SACRIFICII RITUALE DE ANIMALE LA TRACO-GETO-DACI, DACII LIBERI SI DACO-ROMANI (SECOLELE. XI f. DE H—III D. H.) DE VALERIU SIRBU In acest studiu no ocuptim de sacrificiile rituale do animale, fenomen putin ennoscut in an- sambiul su, ce poate aduce noi contribufii 1a cunoastorea crodinfelor magico-religioase si mitolo- gice ale traco-goto-dacilor si daco-romanilor. In prima parte a studiului se discuté problemele pe care Ie implied aria lor de nispandire, contextele atheologice, starea scheletelor, speciile de ani Isle), inventaru), cronologia otigines ¢i somnificaia lor, peniri oa in a down parte sb fe priate catalogul deseopetiilor (impatit in patru secfiuni: A — ‘prima epock a fierului, B —a doua epoct a fiernlui (goto-daci), C — dacii liberi si D — daco- Somebihe anekele i tueiagia corespunzittoare. S.au avut in vedero toato categoriile de descoperiri din aceast perioada, clasificate pe trei tipuri de contexte arheologice : a) nectopole si morminte izolate. b) ageziti sic) complexe din afara ase- zirilor, atit pentru a avea o viziune de ansamblu asupra fenomenului de sacrificare ritual a ani- malelor, cit i pentru a surprinde somnificatiile lui deosebit. Informafia de care am dispus a fost inegali valotic, atét in privinfa eontextelor arheologice — unele din descoperiti sunt ine’ inedite sau incomplet publicate, cat xtizei zooarheologice, deoa- rece numai o parte din cle an beneficiat de analize de specialitate. Totusi, informatia este destul de bogati gi variat& pentruo primi incercare de sintezi caro si aibi ‘in vedlero fundamentarea, cireum- sorjerea gi sosizarea semnificafiilor fonomenului si s% reflecte un anume stadiu ‘de cerectare a problemei Procentul redus pe care jl ocupt ofrandele incinerate in economia studiului nostru probabil c& mu roflectis 0 situatie istoric’ realX, ci doar un stadiu de oxpertiz’ ; oftandele incinerate pot: fi depistate cu cortitudine numai de zooarheologi, pe cfind oftandele neincinerate pot fi sesizate si de arheo- ogi (@ar un anume procent de incorlitudine asupra spociei txebuie avut in vedere gi in acest caz). ‘De asemenea, va ttebui si preciziim confinutul nofiunilor de sacrificiu, ofrand’ si inhumare pontra a avea un limbaj comun intr-un domeniu atat de complex si controversat. Nofiunea de sa- crificiu — ca ritual de consacrate a ofrandei oferite — esto cea mai cuprinziitoare, ea desemnind uci dotea unui animal pentru a fi oferit — introg sau parfial — zeilor, oroilor sau defunefilor. Dupit sacri ficare animalul poate fi incinerat sau nu, iar acest fapt ne poate da uncle indicalii asupra destina- tarului ofrandei. Sacrificiul se cfectua do citre preot, ca reprezentat al comunitafii, care-1 insofea eu cuvintelo sacramentale. Dac animalul este depus intreg, ol poate fi considerat fio ,ineotitor”” al defunctulni, fie ofrandi: do carne — in funetio de prevenfa sau absenfa speciei. respective din al mentafia eurentit si do atributele religioase si mitologico documentato si prin alto eatogorii de izvoare. Dack sunt pirfi do animal esto cvident vorba de ofrandi de carne. De inhumare ritual poate fi vorba numai in cazul unor animale depuse intregi si in anumite contexte atheologice elici, ‘altfel pot fi simple hoituri. Tot aici pot fi ineadrate si uncle cazuri deosebite de inhumare a capetelor de animale, Sacrificarea, urmati de inhumarea, ineinerarea sau cousumarea rituals — in intregime sau parfiali: — a animalului este un fenomen larg rispdndit in antichitate, fie ed este vorba de popula} fle ,barbare” (traci, scifi, colli, germani ete.) sau de civilizafiile Orientului si Iumea_greco-romani Informatiile scrise transmise de autorii antici, inscripfiile, iconografia si descoperirile arheologice sunt tot atfiten dovezi convingiitoare ; fenomenul esto intalnit si la populafiile “primitive” din diverse zone ale lumii studiate de antropologi si ctnografi sau menfionat de cilfitori (M. Bliade 1965, 1981, 1986, J. G. Frazer 1980, J. Prieur 1988, Gifts to the Gods 1987). Apreciem e% nu putem vorbi de morminte propriu-zise de animale, deoatece niedieri in arcalul traco-getic si daco-roman n-au fost Gescoperite numai necropole de animale (cum exist, de exemplu in Bgipt — de tauri, erocodili, sbi Prieur 1988, p. 42—44), ele fiind intotdeauna numai in necropolo gi morminte izolate umane saul in contexte nefunerare (agezitri, complexe de cult ete.). Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 87-120VALERIU SIRBU *0 VALERIU SIRBUS ANERA NRT NECROPOLE SI “TF [Commie prow Gaeta orscoveman,| exerovane] | sowteruwn he TanUraq ie fncine aaa] aI s nt] voceusrarea [io Fe cortex # z ele 2 2/3) 8/518) S/S] | 21518] hele] 1 sie] s]2]§ sl ied ca TT arignion 7 [anemia 3 PBUGEEC fe-pcama wie Bvent a eemetw fo [anmicen sal {tf Titer i LOVEE — fa EUGIESTE ir [tocostenr or 3 soroRU o€ crete Ics Anexa 1. Tabel sinoptie cu sactifiel de antimale5 SACRIPICH RITUALE DE ANIMALE MORMINTE IZOLATE . 3 | | cxonpiocme = S| | seco. sfsfeful jee] 2] 3 Fo lel te a FPA xine e vicvie® xe Len waiter, Whe, Wee. Ther Wien, Wien Io Len Toliten ilies. deseoperite tn neeropole sf morminte izolateANEXANR.2 x. ASEZARI TD] [ae ram rr ssscopenan | |paoeion woke | [scuarsowr te he Fo) exenouase i} LOCALITATEA e tf compu ARSE Locum CHOPT TEPRECIEATE TaOPT Gaorr THTUAL_OF APERIRE ‘vat Rectangulacd Tear patra scapiiah eretongular8 aap fr [esresis FIDE reve fesaousant i RAD fc [ascnmae cI Yet FSCO Cones [CL fasion, Sous HetT|Cu [cera ns CI [cevarent [ss CI Iewianoat os Keucom an ist im orvicr [cs qd loons, | im gepenoenya ne Kl iwiacieniest (oy Cd Paina Tai] im is POPesTT ca qd i ysuMTe se I fesonescon gt 4 sues ICE ka | Temes i A 7 Loucunesif_rrater Ffoucurests 1 (4 efescie a 7 [Sfuesi@ ey CI fe [eats a is 7 [poyena -ovvces_6c I stoxnicew ha + [imisOARA im a jyoens a CI pe [zacau z CI Tee ie] Hi AE a ‘Anexa 2. Tabel sinoptic eu sucriiet. srccit be avinaie sl] = || | eff econocosta a2) | |g 7 r1|° ele} Iwistetvy F1S1a Sette] Sal 13 leelel (21) | 2 2|2| 2) 3) ets} z} 812) 12/5/31 |2 21 [2/4] | 2 ES EEEEERE ME KES BREE oe oie U-libe.o, ielile-« i=in Ie ilhe- re Ue. Ucilew Tien, [itive.n Uwe I-Ie f=] Ce dle animate descoparite In ogez8H4 vaunnw sinou anal og COMPLEXE OE CULT SI rm TE exenPuene| Nc] LOCALITATEA 7 a frouea fe fur TATA Emago i ucuResTI 107 utuneasCa Fin canjestT rm TonceRseat iz iar osTeo7a CRSULT He = Anexa 3. Tabel sinopti eu snesifiit de anime descoperite I. ARIA DE RASPANDIRD. Dupk cum se observa (fig. 1 — 2) aria de rispindire a aces. tor descoperiti euprinde aproape intreg teritorinl loenit de traco-geto-daci, eu evidente diferentieri zonale pe animite secvénfe.cronologice ce par si reflecte, in ansambhu, mai degrabi, un stadin Al cercetirit decat o realitate istoriek. Desi numfrul de localitati — 63, si dé exemplare — peste 250, mu este prea mare pentrn acest interval de timp, totusi existenfa, si persistenfa, sacrificiilor si ofran- Gelor de carne sunt evidente pe parcursul intregii perioade analizate. Pe ansamblu, se constatd tn num mai mare de deseoperiti in Moldova dintre Siret si Prut, in Doprogea, in’ vestul Mun- tenief si ostul Oltenici, ea 5m vestul Transilvaniel, si mult mai rare in esti!’ Muntenici (Campin Ro- mini), in zona pruto-nistriany, in yestul Oltenici, estul ‘Transilvaniei si la vest de Muntii Apuseni (ig. 1'— 2). In privinfa tiputilor de complexe in care au fost descoperite, ea si @ speciilor de ani- mile, se Temated neceasi generali rispindire ‘pe intreg arealul studiat, I, CONTEXTN ARHBOLOGICR. S-au descoperit in variate categorii_de monumente arheologice : a) in necropole si morminte izolate — 108 exeimplare ; b) in daeae si ageaiti mai mici — 77 exemplare; ¢) in complexe din -afara ageziirilor — 28 exemplate (plus descoperirile eu numir ne- precizat de animale). Este-cazul si precizim inci, de acum — Inert-ce va fi -valabil si pentra vi itoarele statistic: ale studiului — e& pentru multe descoperiti n-am avut la dispozifie numiirul exact al exemplarelor, cen ce ir°fi putut evidentia alte proportii si comparatii (de ex. — In Confesti, unde s-au identificat citea 3400"Ue fragmente de oase arse de animale de 1a 6—7 specii, este clat ci mu mirul exemplarelor a fost de elteva zeci). Locul de depunere este, de asemenea, divers: a) in sau printre morminte — 108 exemplare ; ») im locuinje, sub sau ling’ vetve — 13 exemplare; ¢) in gropi din aseziri — 63 exemplare; d) in complexe cu inhumiri umane — 13 exemplare ;¢) in gropi izolate din afara. ageziilor — 8 exemplare; 4) in complexe rituale din afara ageziinlor ~ la Contesti, Gherisoni i Budurcasea, eiteva zeci de exemplare (Anexele 1 — 3). Forma gropilor este predominant cireulari, restul find ovale sau rectangulare (Anexele 2 — 3). 