RadioamatorilNOMOGRAMA PENTRU GRLOULUL TRANSFORNATORILOR DEVHCA PUTERE— REVISTA LUNARA A ASOCIATIEI VOLUNTARE PENTRU SPRIJINIE ae ee = uEsOEEs ORUL APARARII PATRIEL (A. V. 8. A. P) §I A MINISTERULU! TRANSPORTURILOR SI ‘TELECOMUNICATIILOR Nr. 9 ANUL Wt SEPTEMBRIE 1957 LA APARITIA REGULAMENTULUL RADIOAMATORILOR DIN RP. R. earifia yRegulamentului radioamatorilor din Re- publica Popular Romina” reprezint vnul dintre cele mai de seami evenimente petrecute in viala radina mii ani. Agtepiat cu mult. neva nt este acum un fapt implinit, care cfer’ sadioamatorilor posibilitatea de a-si destasura aclivitatea 1a un nivel corespunzitor cetinlelor tehnlelt moderne. Avind ca indreptar regulamentele similare din Uniunes Sovielici si firlle de democratie populara, olectivul care a elabx miul a ciutat ca acesia i eurespund misurd condi- atarilor nostri in ire actuale sed insemnatele avi survenite ia \dioamatorismulu a nol, si anume: incadrarea migedirii de radioamators In AVSAP. si erearea de noi forme organizator (radioes ale, eercuri), dezvol @ radicamatorismutui $1 tendinja de a-1 transforma in- tio migeare de masi, prin atragerea spre aceasta preocupare a unul mare numér Ge oament ai munci, Gresteiea rapid’ a numarului de staili de reeeptie si de emisie-receptie deradioamatori, Infiiniarea.statilor cokctive si rolul lor ea centre de pregatize a tinerilor radioamatori, ridicarea continua a maiestriei tehnico- sportive a radioamatorilor nostvi, intensificarea legie turilor cu radioamatorii din inixeaga lume si partici- area tot mai masiva a radioamatorilor romini la concursurile interne gi internationale organizate. In aceste condifil, prevederile instructiunilor referitoare la activitatea statiilor de radioamator! (datind din 1949) au devenit nesatisticatoare, Si ne gindim numat la greula{ile Iniimpinate de radioamatorit de unde scurte In competijiile internationale, cind cu statil Umitate Ja putert de eiteva zeci de wati Gar pentru categoria Ala §W) trebuiau si fac fata unor concurenti strini ce opera statit de*zecl de ori mai puternice, In cele ce urmeazi vom analiza sumar unele pre- Yederi mai importante ale regulamentului, raminind ea © sarcind a fiecirul radloamator si-si ‘insugeascd cit mal bine aceste prevederi. In primul rind, este de observat c& in timp ce ins ftrucfiunile vechi se refereau numal la inflinjarea $1 | folosinta stafiilor de radio emisle si receptie de ama- tori, actualul regulament este mult mai cuprinzitor, tratind problema si delimitind precis ioamatoritor sub toate aspectele din punct de vedere tehnie, ace tate, a id ce este radioamatorismul si probl mi nm aceasi® activitate, rezulté din nol 5 act, 1-2) preocupiri mal largi, eare tm- itigeaza diferitete calegoril de radioematorl ea acti- veari in AVSAP. (radioamat scurte, tructori si radiotelegrafigli de viiezd Prin precizarea:nojitinil static d 3 $1 10) se clarified si solution problema mi radioamat 2 pre rad 0 ura bogata (reeeptoar emilaoare , seule si materiale), a ciror cantilate nu este limitaia decit ‘de conditia —de Inte condijitle de lucru ale unul ‘radioamator reclama la data actuals o. aparatura complexi, jar experimentairile necesité materiale diverse. In acclas! timp se exclude posibilitatea folosirii Jor in. scopul comereiale, Este un punct de e pentru radio amatorii nostri do a respecta cu stricteja aceasta. ce Fina a regulamentului, meritind astfel inerederea of Je-a fost acordata. Referitor fa puterea emifitcarclar ge observa 0 mérire considerabila a lor: stafiile eategoria A de la 5 la 25 W We 9 on, cele eategoria Bde ia 15 la 400 W (aproape de 7 ori), iar eele categoria C de Ia 50a 8 or). Statille eolective pot atinge re- mareabila putere (pentru 9 stajie de tadioamator) de 1 KW. S-a mai introdus In plus 0 noui eategorie de statii, numai pentru amatorii de tnde ultrascurte, eu utere ping la 50 W. In ce priveste benzile de treey e, de remarcat cis si tipul emisiue falllle de ineepatori ot lucra si fn banda de 40 m (7 MHz, ‘umai in telegrafie (41). Benzile de unde ult scurte sint limitate de necesitatile Departamentulul Postelor 1 Telecomunicatiilor © solutionare justa este dati dreptului de a opera © siafie prin introducerea certiticatelor de radioama- tor, inliturind astfel aprecieri sublective sau particnitoare, si totodata acordindu-se radioamatorilor un document de-calificare potrivit cunostinfelor ce posed fiecare. Prin regulament se institule examene in ve- derea obtineril certificatelor, materiile cerute la exa- men si programul analitic find aratate in anexele hr. 1 9i 2. Certifieatele de radioamator receptor $1 radioamator emitiitor se acordA de organele locale AVS.AD. si MTT, in scopul de a se evita depla- sarea candidatilor Ia distante mari, Cunostinfele cerute unui radioamator receptor sint identice cu cole prevazute pentru cercurile A.VS.AP. de radiotelegrafigii, avind in plus notiuni de bazi asupra regulamentului si trafieului de radioamatori, Cunostinjele cerute radicamatorilor emifatori clasa 1V-a si a Tl-a sint accleasi, pentru cei din urmi cerindu-se in plus receptic si transmitere Morse, Pro- gramele pentru radicamatorli emititori elasa I-a 9) La sint mai dezvoltate, potrivit drepturilor speciale e li se acorda, cuprinzind in plus fata de celelalte eategorii probe de cunoasterea unei limbi sirdine §i lueru Ja stafie. De remareat ci pentru radioamatorii de unde scurte este obligatorie cunoasterea receptici si transmiteri Morse la vitezele : 30 semne/minut re- ceptori, 40 semne/minut emitator clasa Tll-a, 60 semne/minut emitatori clasa Tl-a si 80 semne/minut emititor clasa T-a. Cei care nu cunose Morse pot obtine certificatul corespunzator ealiflesri, far& am sclasa TV-a). Pentru oblinerea certificatelor de clas superioara nu se cere 0 condifie de vechime ca radioamator sav overi de activitate in acest domeniu (numair de ri luerate, numér de QSL-usi, participare la eompetitii ‘tc), in ideca de a da posibilitate celor ealificati de a objine numai certificatul pentru unde ultrascurte trece printr-un stagiu inte-o categorie inferioard, Referitor la infiintarea stattilor de radioamatori, ‘oul regulament aduce uncle noutiti. Astfel, se infiin” teazi autorizatii pentru stafille de receptic — inexis- tente pind acum — eare se elibereazd de Directiile Regionale PTT. in baza certificatului de radioama- tor receptor, Ellberarea autorizajtilor pentru stafile de emisie este fcuta de MTT. Promovarea intr-o eategorie superioari nu este arbitrara, ei se face nu- ‘mai pe baza certificatulul de radioamator corespun- ito. Regulamentul precizeazd condiiile de Iueru a sta~ fille colective, In scopul largirii colectivului de ope- atori, si pentru a da posibilitatea s& opereze o statie mai puternicd, Ia o statie colectiva de emisie sint ad- mist si operatori care au certificate cu o clasii mai miei deeit cea