CURS nr.

10 MC 27/04/2020

FIABILITATEA, MENTENABILITATEA

ŞI DISPONIBILITATEA PRODUSELOR

Terminologie
• Fiabilitatea reprezintă probabilitatea ca un sistem (element,
bloc, ansamblu, aparat, echipament) să-și îndeplinească
funcția proiectata, în condiții de utilizare determinate, pe o
perioadă de timp precizată. (Wikipedia)

• Teoria fiabilităţii s-a dezvoltat în mod deosebit în ultima parte

a secolului XX

• Conceptul de fiabilitate poate fi definit sub

două aspecte:
• calitativ
• cantitativ

1
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• Calitativ → aptitudinea unui produs de a

funcţiona fără defecţiuni în condiţii date,
de-a lungul unei durate prescrise

• Cantitativ → probabilitatea ca sistemul să

fie în stare de funcţionare la momentul t
(sau să funcţioneze fără să se defecteze
un timp mai lung decât t)

• Termenul fiabilitate provine din cuvântul

de origine franceză "fiabilité"

2
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• In funcţie fazele ciclului de viaţă conceptul de

fiabilitate poate căpăta una dintre formele:

– fiabilitate precalculată (previzională)

• se stabilește încă din faza de proiectare a
produsului.

• în această fază, pe baza structurii sistemului și a

fiabilității elementelor constructive componente se
verifică "a priori" fiabilitatea sistemului/produsului, în
conformitate cu specificațiile tehnice

• In funcţie fazele ciclului de viaţă conceptul de

fiabilitate poate căpăta una dintre formele:

• fiabilitatea experimentală (de laborator)

• se determină în laborator, pe prototip, seria zero
și/sau piese-epruvetă, pe standuri de probe și încercări
de fiabilitate, unde se creează condiții de solicitare
(mecanice, termice, electrice, temperatură, umiditate
etc.) similare cu condițiile reale de exploatare.

• Prin determinarea fiabilității experimentale se verifică și

corectitudinea calculelor efectuate la stabilirea
fiabilității previzionale.

3
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• In funcţie fazele ciclului de viaţă conceptul de

fiabilitate poate căpăta una dintre formele:

– fiabilitatea operaţională (de exploatare)

• se determină în timpul utilizării produselor, în
condițiile reale de folosire/exploatare a unui
număr mare de exemplare identice pe o anumită
perioadă de timp, produse care sunt utilizate efectiv
de beneficiar.

• de exemplu, pentru studiul fiabilității unor

autocamioane se culeg și se prelucrează statistic
datele culese direct din autobazele utilizatorilor.

• In funcţie fazele ciclului de viaţă conceptul de

fiabilitate poate căpăta una dintre formele:

• fiabilitatea nominală = este acea fiabilitate, sau indicator

de fiabilitate, care este stabilită prin tema de proiectare,
fiind prescrisă în specificații (standarde, documente de
firmă, norme interne, contracte, caiete de sarcini etc.) și
care se înscrie pe produs ; se referă la durata de viață,
utilizare sau conservare a acestuia, garantată de furnizor.

• fiabilitatea potențială = este cea evaluată la punerea în

funcțiune a produsului. Poate fi stabilită experimental, pe
componente extrase din fabricația de serie.

4
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• În practică:

– se calculează fiabilitatea previzională;

– se verifică în laboratoare determinându-se

fiabilitatea experimentală;

– se confirmă în exploatare prin fiabilitatea

operațională;

– se înscrie pe produs fiabilitatea nominală.

5
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Factorii care influenţează fiabilitatea

• Factorii care influenţează fiabilitatea pot fi de

natură:
• umană
• materială
• economică
• socială

Factori care măresc fiabilitatea

• a1. factori care măresc perioada de funcţionare
fără defecte:
– proiectarea fiabilă
– execuţia riguroasă a produsului conform documentatiei
tehnico-economice
– controlul în execuţie
– aplicarea unor tehnologii avansate (execuţie, montaj etc.)
– executarea unor operaţii de testare, experimentare, rodare
– asigurarea termoizolării, ermetizării, aclimatizării
– conceperea unor tehnici moderne de prognoză, diagnoză,
profilaxie
– utilizarea unor elemente de siguranţă, prevederea unor soluţii
tehnice rezistente la şocuri şi suprasarcini
– calificarea adecvată a personalului

6
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Factori care măresc fiabilitatea

• a2. factori care măresc posibilitatea de repunere
rapidă în funcţiune:
– asigurarea unor condiţii tehnice adecvate pentru reparare
– aprovizionarea promptă cu piese de schimb
– adoptarea unor metode moderne şi eficace de depistare a
defectelor
– pregătirea personalului desemnat pentru executarea
mentenanţei
– apelarea la tehnologii adecvate de reparare
– aplicarea standardizării şi tipizării
– conceperea unor sisteme automate de supraveghere a
parametrilor în exploatare