4m cazul ofmandelor neineinerate din morminte, animalele au fost dopuse fie in gropi obignuite° SACRIFICI RITUALE DE ANIMALE, 95 GROPI IZOLATE SPECI OF ANIA < | | cwuauosta a}| = S| | secoue elo} In lste|v) 124°) 31318| <]-/ae] fa iS somplexé de eult st opi izlate dla afara agezsior. (Peretu), fic s-n-coustruit o camer’ separatd (Agighiol), ia-animaleie sunt fie depuse impreun’ ou onimenit'(Peretu), fie separat (Agighiol, Peretu, Zinhicea). In schimb, dach ofrandele sunt. incinerate, cle se afli, de reguli, in'aceéasi urni en defunctul. : Animaleie neineinerate, ‘ce apar in toate categoriilé de complexe enumerate, au fost. depuse fie pe fundul gropilor, fie putin’ mai sus; dack au, fost mai multe exemplare, uneori sunt la ace lagi nivel, alteori In adincimi ‘diferite. Umplutura gropii este, miai rar, constituita din pimantul cutat seo! li slipare, cei, im maren, majoritate 2 eazurilor, are’aspect menajer : resturi ale focului (conngi, efirbune, fragmente de vette), oase de In alte animale, fragmente ecramiee ete. Uneori sche, letele ‘tn fost giisite intre'stratiiti de cenusi, alteori sunt acoperite de fagmente eeramice sau in- conjurate de piette, De obicei s-a depus cite un singur animal, mai rar ete doud si foarte rar edte tref (Orlea, Sura Mick) si imal intr-un singur caz ete patru (Ciscioarele — Coinen 11), cinei (Peretu) sau gapte (Budureasca). Ar mai fi de semmialat si arderea: giopilor in ageirile dacilor Tiberi de la Bucuresti — Militari, Cieir, Poiana-Duleesti, ‘Timisoara, Stolniceni, ca si complexul de la” ferma romani de la Telifa — straturi de projectile deasupra cainelui, “Animale incinerate au fost identificate, in schimb, nproape numai in iecropole gi in complexul do la Confesti. Excepfiile le reprezint% doar descoperirile din locuinfele de la Mingizitesti — nmi ‘en resturile cineraré ale unei femef si a uoei pisiri — gi dela. Citum — inti-o alveolare, oase incinerate de adulti si neincinerate de eal (D. Nicolacseit-Plopsor, W. Wolski 1975, p. 139, ©. Stoica 1984, p. 188-144), $i in cazul ofrandelor incinerate din morminté, de obicei s-aw identificat resturi de la 6 'singur’ specie de animal, rar cite douii gi foarte rar mai multe — de Iu, In Ferigile trei gi In Tigveni patru (in TS M10 — ovieaprin, pore, bou gi cal, de la mulfi indivizi din acceasi specie). Cu tottl unick riméne, deocamdati, descoperiren de:ln Confesti, unde au fost incinerate citeva zeci de-nnimale de In 6'— 7 speci IIL: STAREA SCHELETELOR. a). Ofrande neincinévate. In descoperirile Ja care am avut date exacte despre starea scheletelor s-n putut constata el majoritatea (68%) au fost depuse intregi,% VALERIU SIRBU a0 observiindn-se ins procentaje diferite pe epoci, contexte arheologice si specit de animale (Anexele 1 — 3). Astiel, edinit sunt in majoritatea eazuritor depnsi (927%), din 41 de exemplare, 38 aveau scheletele complete si doar in 2 cazuri s-an gisit eranii si mumai th singur sehelet £41 cap. In privinta cailor, procentul celor depusi intregi (peste 46%) este: destul de-ridieat, insumind 21 exemplare, apoi cap si picioaro — 9 cazuri, capete in 12 eamui, numai picioare — 3 eazuri. Ta bovine, din 10 exeimplare, 6 sunt intregi (60%), iar in rest ite un exemplar decapitat, numai capul si picionrele, apoi numai’ caput, iar de In ultimtl numai oase posteraniene. La porcine’ din 16 exem. pplare, in 10 eazuti animalele au fost depuse intregi (62,5%), far in 6 situafii numai eapal sau maxi nucle. La ovieaprine — din 13 cazuri — in 9 din ele an fost depuse animale intregi (70%), iar in rest pirfi din cap si corp. Tepurii an fost depast intregi — 6 exemplare, ca de altfel st pasdrife — 2 exem= pla d). Ofrande incinerate, La ofrandele incinerate observafii, detaliate se pot face numai acolo unde mi existat analize zoontheologice. De exemplu, In Confesti aproape in totalitate fragmentele de oase provin de In menibre — 3.360’ din 3.400 — een ee ilustrenzi evident 0 selecfie a piifilor Pe ansambltt, deci, numirul de exemplate neincinerate este mult mai mare — 150, tati de Gar, asa cum am mai spus deja, raportul acesta pare a reflecta mai’ degrabi un stadiu de exportizi dest 0 sitnatie obieeti: IV. SPECI DE ANIMALE. $-n descoperit un evantai larg de specii de animale — 10, Jn care s-ar putea adiuga gi alfele, incluse deocamdat’ In neidentificate, de talii diferite, aproape in totalitate domestice (In sfilbatiee sau identificat doar -trei ciprioare — dow incinerate la igvent sitmna inhumatt la Sura Mies, apoi o vulpe In Cisefoarele — ,,Coinea IT”, plus un nu- incinerate, 1a Contest). Cabatinele, en 45 de exemplare — ‘deci peste 21% din to- tal — predomina evident, din care 41 sunt neineinerate (19 intregi si donr-4 incinerate). Pe’ contexte arheologice, 24 exemplate provin din necropole gi morminte izolate, 12 din asezivi si 9 din ‘complexe din. afara agezitilor. Pe epoei istorice repartitia este urmiitoarea : prima epoci a fierului — 3 exemplare, geto-daci — 41 exemplare, jar In dacii liberi — doar un exemplar! Caninele — 41 exemplare, deci peste 19%, din eare 5 deseoperite in necropole, 34 in ageziri, 2 in gropi din afar ayezinilor, ‘toate neincinerate ; 20 aparfin epoeii goto-daciee, 20 ‘provin din agezivile dacilor liberi si unul din inferiorul unei ferme romane (Telifa, seeolul IV d. H.2). Apare in toate tipurile de complexe arhicologice, cu exeoptin gropilor de cult’ eu schelete umane. Ovicaprinele — 25 exemplare (aproape 12%), 12 nein- Ginerate si 13 incinerate; 15 descoperite in necropole, 7 in agersiri si 3 in afara asezivilor (tofi in- Aivizil ineinera{i provin din_necropole) ; 11 indivizi aparfin primef epoci a fierului, 12— epoefi geto- dacico si numai 2 provin din agezttile’ dacilor liberi, Bovinele — 19 indivizi (9%), 11. neincinerafi i 8 incinerati; 13 provin din necropole, 4 din asexiri si 2 din afara agezinilor; 8’ provin din prima epoci a fierului, 8 de epoed geto-daciei, 3 de Ia dacii liberi., Porcinele —17_indivizi (8%), 16 ne- ineinerafi gi doar unul incinerat ; 9 provin din gropi si complexe din-afara ayezinilor (8 de tx Oriea ! 7 din ageziri si doar unul into neeropoli ; 3 din prima epock a fierulni, 13 din La ‘Tene 3i unul dintr-o agezare a dacilor liberi (Zalin). Pasdri — 25 exemplare (11,4%), 23 incinerate si doar 2 neincinerate; 16 aparfin primei epoci a fiorului, 5 periondei geto-dacice si cate dow dintr-o necro- pol a dac ‘abiira-Moldoveni) si alta daco-romanii (Locusteni) ; 22 provin din neeropole, 2 din aseziri si una din complesul de la Orlea. Tepuride — 6 exemplare (cites 2,9%) provin din age- goto-dlacied de Ia Ciseioarele — Coinea If si din agezarea dacilor liberi de ia Poiana-Duleesti Speciile neidentificate — 31 exemplare (14,5%) — reprezinti. um procent destul de ridicat, reparti- Hi perioada cereetati, sambln, putem mentiona persistenta ofrandelor de care din, aproape toate speciile, menfionate, evident cu uncle decalaje de aparitie si disparitie. De asemenea, continu si fie fo- Josite ambele moduri de ,oferti” a animalelor sacrifieate — incineraren sa nu, dar eu uncle di- ferentieri sexmnifieative, ce’ vor fi discutate in finalul Ineviaii, Acum ne rezumim la observatin ei cele dou specii majoritare — cabatinete si eaninele, ee reprezinti 40% din total, nu sunt, in. general, incinerate, efinii fink exceptio, inr caii doar 9%. De asemenca, este de mentionat si faptul eh dack Ia ofrandele incinerate din prima epoci a fieruhit constatim mai multe specii depuse impreuni — ex. Ja Ferigile sf Tigveni, numirul lor seade spre finahul epoeii fierului, cid putem vorbi de o anume selectivitate (excepfie Confesti), pe cind in cadrul inhumirilor. procesnl este invers, varietaten si mumniirnl speciilor ereste. V. INVENTAR ; OFRANDE, Piese de harnasament s-au descoperit In enii inhumafi'in_ mor- mintele tumulare de Ia Agighiol, Givani si Zimnicea, in tumulul de incineratie de la Cugir sau in agezaren de la Ciscioarele, vase intregi in gropile eu etini, cai si oi de la Ciscioarele, Divici, Poiana, Popesti, Poiana-Dulcesti, ‘uleea gi Udeni, Prezenta acestor reeipiente ceramice intregi ar pute su gern $i depmerea unor oftande de hrand si de alti naturi, Cu totul excepfional este inventarul de arie, podoabe xi piese de harnagament descoperit la Confesti. Tot un tip de oftande pot fi considerateLR ey SACHIFICH RITUALE DE: ANIMALE + + oPige3! Inhumseide ext» Y2-4, Zimieea (ups A. D. Mlexamdreseu).VALERIU SIRBU Fig. 4. Tohumde de elint 1, Mitsuru ; 2 5, Poiana — Duleeyti dupa Gh. Bich),SACRIFICH RITUALE DE. ANIMALE, °9 _ Reigns a Fig. Inhumdti de etinl: 1 —3, Stotuiceni (dupa Gh. Bichie); 4 — 5, CueorBal (dupa $, Teodor).100 VALERIU SIRBU “ Fig. 6, Intwunei de jepori: 1 —4, sedi (2, 5) de 1a Poiana Dulecst-(tups Gh. Bichie)1% SACRIFICH RITUALE’ DE: ANIMALI Fig. 7. Inhumsei de eapete de ai Ja Budureasea (dupa V. Teodorescu)VALERIU SIRBU ‘osop) .anmanyon Bang! oqassossey9 et atFg. 10, Inhuinar de eal; caine 51 pore ia Gsioarcle “Cain Savile Hotarului" (foto).SACKIFIGH RITUALE DE ANIMALE Fig. 11. Inhumel de ein 19 Ostrov Corbutok,106, VALERIU SIRBU ™ funduri, depuse in uncle gropi dea- si vaselor sparte in sift: sau fragmentele de vase — de obi supra cadavrelor. YI. CRONOLOGIA. O constatare general este prezenta si persistentia saerificiilor de ani- male pe toati perioada analizati, cu unele trisituri specifice in functie de secvenfe cronologice, e atheologice si specii de ahimale. Pentru prima epoci a fierului sunt descoperiti in 11 local nd 44 de animale, 14 neincinerate 1 30 incinerate, din 7 specti, lipsind edinii, iepurii si caprele cu o predominare evident a pitsitilor (16 exemplare). In cea de-a doua epoct% a fierului Sunt cele mai numeroase descoperiti, pe aproape intreg arealul studiat, euprinaind 35 de localitifi, 140 de animale, 90 neincinerate si 30 incinerate, provenind de la 9 specii, predominind cai — ou 41 exemplare si efinii eu 20 exemplare, apoi ovicaprinele — 12 exemplare si poreinele — 13 exemplare. Pentru cacti liberi, desi numirul de localititi mu este prea mare — 13, ele se repartizeazi in aproape toate zonele studinte, cuprinzind 42 de animale, toate neincinerate (unde existi: preciziri) si desi numiirul de specii este mare — 7, predominarea ctinilor este evident — 20 exemplare, deci aproape 48%, Pentrn : 4 localititi, 17 animale, din care 13 iheinerate si 4 neineinerate, dar fiind eX in 13 eazuti ma s-a precizat specia, orice aprecieri ar fi neconeindente. VIL. ORIGINEA. Sacriticiile si ofrandele de animale constituie un fenomen larg rispindit Ja popoatele antice, cle reflectind mentalitfifi si practici existonte in amumite stadit de dezvoltai a vielii lor spitituale, De asemenea, aveste practici sunt documentate si pe teritoriul Roméniei din neolitic xi vor continua sk persiste in epoca bronzului, din cadrul cirora vom. prezenta suc~ cint doar eiteva pentru a puncta porsistenfa fenomenului, Astfel, Hing’ scheletele umane, unele cu urme evidente de snerificii, descoperite in agezarea apartinind culturii Cucuteni A—B de Ja ‘Traian (jud. Neamg) s-aw descoperit maxitare si oase de vifel, pore, ovicaprin, castor, cochilii de melei si alte specii nedeterminate; in. plus, intt-o groapi ritual eraw oase si maxilare de bovine