cost materii -nivel polua re -fiabilitate


-forţă -culoare prime -nivel de zgo mot -mentenabilitate
-put. consumată -miros -cost produs -nivel de v ibraţii -durabilitate
-viteză -formă -cheltuieli de -pericol în -accesabilitate
-consum -dimensiuni exploatare e xploatare

INDICATORI AI NONCALITĂŢII
PRODUSELOR

Noncalitatea = lipsa de calitate

11
04/03/2020

 Clasificarea defectelor:

 după posibilităţile de măsurare: măsurabile, atributive

 după cauză: defecte de material, defecte tehnologice,


defecte cauzate de operator, defecte cauzate de
utilaje, defecte de măsurare etc.

 după efectele produse: defecte remediabile sau


iremediabile

 după frecvenţa apariţiei: defecte aleatorii sau defecte


sistematice

 după perioada de apariţie (relativ la ciclul de viaţă al


produsului): de tinereţe, de maturitate, de bătrâneţe
sau de uzură

după importanţă, defectele se împart în:

defecte critice

defecte majore (principale)

defecte minore de tip A (secundare)

defecte minore de tip B (minore)

12
04/03/2020

defecte critice

împiedică realizarea funcţiilor proiectate ale


produsului

pot pune în pericol utilizatorul atunci când foloseşte


produsul respectiv

în mod cert vor genera reclamaţii din partea


utilizatorului

produsele care prezintă astfel de defecte pot să


compromită marca fabricantului
preview

defecte majore (principale)

mai puţin grave decât cel critice

conduc la o diminuare a caracteristicilor


principale de calitate ale produsului

defecte sesizabil de către client

defecte care vor produce în mod cert reclamaţii


din partea clientului preview

13
04/03/2020

defecte minore de tip A (secundare)

defecte care nu reduc foarte mult


posibilităţile de utilizare

sunt sesizate de către beneficiar

prezenţa lor nu va conduce in mod


automat la generarea de reclamaţii

preview

defecte minore de tip B (minore)

defecte care nu reduc deloc


posibilităţile de utilizare ale
produsului

in general nu sunt sesizate de


către beneficiar şi nu generează
reclamaţii

14
04/03/2020

METODE DE EVALUARE ŞI
COMPARARE A CALITĂŢII
PRODUSELOR

metode ce utilizează indicatori ai calităţii produselor

metode ce utilizează indicatori ai noncalităţii


produselor

Indicatorul complex al calităţii ICQ

situat în vârful piramidei indicatorilor calităţii

reuneste influenţele fiecărei caracteristici de calitate

calculul acestuia presupune parcurgerea mai multor


etape:

15
04/03/2020

 Analiza produsului şi identificarea


caracteristicilor de calitate

 Impartirea caracteristicilor pe grupe:


 tehnico-funcţionale
 psiho - senzoriale Treapta
a-III-a

 economice INDICATORUL
COMPLEX AL
CALITATII ICQ
 de disponibilitate
 de ordin social Treapta a-II-a Indicatori sintetici

Tehnico- Psiho- Economici Sociali Disponi-


funcţionali senzoriali bilitate

Treapta I Indicatori analitici

-rezistenţă mec. -gust -cost materii -nivel poluare -fiabilitate


-forţă -culoare prime -nivel de zgomot -mentenabilitate
-put. consumată -miros -cost produs -nivel de vibraţii -durabilitate
-viteză -formă -cheltuieli de -pericol în -accesabilitate
-consum -dimensiuni exploatare exploatare

 Evaluarea indicatorilor analitici de calitate (fiecărei


caracteristici de calitate i se asociază un indicator
analitic de calitate)

 Stabilirea ponderilor cu care participă fiecare


caracteristică de calitate (metoda expertizei sau
metode sociologice)

16
04/03/2020

 Calculul valorilor indicatorilor sintetici,


pentru fiecare grupă de caracteristici

n
IQ   p i  K i
i 1

pi reprezinta ponderea caracteristicii de calitate i,


Ki reprezinta valoarea indicatorului de calitate i.