Factori care micsoreaza

fiabilitatea
• b1. factori obiectivi:
– acţiunea mediului (temperatură, umiditate, impurităţi etc.)
– regim inadecvat de funcţionare (şocuri, variaţii ale presiunii
uleiului, ungere necorespunzătoare etc.)
– sarcini dinamice pronunţate la pornire
– absenta soluţiilor tehnice eficiente împotriva vibraţiilor
– variaţia nepermisă a temperaturii de funcţionare
– uzura fizică avansată

7
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Factori care micsoreaza

fiabilitatea
• b2. factori subiectivi:
– suprasolicitări ale utilajului
– soluţii tehnice inadecvate, nefiabile
– condiţii reale de lucru necorespunzătoare
– soluţii neergonomice
– stare de dezinteres din partea personalului
– insuficienta pregătire de specialitate a personalului
– nerespectarea normelor privind întreţinerea
– nerespectarea tehnologiilor de reparare
– uzura morală.

• Mentenabilitate = o însuşire calitativă a

produselor considerată din punct de vedere
al întreţinerii şi reparării

• mentenabilitatea poate fi tratată sub două

aspecte:

–calitativ

–cantitativ

8
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• Calitativ → capacitatea sistemului de a

putea fi supravegheat, întreţinut şi reparat
într-o anumită perioadă de timp şi în
condiţii date

• Cantitativ → probabilitatea repunerii sale

în stare de funcţionare în limitele
specificate şi în condiţii date, atunci când
apare un defect

• Mentenanţa → ansamblul acţiunilor

tehnice şi organizatorice efectuate în
scopul menţinerii sau restabilirii unui
produs în starea de a-şi îndeplini funcţiile
specificate

• mentenanţa defineşte activităţile necesare

restabilirii bunei funcţionări ale unui produs
după ce acesta a suferit o cădere

9
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• Disponibilitatea → capacitatea unui

produs, sub aspectele combinate de
fiabilitate, mentenabilitate şi de organizare
a activităţilor de mentenanţă, de a-şi
îndeplini funcţia specificată la un moment
dat, sau într-un interval de timp dat

cost
disponibilitatea

fiabilitatea

mentenabilitatea

Nivelul calităţii

10
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Funcţia de fiabilitate, funcţia de defectare

• fiabilitatea = este probabilitatea P ca un produs să

funcționeze fără defectare, în intervalul (0, t), în
condiții determinate

• se notează cu R(t)
– (litera R vine de la denumirea in limba engleza - Reliability)

R (t )  P (T  t ), t0
• T = momentul în care se produce defectarea
produsului

Proprietăţile funcţiei de fiabilitate:

– funcţie continua, descrescatoare in timp si pozitiva pentru
orice t > 0

La momentul t = 0 se considera R(0) = 1 (produsul

nou se considera ca trebuie sa functioneze)

lim R( t )  0
t 

1 ≥ R(t) ≥ 0

11
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• Din relaţiile de mai sus rezultă că

funcţia de fiabilitate este
descrescătoare, de la valoarea 1
(pentru t = 0) la valoarea 0 (pentru
t → ∞), este pozitivă şi continuă
pentru tot intervalul de timp (0, ∞)

• funcţia de repartiţie F(t) sau functia de

defectare

F ( t )  P (T  t ), t  0

• se foloseşte atunci când se doreşte

determinarea probabilităţii ca sistemul să se
defecteze în intervalul de timp (0, t)

• funcţia de defectare sau nefiabilitatea

sistemului

12
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

• Probabilitatea ca un produs sa se
defecteze într-un interval de timp [a, b]
se poate calcula folosind una din
formulele:

• P(a ≤ T ≤ b) = F(b) – F(a)

• P(a ≤ T ≤ b) = R(a) – R(b)

R(t )  F ( t )  1
P(t
1
F(t

0.5

R(t
t

t 
F ( t )   f ( u )du R( t )   f ( u )du
0 t

f (t) = densitatea de probabilitate; f (t) = F’ (t)

13
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Rata (intensitatea) căderilor

(defectărilor)

• se noteaza cu z(t) sau λ(t)

• probabilitatea ca un element care a funcţionat fără

defecţiuni până în momentul t să se defecteze în
intervalul (t, t + Δt]

• se exprimă în 1/h (h-1)

• Reprezentarea grafică a funcţiei λ(t)

λ(t) Perioada Perioada de Perioada de

de rodaj funcţionare norma lă îmbătrânire

t
t1 t2
Figura 7.3. Funcţia empirică a ratei căderilor (“cadă de baie”)

1 2 3

14
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

1. perioada inițială sau de rodaj (0; t1)

- defecțiunile se datorează unor cauze necunoscute sau

doar ascunse, (erori de proiectare, deficiențe de
fabricație, ale controlului de calitate sau montajului, dar
eventual și deficiențe în proiectare ș.a.)