miei, pore, onic, capris xi cochilit de melei ispandite pe o zona circular (D. Nicolaescu-Plopsor, W. Woleki 1975, p. 113—118). La Doboseni (jud. Mures) intr-o groapi eu material ceramic aparfinind culturit Ariusd sa inhumat 0 oaie intreag, eu urme de seetionare, agozati pe un strat de pietris de niu (G. cai, St. Ferenczi 1904, p. 49-50), Pentru epoca bronzului vom aminti iataisi doar citeva descoperi necropola de ineinerafie de la Cima, la 5 morminte,numai de adolescenfi si maturi, sa depus ofrandi de carne (D. Nicolaeseu-Plopsor 1961, p. 373); In Balotesti (jud. Vrancea), intr-un mormént tumular de inhuniatie, din bronztl timpuriu, deasupra defunctului sa inhumat'o eiiprioar’ (informafii V, Bobi); le Lipuy si Libotin (jud, Maramures), intt-o serie de complexe, probabil de caracter fu: nerar, sunt oase de cal, pore, ovieaprine, bovider, pisiri si cerh (C. Kacsé 1990, p. 90-91), iar la Oavfa (jud. Maramures), intr-o incinta sacri situata pe varful unui deal, sunt gropi cu evidente sa- sactificit umane xi de animale — cai, bovine, ehini, ovicaprine (informatit 0. Kacs6) ; la Otomani — cult Otomani (jud. Bihor), Mngt o petsoan‘t’ adultd, inhumati, s-a gisit un craniu de cline (D. Nicolacseu-Plopyor,, W. Wolski 1975, p. 131). In stafia de cale ferati Kobilnia (raion Sold negli — Rep. Moldova) +a descoperit in 1987 un complex foarte interesant : sub un cenusat al cul- turii Nowa, in ficeare din cele patra puncte eardinale s-au glsit cite dow eranii de bovine eu botul spre mijloe (deci 8 capete), iar in nord-estul cenusarului se aflau dows schelete de bovine fir oe (de find cra niu, cu gitul indreptat tob spre eentru (informatii O. Levifchi-Chisiniu). Date fiind, pe de-o parte, vechimea avestor practic’ de sacrificare si ofrandi in spafiul carpato-danubiano-pontie, iar, pe de alta, rispindiren acestora Ia o serie de popoare, credem ci @ mai insista despre ,originea” lor— stric- fo sensu — ne apare un efort inutil, Atenfia noastr’t trebuie, in primul rind, indreptati spre sta- bilivea tnisiturilor specitice ale sacrificilor si ofrandelor de ‘carne documentate la traco-geto-daci, Gacii liberi si daco-romani, fuiisituri_ care si. particularizeze fenomenul in mozaicul descoperitilor contemporane lor. In acest sens, mai intAi vom prezenta aici alte categorii de sacrificit si ofrande de animale documentate si la alte populafii de pe teritoriul Romanici, iar in capitolul privind semnifi- cafia lor, ne vom referi si In alte popoare antice. Vii controverse continud si persiste inet asupra grupului compact de inhumati—de tip brud — de pe Muresul mijlocin (V. Vasiliev 1980, B. Moscalu 1981, Al. Vulpe 1983), pe care Si-l aducem si noi acum in diseu{ie numai sub aspectul ofrandelor de carne. Trisiturile specifiee ale ofrandelor de carne ale grupului de tip Ciumbrud, stabilite de V. Vasiliev (1980, p. 50—53), sunt 2) constituie un element ritual caracteristic — media pe sase necropole cercetate sistematic a dat un procent de 73% ; b) sunt prezente att la barbafi sifemei, et sila copii; ¢) ofranda este depust a sud de schelet, pe acceasi parte cu vasele, in vase sau ditect pe piimant; d) obiceiul dea pune cite un cufit curb; e) freeven{a speciilor : ovicaprinele, majoritare, predomini Ja femei, pe cind bovineleapar freeventla bixbati jf) proportia eu totul nesemnificativaa vanatului. Putem conchide, deci, ch oftandele de carne existente la acest grup sunt net distincte de cele coustatate la traco-2 SAGRIFICI RITUALE DE. ANIMAL 107 i din gecolele VI— V i. de H., tinua nici in epoca posterioari lor. Privitor la tumulii de la Histria, mai intai P. Alexandres derat ca apar(iniind aristocratiei tracice, iar mai recent (1988), triene. Oricum, prin trisiturile lor specifice, sacri in mod clar fa{f de neeropolele atribuite r-ringuri si marele numir de cai x descoperirile de Ia Budureasea si Gh morminte — fi pede alti parte, ei ele, in trisiiturile lor speeifiee, nu vor con- (1960, p. 273 — 280) -a_consi- clini a-i atvibui aristocratic’ his- ile umane si de animale de a rtiewlari- mod cert traco-getilor din acea epoes. Prin forma, ficati, tumnlii_de Ia Histrin xe pot asocin doar ew. eni, dar cum in ultimele dou cazuti my este vorba de id, de asemenea, si sacrificiile umane — este evident ct si semnificatia lor era intele seitice din zona extracarpatics a Romaniei con{in deseori ofrande de rfi de animale, mai ales hovidee gi cai, uncori asvciate eu un cutit (V. Sirbu 1983, p. 25, 365 M, Irimia, p. 64-83). Ofrande de carne, depuse atit. sub formi de parti de corp de mistreti, bovine si porei domes of de mistrot intregi, se intaese in necropolele celtics din ‘Transilvania (1, Németi 1988, p. 4973), In mai — de ex. Ia Ciurea (jud. Iasi), Lozna — ,dihicine” (jud. Roto, 5, fig. 5/2) sau Ulmi (R. Moldova) (M. Romanovskaja L987, p. 212), deat in Jocuinte sau in gropi dintrelocuin{e. In mormintele sarmatice de pe teritoriul (ji tifieat uneori ofrande de carne, dar numai sub forma wnor piirti din animale (Gh, Bichir 1977, p. 167 — 197). In cultura numitia ,,tumulilor earpati hordul Moldovel, datata intre mijlocul xecolulut III — xecolul TV d. H1,, cc coabiteani cu d: sau descoperit numeroase ofrande de carne, in mares lor majoritate incinerate — provenind de la eai (ecle mai mumeroase), apoi de la oviea pisiri, porei, bovine si edine (un singur eaz) (VY. Mihailexeu-Birliba 1980, p. 181-207, N. Mivifoiu, MM. Sl Udresen 1980, p. 205—220). Deci, reiexe fiir indoial de de carne eran practicate de toate Iatii, dar en trisituni xpecifice, eare le dist 1od clar de cele practieate de traco-x daciilih jmiauo traditie indchngata in spatiul earpato- saan pontic, i din ncolitic, Bvident, mu putem si negim orice fel de influente ale ae populatii asupra Unscongetostne lor, care se pot distinge, eventual, in frecven{a unor animale sau i i in anunfite zone geogratice si scevente cronologiee, dar nu ele aut fost factorul ain ani) (8. Teodor 19 sxle popu determinant, NIL. SEMNIFICATIA. Treeind aiile tor se intimping dificult ente, att dato sladiuluide cereetare, Orieum, sacrificarea ritual a animalelor in epoca analizat de argumente si dovezi certe. Inhumarea ritual a unor ie este in a a dovedita atat de contestele arheologice — depune vine, de obic in gropi special amenajate, alteori in/saw_ printre morminte, umiplutarii gtopilor — agezarea animalelor pejsau intre straturi de const, pla coramice sit depunerea unor vase intregi sau sparte fn siti, de inven otrandele depuse ete. Dutem aeecpla ipotezs e8 uucle animale aubstituiay pe allele de ox. x¢ inhumau ania de tale miei pentru a face economie de carne, din dou motiv aves atributele sale ms gico-religioase precise xi putea fi dispuse mamai peti al talie de obieeé caput Si extremitiiile picioarelor, asa cum de altfel sa procedat uncori la bovine xi calmline (.Anexele ine, 2 efirui folosite {ia curenta nu poate fi demonstra nde Ta dalele obie« ‘Trebnie relevat si faptul eX, pins in prevent, mu ennoastem niet o inluameare animal Dobrogen rom tei), nici din Provineia Dacia, situatie care poate-fi pust pe xeama insnficien(el cercetiirilor. De notat, totus, eX sau ce Aaco-roniane pentru a trage conchuaii ferme, en abate n “it dupa et menea deseoperiti apar in fosta prov reank — Stolniceni, Timisoara, Zalfiu (probabil, insi ed ele apartin wnor daci liberi pAtrungt © alti observatie care se impune este, deocamd sigure in Heastile de cult. ofieiale” (sanetuare, el: dista — Decebal, Evident, aceasta nu inseamni ci aiet nut xe puteat sacrifiea animale ew prilejul di- feritetor vituahuri (min wsoarele” de andezit de la Gridistea Muncelului ar sugert sacrifieiul— qo te oument sau animate) dar deoeamaatt nn aispunein de dover canerete (fie ef eran, eonsumate, fie depuse in alte locuri). De asemenea, nu poate fi Inatit in consideratie nic ipoteza ci sac animale le inlocuiese pe cele untae, deoarece, pe de-o parte, fenomenul nt este, eu excepia etd cazuti partienlare, prezent nici kt alte popoare (4. Prieur 1988, p. 182) gi, pe de ali parte, saerifi de oameni si animale cooxista sila geto-daci cel putin pe pareursul see. VTi. de He — Td. Hy de descoperiti arhcologice (V. Sitbu 1985, p. 91108 311986, p. 39— i nici ain ren mai Ten absidii, allare decorate) din epoca Bure.108 BRIU-SIRBU + = o> 2 nalelor poate fi ffientat pentru zei, exoi xt mor{t mostinfi religioasii, Sncrifiearea unt ani exprina diverse sentimente: a) supmnere inainte puterii div cea zeul, atanet edind fidelii consuma o parte din hraina oferilit zeilor, Tui gi consamului citnii, animalul devine un mediator intre om si diviuitate (J. Prieur 1988, p.