necesari pentru o stajfe individual de acceasi putere. Astfel, un radioamator posedind certi- icat de emitator clasa Il-a poate opera o static indi- viduala categoria B (100 W) sau 0 stajie colec- tiva categoria C (1000 W) In regulament so provid dispozifii speciale pentre functionarea statiilor mobile, a cliror putere — indi- ferent de banda de frecvente si cortificatul posedat de radioamator — este limitata Ia 25 W. Prin aceasta se stimuleaz construirea gi folosizen stafillor mobile, se oferd posibilitatea de a so face experi se organiza competifii in teren cu stafii avind alimen. area independent’ de retea (lueru intrat acum in tra- ditia radioamatorilor din alte fri) si in sfirgit radio- amatoril pot si-si desfasoare activitatea st pe timpul @eplasiril In ltd localitate, Un vechi deziderat al radioamatorilor este realizat prin permnisiunea ce se acorda de a luera Ia alte statii individuale sau colective de categorie corespunzatoare statiei pentru care sint autorizati, De asemenea, posl- bilitatea ca _membrii unci familii, care locuiese Ia aceeasi adres, s% foloseascd o singur’ statie Prevederile art. 24, eu privire la desfiinfarea sta- {tilor de radioamatori, sint de asemenea un stimulent eoarece asigura radioamatorilor dreptul de a dispune dupa voie de materialele respective. Asupra condiilior tehnice si de’ exploatare a star flor de radioamatori sint de feut citeva observatit In primul rind receptoarele nu trebule sé cuprind’ bbenzile de radiodifuziune, in caz contrar neputind beneticia de tariful redus ce se acorda statiilor de radioamatori. Cerinfele tehnice impuse statilor de radioamatori sint In general destul de modeste $i aut rolul de a apéra atit pe radioamatori cit si alte ser- vicli de radiocomunieatii, de perturbirite ce ar re- zulta dintr-o constructie necorespunzitoare, Mai sem- alim ca un Iueru nou 0 usurare in finerea documen- telor de serviciu : carnotul de Iucru este imbundtatit, lar esietul de stafie se {ine intr-un singur exemplar si nu mai const’ dintr-un formulae tip, Un capitol interesant il constitule cel care trateaz” despre controlul statiilor de radioamatori, Regulamen- {ul prevede sanctiuni pentru abaterilo.sAvirsite (aver lisment seris, interzicerea folosirii freeventelor peste 8000 kFiz/secund, suspendare temporard a autoriza- fiei, retragerea ei definitiva ete), care se aplicd in Taport de gravitatea abaterli In sfirsit, pentru punerea in aplicare a regulamen- tului, MINT. si AV.S.AP, urmeazi si organizeze exa- mene pentru eliberarea certificatelor de radioamator, preschimbarea vechilor certificate gi eliberarea noilo autorizafii, Radiocluburile, filialele lor si sectile de radioamatori au sareina de a organiza progitirea ra Gioamatorilor, potrivit programelor analitice respec- tive, si de a intocmi formalitsile necesare in vede- rea eliberarii documentelor de mai sus, Radicamato- rilor le revine sareina de a studia in detaliu. prev Serile regulamentului si a se conforma intoemai ce- rin{elor Iu Regulamentul radioamatorilor din RP-R. conferd sreplurl mari, 1a care nici nu ar fi putut spera in ‘recut, dar in acelasi timp i indatoririle ce le revin Sint mai mari sub raportul tebnic si al exploatarit statiilor. Radioamatori YO, fifi la iniltimea aprecierit_ 51 nerederii ce vi s-a acordat! Prin. corectitudinea, seriozitatea, constiineiozitatea si calitatea Iuerulul vostru, dovediti priceperea voastra tehnicé si. devo- tamentul fati de Patria noastré dragi! Inainte spre propisirea si inflorirea continua a radioamato- rismulut in Republica Populara Ror /D tumul de la Kiev 1a Moscova este lung, totusi foarte placut si, inferesant, “ Vagoanele au compartimente cu cite patru locuri, are pot fi amenajate ugor pentru dormit. Tnsofitorul aduce la. pat* ceaiuri care se prepara repede in samovarul vagonului, In tot timpul mersului se pot expedia din tren radiograme in toate colfurile. lumii, Compartimentole sint radioficate. Difuzarea revistelor gi ziarelor de diferite limbi este asigurata pe tot traseul, Dup& o astfel de calatorie contor- fabila am ajuns tn capitala Uniunii Sovietice si m-am instalat la Hote Wul National. Din tereastra eamerei mele se zarea zidul Kremlinului, cu frumoasele Iut turnuri Prima viziti a fost la Radioelubul Central, Aici sint zeci de eamere $1 © activitate neobignult de vasta. Ca- auzit de tovarigul pregedinte Don- fenko am trecut prin toate, admi Find pe flecare In parte. La biroul de QSL-uri, vestitul P.O. Box 88 Moskow, trel angajati sortau zeci de mii de QSLauri, Au un trafic imens. Aici am aflat o& este in curs de tiparire un call book al radioamatorilor sovieticl eu indicativ, numele si oragul lor. In bibliotecd mide cart i re- viste in toate limbile te fac si te simi in jraiul radioamatorilor®, Le standul revistelor am vizut’ cele mai nol numere din Radio-Electro- his, Radio und Fernsehen, Radio- technika, Radio and television news, Amaterske radio ete, Buc ria mea a crescut cind am zirit $1 +Radioamatorul" nostru, In sala de Morse, ct 0 capacitate de 24 de locuri, se tinea tocmal un curs de perfectionare, Se recepliona in clit si se inrogistra direct la magina de scris, Tntr-un colt am iit si_un ondulograt, © alta camera este rezervath ve- ificdrli logurtior de concursuri. Aici Iuera un colectiy sub indrti= marea lui N. Kazanski UASAF. In laboratorul de unde scurté si tiltraseurte se construia, se fuceau misuratori, se experimenta. Prinire aparatele terminate, am. remareat niste receptoare, un emifitor de ea tegoria a T-a si un converter pen- tru UKW. Interesants realizare a fost si 0 antend UKW cu multe ele- ‘mente, invirtiti in pozitia dorlta de tun motorag electric. La seefia_teloviziune se experi- mentau modifictrile ce tebuie fi cute aparatelor ,,Temp 2° pentru a recepjiona constant programele In- departate, Praga, Berlin, Roma si Paris au fost prinse de multe ori in conditu bune, Unul din. amators, Serghel Sotnikov, a reusit, cu un felevizor cu 23 limpi, de construc: te proprio, si recepjioneze Londra, fara ca imaginea sa dispar. timp do 40° minute, In atelierul mecanie al clubulul main convins ei radioamatorii au Invajat si foloseasea strungul, masi- nile electrice de gaurit, polizoarele, pprecum si maginile de’ bobinat. Fe luritele Unelte, cu care este inzes- ‘rat atelierul, inlesnese mult munea amatorilor i, totodati, aparatele realizate sint mai solide gi mai fru Urmétorul laborator vititat a fost cel pentru imprimarea sunetelor. ‘Aici se construlau magnetofoane. si gramofoane electrice. La laboratorul de mésuri unit isi etalonay instru- ‘mentele construite de el dupa cele industriale, aljii construiau eite un voltmetru électronic, o puncte R-L-C. ele, ‘Trebule sh pomenese gi de o in- clipere importanta, poate cea mai important dintre toate : este maga zia de materiale a. radioclubulul Linga perete, pe rafturi inalte, stau