 Calculul indicatorului complex al calitatii ICQ

I CQ  IQ tf  p tf  IQ e  p e  IQ ps  p ps  IQ s  p s  IQ d  p d

 pi  1

17
04/03/2020

Indicatorul relativ al calităţii IRQ

IRQ se utilizează în cazul în care se doreşte


realizarea unui studiu comparativ al nivelului
calităţii mai multor produse

se calculează în funcţie de un produs de


referinţă (etalon), care poate fi:
produsul proiectat (documentaţia de execuţie)
un produs standard
un produs considerat de vârf la nivel mondial
un oricare alt produs faţă de care se doreşte să se
realizeze comparaţia

caracteristici de calitate care Ki


se optimizează prin maximizare I Ri 
K ri

caracteristici de calitate care K ri


se optimizează prin minimizare I Ri 
Ki

18
04/03/2020

indicatorul relativ al calităţii produsului IRQ

k n
Ki K
I RQ   pi   ri  p i
i 1 K ri i  k 1 K i

daca se ia în calcul şi preţul produsului analizat


Ca şi cel al produsului de referinţă Cr
C  k Ki n
K 
I RQ  r    p i   ri  p i 
Ca  i1 K ri i k 1 K i 

Funcţie de produsul de referinţă, se definesc următorii


indicatori relativi:
Indicatorul relativ calitativ de conformitate IRQc
– atunci când comparaţia se face faţă de
prevederile documentaţiei de execuţie

Indicatorul relativ calitativ mediu IRQm atunci


când comparaţia se face faţă de valoarea medie a
caracteristicilor similare existente pe piaţă (la
nivel mondial)

Indicatorul relativ calitativ de vârf IRQv atunci


când comparaţia se face faţă de produsul
considerat „lider mondial” în domeniul respectiv

19
04/03/2020

Compararea se poate realiza:

Pe grupe de caracteristici:


grupele de caracteristici pentru care IR ≥ 0.85
reprezintă puncte forte

grupele de caracteristici pentru care IR ≤ 0.85


reprezintă puncte slabe
Global
IRQ > 1 - peste nivel
0.85 ≤ IRQ ≤ 1 - nivel de vârf
0.5 ≤ IRQ ≤ 0.85 - nivel mediu
IRQ ≤ 0.5 - sub nivel

Aplicaţie - Indicatorul relativ al calităţii IRQ

Să se calculeze pentru produsul (i), indicatorul


relativ al calităţii IRQ şi să se compare cu nivelul
de referinţă considerat cu valoarea maximă 1.
Valorile caracteristicilor de calitate ale
produsului analizat (Ki) şi ale produsului de
referinţă (Kr) sunt date în tabelul 1.

Ponderea caracteristicilor de calitate în raport


cu totalul calităţii produsului, se determină prin
metoda expertizei. Astfel, un grup de cinci
experţi, apreciază ponderea fiecărei
caracteristici de calitate prin punctaj. Punctajul
acordat este prezentat în tab. 2

20
04/03/2020

Tabelul 1.Valorile caracteristicilor de calitate


Valorile
Caracteristica Indicatorul relativ
caracteristicilor
de calitate al calităţii
Ki Kr
C1 1250 1400
C2 4.9 6.0
C3 68 75
C4 132 141

Tabelul 2.
Punctajul acordat pentru caracteristica:
Experţi
C1 C2 C3 C4
Expert 1 2 6 8 10
Expert 2 4 8 6 10
Expert 3 6 4 10 8
Expert 4 4 8 6 10
Expert 5 2 6 10 8
Total
Media
Ponderea

 Ponderea fiecărei caracteristici de calitate:

 pentru fiecare caracteristică se calculează suma


notelor acordate de către cei cinci experţi (pe
coloană)

 pentru fiecare caracteristică se calculează media


notelor acordate de către cei n experţi (suma notelor
/ nr. de experţi)

 pentru fiecare caracteristică se calculează ponderea


(media notelor / suma mediilor)