-170). Omiul reetnoaste suveranitaten diving asupra tuturor Iuerutilor si ofranda m-este deedt.una din for- mele ei de restituire; sacrificarea unui animal este wi dax—donatoral se priveazi de o parte: din rans pentru a obfine favorurile divinitifi, ol asteptind un. contraservichu, Sacrificinl este garantat fit de termenii saeramentali, fixafi prin rituri sl obieeiur, ultul animalclor xe pot distinge urmiitoarele yariante : a) adorarea animalului_instish )animalul ea intruchipare a zoului, ¢) animahul ea atribut al zeuluis d) animalul ea mesagcer st vehieut al zeului, e) animalul ca ofrandit de earne oferits zeului, £) animalul ca insofitor al-defunctului (6roi- zat),g)animalul ca ohandialimentari pentru defuneti.. J. Prieur(1988,p. 175) apreciaza et sacni- ficial animahutui mistumatea efirnil se adreseaz divinititilor eorulni, ye eénd sacrifieiul fit hanchet se refers la divinititile pAmantului sau la defuneti si atunei vietina este fie total arst, fie Ingropata sau dep i De reguiti, xe prefers animale domestiee’ devarece: cele sil- Datice sunt considerate impure”, fapt ilustrat si "de descoperitile din aria ‘traco-geto-dacilor — aproapein totalitate, incinerate sau neincinerate, animalele aparfindnd unor specit domestice (Ane- xelo 18). Acum, dup analizarea datelor obiective ale descoperitilor gi’ prezenitatea unor date teo- retice din istoria religiilor privitoare la acest fenomen; vom incerea sit depistiim care amume din acesto cxedin{e si obiceiuri sunt practicate de traco-geto-daci, dacii liberi si daco-romani, privite in ansam- blul reprezentivilor animaliere de pe variate categorii de piese si comparativ eu alte popoare cont tempornne. In depistaren semnificafiilor sacrificiilor si ofrandelor deanimaloam avut in vedere cinei clomente principale : contextele arheologice, inhumarea sau incinerarea, starea schelctelor, simbolismul speciei si procentul prezenfei san absenfa lor din alimentafia profand. Li ononn-pe acesti I pentru ei este un dar ce ie; b) reeunostin(z; ¢) comunimnea prin interniediul -sacrifietu- Sacrifigarea an forme principale de re 2). NBOROPOLN. In necropol inale — 62 incinerate si 46 neineinerate, de care il ocupi acest tip de monument in fenomenul aeum Jor animnlele pot fi considerate fie ,,insofitori” ai defunetilor, fie ofran practicate pentru defuneti si modul de tratare al. animalelor sacrificate sunt identice, fie e% este vorba de initumiii — Prijent, Agighiol, Givani, Peretu san de incineriii — Rerigile, Tigveni, Cugir ; altcori, defimefii pentru care s-av efectuat sacrificille sunt, ineinerafi, iar animalele iubumate (Zim- nicea).' Apreciem edi in toate eamurile unde este Yorba de piir{i de animale nu poate fi vorba deeit de ofrand® alimentani, ea de altfel si in mare majoritate & cazurilor unde animalele sunt depuse in- tregi — cu exceptia eailor si edinilor — , deoarece sunt aproape in totalitate numai animale domes- fice, folosite in mod curent in alimentatie, De cele mai multe ori ofrandele incinerate. sunt depuse Aeeeasi wns eu defunetul ; exists eazuri cind atat inhuminile (ex. Zimnicea), edt si incineriirile (ex., Tigveni j,M. 10”) de animale s-an depus printre morminte. Pe anumite epoci se pot observa unele conexiunt intre varsia, sexul si statutul social al defunetului si xpeciile de animale depuse (ex, calul sicdineleaparen precidere in mormintele aristoeratice), dar este inci dificil de preeizat, po ansamblu, existen{a nor nornie rituale fixe datoriti procentului redus de expertize antropologice si zooarheo- logice. Citeodat, in acclasi mormint, intitnin moduti diferite de depuncre a animalelor (ex., Peretu : cap ai picioare de cal, tei ctini — day unul en eraniul spart! — , si o vaek agezate intregi in gropi diferite). Oricum, fa(% de multe popoare (ex., scifi, celfii) numirul animalelor saerifieate si depuse in tmormintele traco-geto-dacice este mai redus. Caii, insumand 24 de_exemplare — 20 neincinerati, din care 15 au fost depusi intregi capul i parti din corp, iar infr-un eaz. numai o parte din’picior — s-au deseoperit doar in morini tele unor aristocra{i-rizboinici (Agighiol, Givani, Peretu, Zimnicea, Ferigile, ‘Nigveni si Cugit). Dupa im se eunonste, calul, ed fidel ausiliay al rizboinicului, ” a jueat um rol important sf in eeremoniile pe care aristocrafia le-a adus mortilor sii, Animal fumerar si_psihopomp prin excelen{i, ealul Auce cadavrul in ,lumea de dincolo”, ol reali ruptura de nivel", treecrea din lumen de aici in cealalti lume’ (M. Eliade 1986, p. 364). Inhumirile de cai’ sunt larg wispindite in mormnintele regale, prineiare sau aristocratice ale diverselot popoare: 1a tracii_sud-duniireni, de ex., 1a Kazanlik wn cal intreg in vestibulul tumulului (V. Mikoy 1954, p. 31), 1a Gorniani un eal depus in apropierea sarcotagului (V, Mikov 1937, -p. 207310) ; In scifii nord-pontiei eaii, uneori in auuniir mare, sunt frecventi in tumuli — de_ex, la Toystaja Moghila s-au depus 7 cai, din. care mumai umul era fragmentat (B. M. Mozolevski 1979, p. 2-7, fig. 12—18) ; in neeropolele de tip Szentes — Vekerag—Dipids jotin sumtmumeroase inhumiiri de cai (M. Parduer 1952, p. 156, M. Dusek 1966, ». 13); ca de altfel si ia Lumea sudied : 1a Gordion (Asia MieX), Ia Marathon — in dromos doi morminte izolate saw dexcoperit. oseminte de la 108 ani- 50,7% ain total, ecea ce evidentianf local important pe ant. 1). 0 alimentari. Uneori riturileSACRIFICE HITUALE DE ANIMALE, 109 cai intregi, in Cipru ta Salamina, Paleplaphos, Tomassos (N. K. Sanders 1974, p. 19) A. Bolomey 1976, p. 3895-8. Pigott 1962, p.'110—115, P. Alexandresen 1970, p. 15) gheorghis 1963, p! 285, 378) san Ia celfii din Gallia (1D, JBretz-Mabler 1971, p. 173). X inlumafi nn sunt depusi in aeceasi groapi eu defunctul, find in gropi sau eamere separnte (Agighiol, Peretu), sau printre morminte (Zimnicea). De alifel, aceste descoperiri arheologice de la. traco-geti confirma in chip ferieit textul lui Herodot, V, 8, privind inmormantirile oamenilor bogati : ,Expwn timp.de trei zile cadavrul ; apoi jertfese tot felul de animale si, dup un mare ospit, inninte'de eare 5 jelese pe cel mort, il inmormanteazit pe cel riposat, fie arzindu-l, fie ngropiindul”. Céinié — doar 5 exomplare ~ 31a Peretu si 2a Zimnicea, toti inhumati si datind doar ain seco- Iele LV TIT, de H., eredem ei ilustreani, pe de o parte, uncle, atributele psihopompe si, pe de alta, cunoseitt si apreciat fiind atagamental sin fati d2 stipin si ajutor al vaniitoralni, este probabil ea afectivitaten omului si fi determinat inkumarealui in sau King’s mormintele unor avistoeratisnizboi- nici: De mentionat: ci el mi apare niciodati ea ofrandi de carne, nici in gropile eu schelete umane din ageziiri si in complexele de cult (V. Sirbu 1985, p. 89—129)'si nici nu pare si fi jueab vreun rol important in alimentatie (ML. St. Udreseu 1985, ‘p. 129—132). Inhumiile de edini in morminte ‘1-0 veche:traditie (H. Behrens 1964, p. 7—127) si, de asemenca, apar si la popnlatiile din ji : Ia twacii sudiei. — In Mumajilar, intr-m mormant tumular de ineineratie cra un caine intreg, Ia Brezovis (Plovdiv) intr-un tural erau si oase de eine, pe Mngi alte animale (I. Velkov 1938, p. 271) ;1a illiri — Ja Ateniea, s-n sacrifieat si un-ciiine pe lingivalte animale, intr-un mormint din'secolul VI i, de H. (M, Djuenié, B. Tovanovit 1966, p..4 si 23) ete. In mitologia greaci e’inele aven un pronuntat si olism psihopomp — veri elinele Cerber ea paznie al infernulni, jar romani sacrifieaw wn ektelug primiivara pentru coacerea recoltelor (J. @. Frazer 1980, vol. 3, p. 309). ‘Restul de. specii de animale descoperite in necropole consti in : piistiti ~ 22 exemplar, toate incinerate ; bovine — 13 exemplare, 9 incinerate si 4 neineinerate (doar 2 intregi) ; 15 ovieaprine, 13 incinerate si 2 neincinerate (2'intregi) ; porei (un exemplar incinerat), la care adiugim 26 specii neprécizate. Toate animalele — cu exceptia a doi cipriori_ de mmte (‘Tigveni si Cernavod: unui felin (rs ?) (Cernavodi)—sunt speeit domestice, in special animale tinere, majo snentare sau incinerate. Apreciem ei toate acestea au fost depuse ea ofrandtialimientari 197, fig. 1, V! Kara peniru defunct }). ASHZARE. Trisiiturile principale ale deseoperitilor de animale sacrifieate si depuse in seziiri sunt mmiitoarele :a) 13 exemplare provin din loeninte gi 63 exemplare din gropi ; b) varietate mare de speeii — 8 ; e) aproape in totalitate neincinerate — 75 din 76 exemplare !; d) marea major tite din cele neineinerate sunt intregibile — 58 exemplare (70%) j ¢) aproape in totalitate sunt ani niale domestice — 68 din 76 identificate ; f) predominare evident’ a ctinelui — 34 exemplare (apron- pe-45%) (Anexa ‘nr. 2). Prezenta a nameroase oase de animale domestice pe Ming’ peretii unei cons- ‘truetii de mari dimensiuni si en vatris in interior, deseoperiti la Teleae (secolele VIII— VII i. de FL), ¢e vontrasteans in mod evident cx locuinifele obisnuite, akituri de un inventar semnificativ — sase vase in miniaturii, ofiguiini, zoomorfi,,o tibie de boviden perforati la ambele eapete — l-au fiicat pe dekcoperitorul ef, V. Vasiliev (1985,’p.. $9) sit aprecieze ck exte vorha de un liieas de cult unde se efectuau si sacrificit de animale, constatare ce pare probabil, iar pentru denumivea ei termenul de sanetuar este eel mai potrivit. Descoperiren unor animale in gropi din toeninte : Racos — pasiire, Gucoriini 3 ciiini sub dont locnin{e, Poiana — caine, Ciiscioarele — ,Suvita Hotarului” — caine, Somegeni —cal, Zalia — putecl, — ar sugera practicatea unor ysacrificii de fundare” ; in eazul ed iilor-(5 din 8 animale) ponte si cui credinfa de ,,paznic” al eiminului. Prezenta wnor animale alituri de probabile sacrificii umane sat inhumiti rituale in agezsivile de Ia. Ce Chirnogi ar sugera; ponte, ideca de ofmnde alimentare pentru defunct, mai ales ex lipseste si einele ee pare a nu fi folosit fivalimentatic. Deseoperirea nui munis impresionat de ein inumati in ase 29 in gropi din apropierea locuintelor — ilustreazt elt sé poate de evident rolul jueat de ac in acest tip de credinte — ca prieten eredincios onuilui gi acordarea in continnare a rolului de paznic al clininului, plus evidentierea clementalui afectiv al omului tag de acest aaiimal. ‘In privinta éciorlalte specii de animale descoperite, cai ~12 exemplare, 3 intregi, 7 cranii, 1 eraniu, picioare si-numai picionre, 2 -vifel intregi, 2 cranii gi cranin si oase posteraniene, 6 pore! {indeosebi. pureei),: 7 ovicaprine, din care 4 intregi si 6 tepuri intregi, este si mai dificil de destusit Semnifieain, totus poate fi vorba de anumite practicl menite a asigura inmulfirea geptelului saat cresterea recoltelor, et si alungarea ,,spititelor rele” in afara. comunitifii, Se remarek depunerea, in general, a unor animale tifiere din aceste specii. Deoarece in gropile din agezitri s-au depus mai ales capul si extremiti{ile picioarelor de 1a cai, folosirea restulul corpulut in alimentatia obisuni i, este posibiki dup wnii autori (S. Halmoviel 1987, p, 144—183, M. St. Udreseu 1985, =182), dar supozitia ch raritaten onselor de eabaline din gropile inenajere se datoreazt Saptulut % mul{i caian murit pe efimpul de lupti este neconcludenti (8. Haimovici 1987, p. 144—153). Dupi pirerea noastn’, este mai degrabit vorba de un tratament