in lial speciale mii de lampi de radio, condensatoare gi rezistenfe, socluri si potenjiometre. Dintre di- fuzoare ‘poli alege fie dintre cele mai micl, cu membrana oval, sau in cele mai mari, pentet ampliti- catoare de mare putere. Emotie pu temnied iti produe gi lizile pline ca minusculli transisteri sau cu sensi- Uilele instrumente de masura, Am vazut i stafiunea Tui UASEM, doctorul G. N. Fedorovski, Emit forul, de constructie proprie, dove deste inalte ealitati. tn mictl labo- valor am vaut, pe lingi difer fele unelte si instruments de mi suré, gi un magnetofon, un oscllo- Scop catodic, precum §i 0 foarte Dogatti biblioteca personal. La ule tima expozitie unionald de radio a fost expus gi encefalograful cu pa fru canale, construit de dr. Fedo- revski, care de altfel era gi luera- rea lui pentru titlul de aspirant, Jurful a apreciat acest aparat i a risplitit consteuctorul eu 0 di- ploma, 1000 de ruble si un aparat de fotografiat. De altfel, incuraja rea materialé precum $i clasificarea sportivi a radioamatorilor se face Ja toate expozifille si concursurile organizate de DOSAAF. Astfel ‘au patru categorii tehnico-sportive ‘cea mai ihalta, de maestru, pot ca- ‘egoriile 1, 11 ‘sl III, Pentru radist, clasificarile so fae in urma. nul fexamen sau a unui coneurs, lar pen tru constructori cu ocazia expo- aiiilor, ‘Am fost si la Radioclubul Orige~ hese, unde este si statin UASKAE. Tocmai se tinea ‘9 adunare gene ral a membrilor. Am remareat cd amatorii_ au vorbit coneret $i scurt, S-a dezbatut o serie de probleme importante, totus gedinja ima a {ie hut mult. Printre altele s-a disci tat ajutorul pe eare radioamatorit il vor da la realizarea une competiti! de sah prin radio" intre echipele de sahigii din Kiev gi Moscova, S-0 hotérit data, aparatajul care lise pune la dispozitie, precum si opera- toril care vor Ivers, lata. 9 colabo: rare interesanti intre diferitele ca- tegorii de sportivi. La stafia de emisie era tovariigul Baranov Alexandru, UAS-20, seful stafiel, $1 operatoarcle Nina $1 Zvel~ Jana, “Au mai venit Tura UA3-434 si Aron UASHA §i ined mulfi alfii, Dupa efteva minute mi-au propus si Incere statia si si Intew in lega turi cu... YO2KAC, Am discutat in- elung cu tovarasir mei din ‘Timi seara.Dupa aceea, pin seara.tirziu, fam plimbat pe’ strizile ‘Moscovel cu operatorii de la UASKAR, _po- vestindu-ne reeiproc despre activi- taiea noastrd, despre aparatele construite, despre DX-urile reali- zate si inéa multe alte lucraci, are oud amatorilor nj se par allt de frumoase 1 importante, La Mescova sint multe de vazut, ‘Timpul flind seurt si pretios tre- bute planificat cu grija. Astfel, in citeva alle am reusit si vizitez Kremlinul gi Mausoleul, Universi- tatea Lomonosov. si Galeriile de Arta Tretiakov, am fost la Expozi- fia Unionala de Agricultura si In- dustrie, am vazut ,Cilareftl de arams" 1a Teatrul Mare, precum $1 tun film la Stereo-Kino, ‘adica cine ‘matograf in relief, m-am plimbat cu vaporul pe canalul Moseova am fost si in minunatele statiun! ale metroulul, Tncircat cu materiale valoroase si Invatiminte noi, m-am intors in fara cu hotdrirea de a aplica meto- dele de muncé ale amalorilor s0- Vietici in cadrul Radioclubulut re- gional Timisoara si la statia Pa- latului Plonierilor YO2KAC. Prot. PATAKY GEORGE Operator Ja YOXKACReactia in etajele de amplificare ale radioreceptoarelor ae Ing. 1. BERCOVICT a etajele de amplificare schem simpld este dat 19. ying gra “Din a, 8) La o reactie de tene TaycitlerSentapelor ie fig Sin fm cares ——Re b= a stu, impedanta “da ere criee lip (de la. receptors Rs deoareceUs = ceastd expresie rerulti cd devine Zies —— 2 it ing one) RE ie reaeie pulled, oo) ne 8 ota : Feceplorul de trac) 3€ a yy . _anpliflearea Eregte in! rar_fn earo Zioste impdanta de : Ineard att to audiotreeven,, 6 Fag,“ Ue ata fesire fara reactle, La 9 re eit gl in radiolreeventh z _ Portul +. tar la oreac- elie negativa de tensrune, Wet Glvese seopurt = 2, Dupk modul de apll- Pim fa Sci imped Tmoniaje de reacties inten CAPs a tensiuni, de reacile fie negativi (p< 0) am. S'sbuine't aab Montal de ampiiicare fara 1a intrarex ampifiatorufui, piiearea seade tn. ace. picheasi’ i varaqive de sonia eg olisam un Teackla poate {1 last raport, Daca lao rene- Seren reactia negstiva de serpalfemaliy |" pe 2) Sere cind tense ues cregle alt n- curat are un lel costa ili, objinern la jogire, pe Nea de Ractle so aplica pe et gaa, atuncl ampli. ““e aut rexctia nogativa Krein o tenstine tieiva- #18, In serie eu senna. cored cate" infimtl, died gg AM cetehe avalled fiva Ua sf un curent alter: 10 montajul intra tn oscilatle. Syrent: sues elect stabiiza ally fa,*La un montaj de b) Derivatie — cind ten. Daci In rejeaua de reacje CureM suet elect stable: Grpliteare cu react, se siunee de rescile se aplici intra nu momal rezisencs "2 gmplfica'y la, varia fnltoduce pe,svili, pe lings De gril, tn paralel eu Sem- el gl retctanfe, factorit de Me, fenshunll de alimen Sarna 6 Le een cv, early det uampliica fe reactie, care provine de pt fenslunit, rea, ‘Vor Varla ‘eu {eecVen- — Reagfta tn etajele de av- fe alee care ae pro: mala poate {tr Aceasla Inseara "ed qiteechng ideas Portionid ‘eu tensitmea sa) @) Pozitiva — clad ten. prin alegereaconvenabila flofreevenft. In acesis els i curentul alternativ anodic. siunea de reactie este in retelei de reaciie putem {9 utilzearl, de obicei, 1 Galler ncit faire catod si 1228 cu semnalul Moulfica forma caracterts- $044! yeeatia fe tenstine - Siunea altemativa by Negativa — eind ten. catorului, In sehemelo de Joie: yazute: mai sus. In & 1) Us =e+a1* — Usain slunea de reactie este in 4 fig. 1—3 se realizeacd fara de aceste montaje, et care « sl fi poarti numele antifazd cu semngiul reacjil_ negative, retoala de reacile pur’ te- de Tacteri da reac}ie, lar @ mici diferenja la tntensi- bina de goc de radiofrec. quce decit tao. micd. ro, diara, al treilea de detec- © tatea semnatelor. bing 4 fare nu permite ducere, a. aolectivitafl. 3 tor gi ultimul de amplifi- “"Semmatele de radiofree- trecerea curenfilor, de, ™- tariei aporatulus, | ain eator de eudiofrecventé venta venite din exterior diofrecven{3, permifind fm nsf in schimb arantajul De obicei, tuburile ce pr0- se eplied, prin intormedial a2 trecerea’ curentilor de unui_acord mult mai usor, due detectia si amplifica- tnut alt circutt de acord, pe audiofrecventd. Aceptia din nanipularea aparatulul re = rea in audiofreeven{d se grila a hexodel. Cuplajul urmé trec prin interme, qucindw-se Ia manevrared ‘monteasa in acelasi baton. tu antena se poate, face diul unt transformator de condensatorului, | variabit ‘Montajud de fare folo ‘nductiv sau capacitic. In qudiofrecventé-raporor'-1/} de 1820 pF de Ia osc : septe wn singur tub elec- cazul unul cupla) capaci- -1/5 — la grila 3 @ tator. 