- intensitatea de defectare este ridicată, pentru că se

defectează elementele/componentele cele mai slabe,
însă intensitatea de defectare se micșorează rapid până
la un palier

- În mod obișnuit, evitarea unor astfel de situații la

beneficiar se obține prin executarea rodajului, înainte de
livrare și dare în exploatare.

2. perioada de maturitate, de viață utilă sau de

exploatare normal (t1; t2)

- frecvența defectărilor se menține aproximativ

constantă.

- defectările apar din cauza unor accidente sau

evoluții imprevizibile ale funcționării.

- perioada este în general mult mai mare decât

celelalte

- pentru creșterea duratei de viață în perioada de

maturitate se asigură efectuarea operațiunilor
de mentenanță prescrise (ungere, curățare etc.)

15
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

3. perioada finală (de îmbătrânire), sau

perioada defecțiunilor critice (catastrofale) (t2; …..)

- intensitatea și frecvența defectărilor crește rapid,

datorită unor uzuri inevitabile sau oboselii
materialelor.

- schimbările componentelor defecte și reparațiile

preventive ale elementelor uzate asigură deseori
evitarea apariției fenomenelor de defectare din
perioada a treia, care pot avea consecințe grave.

- În practică perioada finală nu este atinsă, datorită mai

ales uzurii morale, care conduce la scoaterea din
folosință înainte de această perioadă.

• perioada de funcţionare normală a graficului se

consideră λ(t) = λ = const.

• indicatorii de fiabilitate vor deveni:

R( t )  e  t
F ( t )  1  R( t )  1  e    t
 

16
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Media Timpilor de Bună Funcţionare

(MTBF)
(Mean Time Between Failures)

Interpretare în funcţie de natura produsului

analizat:

– în cazul produselor care nu se mai pot repara,

MTBF = media timpului de funcţionare până la
defectarea unică a produsului → MTTF -
Mean Time To Failure

Media Timpilor de Bună Funcţionare (MTBF)

– în cazul produselor care se pot repara şi în

urma reparaţiei, acestea îşi reiau funcţiile,
MTBF reprezintă:

• intervalul de timp scurs de la pornire până la prima

defectare → MTTFF Mean Time To First Failure

• media intervalelor de timp care încep odată cu

punerea în funcţiune a produsului reparat şi se
încheie cu o altă defectare = media timpilor scurşi
între diferitele defectări succesive MTBF, (Mean
Time Between Failure)

17
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Media Timpilor de Bună Funcţionare (MTBF)

λ(t) = λ = const.


t 1  t  1
MTBF   e dt   e 
 0 
0

Aplicaţie
Timpii de bună funcţionare (TBF) pentru un strung sunt dati mai jos:

1. 8400 h
2. 7800 h
3. 7900 h
4. 8250 h
5. 8425 h
6. 8800 h
7. 7800 h
8. 8150 h
9. 7950 h
10. 8550 h

Ştiind că rata căderilor este practic constantă, să se determine:

a) Rata căderilor;
b) Fiabilitatea sistemului dupa 6500 de ore de functionare.
c) Probabilitatea ca în decurs de 3500 de ore de funcţionare să se producă o
defecţiune;
d) Probabilitatea ca în intervalul [5000, 7500] ore să se producă o defecţiune.

18
CURS nr. 10 MC 27/04/2020

Redundanța sistemului
- reprezintă folosirea unor sisteme sau dispozitive de rezervă,
suplimentare, în scopul creșterii fiabilității sistemului.

- Redundanța se realizează prin folosirea de componente

adiționale, peste numărul normal necesar, pentru ca sist. să
funcționeze satisfăcător atunci când apar defecțiuni, aceste
componente adiționale preluând rolul funcțional al celor
defectate

- procedeul se aplică în cazurile în care repararea sistemului nu

este posibilă imediat după defectare: aeronautică, aerospatiala

- Repararea unui sistem în timpul funcționării sale fără

întreruperea funcției sale este posibilă numai pentru o
structură redundantă a acestuia, cu componente redundante
accesibile.

Există două tipuri de redundanță : activă și pasivă

• redundanța activa = toate componentele redundante

funcționează continuu, la același regim cu componentele
normale ale sistemului

• redundanța pasiva = componentele redundante sunt în

repaus și încep să funcționeze numai la nevoie, atunci când
una sau mai multe componente funcționale se defectează.
Redundanța pasivă mai este denumită redundanță de tip
stand-by (stand-by = de rezervă, auxiliar).
• Aplicarea tipului de redundanță depinde de starea critică a sistemului și de
consecințele unei defecțiuni majore. Ex.:
• un avion pentru a cărui bună funcționare este necesar ca două din trei
motoare să funcționeze, are toate motoarele în redundanță activă
• un computer folosește o sursă de alimentare (UPS) în redundanță
pasivă, pentru a asigura alimentarea atunci când alimentarea
principală se defectează

19