special aplicat. acestul animal — contex-110 VALERIU SIRBU m4 tele arheologice par a documenta eX el ern fle inhumat impreunk cu stkpanul situ, fie eapul gi picton- yele depuse in gropi rituale, iar restul corpulul putea fi folosit, eventual, la banchetele sacre si funerare, De altel, unli cereetitor! considera ck de-a lungul istorici a existat o adeviirati aversiune fati de consumarea calului (B. Egardt 1962), ©). COMPLEXE IN APARA ASEZARILOR. La Contest (jud. Arges), ava textul descoperirii — in pidure, pe malul unui Inc, apoi bogiitia si varietaten inv potloabe, harnasament, cuie si piroane, monedi, cioburi de vase, unele trecute prin foc, altele nu si marele numir de animale sacrificate — cfteva zeck, varietatea de specli — 6-7, sclectionarea {ilor de animale incinerate — s-an gisit aproape numa resturi de membre, demonstreazi. fini doar si ponte, aga cum an conchis descoperitorii, ci este rezultatul unuei ofrande colective in einstirea une! diviniiii, ceremonia coustéind intr-um banchet pe locul rugului, urmat de aceasti depunere de ofandi unde sau desfisurat alte ritualuri sacre in raport ev earacterul ofrandel (Al. Vulpe, Eugenia Popeseu 1976, p. 217—226), In privinta divinititii cfreia i s-an adus ofrande, Al. Vulpe’ si Bug. Popesett arati ei este greu de stiut, Ar puter fi vorba, eventual, de o ofrand’ adusi eultulul apel si lavonrclor sau unei divinititi din aceasti categorie, eult ilustrat sf prin alte descoperiri, atdt in aria geto-dacilor (V, Sirhu 1987, p. 73—76), eit si la alte popoare (U. E. Hagberg 1967 ;'B. Stj- ernquist 1987, p. 149—157 ; J. Allain, T. Fauduet, J. Dupoux 1987—1988, p. 105-114) san cum ar ft cultul anor .,dumbriivi saere’, intlnit si Ia alte popoare (Tacttus, TX). De asemenea, in complexul de gropi cu 23 de inhumiiri umane de la Orlea (jud. Olt) — multe ex evidente wrme de violente pe schelete — s-au sacrifieat si animale, unele depuse in. acelens! gropi en oamenti, altele in gropi separate (dle ex. — in dou grop! s-au inhumat 2 si, respectiv, 3 pureel). Aviind in vedere contextul arheologic si faptul eX sunt numai animale domestice (8 porei, o oie si 0 pasiie, ciel cele 2 carapace de hroasc’ testoast puteau fi depuse ca atare), se poate’ aprecia ek este vorba de sacrificit de animale depuse fic ca ofrandi alimentart pentra defuneti, fie, . mai probabil, ex ofrand’ pentru o divinitate in heneticin! eireia s-au efectuat si sacrificli umane, Complexele de In Gheriiseni (jud. Buzin) si Budureasca (jud. Prahova), prin datele pe care le avem In dispozitie — depuneri de eapete de cai in sanfuri cireilare — datand din secolele V — IV i. de HL,, sunt descoperini insolite mai grew de interpretat. Totusi, aviind in vedere forma circulars 2 complextilui, starea scheletului gi simbolismul atribuit calulul, ilustrat de unit autori sau de alte Aescoperiti arheologice, poate fi vorba de ritualuri cu sacrificii impliesind o divinitate solari. Restul corpului cailor a putué fi folosit. in cadrul-wnui banchet sacra. Dupi cum ne informeazi Herodot, TY, 61, scilii ,.Dintre zei se inchiné numai Soarelui, ciruia fi jertfese cali” si apoi Strabon, XT, 5, 6 despre masageti — ,,Masagetii recunose un singur zen, Soarele, ciruia ii jertfese cai”, este probabil ca asemenea rituahiri si fi existat sf In geto-dacf, Unele argumente pot if aduse in discupic si prin descoperivi arheologice — pe chiupul de la Zimnicea (R. Vulpe 1966, fig. 5)" calul este incadrat de doui registre cu rozete ce reprezinta soarele sau de capetele de cai ew rozete din tezaurul de In Baiceni (AM. Petreseu-Dimbovita si M. Dinw 1975, p. 105-123) ete. Orieum, este putin probabil sik fie vorba de tn cult al calului insusi, nedovedit niei de descoperirea in sine si. nici de stadinl de Aezvoltare al religiei geto-dacilor. In celelalte deseoperiti, flind vorba de indicii mult mai putine, de obicei far’ invent: ste greu de precizat elror tipuri de sacrifielt pot ff ineadrate. Blectuarea wnor sacrifieli de animale, urmate de banchete sacre si ofrande de carne af alte categorii de plese — podoabe, vase, arme, vase pretioase, monede etc., mai sunt ilustrate de o serie de alte descoperini, incit practicnrea acestora nu trebuie considerats et fapte exeeptionale. In cadrul unor asemenea descoperini ar puter ti, eventual, ineadrate, cele de tip Moigrad, Bratel, Simleul Silvantel, Oradea, Budnreasea ote. Pe ansamblu, deci, putem distinge doxti mari eategorii : ‘prima, ineluznd eaii si edinii, cx rol psihopomp sau de insotitor (= auxiliar al rizboinfeului sf vanétoralai) tl neeropolelor sau de paznic al eiminului (= efiinele) si de alungare a spiritelor rele (= ca- Ju) in cadrul ageziivilor, si a dona categorie format din suovetauritia (pore, ovieaprine, taurine) st pisiri en rol de ofrande de carne pentru defuneti sau divinitiifi din cadrul necropolelor sau complexe- or de cult cu sacrifieli umane, Astfel, caii si ekinii din prima categorie, includ 86 de cxemplare (= 40% din, totalul animalelor), 82 neincinerate (59 intregi = 72%) si doar patru incinerate in mormin- tele de la Tigvent st Cugir, et 29 exemplare provenind din neeropole (24 eat gi numat 5 efhint), 46 din agezini (aici 34 eiini si donr 12 cai), plus 11 din complexe din afara aseziirilor, Pentru ambele specti nn poate fi dovediti, cu certitudine, folosirea lor in alimentagia profani. Din cea de a doua cate- wind snorelavritia, 61 exemplare (29%) en 39 animale neincinerate (25 intregi= 64%) incinerate, 29 provenind din necropole, 18 din aseziiri si 14 din complexe din afara agezirilor (ain care 10 asociate eu sacrifieli umane !), plus pisirile, eu 23 exemplare (11%), in care 21 ineine- rate, provenind din necropole si 2 neincinerate, din agezarea de la Racog si complexul de cult. de Ja Orlea, le putem considera ca sacrificli pentru ofrand’ de earne. Exist, insi, s{ eazuri cind specti ud in vedere con- ntarulul — arme,25 SACRIPICIE RITUALE DE ANDIALE, am ain ambele categorii pot fi intiInite in accleasi tipurl de contexte, en, sacrificli de fundare (edini, cal, pore, pastire) sau in beneficial unei divinitiiti (eni si sworetauritia In Contesti). IX. CONOLUZII PINALB. Reprezentirile iconogratice de pe tezaurcle din metale prejioase ale traco-gefilor din secolele V — TV i. de H. cuprind 0 mare varietate de animale reale, indeosebi silbatice (cerbi, eiprionre, mistrefi, ursi, yuituri, fepuri, pesti, serpi ete.) si, mai rar, domestien (d obicei cai si bovine), ce reflectit si unele ifluente straine — grecesti, scitice, persane (1). Berein 1969 P. ‘Alexandreseu 1974, p. 273-281 ; $t. Burda 1979 ; T. Venedikoy, T. Gherasimoy 1973; M. Gi matopol 1982, p. 33-17, 80—97 ; Izkustvo 1986). Tndiferent de controversele privind ,,aria traco- getici’” se apteciazit ei Leonografia ef reprezintit secne mitice si magico-religionse (hierogam i ficii rituale, eroiziti, vin‘itor! rituale ete.) in care animalele isi au locul, rolul si atributele lor precise. An privinta coroplasticii zoomorfe trebuie remarcat eX sunt reprezentate numai animale speci- fice arcalului locuit de traco-geto-daci, apronpe numai speefi silbatice : taurul, ealul, corbul, {apul sl -ciprioara, lupul, mistreful, berbectl si onia, mrsul, broasea festonsi, vultirul, sohmel, cocosul, unele pisiri de api (V, Sirbu'1987, p. 91—157). In privinfa semnificatiilor figurinclor zoomorfe este foarte putin’ probabil ei cle si reprezinte divinititi ale panteonului geto-dacic, rolu! lor fiind, in prinefpal, in cadrul unor practic! magice si religioase familinie si obstesti deasignrarea feeunditafii spe- tillor reprozentate san a ogoarelor (V. Sirbu 1987, p, 138-119), Exeep{in ar putea reprezenta des. coperirea de la Cirlomanesti (M. Babes 1977, p. 319-352) unde apreciem e% poate fi vorba de tun stnetuar et ex roto inchinat tinor diviniti{i-protectoare ale vinatulil (x. Sirbu 1987, 117-118), Cu exeeptia unor protome zoomorfe, reprezentiiile de animale pe ceramied sunt-destul’ de puine : Zimnnicea — cal cu simboluri solare (It. Vulpe 1966, fig. 5) ; pe o fructien’ aparfinind culturii Basarabi sunt inelzate, echidistant, cinet eXprioare (Al. Vulpe 1986, p. 72, fig. 1/17); pe o ecasek daeied de la Potana, in relief, sunt redate un fap si o ciprioar’ (informagii M, Nien) ; In Riektau apar calul, leu, cerbul, berbeeul (V. Cipitann 1986—1987, p. 93-98, fig. 1-3). De ‘asemenca, exist unii tythol frac getie! din corainiet cu parteninferionta inform, do eap de animal, iu special de en! (S- Cono- viel 1987, p. 92—99). In sprijinul sicrificiilor rituale de animale pot fi aduse in discutic si alte douk Aeseoperiti : pe obrizarele colfului de la Poiana-Cotofenesti un personaj et bonet’ si akinakes scr {let un berbec (D. Bereit 1969, p. 80—81, fig, 57-58), far 1m eraniu de berbee et policheratie de In. Ritcitiu prezintit la baza.celor patru coame cite wn mic orificin rotwnd in care, probabil, in eadral r ritnalur s-au introdus anumite plese (S, Haimovicl 1985, p. 97—98, fig. 1). Este mai mult decit probabil ca aceste eategorit de surse documentare si reflecte si prefaceri profunde in mentalititile magice si religioase ale traco-geto-dacilor, avand in vedere si perioada inde- Inngat tratati: acum, dar eare, in lipsa suréelor serise, nm pot fi sesizate in profunzime si detalii, Aviind in vedere extrema siiricie a altor surse documentare — en exceptia celor atheologice — nu este, deci, posibil si cunoastem fenomenul sacrificiilor de animale la traco-geto-daci ea in alte eivilizatit De exemplu, in lumea greceases exist relativ numeroase informatii scrise si 0 hogati iconografie ec au permis stabilivea ca atare a unor ritualuri si modul diferentiat eum cle se reflect’ in diverse eate- gotll de izvoare (F. van Straten 1987, p. 159—170). Un anume mod de a gindi si a infelege pictatea’st Yaporturile dintre zci si oameni in societaten greceasct: din secolul V i, de H. sunt sngestiv redate de Platon (Euthyphron, 14 b-—~ ¢ si e): Euthyphron,” ... dact emeva gtie sit spuntt si si