3 fronie “de fipul triodavhe- tiv, CTI se oa" regla Ia odei, prin circuitul osc — Cu_acest sistem nul mal Rodd, Jara leadturd.inte- 0 baloare de cirea 20 pF, lant de acord, Condensato- pute receptiona ins de- Hoars faire—prila. friadei pentru e obfine o selecti- mul, gunteasi secundaril oft benaile de radioama- sorta 3 @ hexodei Pirate si" sensibilitate transformatorulul de au- tori, far bobinajele trebule Pariea hexoda a tubului bund. Reglajul lui CTI v4 diofreeventa,—permifind sa. fie mult. mat fuariit este folosité in primul rind qepinde in mare masurd inehiderea la masa a cir- celeulnte si construite pen- ea schimbtoare de fre Ge tipul de antend folosit, cuitulul de acord dela fm tru a te putee acorda vent, “Oscilasite Locale “rn cireuitul de placd al trarea etajului.schimbator sine produse inire avila I nesodei epar eurenfii de de freeventd, Dect partea ag hezodel si extodul th $9 jrecnenta intermediara (in hexodd a tubulut electro Histemul oscilator ow eu ogzut nostru 475 kHz), care Ne este solicitatd pentru plaj electronic, grila ecran sint opriti. de bobinajul @ dowa oerd, de date a : @ hexodei jinind toc de primar al transformatoru- ceasta ca amplificatogre de 14exact in benzile de ama- ton respective. : Tia tabela de bobine voi indica datele necerare —_confectionarit bobinajetor. aatit in primul caz, cit #1 in al doitea, Alinlerea montajulut_ se reduce la acordarea cir- ewitulu de intrare | pen- tru a _receptiona, © cu semnal_masim, radiofree- venjele care, impreund cu oveitatorul focal, daw 0 frecventé rezultanta inter- mediaré de_475 Kz, si poi acordarea secundara Tad bobimajului "de free venjd intermediard, cu o- futorul miezului replabil de feroeart, si reglaren trimerutut CTS" pentru po- : aifia.telefonic (urmind co prin inchiderea intrerupa- torului, $i deci brangarea lid Cin, $4 ave posttia felegrafie). confectiona in repim nro- priu bobinajete ide frec- venta intermediard, la ce- llatt capdt at carcasei. Intre cele dows bobinaje, ‘died intre primarul si 30° eundarul transformatoru= lui de frecventa interme- diard, vom avea minimum 1d mm si maximum 20 ne Bobina Ly se va bobina venti intermediard_ dau ta capdtul carcasei dinsore ‘mai Jor datele necesare partea bobinajulus secun- Pe o careast de material) dar al transformatorulut ‘zolant eu diametrul de | de freceenté intermedia mm, cu miesuri reola- Vile de feroeart la ambel capete, se vor bobina tn cite doult santuri alaturate fun numar de 285 spiro sirma de cupri, 120 ri, pa avea 100 spire sirma de cupra izolatd cu email de 0. mm, Ly va fila 5 mm de bobinajul seeundar. In paratel ew primarul email, de 0.10 mm dia-! si secundarul tut FI se vor etna pune condensatoaretri- Latimea intrequiui bo- meri de 30. pF. dina} va fi de maximum ~Tatregul transformator 8 ‘mm. In acelasi fel 30 executt "si -secundarul transformatorului de free- de frecventa intermediars ‘te reprezentat in. fig. 2 Mai-usor este doch se TABEL DE BOBINE ne | tatines seni Pies de tod ib epuee!| Dim, (ponte ua singur condensator variabil de micé eapacitate 1a oscilator si acord Foul sme poate procura din comert tin transformator de free venja intermediard caruta Pte va adéuge,, numat spre capatul unde se gt Seste bobinajut | secunday, Pobinajal by Ia $ mm di and de bobinajut eeu dor Alimentarea_ montajult se face de ta orice redre- sor obisnuit capabil 3 dea ‘un curent redresat bine filtrat de circa 200 V9 63 V eurent alieruativ ne~ cesar alimentarit. filamen- tulud tubulut electronic, In eaz ed nu avem un aseme- hea redresor ne vom cons trai unul dupi schema de la fig. 3; schema in care ‘autotransformatorut. folosit fare 0 sectiune de bobinal mai groasd, capabilé 4% idebiteze 63V ~ si clteva sute de miliampert nece~ SSpgel {fix Ja bobina de intrare) | eee La3mmdel, | TABEL DE BOBINE (oentru douk condensatoare varlabile de 500 pF pe un ax) eal 2s eae ] ET | tas esis gay |e eee Fed srmet | Spirt ings | os mm G, ca spirk fae ‘email 5 =) 20mm 5 3mm aes mm 7° | 1m sant alaturat cu Le Spiratigs | 2omm | 08mm g, cu | ‘email > | | 2am 5 “gmm | —| 102m eu 0,15 mm 2, pee cae =| _ terocart ‘cu_emsil Spirsiings | — | TS mm G, oa sore | 3 ‘email Pentru priza de catod lan z se numiri spirele din Be dees = |__| ____* __| cotoana 6 tncepind de 200—600m | 66) mm | 10 To mm cu | O15 MO.) ie masa oparatuls, (Grmars fa. 27)Titan ‘zinta pdrerea, destul de réspinditd nu numai M printre cei neinitiati, ea radioamatorismul este practicat 1a not mumai in citeva centre asa zise yeu ‘tradifio, ca de pildd Bucurestt, ‘Timisoara, Ploesti, Craiova sau Oragul Stalin, Constanfa? N-o sf ai de wizut mare tueru pe acolo" m-au asigurat vreo citiva, Marturisesc ed aceastl idee preconceputd, eu care am pornit la drum, nu-mi dadea deloc imbold ta Tuer, In ultima instansa hotérisem chiar sa tnlo- cuiese proiectatul reportaj cu un material critic de Hip ,pamflet cu titlul ,pind cind va mai ddinui in- dolenta?*, sau ceva asemandtor Este usor de infeles, dact se tine seama de cele de mai sus, de ce radioclubul Constania a. insemnat pentru mine o pldcutd surpriz. ‘Surpriza @ inceput chiar din... perioada de aclima- tizare, adicd de la prima vizitd focutd la radioclub, care este instalat intr-o clédire spatioasd $i are nu mai pujin de patru sali: sala de telegrafie, statia de emisie-receptie, Iaboratorul $i biroul sefului radio- clubului. Este,’ din acest punct de vedere, mai bine Inzestrat deci multe dintre radiocluburile regionale eu traditie® 1. In laborator se desfigoar’ 0 activitate intensd Am vizut afigat pe perete un tabel cuprinzind eproape 100 de nume. Sint numele membrilor radion clubulwi, tof radioamator! en indieativ. wAcum wn an nu erau niet 20” — mA informeasd tov, Lupu Damian, geful radioclubudui. Cu ocazia acestel ‘prime Tuir! de contact am fécut cunostinga si cu tov. Rominu Stefan, seful sectici de unde scurte, unul dintre cet” mai’ ,bétrint” ‘radio- amatori din’ localitate (desi nu are docit vreo 30 de oni), care ne-a dat o serie de informatit prefioase. nin urmé cu citiva ani, spune el, am incercat za- arnic sa inifiez tmpreund cu alti doi tovardsi un cere de radiotelegrafie pentru tinerit din Constanta, dar fara succes. Abia dupi ce AVSAP a preluat e0% dueérea si organizarea radioamatorismului am. simtit, ‘in sfirsit, c@ avem 0 ,mamé" care are grija de nol Datoriti ‘conditiilor create de edtre Comitetut Regio. nal AVSAP numéril eelor care se preocupd de ra- Aioamatoriem creste mereu. Muncitori si. tehnicien’ din santlercle ‘navale, elevi si functionari, actineazd ca operatori at stafiel de emisie, ca receptort sau consiructori. Dacd in urmd cu un an printre mem: brit radioclubulud_nu se numéra nici 0 femeio, ai vem in cadrul statiei colective trel tovarase, tar alte opt urmeazd cursurile de perfectionare Morse, $1 at ajuns s4 receptionexe 5080 semne pe minut, Diplomele primite pind acum de stafia noastra ¢o- lectivd