21
04/03/2020

Tabelul 2.
Punctajul acordat pentru caracteristica:
Experţi
C1 C2 C3 C4
Expert 1 2 6 8 10
Expert 2 4 8 6 10
Expert 3 6 4 10 8
Expert 4 4 8 6 10
Expert 5 2 6 10 8
Total 18 32 40 46
Media 3.60 6.40 8.00 9.20
Ponderea 0.13 0.24 0.29 0.34

Coeficientul calităţii COQ


 se calculează pe baza unor note atribuite fiecărei
caracteristici de calitate de către utilizatorii produsului

 pentru fiecare caracteristică de calitate se determina


un coeficient al calităţii

COk 
 j Cj
100  Cmax
COk, reprezintă coeficientul calităţii pentru caracteristica de
calitate k;
Cj reprezintă nota acordată de un procent j [%] de utilizatori,
Cj poate lua valori între 0 ... Cmax

22
04/03/2020

se determină coeficientul calităţii COQ


ca fiind media geometrică a
coeficienţilor de calitate calculaţi pentru
cele n caracteristici de calitate

C OQ  n C O1  C O 2  ...  C Ok  ...  C On

Aplicaţie – Coeficientul calităţii COQ

 Pentru a compara două tipuri de maşini de


spălat se apelează la un sondaj de opinie
realizat cu ajutorul a 100 utilizatori. Aceştia
acordă note (de la 1...10) pentru cele două
produse, pentru următoarele caracteristici
de calitate:
 eficacitate spălare
 eficacitate stoarcere
 capacitate de spălare
 consumul specific de energie

Rezultatele centralizate ale sondajului sunt


prezentate în tab. 3

23
04/03/2020

Tabelul 3
Produsul A Produsul B
Caracteristic
a de calitate Procent Nota Coeficientul Procent Nota Coeficientul
utilizatori acordată de calitate utilizatori acordată de calitate
20 4 10 4
Eficacitate 25 6 40 6
spălare 30 8 20 8
25 10 30 10
- - 25 4
Eficacitate 30 6 25 6
stoarcere 50 8 50 8
20 10 - -
5 2 5 4
Capacitate 35 4 55 6
spălare 45 6 40 8
15 8 - -
50 6 10 6
Consum 30 8 50 8
specific 20 10 40 10
- - - -
Coeficientul
calităţii COQ

Metoda Demeritelor
(metoda penalizării defectelor)

24
04/03/2020

metoda constă în analiza şi evaluarea non-calităţii


produselor

se realizează prin detectarea defectelor şi compararea


cu un produs de referinţă

este o metodă industrială recomandată în următoarele


cazuri:
produse complexe şi finite
fabricaţie de serie etc.

Metoda se bazează pe clasificarea


defectelor într-un număr de clase după
gravitatea şi implicaţiile apariţiei lor

In practică se utilizează patru clase de


defecte:
Defectul critic
Defectul principal (major)
Defectul secundar (minor A)
Defectul minor (minor B)

25
04/03/2020

Defectul critic

împiedică realizarea funcţiilor proiectate ale


produsului

poate pune în pericol utilizatorul atunci când


foloseşte produsul respectiv

în mod cert va genera reclamaţii din partea


utilizatorului

produsele care prezintă astfel de defecte pot să


compromită marca fabricantului

Defectul principal (major)

mai puţin grav decât cel critic

conduce la o diminuare a caracteristicilor


principale de calitate ale produsului

defect sesizabil de către client

defect care va produce în mod cert


reclamaţii din partea clientului

26
04/03/2020

Defectul secundar (minor A)

nu reduce prea mult posibilităţile de


utilizare ale produsului

defect care este sesizat de către client

poate să nu producă reclamaţii din partea


clientului

Defectul minor (minor B)

nu afectează în nici-un fel modul de utilizare


al produsului

nu va fi sesizat de către client

nu va produce reclamaţii

27
04/03/2020

clasele de defecte sunt penalizate diferit, în funcţie


de gravitate
Scări de penalizare
Clasa de defecte
I II III IV
Defecte critice 10 100 125 1000
Defecte principale 5 50 25 100
Defecte secundare 3 10 5 10
Defecte minore 1 1 1 1

etape parcurse în utilizarea metodei:


se identifică toate defectele care apar la lotul de
produse analizat

se grupează defectele identificate pe clase de


defecte în funcţie de gravitatea acestora (se
completează zona {5} din „fişa de cotare a
demeritelor”)

se adoptă varianta de penalizare (una dintre


variantele prezentate anterior)

28
04/03/2020

Produs………………………………………………….. JURNALUL CALITATII Nr.