faci, merurt plieute zeflor, rugindu-se si nd jertfe, acest luer inseamni pietate si astfel de fapte apirik gos- podiriile oamenilor si obstea orickre! cetiti ; iarSoerate ii rispunde :,,Dar oare si jertfesti nn inseam- ivsi dirulesti ceva zeilor, farsi te rogi St Te cer! ceva”, penton a conchide apol, Abie! pletatea ar fl un fel de negustorie intre oamer Chiar dack sursele privindu-i pe traco-geto-daci stmt evident mult mai sirace, find in general de natnri arheologici, totus! in exent fenomenu sacrifielilor de animale se bazenz\ pe tipuri gi str turi similare de credingo si mentalititi, Se poate dovedi acum et si in umes traco-geto-dncilor feno- menu! ofertelor, darurilor, eiitre zei si defuneti, a persistat de-a lungul secolelor devenind o ,institu- fie" sacri, bazati pe credinia ek toate Iucrurile bune — hrana, sinitatea, swecesul — sunt darari supranaturale gi, intr-un anume mod, trebuian si fie recompensate. Intrucit documentele arheologice — suri aproape exclusivit pentru traco-geto-daci — limiteazt si stiricesc mesajele pe care stint sus- ceptibile si le transmit’ si nu pot reconstitui continutul ritualurilor sacrificiilor de animale, a trebi cel pufin si indiesim citeva analogii susceptibile dea le lumina indirect, fir a. intxa, evident intr ssgomparatism confuzionist™. L. Blaga, in 1943 (Getiea, p. 4), aprecia ck : y'Treouie si recunoastem ct pe temeiul exclusiv al informatiilor ce ne stan Ia dispozitie, nu putem st aspiriim la reconstituirea continnturilor ca atare, ale mitologiei si religiozititil gete. Credem inst ek pe baza unui examen mai atent al materiahului Gocumentar s-ar putea ariita, .cel putin on oareeare aproximatic, locul ce-1 ocupi acea mitologie si religiozitate in eadrul unei topograflistilistice, cave ar imbrifisa toate ramurile ariene, Nu ineape nici oindoial ei aspectele esentiale ale diverselor mitologil aviene ne pun in faja unor aseminiri si deo- sebiri de stil”, Observatin este inei valabili. Deci, analiza variatelor catego rvonre privind un12 vat sacrificiile de animate Ia ta Aispamens de dovexi signre ea Bueureasen si Gheviseni — pasibile de o a pentru o divinitate solar’; b) este dificil s putut deveni sa sau consaera filo — confirmate sf de surse si anti in eadrul ceremoni animale ca ,,insotitori” animale — permanente su oeazionale munitate este cel mai bine ilustrati de descoper 1co-geto-daci Cucoriini, Poiana, Raeos, Someseni si Zal guriit immult si daco-romani ne-a condus Ja win vex indice. un cult al animalului insusi semenea depist exe, deci intruehipiri — totale sau partiale — a tmor divinititi, orf animalul preferat 1 zeului ; ¢) este sigurit existen{a unor sacrificli de animale eu ocazia funeraliilor defune= se — caz in care o parte a animalului putea fi consumati de partici- i funerare, jar alti parte depusk alituri de defmneti, ea si sacrificarea. altor defunetuini (de ex., edit eu ofrande in henefiefal unel divint ade In set mai mare de ovieaprine sacrifieate va putea sesiza ceremonit celebrate acrifieli defundare” a locuintelor documentate de descoperitile dela mn dae aU SINBU Ey fitontele constatiini : 2) nu ciel decoperirile de eai dela mai degrabi. sacrifieli % —unele animale au terpretare — sin ce misui céinti) ; d) existenta ceremoniilor cu sacrificit de ‘onfexti (jud. Arges). Poate ed analiza unui date Fixe; e) existenta unor iscioarele, Citunu, Chirnogi, ; 1) sunt probabile sacrificiile de animale in vederea asi- il si cresterif geptelulai, apot exoreismul, alungarea spiritelor rele in afara. comunititti- Tor umane, ea si cele cu sens expiator in ez de molimi, foamete, secet’ ete. (inhuminile de animale intregi sau de capete in ayer Duiau sau la margin “a Jor), datorité presupusclor puteri magice ee li se atti- g) se poate admite sf inhumarea tnor animale in urma mortii nati Hind determinat de afectiunea ommului fati de el. ‘ale — mai ales efinele, actul Astfel, dest suntem abia la inceput de drum in studiul acestui fenomen se poate constata poli valent inr cercetiaile viltoare vor aduce noi preet semnificatiilor sacrificiilor rituale de animale in arealul traco-geto-dacilor si daco-romanilor, de ordin general gi de detalin, X. OATALOGUL DESCOPERIRILOR A. PHRMA 1. NECROPOLE $1 MORMINTE IZOLATE, a) Ofrande 1. BIVAREA Gui. Bihor). Tnts-o neeropels, itn moet, son Hwa an aaa de Tae med (pi Bed silbatied?), Seeulele VI V'i de Tl, Inforaial'S. Due mitrage 1] ud. Teleorian). Ttraun tumul et mormant dle ie Se descoperit Ia selelet intr de fel de clr ciel {rel oase ve ovieaprind de crea save Tun, dau ase de having af un fermi de eat, Tallststt A I, Moses 1870 TH, A. Holomey 1070, pe ¥ 3. PRAJEN! Gud. Botosani), In 1980, tnte-wn mormsnt de ie, probabil Lunar, la piioarele defunct ba bat de circa ani a dep un del inteeg: snventarul eon cin Vase marl gol eaelaty nae eran. Tals at As Tnforiatl N. Ursuesen, P. Saursel 4, TIUFESTI Gua. tei). Inte-o groap aproay ‘de 7mm 180,80 m le suprataly sau dep dod bo idee, smele etleale” pe dreapla, Peimul hve, tatreg, ves eapul oriental spre SY, eu menpbrele anteriaare it per aif de mers, lar ele postetioare, dupa ee treveat pe sub Al doliea Scheie, erat ase Ian onl slern, Al dled ov dey de la eare ipseseeranful sh regiune cer viealdy ev fade prin st ala eye 1a care lip cy stnt fs pose notin irs, Su seheletete de aia seat ine ee Taw sh 8, exesmisle (18 % 25 en faeut pe lee: In apropicre craw dug morminte, wn. de incralle din Hallstatt A, ew vase Inregt sat kregsbiley shall-de inhusmaje, in potije aprospe sezand et ofan nlunals nte-un steal de eens 1 Yomi 1902, 79 fig. 1b) Ofrande ineinerae, 1. FETIGILE (jad, Valeea). In zece ‘in moriintele tumuiate de et sen descoperitofeaude ani ie — In opt ears numat de paste (1-20, M25'T 2 Ta, Miz 12, MEST 7, MT} T 06, A, Dt 2), tntestnul passe’ st avieapein (1 pase, ovleapein 3b animal de pret stim nba a femel evlete VI Vl de 11. De Nicalacsen-Piopgury W. Walskt 1975, p. 81-86. rock A FI wh 2. TIGVEN! (ud. Valeea). Otrande aninale 5 1m sapte morminte, is rparea majortate de fem ( MG, MS; M1215, MTEL 10, M De fatratn fan ~ Ml, 10" —-deseoperindise Ins numal Wau une eu fave de animate — ovieaprin, pore, Dot geal dela mat mul inaivit din aeccast specie puteia considera suinal groapt tie ofrande de carne ti nit norman. Ofrandee au fot arse imprevni en defunetal depundndt-seapot Me in seeeast urn esta ie separ, sa pe ray separate Ta espa fe ‘ebm. Sunt ends shnatedemestes dost tne sit i eay era $i eaprior de mnte (13, M9). Sea consalot cd ‘frandete simple, dela singurd specie, lana oe tet hal Ht clor variate sinultipte(nte-un ea (T 40, 11) eran os nears de hovldeu). Secalele VI =V I. de Il. 1) Nicolaesew-Plopser, W. Wolskt 1970, p. 00 “101 1, ASHAA IE 2) Ofrande ncaciacate 1. POPEST! (ud Giuegiv. intro fc pure de lptesiconfurate de Pal lle tase, Inet regent, acl de ein aude in Tut, o aschie de sles. st pling ce- 87, 20, fie 8 ‘ 2. RACOS (jud. Beayox). Sub poreauia ancl 5m), et plotee mirunte depuse tn inkreyal ued pasari mel. Ta Itatt Ait, Sapaturt 1 Gledarin sl TH, Cistea; Informa Th Caste 3. TELEAG Gua, ceuinga 35 (43 506 {ut Toeuinfetor, seu cuinje, intro 5). In ltt nivel dle locuite, tn t= “ag cites rel ort mal mare decal r85- irl in interior — care {a general Ip- seste-din locuin(ele eblantite) sat depus In mod sisternate, ‘ln cere”, pe nga perel, numeroase oase de animale domes: tice angit peretele de nord era o figuring zoomorts, far lang fea 0 tible de bovidew perforata’ Ia sible eapete, In aceeast Toctin{a se aflau sase Vase mic, in general intregl, in care rel eran forme unieat prebabil flesite la preparatea st pase trarea diferitelor alii sau Tart utitirate in prt ‘Stinaice saw a vindeedr. V. Vasiiey aprectara ed fi un Less de eut (Senet uae?) servind eelor eure oficiat dite- rite practi eultuale, asele de animate provening, the de ta scrfieltoffelale”, fe de ls Lot feb de practic aculte ee ne- cesta saeifeti animate. V. Vasilley 1985 —1986, p, 88 —89,7 SACRIFICH RITUALT DE ANIMAL COMPLEXE IN AFARA ASEZARILOR, a) Ofrande eineinerale. 1. TULCEA ~ ,Draimud Taberet” (jad cea). Inte-o groapa, la adineiien de 1,70 my sat destoperit Seheetele a dowd ot asezate pew parte sinventarul const dine {ro cinitd fragmentafl,o margien lun obit dele. Cultra Rabadag. Infermalii V. Il. Baumann. ULMA TRAIANA SARMISEGETUZA (ud. Vome= ‘onra). Sub nivelul roman, inte-o grospa, ea gist un sehelet Intrey de eal, iar in jur cloburt hallstattienes Hallstatt BY Sapaturt D. ‘Alley, S. Cocks. B.A DOUA EPOCA A F MORMINTE 12014 71 GIt104-(jud.'Telcen). plate netasenata st bi ati de c¢a In eave att fost fepust ate u'seheletele Intregi a eal — dol et capt spre nord st uml spre sud (unulaven dou sigelt corp); dol aveau plese de harnasament si podoabi, al trellen, probabil nu. Secolut IN"t. de H. D. Bereta 1960, p. 2839, ANDOLINA (Jud. Calirasi. Inte-un mormant din necro: pola plant s-au gasit eapul s1 pleloaree imu eal, find nicl 0 piesi de harnasament sau podoaba. Secalele IV" — IIT 1. de HLM, Irimia 1876 p. 41, nota 22. 8. GAVANT (jud. Brdila). In 1071 sa dlsteus un (uml ce 8 ‘confinul un mormiant de tnumatie eu un inventar bogal, re- fuperat numa! par{ial; dupt informtile muneltotiior erau ‘nal mit eal. Dupa cele @ zabele si 12 psall recuperate at pputeati varba de mininium 6 ea}, dar e posibilea uncle plese de hharnasament si fie depuse mural simibac. In ps, dae nent Scama de ansambiul inventarulti, mormantul ar putea ave 0 origine nord-pontied. N. Harluehe 1985, p. 25-10; V. Sirbt 1083, p. 3031. 4, PERETO (Gud, Teleorman). In uinulul mormantula,prin- lar” de tnhumagie de all s-an deseopert ,capul si plcloarele unl eal; b) inr-o groan seheletul Intrey_ al unei Vaet je) in alld groapl, 2 ein, nul avid ‘ranitl spar fare straebina sparta in doud era depusila cap ‘unufa sila eouda cetuilat jd) in alla groapi, all seelet inreg, de eine, Seeolul IV 1. de HL. . Mosealu 1986, p. 9961 5, ZIMNICEA (jud. Teleorman). In necropoia iumulars de incineralie sau deseoperit seheletele 214 eat de tip oriental, hajoritates de 6-~9 ant (doar nl de 42 ani st altel su 8 an (lig. 3). Groplle, adane de 11,43 my, se aflaw rispandite prin treimorminte,unele de marlinea animalelor, pe cand in gropile sal mel animalele eraw eielte(intt-in cay, rospa find oar UU 1. NECROPOLE $1 hieineinerale. 