YOAKCA si anume, StS (ucrat toate conti- nentele), WAC sl ZMT, repreainta si ele résplate pentru activitaten neobosita operatorilor statiet Astepidm sd ne soseased, in curind, alte patru di. plome pentru care am indeplinit condifiite" Tovarisul Rominu, eu volubilitatea ce-1 caracteri zeazé, ne-a mai dat si alte informafii interesante, pe care ‘am avut ocazia si le verificém pe ,teren" cle teva ore mai tirsiu, © dupa amiazd de caniculd. Pe strisi se vid pu Yini treeatort, in special dintre cei tmbracafi mei. Sumar, ceed ‘ce denotd cd vin ori se due la ,plaia moderna”, $i-totusi ta radioclub domneste 0 actioi- fate intensd. In sala do telegrafie, wn grup de tineri receptioneazd in colectiv, in laborator este 0 adevd- ratd aglomeraie;alfi ‘cliiva membri repartizeaz) QSL-turile.sosite Profit de ocasie pentru a eunoaste pe unit dintre acestia, Tata un tindr cu 0 figurd de poet; inatt, uscdjiv, pifin adus de spate: este Drogomir Gheorghe, teh- nician ta atelierele M.T-7. Tri petrece tot timpul liver mesterind ta un emitator de constructie pro- rie. ,,mi mai lipsese citeva plese, ne spune el, dar Sper 8@ Te procur si sd termin aparatul in curind’ — Ce to-a facut sa devit radioamator ? = Este greu de gasit un motiv | radioamatorlsmul este ca un microb; e suficient si vii in contact cu el si gata... te-ai contaminat, Pot sd vd spun ined alteeva, un Iueru pe care vé rog si-l seriefl, Desi Sint tehnician de mult timp, niclodaté naj fi acu- miulatcunastinjele radiotehnice, pe care le am. in prezent, dacd mu as fi devenit radioamator. Radio- amatorismul a contribuit mult Ia ridicarea nivelulus ‘meu profesional, Am, cunoscut apoi doi elevi. La inceput aveam impresia cd au venit Ia radioclub pentru a cere vreo2. .Aici este FB8 -— insula Noul Amsterdam", fl limureste tov. Rominu pe presedintele Comitetului Regional informatie. M-am ingelat. Sint ,vechi" radioamatori $i bunt cunoscdtori ai problemelor de tehnicd $i Frafie radioamatoricese. ‘Mai inti sd vit recomand: Olimpin Dumitriu (¥Os-1137) si Viorel Teodoreseu (¥O4-1205), ambit ain ‘elusa zecea,” Pe scurt, povestea lor este urmadtoarea In aprilie 1956 s-au prezentat 1a radicclub expri- ‘mindu-si dorinja sd invefe telegrafia, Li s-a réspuns cd abia in noiembrie incep cursurile. Fara sd se des- ecurajeze au corut permistunea sit asiste Ia antrena- ‘mentul radiotelegrafistilor avansati. Li sa. admis, Pind in notembrie au ajuns sti transmita si sa vecep- Honeze cu o vitezi de peste 90 semne pe minut si erau A radioamatori confirmati. Acum att depus "actele pentru a objine autorizatia de emifator. Despre Viorel am aflat st 0 mie insimplare cam. neplicuta, In noaptea de 5 mai, flind Concursul In: ternational in cinsien Zilei Radiofoniei, a considerat ed trebuie 6 fie si et prezent Ia. static. Ca urmare >a plecat de acast ard voie (mai precis sdrind pe forcastré pentru a nu fi simfit) sla intors abia dimineaja. Bineinjeles de aici a iepit o micd anchetd Gin partea respectivulul tata (care totust il simfise ind a plecat) dar pind ta urma lucrurile s-au arans iat cum © mai bine, In ce-l priveste pe Olimpiu, el are o pasiune deo- sebita pentru antene. Tovardsit de ta radicelub Iau porectit ,Olimpiu-antend", Mia explicat si mie eum a caleulat antena vijtorului sau emifator (,0 comhinatie de windom eu Tongwire ma limu- reste el) Apoi ect doi béieti mau ardtat citeva din QSl-urile lor: ZLIARM (Nowa Zeelanda reception nati cu un O-V-i), KCAUSN (Polul Sud), PXIFC (Andora), RAEM (celebrul explorator polar sovietie Ernest Krenkel) si multe altele. Tovarapiil Mocanu Constantin mu © constinfean, ¢ din Tulcea. ra supdrat. Sint zeci de oameni in "ea care dorese sd practice radioamatorlsmul, dat ‘acum nu avem tned autorizafie de emisie ‘pen- tr stafia colectiva si niet aprobarea de a constitut © filialé « radioclubutui. Nu stiu de ce dureasd atita, Pe urma esi problema materialelor ; 1a ma- Qazinele Ferometat ‘din oras refuzi s4ne vindd ple- fle necesare constructiilor ; eied le cumparam pen- fru speculd; de unde sd stie vinzdtorii ce nevol av radioamatorii? Ar trebul sa scriest despre asta i” Tevistt, ne sugereazd tovardyul Mocanu.. (Profitdm de ocazie pentru a semnata organelor in drept cf sttuatia aceasta este valabild si pentru alte localitay, mu numai_pentru Tuleed), Pentru ‘a ji obicetivi ar trebui si vorbim aici $i despre alti pasionati ai sportului cu undele electro- magnetice, care preferd sa-si petreacd orele libere In fata aporatelor de unde scurte, decit sé se bron zez0" Ia soare pe malul mari, Ar trebui a8 pomenim despre Borteanu Constantin (nemulfumit ed revista nu publied mat multe emifatoare), de Hogea ‘Ion $ Platon Axente (ambii_,maritimi mobilt”, primul pe »Transilvania si: al doilea pe Dimitrov”), de Cons fantin Radu, Kahane Leopold, Crainicoo Constantin, Taran Mioara $i Florescu Olimpia (cei mat bunt ra iotelearafisti din regiune) si despre mulfi alti Totusi asupra unuia trebuie sd md oprese ceva ‘mai mult, Va amintifi ed la inceputul acestor rin- duri_am afirmat ed radioclubul din Constanta ain semnat pentru mine o surprizé plécutd. Am oflat gf care este secretul succeselor obfinute de acest yadin- club: este sprijinul pe care i primeste din partea Comitetului Regional AVSAP, si in primul rind din partea tov. Minigan, presedintele Comitetului, care pune mult suflet pentru a stimula desvottarea radin« iatorismutai tn Constanta. Nu trece zi 0 nu se intereseze ce DX-uri au mai realizat, cum stau_ cu constructille, dacd numérul membrilor @ sporit si ee nevol mal are radioclubul. Tata de ce sintem convingi ef in curind Constanja va lésa in urmd centre cu tradifie" fn redioamato- 3, Fiecare QSL, primit este un prilej de bucurieDE multe ori, pust in situatia ce & ne procura. Instrumental in dicator necesar pentru cousteu! unui volt-ampermetry’ universal, ne Ilpsese 0 serie de date precise a rezistenfa ohmica proprie st in. (enstiates de curent heeesar’ pen. tru producerea indicafiel maxtme, date care se pot afla exact numal Prin misurdtorl executate. intrun laborator, folosind puntea de ma Surat rezistente, gi Instrumente ela. lon pentru comparatie In momentul cumpararit, insi, trebuie si ne asiguram cunoasterea valorilor aproximative. “De acca, Pornim in edutarea instromentula Fespectiv echipafi cu o. baterie de buzunar, clteva— rezistenje. ohmigs lun metru de sirmi de conextuni Piesa cheic’, pe care o ciutim este un millampermetru de ‘cureat continuy, care necesita, pentru ins Aleatla maxima, 0 intensitate de et rent elt maj rédusi’ (Sub 1 miliam. per), Din citeva rezistente — bobinate, avind coliere de contaet, pregitim: Prin “mutarea colierelbr. Siters Valeri, si anume: una de 9000 ‘hmi, ‘alta de 45600 ohm; slo a tre, Ja de 4500 obmi, varori "adcevate de Ing. A. MUNTEANU ‘miisuratorilor de prim control, ce se Pot exceuta cu o baterie de’ buzt: Rar