Controlor ……………………{3}………..
Loc control ………………………………………{1}. Luna {2} 2006
SPECIFICATIA DEFECTELOR {5}
Histograma defectelor {4}

Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)


A ……………………. E ……………………. I ……………………. M …………………….
B ……………………. F ……………………. J ……………………. N …………………….
C ……………………. G ……………………. K ……………………. O …………………….
D ……………………. H ……………………. L……………………. P …………………….
Data Unităţi Total Defecte Grafic defecte pe Graficul Indicele
DEFECTE {7} Demeritul Graficul indicelui Semnătura
{6} control. defecte pe unit. unitate demeritului demeri-
{12} demeritului {15} {16}
A B C D E F G H I J K L M N O P {8} {9} {10} {11} {13} tului{14}

{17} {18}

 Se completează în fiecare zi în care se realizează


controlul:

 data (zona {6})

 numărul de defecte din fiecare categorie NA,


NB, NC, … , NP etc. (frecvenţa absolută), (zona
{7}). Cu ajutorul numărului de defecte din
fiecare categorie NA, NB, NC, … , NP, în zona
{4}, se va ridica histograma defectelor.

 numărul de produse controlate Ntot (zona {8})

29
04/03/2020

Produs………………………………………………….. JURNALUL CALITATII Nr.


Controlor ……………………{3}………..
Loc control ………………………………………{1}. Luna {2} 2006
SP ECIFICATIA DEFECTELOR {5}
Histograma defectelor {4}

Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)


A ……………………. E ……………………. I ……………………. M …………………….
B ……………………. F ……………………. J ……………………. N …………………….
C ……………………. G ……………………. K ……………………. O …………………….
D ……………………. H ……………………. L……………………. P …………………….
Data Unităţi Total Defecte Grafic defecte pe Graficul Indicele
DEFECTE {7} Demeritul Graficul indicelui Semnătura
{6} control. defecte pe unit. unitate demeritului demeri-
{12} demeritului {15} {16}
A B C D E F G H I J K L M N O P {8} {9} {10} {11} {13} tului{14}

{17} {18}

- numărul total de defecte constatate


Ndef = NA + NB + NC + …. NP (zona {9})
numărul de defecte pe unitate (zona {10})
N def
N '
N tot

evoluţia numărului de defecte pe unitate, în timp -


zona {11}
- grafic liniar care va scoate în evidenţă tendinţa evoluţiei
numărului de defecte pe unitate
- tendinţă de deplasare spre dreapta, rezulta o creştere a
numărului de defecte pe unitate de la o zi la alta
- evoluţie spre stânga reflectă o creştere a calităţii

30
04/03/2020

Produs………………………………………………….. JURNALUL CALITATII Nr.


Controlor ……………………{3}………..
Loc control ………………………………………{1}. Luna {2} 2006
SP ECIFICATIA DEFECTELOR {5}
Histograma defectelor {4}

Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)


A ……………………. E ……………………. I ……………………. M …………………….
B ……………………. F ……………………. J ……………………. N …………………….
C ……………………. G ……………………. K ……………………. O …………………….
D ……………………. H ……………………. L……………………. P …………………….
Data Unităţi Total Defecte Grafic defecte pe Graficul Indicele
DEFECTE {7} Demeritul Graficul indicelui Semnătura
{6} control. defecte pe unit. unitate demeritului demeri-
{12} demeritului {15} {16}
A B C D E F G H I J K L M N O P {8} {9} {10} {11} {13} tului{14}

{17} {18}

valoarea demeritului D (zona {12})

D
N i  pi

N 1  p1  N 2  p 2  N 3  p3  N 4  p 4
N tot N A  N B  N C  ...  N P

în care:
- N1, N2, N3, N4 reprezintă numărul de defecte
din fiecare clasă de defecte (critice, principale,
secundare şi minore);
- p1, p2, p3, p4, reprezintă ponderea de penalizare
a fiecărei categorii de defecte.
evoluţia în timp a demeritului (zona {13})
grafic liniar care va scoate în evidenţă
modul de variaţie al valorii demeritului de la
o zi la alta.