1. AGI- teen eather din ‘te mules, eal a fost indesat tn ea, far caput apezat pe nisry= nica el. Majoritatea seieletetor stn ‘intregly dar uneort 80 plcloarelor. Niel gelentarea, fel partea pe care au fost depusi va Tost unilard jim fle- ‘cafe groapa era numnal edte un eal. Nus-a putul preciza daci {oli cuit au fost sactifieals st etm anime, dade intr en #8 Aisit la seelet un varf de sigent c in care S| Dpulut preciza exact sexul, sunt niimal maseull, fie armasarl, Fie castrafi; uncle exemplare s-at epus en harnagamnent, ale tele nu. Printre morminte, inlz-o groapa separata, sa gasit si scheletul intreg al unui eafne, Ia eapul altula era depus a ‘narginea gropit unul mormant turntae de Inelneratie. Seco- ele IV.— TI, de M1. A. D. Alexandreset 1982, p-67—78 5 5 Halmoviel 1988, p. 7~1073 Gh, Dlehir 1982, p. 157, b) Ofrande iheinerale. 1. BUGEAC (ju. Constan|a). Din 19 morminte de incineratie analizate, 1a 6 (MP1, M2, M6, M 11, M17) scam identifieat ofrande animate, dee! aproape 1/9 (It ‘ret eazur, dea o specie, ar in tre, de Is dota) strei morminte frau de copil, dous de advil! inet 1 unul ce adulta Canara. DOfrandele animate provin de la trel pisit, tre (7) ovieaprin, f bovind si doul specil neldentifiate arderea sa feut pe facelasi rug sau nu eu defunelul. Seeotele V— IV de HT. D. Nicolaeseu-Plopsor 1974, p. 27 —38. 2. CANLIA (ud. Constanta). Din 36 de morminte de ineine- lleanaligats, doar in 4 (dol harbalt dau feel sau git si ofrande animate provenind de la eate o singurd speele, nea- festeeate ;in 3 eazirl afost varba de ovienprine (M-67, 31.76, ‘M. 80), iar In unul (37) de bovidew. Secalul IV I, é¢ HD. Botezatu 1981, p. 123131. 3. CERNAVOD A (jud, Constanta). 4e incineratie, cu femel aduite, sau Identifieat fragiente de fase de 1a un flld (F257), un carnivor de talie mijlocte si un Fumegitor de acceas! talle (edprioari?), depuse in urne tine ad ppreuni eu defunctele. Secolul 1V 1, de H. N. Haas, C:taxi Tian, D. Nieolaeseu-Plopgor 1957, p, 809 ~915, 4. CUGIR (jud. Hunedoara). Din'3 tomolt anatizatj, doar ‘ii unul (T.2— yprinetar”) craw Ineinerali tect eas I more ‘antl ,;princiae” era un barbat de elzea 36 de ani, impreund cu un bogal inventar, in special eetipament de lupta. Pe un platou special amenajat sea ineinerat defunetul, intr-un car {riumfal, mpreuns et eai inka; de. asemenea, otal sacrffeat ined un eal, probabil eel de eilarie; in mormant Sa gsi rei zAbale. Secolul 1, de H. 1.1, Crisan 1980, p. 8187 analial zooarhedlogics de'T, Ceuea, MW. ASHZARL. 2) Ofrande neincinerale, 1. BORDUSANI (ud, Tatomitay. In agezare, intro groapii a eirel contur n-a pputut ff delimital, sea gasit un sehelet'de edine. See. IT — 1 Fesn. Informal G. Troan. 2. BRAD (Jud. Daedu). In agezare, tn gropi separate, cate ‘un singur exemplar, sv gait mat multe schclete de edtai st eranli decal. Seeolele 11. deH, — 14.1. Informotit V.Ursacht 3. CASCIOA RELE — ,,Suvifa Hotarului (ud. Calarag), In jyezarea geto-daciea de ae, ee se dateazs in secolele IV" 1, Ge Hi, sau descoperit si dou Inhwina animale, wna inte-6 sroaph, eelalta stb vatra unellocuin{e Gr. J deforind sprog Be ovali (Diam, = 0,80 % 0,70 mn; A = 0,00), stuatd pe {erasa de js, chiar la periferis agezirly a etrel unplutura era format din’ paint eenusos eu mulff pigmen{t de earbine, 1miel bueafi de vatra, eateva pletriele si rare anse de la alle speeti de animale. Pe fundul groplt sa depus un pore (Sus Aomesticus de 9 —12 uni, intreg sin ordine anatotaies, agezat ‘pe dreapta, eu eapul a vest sla mivelalscheletulul erst efteva loburi de vase esramice, pietze gf vate de la alte animale (ig. 5/12). Fragmentele de vase provin de la boreane eu briii alveolate si Dutont illndrie, fruetlere megre gi cen, toate tmollelate cu mina, side la o/amfora greceasea. Stratigraia $ Tornele de vase daieazi complexul in soeplal ITT. de H Loc inja nz. 12,Gr. 12, Pe terasa mijiocie, intt-0 groapi de form ‘tronconied’ (A'= 0,60 m, Diam. 0,68 m, Diam, F-—0,00 ), flat sub vatra loeulngel, uinplutura confines rare cloburl fe vase, Duca de vated, pigment de earbline i edteva once fe animale. In jumdtatea estiea a gropit sa depus tn edine (Canis famitiaris ), matur, ntzeg gn ordine anatornied, ge zat po dreapta, et’capti la nord-vest #l eoada Ta est, eorpul lor areuit | picioarele din spate erau fracturate desstpra gt- iunehllor (Wg. 8). Ofrande' slex pe mijloenl szet spingel, platri mare la baza pleioarclor din spate, borean st eu’ de ‘retiers negra lustruita, modelats ew mana, Is circa 0,20 m dleasupra Sehele(utul, Stratigrafia st forinele de vase ateaz tgroapa In secolul Il. de H., poate eblar in prima 1 juma> te. V. Sieh, E, Cloces, P. Bannan 1901 (sub tipar) 3. St Careset 2991! 4. CASCIOARELE —,Coinea 11” (ju. ciltrasi). In ‘ayezare s-au deseoparlt (fe! gropl eu sapte animale, toate spre Inijlocul aseziril si relatly apropiate? Gr. ce forma troh- fonie8 (Dian, Ge 1,70 x 1,82. ms Dian 1,86 x 41,80 m ;A = 0,60) a'eare! umplutura con{inea purine frag mente ceramice side vated, plus eateva oase de a alte animale ‘Aproape de gura gropit s-a depus un cal (Equus eaballus), {ntreg sin ordine anatomies,asezat pe dreapta, eu eapul n= tors spre SSE s! agezal pe. omoplatul slang, eu sira spingel areuita (fig. 9/3). Este vorba de un cal de crea “4 ant, pro= Dabil maseul, ew (alia de 132,5.m. Catal a fost depus tnpreund ‘cu eSpastrul, pistrindu-se intreg! zabala, psalle i catarama, flat pe stinga eraniulu toate din Tier. Sub partea anterl- foard a ealutul sa depus stun lepure (Lepus europaeus ), pro- Dabit tntreg, dar daterithprestunii calulu, ave uncle parti ale corputul dislocate. Pe Daza pieselor de harhagament ale e2- Tul complex se datenad in a dou jumtate a secolulut 11 de H. Din Gr. 2, de forma tronconted, nus-2 pastrat deeat par tea itertonri (Digan. 1,463 1,40 m) sl izes trelie din cea Superioar,restu lin distrusi de un Dordel dacie. Uinplutura fra formnata din pimant negreios eu plgmen|ide.vatrs sl cf teva ciolurl. La diverse adaneimi, sn gisit schelee de la ‘pattu animale, dar in partea distrust a gropli e posibil A fost si allele. In partea superioard, estled, a gropil sa depus ceadayril Unel yuipt (Vilpes Pups), mitrey st it ordine ane omied,capul spre vest, corpul ufor Curbal, plcioavel din ajAd VaLEntU sinpb % stranse, iar cele din spate usor Indolte. Rare cioburl dacice peste sehelet sila haza piloarelor. Pe nilloel grap s-a depts {in pore (Sus domesticus) “de 012 Tunly probabil Intreg, dara fost afeetat de siparea bordelutui. In jurmitatea estiek ‘2 fandului gropit s-au depus, probabil tntreg, $1 dol Jepurt (Lepus europaeus ), unl tande st altul matur. In jumataten Inferloara a gropit sau gist si dout carapace de broasel (cs oasi. Complexol se dateazd in secolele It IT. del Gr. 7 fe forms rotunda (Diam. =1,80 ;A = 0,40 m) confines mult fenusi, arsurd, edrbune, fragmente de vated foarte puline ‘loburl’ de. vase. Sehelotul de pore (Sus domesticus) era In partea sudied a gropli, aproape de fan, animal Hind depts Intreg si In ordine anatemict, asezat pe stinga, eu capt spre ‘st pleloarele indolte. Secolele 111 ILL. del. ~V. Slebu, EE. Glocea, P. Danslan 1991 (passim); M. SL. Udresew 1991 (pos. sim) 5, CASCIO RELE —,Cétalul” (jud. Cilirag). Inte-o gros PA (ronconied, mimai” paral sapati, s-a descoperit eraniul {inul eal (NU Se poate, dec), preeiza starea reala a depune In umplutura gropll era essbune.C. Stoiea 1984, p. 142. Sip ort G. Trohen 6. CATUNU (jud, Dimbovifa). In gropt separate sau desecu perl: a) periferia aezitileapul s! extremitajie dela dou Plefoare ale unui eal adult, feel de eiren pateu ant si juinde {ates b) in Gr. 19 Diam. = 1 x1,80 m7 A= 1,60 mn), de forma troneonies, seieletui intreg a) unul eal adult, maseut casteat, de opt-noud ani, agezat pe dreapta,puternlé chirclt, opul Ta est, plelarcle din fafa tntinse; sub schelet 0 cup hemistertea,tuerata a real, si fragmente de la alle vase; ©) Aw sehelee int regi nul de vie aries alll de Cepra hires, fmbele de eirea gapte-opt unt sl jumatate : a) intro alveolare (Diam, = O48 x 0,95 mA = 0,55 m), ainte-o locuin}a de fuprafafa san idenifieat oase wmane incinerate, ce adil, 3 foe nelneinerate din mandibula unul el de 7-"8 ant, Seeo- ele Il’ 1'L. de H. C.Stolea 1980, p. 195 ~100 ;idem, 1984, p. 188 “144; §. Haimoviet 1984, p! 145 —149;informayii M: Bt Uareseu. 7. CETATEN (jud. Arges). Sub un pavaj de pietre se af Sceletele elopatite 23 cop, pe ling plese esramlce st e= {alle, san gasit-gase de ovleaprine st porelne, precum si Doabe de griucarbonizate. Sccalele IT = Lde Hi. D. Ve Mosett! 1960 p. 9094. 8. CHIRNOGI (ud. Calaras) In colful unul bordel, deasupra Unt slielet de eopil, a allt Sagmente de eran, manaibae SHextremltalie pleloarclor de la'0 oale (Oois aries) de eltea fapte luni side ia un vite (io furus de crea dows siptimani, Seealut 111. de HG. Trohani, L. Georgeseu, M. st. Udreseu 1072, p, 129-125, 9. CUCORANT ud. Botosan)) tn vestul una bordel, tnte-o ‘roapi aflatd partial sub vated, s-a depus un eaine intrey, uleat pe stanga, eapul spre nord. Secolele IV —IIN |. de 1. Pe fundul Gr. 25 de forma ovald (Diam. = 1,80 x 2,28 m} A= 130 m), suprapust de o loewind, pose wn rat de c&r= Dunt si cenuss, fara Inventar arheologle, aM nqezal 2 ehini fntregt, aproape nul peste situ, euleali pe tanga, cu cape tele spre vest (Vig. 5/49), Secolele TI" Il ts de HS Teodor 3075, p- 128, fig. Gib slp. 182 Sig. 10/b) 40. DIVICI (jud. Caras ~ Severin). Pe fundul une! gropl era ‘un cranlu de eal, smpreuna eu mal inulte vase daciee intreg ‘Seeolul 1), de H. Informa. Guin. 11. DUMBRAVA (jud. Tag). Inte-o groapa cu fragmente