de 4,5 voli, Numai eu ajuto. Ful lor. ne putem eonvinge cd In strumentul indicator ‘niu este ‘detect si poate fi folosit ‘Ia consiruiren volt-ampermetruly; universal METODA DE PRIM CONTROL Conform fig. 1, tegim instru ‘mentul cu_cadrumobitin ‘serie ca Fetistenla R de 9000 ohmi, sh a- plicim ‘ensiunea bateriei de Burts nar. Acul indicator se_deplascasi, ach se opreste. Ta capitul seale frgeamna a ‘prin instrument “tree 4,5:9000—0,0005 “amperi--0,5mA, ‘500 microamperi; ~ deci este un indicator sensihil sl corespunde: sco. pulul Daci acul se opreste sealei, vom inlocul,redist cea de 4500 ohmi;" acul indicator ajunge Ja capatul sealei gi ne doves Gesie ck instrumentul este tin mile ampermetru de T mA, chet 4'5:4500 0,001 A=1 mA. Este 0 sensibilt {ate apreciabild, tnsa Instramentele indieatoare de "23 mA nu mat Sint suficient de sensiblle, si volt. mijlocul Rew metrul constrult ar avea © consu: matic praprie de curent °atit de tare, melt’ in aparatajul. de radto 0 maj poate fi folosit eu ‘succe lunging acasé eu instrument indicator, pute’ afla. st rezistenis shmict” proprie “Ry “pengate™ ceasla avem nevoie deo etalk. de seumalator de plumb, care’ livres, 24 2 Voll (incareat proaspit) st de © Ducati de" sirmi de reistenge (cromaichel,, manganin, constantan te) de 160 "em lungime al ae 01-02 mm ditmetru talindéin casts sirma ‘tre doul. suruburl cu plutife fixate Intr-o seindurd, Ia distanta de 100 em, st apical tensiunea de 2V_ gin eelila des UNIVE Pentru incepatori SAL cumulator, Puiem considera, con- form fig. 2, acest tir inting’ drept tun divizor de tenstune : daca Ine itu! minus ‘ensiunea este consides rata de volfi, flecare’ centimetso spre plus inscamni un spor de ten volfi=20" milivoltt wunel fraefiuni ‘is stune eu 0,03 Pentru tuarea tensiunea divizata, folosim o clemt crocodll, Legam "instrumental eu fadral inobil ttre polut{--) i clema, si pornim eu aceasta, foare Tneet," de la capatul (—-), pe tira! de resistenfi, spre (+). Atul instru Mentulul “va incepe si indice: ne prim cu clema geolo unde obfingss indicatia maxima sl cllim distanta Infre capatul (—) $1 pozifia cleme Ge exemiplu: ‘aceasta’ distana cate de 3 em. si, prin-urmare, nstay mental indlestor, primind 9320. Bh rilivol(t, da tndieatta maxims, Ce Putem deduce ? Din proba cu R cunoseut = 9000 ohm ‘st tensiunes de 45. V- ne. ezuitat Ii mecesar “pentru indica fia maxima, de 0.5 mA. Dacd ten Siunea direct aplicata. de 60 mv Produce acecasi indicajle maxima tem -caleula”revistenfa propre ¢ Instrumental indieston Gy 600.3 =120 ohm! Aste] valorificdim. stabilind ;valorile Rr =" 120" ohm,Aeducem gi sensibilitatea unul_volt- metra de curent continuy, ce poate {1 construit ew acest Instrument, ex primlud valoarea FR serie cu ,,ohmi 1 Pro volt” = 7 In cazul exem- plulul nostra ohmi pro volt. Toate aceste misuratori trebuis defyuiiivate Inte-un — laborator, de 10,0005 = 2000 fexempla la clubul de radio, -Oriee lipside atentie duce Iq apliearea tunel tensiuni exagerate la bornele instrumentulul indicator sl Ml ar- dem intro fraefiune do. secunda, =" PRINCIPIUL COMUTARI Cunoseind parametrii ca Ty, Ri putem construl ugor un voltmetra Sauampermetru de curent_contl- uu, mai grew un volt-amper-mili- ampermetru, tot de curent continuy, ct si maj mare difieultate, unui universal, eomutabil pentru. eurent sl_allernatiy, Pentru acest ent, cash. fie sensibil in toate gaméle, ne trebule un instru ment indicator de 100 microam PerimO,1-mA, iar Ri se tidied la teva gute de ohm, Fol ‘nai ca volimetra de ste Indeobste Pentru alegerea une) game d siune, din mai multe game nibilé, Se ulilizeaza fie montajul. a, cu reeistenfe aparie pentru fleeare gama, fie montajul b, eu rezistente use ‘in serie ‘Acelagi instrument indicator poa- te fj folosit eq miliampermetru si ampermetru, aVind rezistente pa- valele (suniuri) eligibile (lig. 4). Mon aje'e 4 sint periculoase, de- arece in timpul trecerii de la un alare indleat eurent_ continu eunoscuta (ix. 3). ten sunt Ja altul, instrument) indi alor se lisegie In” perieol de ar- dere; “tn achimb," "montayul 4b sculeste.indicalorul: de pericolul ar- deri; alegeres Kamei ‘se face Te prin’ comutater ‘unipolar, fle prin Megere de buese De aici, pind la _ volt-amperme teut de curent continu, nu mal ‘ste deel “un ae, pas. eare’ micyo. Teazainsa seqsibiatea.tostrumen: {ului indicator (fig, 5). ‘Sunturle Inseriate se gisese’ In permanenta legete tn paraiel et) Indicator, lar reasienfole de serie ale volime(r Tut sint.conectate. unipolar. eu bor. Pah Nw este mecesay nici tn eo mutator: bora (+). se foloseste. la toate masuratortle, tar bornele (—) se leg, prin Introducerea figei_ (ba- nanef) cordonuluj. ,.minus" intr-una din. bueyele volt-anipermetrulul, YOLT-AMPERMETRUL. TERNATIV, Pulea_misura_tensiuni si Intensitifi de eurent alternativ, ste necesar 84 folasim o unitate re resoare (cuproxid), deoarece in Sirumeniul indicator poate fi actlo nat numa} prin cureniul redresat. AL Ed Cae Te Cetataredresoare Intereslats Inirum cireut deca permite ircereaalternan(lor a Siar intro. divetin iar n drei Opus allernanfeleIatimpind 0 te- lena mult maj mare. Orlee in: tument "indleator poate deveni feltmetru devea,dach este puy in erie eu 0 celoli “redresonre Inst tis 6) trebute sa te_prote}im ‘pe fbele print, Texistenfs paralela Bye Conay. tn timout semper oadelor.neredresate, ecula ar_avea fe suport toatl tonslumen mast rat Geet arf stedpunsty Tar prin fer we pbiniay oes eae ‘etm ar mal Indien, Oda ed prevederey roa nsdas_ gt semsibt Tn. consccinf se. folosese mon- tafe redresonres cu celule Sn pun: Medi Deae ine oan Gres’ tn tip amibclor sets do. Insi nic insirtnentl eehipa Si panies ‘edresonre "nu poste f fonaiderat cx instrument nieator eek dupa completares tig 8 se “prevederezttenfa sunt sh prin care va. tee’, Bund. Bal tea, caren’ alernstiy murat (dees Se reduce setsiltated in eu_cuproxid,Ca si objinem o valoare certa a sistemuluiIndieator-Fredresor In se prevede o rezisienta de galare (de adaptare) pus In seria a, Abia astfel” putem conta. pe valoarea precis ajustabila. a, acestul Sistem combinat, sl putem lega de hornele xi ¥ rexistenjele de. serie ale unut volimetru, sau rezistenfele puralele ale unul ampermetru. Exemplul 1, Dispunem de un Instrument Indicator de 1 mA. Tl folosim ca_voltmetru de curent al- fernativ. Ca volimetru. de curent continu ar fi avut 0 sensibill- tate de 1 mA, dect rezistenjele de serie calculate’ cu 1000 ohmi_ pro- volt, In moniajul de c.s., Impreund cu puntea redresoare gi cu rezisten- {ele de adaptare, sensibilitatea sa seade la 1/8. Fig. 9 aratd_ monta- jul. Scala, “desenati in diviziunt eae, nu mal este valabili la mi. Surareatensiunilor jalternative de- eit dup executarca mai multor co- rectiri. PR Exemplul 11, Cu cit este mat sem SibilInstrumentul indicator, cu a- Ut se reduce diferenia Intre