31
04/03/2020

Produs………………………………………………….. JURNALUL CALITATII Nr.


Controlor ……………………{3}………..
Loc control ………………………………………{1}. Luna {2} 2006
SP ECIFICATIA DEFECTELOR {5}
Histograma defectelor {4}

Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)


A ……………………. E ……………………. I ……………………. M …………………….
B ……………………. F ……………………. J ……………………. N …………………….
C ……………………. G ……………………. K ……………………. O …………………….
D ……………………. H ……………………. L……………………. P …………………….
Data Unităţi Total Defecte Grafic defecte pe Graficul Indicele
DEFECTE {7} Demeritul Graficul indicelui Semnătura
{6} control. defecte pe unit. unitate demeritului demeri-
{12} demeritului {15} {16}
A B C D E F G H I J K L M N O P {8} {9} {10} {11} {13} tului{14}

{17} {18}

 Indicele demeritului (zona {14})


Di
Id 
D ref
 Di reprezintă valoarea demeritului
 Dref reprezintă valoarea de referinţă a demeritului (baza de referinţă)
 Baza de referinţă:
se poate calcula teoretic încă din faza de proiectare pe baza
procentelor de defecte admisibile pe categorii
se poate înlocui cu valoarea medie a demeritului stabilită pe un
interval mai mare de timp, în care calitatea produsului s-a considerat
satisfăcătoare
 In urma calcului pot rezulta următoarele situaţii:
Id = 1 → calitatea este egală cu cea de referinţă;
Id > 1 → calitatea este mai slabă decât cea de referinţă;
Id < 1 → calitatea este mai bună decât cea de referinţă.
 evoluţia în timp a indicelui demeritului (zona {15})

32
04/03/2020

Produs………………………………………………….. JURNALUL CALITATII Nr.


Controlor ……………………{3}………..
Loc control ………………………………………{1}. Luna {2} 2006
SP ECIFICATIA DEFECTELOR {5}
Histograma defectelor {4}

Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)


A ……………………. E ……………………. I ……………………. M …………………….
B ……………………. F ……………………. J ……………………. N …………………….
C ……………………. G ……………………. K ……………………. O …………………….
D ……………………. H ……………………. L……………………. P …………………….
Data Unităţi Total Defecte Grafic defecte pe Graficul Indicele
DEFECTE {7} Demeritul Graficul indicelui Semnătura
{6} control. defecte pe unit. unitate demeritului demeri-
{12} demeritului {15} {16}
A B C D E F G H I J K L M N O P {8} {9} {10} {11} {13} tului{14}

{17} {18}

Media lunară a demeritului Dmed, (zona {17})

D i

Dmed  i 1

Di reprezintă demeritul pentru fiecare zi din cele k pentru


care se realizează analiza

Media lunară a indicelui demeritului Id med, (zona


{18}) k

I di
I d med  i 1

33
04/03/2020

Produs………………………………………………….. JURNALUL CALITATII Nr.


Controlor ……………………{3}………..
Loc control ………………………………………{1}. Luna {2} 2006
SP ECIFICATIA DEFECTELOR {5}
Histograma defectelor {4}

Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)


A ……………………. E ……………………. I ……………………. M …………………….
B ……………………. F ……………………. J ……………………. N …………………….
C ……………………. G ……………………. K ……………………. O …………………….
D ……………………. H ……………………. L……………………. P …………………….
Data Unităţi Total Defecte Grafic defecte pe Graficul Indicele
DEFECTE {7} Demeritul Graficul indicelui Semnătura
{6} control. defecte pe unit. unitate demeritului demeri-
{12} demeritului {15} {16}
A B C D E F G H I J K L M N O P {8} {9} {10} {11} {13} tului{14}

{17} {18}

34

S-ar putea să vă placă și