S-ar putea să vă placă și

• Se Scrie Dar Nu Se Intelege

  

  Document1 pagină

  Se Scrie Dar Nu Se Intelege

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• Si Zice-Se - Poezie de Moment

  

  Document1 pagină

  Si Zice-Se - Poezie de Moment

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• Carte sacunoastemIstoriaNeamului

  

  Document114 pagini

  Carte sacunoastemIstoriaNeamului

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Listă de Denumiri Traco, Daco, Getice

  

  Document1 pagină

  Listă de Denumiri Traco, Daco, Getice

  Ioan Vasile

  100% (1)
• Hadrian Daicoviciu - Studii Dacice

  

  Document10 pagini

  Hadrian Daicoviciu - Studii Dacice

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• Nuferii Sunt Florile Cu Cele Mai Multe Semnificații

  

  Document35 pagini

  Nuferii Sunt Florile Cu Cele Mai Multe Semnificații

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• Satul-Casa-Axis Mundii

  

  Document3 pagini

  Satul-Casa-Axis Mundii

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• Viața Morală A Geto-Dacilor

  

  Document6 pagini

  Viața Morală A Geto-Dacilor

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări
• Retete Keto

  

  Document55 pagini

  Retete Keto

  Ioan Vasile

  100% (1)
• Muma Pădurii - Adunături

  

  Document1 pagină

  Muma Pădurii - Adunături

  Ioan Vasile

  Încă nu există evaluări