devia- fille acului, obfinute Ia masurarea lensiunilor ‘alternative, gh seala eu 20 | aiviziunt egale. Daci folosim un Instrument indicator’ eu 11 = 200 tmicroamperi, ‘pulem construl_un woltmetru universal pentru cc. gl fea, avind Duese separate pentru Ge pentru ea. alegerca gamel ficindu-se prin siegerea buetelor, far seaia este valabila pentru e-. $i ca, Este cel mal simplu monia}, feat in fig, 10, Alegerea Rs de- inde de fi a instrumentulul in ficator, ici Re trebuie sh fie cel pin de 10 ori Ri, Acest instrument poate fi executat st ea voltmetra fe ce. si ca. intro easeld mick, devenind’ ,wolimetru. de burunar*. Tye poate sdduga tn disporiy de masurat Tezlstenfe: 0 baterle tu- utara de 45-V. im serie eu @ re Zistenjs de 7000 @ gto. rezbtenli Yvariabia Ry, servind pentru aus: {area indicajtel maxime (=zero ohm Ri) atunet ‘clad. buegele Re stat seurtelreuitate,-Dupi aeeast aJus- tare, bucsele Rs Sint fibere entra 2'fi conectate ew rezistenfa nect- hoseuld, Dack in easels vollmeim nar tubulara de 3-V, Ry va fi de 14000 ohmi, Exemplul 111, Voltmetrul_untver- sol, orf ell de sensibll sh precis, nu poate’ fi numit instrument analzor fcoaree, nu permite cunostere si ne trebuie tn instrument folosbil ck Noilmetru universal aaliamperme: ru tvind sponte ohmetr. Fig. 11 infatigea2a. scheme - Instrument universal corespunzator aesstor exigenj..Misoarh tnsianile ae ei famle de Ja 650 ¥, 0-800 V si 0—1000 ¥, AGI | ‘ensianie de ea In acclas) game Insisfolosind alte buege de racordarea cordoanelor izolate, armate-ta cape- are ks ihe ETM vote Tui putem plasa 0 baterie de buzu—— ‘iuitelor. de ai fie tes paral deetrote, In aes ae=pte eu fige — banane — (pesie care Se trece tub do caueluc) si avind Mirfur; atagabile, lungi si bine 1z0- late, MRisoara si intensitafi de eurent continua: 02° mA, 1 ma, S mA, 20 mA, 100 mA si 500 mA. Pen- (ru misurarea rezistentelor are 0 haterie de 4,5 V tn interior, o re- lstenfa variabili pentru ajustarea pozitiet .O ohm’ 1, cu_o singuré Beal e'alonati in ¥alori poate masura rezistenfe de obmi, eet de ohiml, sute de ohm} si kilo- ohmj, Avantajul construct este plicitaica comutalorului eu'25<3 con- lacte, cu pouitiile de cc. ca. si ohmmetru, Toate aminuntele mece- are sint date In schema de prin- ‘it. Exemplul IV. Dificullatea, tniimpt rata de amatorul constructor 1a rea Hlzarea unui volt-ampermetru, fésirea unui comutator corespunzi- (or. Tn fig. 12 avem schema cu toa: te yalorile, afark de RY care ser- este pentru marirea rezistentel in- lene a. Instrumentulul indicator, 1s “Asemenea -insrumente Ri de clieva sute de ohmi, iar vs lorile retlsten{clor de serie side unt au fost determinate In vede- fea une! Ri de 1000 ohmi, ‘Comutatoarele folosibile In aceste instrumente trebuie si aibii 0 exe- ccujle solidi, si asigure contacte bu- nne, eto foarte mick R de trecere, Si Wzolamentul intre contacte, (pl tun) si fie de ordinul a sute de me- gohmi, Numeroase insirumente unis Nersale industriale folosese 2 sau 3 comuatosre, din care unul pentru frecerea de'la Cc. Ia e.8., al doilea pentru alegerea gamei de tensiune SI al treileg pentru alegerea gemei de jntensitati, Unele modele indus Je sint previzute eu un dispo iv. de protecfle, care in timpul tre: ceri de 1a 0 gama Ja alta deconec- feaza instrumentul indicator si_nu- mai dup’ alegerea gamel permite fepunerea in circuit, printr-0 apa- sare, Deel micsoreaza _ posibilitatea unui accident provenit din neatenfie. SCALELE INSTRUMENTELOR Instrumentul indicator, gasit de ocazie, poate avea o scal oarecare; In cazul optim, @ seala lineara (cu diviziun| egal), de exemplu cu 100 diviziun} (fig. 19). Insd ta folosires inul nedresor eu cuproxid, indicafille Ale: una pentru, misurdtori c.c., nu vor fi tinesre, i la inceputut el spre indlca- iigese nels ta ‘pentru misuratorl ca, Cu cif este fai sensibil instrumental ales, ea a(t se reduce diferenta intre cele dows scale. Tar atuneicind va funefiona SL ca ohmetru, vom desena Inck 0 Seal. In fig, {5 avem un exemplu jar pozitille comutatorulul treb si fle foarte sigure, clay notate, ea In exemplu din fig.” 16. Folosind instrument Indicator de ‘in local redre- dou sau pa: ‘instrumentul ‘ensiunilor al- Dec, fapacitate de 1. mlcrofarad (verifi- eat eu 3000 V), poate servi si fa volimetru de fesire. precizte Pus In serle cu 0 ‘m, am receptionat — bine- (contieware dex pas. 15) Montajul este simplu. 1-V-1, datoritd filtrului ae ilamentutnt, Redree Pome fi realizat wjor # bend’ FI sents Inca — in ele sari filamentului. Redre- Ti" tate bune, finind — Sensibilitatea sa este de grafie, stafii din intreaga Saree se face cu un redre. 4 rezultate Dune, finind 0 OT og “bund datoritA Europa, precum si din > sor useat eu seleniu, cu un mumir suficient de celule pentru a tuera fart pericol de deteriorare 1a 220 V~ Lerssesscceccecereeecerer LISTA DE MATERIALE +> Rezistenté jixt rezistonta fird reaitenta fix t foc de radtofreccenti i seama de foptul cd folo- este un singur tub si are totodaté 0 seleetivitate si perioaré jul. detector. ‘Cu acest ‘unui -montaj Treactiet positive de pe eta- montaj, sind 0 antend Hertz de 20 4X4, CNS, 5A1, ODS, ZC4, MP4, HZi, W, PY, Tl ¢i VE, jar tn fonie ‘staple ‘mai pniternice. folo- Sc ncnncnecsesoreus 50k Q 200 9/0,5. W 00k S transformator de audoijrecventa raport 1/3-—1/5, cisti telefonice 4000>Q transformator de frecven{ti interme- diara ca in text, tun tub electronic de tipul ECH21 sa UCHS ori UCH2I. —— cry, cre _trimert 50 oF R C12, Crs = trimert 500 pF % CVI. EV? condensatoare_ varabile x t cn sr 500 pF R devs Sontensator varlabit cu 5 = t cer 20 pF TR fey cy = condensatoare fixe cera 3 ‘nice 100 oF ce ta Condensator fix 10.00 DF 7 GiC.C. ~ condensatoare five cera- ruse “000 pF t a Condensator fle Od 4/900 V Ca = condensator fiz ceramic 40 pF cisecsessecstecsnnsccsosteccererscerieensctoesssesrretsetsetooensesesesee Bobinele ca in fort ‘Tubul electronic RCH21 poate fi inlocuit, obfinin- du-se ccelasi rezultat eu fun tub de tipul BCH In de caz cd se foloseste un tub UCH4 sau UCH21, pentru ‘alimentarea favem nevoie fie de 0 pricd ‘autotransjormator de filomentului 55 V, fie de o rezistenfa cu care vom alimenta, in se~ tub de Ia rejequa electricd, Aceasté tenia va avea 5509/0 W— lao retea de 110 V fi 1650Q/17 W — Ia 0 rejea de 220 V, resis Ing, Gh, Stinciulescu ¥OT-480 2iC€ALCULUIL SIMPLOIFICAT AlL TIRANSFORMATOAIRIELOIR IDE AILIMIENTAIRIE ‘Prenstormatorul de alimentare — ridicator sau coboritor de tensiune — este o plesa de care un Fadioamator are nevoie in foarte multe eazur, entra realizarea diferitelor construct pe care acesta fe inlveprinde, In cele ce urmeaza voi arsta pe scurt ‘care este prineipiul de functionare al unui transforms. tor sl cum poate fi acesta dlmensionat cu o precizie su. ficlenta pentru necesitajlle amatoricest. ‘Din orice curs do elotirotehniea elementard se poate afla ¢& transformatorul este un aparat care se bazea- 2a pe fenomenul de tnducile electro-magnetica. El ‘ransmite energia electric furnizatd unei infaguréri = numiti Inlagurere primara, — unel alte Tnfagurari ‘= numita intasurare secundara, ambele flind bobinate pe un mlez de fier comun, ‘Transformatorul de ali ‘mentare so utilizeazi de cele mai multe ori pentru Amari sau a miesora tensiunea rejelel de curent alter- hativ. Proportia in care aceasta transformare are loc se numegte raport de transformare, eq facinduse la 0 frecvenja constanta. -~ : ‘Transformatorl; utiliza 1a aparatele de radio sint pentru relele monofazate, puterea lor limitindu.se la elteva sute de wali, Hi se compun dintr-un miez de fier sl 0 earcas confectlonata dintrun material izolant (pertinax, hares, preypan etc.). O astfel de careasi este ilustrata in fig.'1': peretit laterali P si P, se unese prin pire cu. mantaua intermediard B. In interiorul aces: tela din urma se introduc lamele tolelor. (A se vedea coperta II), "Polele pot avea diferite forme, Cele mai des folosite sint cele din fig. 2. Lamele centrale (A) se introduc tn careasi fird grevtate avind fn vedere ca ele nu for ‘meazé corp comun cu tola ci sint separate dee Drintr-un mie spatlu care se numeste Intrefier. Aceat Spatiu trebuie sé fle foare mic, In eazul transforma toarelor de rete, pentru a Inehide ett mai bine circu {ul magnetic. De'o parte s1 de alta a lame centrale se afl doud ferestre (F) a ciror sectlune trebuje si fic suflelent de mare pentru a permite adapostirea bobi- najelor. Tola tip .E* este ardtati tn fig. 3 si se compune din dows bcd, Bobinajul se ageaza ‘pe lama cen- frala (A). Tola tip ..U*, din fig. 4, este compusd tot din oud buetfi. "Infigurarile se pot ageza tie pe porf: nea A. fie pe Ai, fle primarul pe una si secunda: ul pe’ cealalta. Un ultim tip de told pe care-1 mai mentionim este tipul 4,7" (fig. 5). Bobinajul se dispune pe lama cen. trala ‘A. ‘Am Vizut deci care sint prineipalele tipuri de tole pe care un amator le va putea utiliza. Precum am ‘maj spus ele formeazi miecul transformatorului si $0 confec{ioneazs din tabla de fer moale, de. preferints int-un alia) de fier ‘cu suiciy, care are, 0 permes- jlitate magneticd mai mare. Calitateafieruluj are © importanja mare In efectuarea caleulului. Pentru simplificare’ vom presuptne ei dispunem de un fier de calitate mijlocie, cu o permeabilitate de 9000 Baujl. In acest fel, nu se va risca 0 subdimensio: hare a transformatorului ceea ce ar duce 1a 0 Inedizire rea mare si chiar la arderea lui, O imagine seclionala & unui transformator poate fi vazuti tn fig. 6, Con: Guetorii 1, 2 31 3, 4 vin respectiv de la primar $i seeundar, Metoda de calcul care urmeazi nu prezinti abso- ut nici o greutate gi presupune doar cunoasterea ope- ratjunilor aritmetice elementare, Se cere dimensionarea unuj transformator al cirui se cundar si debiteze un curent de intensitate [la 0 fensiuné U,. Puterea tn secunday va fi deci: 22 GEORGE RACZ Vos 600 (1) P=Ux1, S-ar pirea c& aceasta va fis] pulerea P absorbita din re(ea do. primar. Intervin ins plerderite din tans formator (care se transforma In caldur). Ne Yor bia pe un randament de 80% s1 vom serie? e) P=Pix =—Sectiunen miezului de fier depinde de puterea ‘ansformatorulul sl. se obtine din relatia 8) s=ye_ Aceastd sectiune este egala cu produsul dintre ti fimea lame tolel (D) 31 grosimea stratulul de tole, To- 1a are tns8 pe una din fee, ori un strat de vopsea, ont Un strat de:hirtie, ori un strit de Orid de fer, care izoleaza tolele Intre ele. De acees, pentru 4 obtine gro. Simea nets vom Inmulji grosimea bruta (d) cu coeti- sientul 0.9. Miezul de fler find compus din. supra- Punerea: unt numar (n) de tole, vom avea a S=Dxdxnx09 Si trecem acuma la dimenstonarea strmei de bobi- naj. Grosimea sirmei este in funetie cle intensttatea curentului care va trebul sii o strabata. Pentru trans: ormatori; de bund caltate se considera ch conduc: oral suporta 2A/mm!, “Pentru a determina curentul 1, care va circula prin tnfasurarea primara, ‘cunoscind {ensiunea VU a relelei de alimentare 31 puterea Pa ine fagurariprimare, aplicim relatia : 6) Le Odaté ce am determinat pe 1 aflém diametrut sirmel: © dp = 08x yr Acesta este diametral sfrmel_ de cupru tird izola- ment. Firul izolat va fi, binetnjeles, mal gros. st per tru aceasta vom consulta tabelul 1 Diametrul shrme} Infagurarls secundare se obtine ain relatia. (7 4, =08% py Ir find curentut care strabate intaguraren secundara In azul tanstormatodior foo la alinenstey. a Paratelor de radio avem mal mult asemeney tig Fac pun are chil cae dota ek alta. y a : Sa tracem acuma Ia caleularea numirulul de spice au Snragurari priares Aptian relat 50 ® ty XU 5 unde § gl U sini cunoneute din elatile (9) 91 Pentryenlctaren, numarutat de spire al intaguese secundare vor Taos! rela: 5) xu: @ ( unde Us este tensiunea bobinajulut secundar, Cind vem mai multe tnfagurdrl, de la care se cer tensiuni lferite, numarul de spfre variszi' desigur dela caz la Gind cunoastem lungimea | a unei spire sf numaral nde spiret atunei lungimea” La simej necesare pentru Infésurarea respectiva va ft: (ao) L=1x0 Spirele fiind suprapuse, 1 roprezinti, lungimea unet spite mijlocil, sl se va Aproxima, ‘Cu aceasta calculul a Iuat sflrsit $1 speram ca ci-utorul care a ajuns pina aici va fi de acord eu noi Ehal a fost Inteadevar simpis, Sar mai putea deter- Thing 31 plerderile eare se produc in fleril si cuprol are compun transformatorul, pentry a verifies aca tle concord cl cele presupuse la incepit, dar aczasta Operate este mai, mult complicaié ect" ula ‘In ca- Tht teansformatoriiog mie} destinayy-amatorilor ¢) {Ge aceea ne vor opr aie ‘Un exemplu de ealeul va usura infelegerea celor de maj sus Su presupunem ca trebule sa calculam un (ransformator conform eslor indicate in schema elee- tied din fig. Caleulim tntit puterea din, secundar (puterile dife- ritelor infagurari ge Insumeazd) P) = (800 x 0405) + (6.8 X 2) + (4X 1 P1= 51,6 wall = Din cauza pierdeilor, puterea absorbita din retea de {nfagurareaprimara vat: P= 31,6 x 1.25 — 40 w (rotunjit) Sectiunea miezvlu; de fier va fi S= f a=64 om! (oui Numérul de spire din. primar: 50 apex U Pe U ii Inloculm pe rind cu toate tenslunile primare previzute 1 obtinem : Pentru 110 Vv 860 spire Pentru 125 V. | . 976 spire Pentru 220 V 1718 spire Caleulam tntensitatea curentilul tn primar . 40 wv Teo u Pe U 11 Inlocuim din nou eu diferitele tensiani pr maze si_obtinem : Pentru 110 V 0.364 A tao 0,320 A 3 220 Vv 50182 A. Diferenja de intensitate pentru tenslunile de 110 31 125 V find relativ mica, adoptim valoarea medic @ carentulul de 0.340 A. Caleulam -diametrul sirmel ap 08x 3A ap“ 08X YOIT 0,46 mm (pt. 110/125 V) 0,83 mm (pt. 220 V) Cu izolajia_de email aceste valori ajung la 0.5 res: pectiv 0, 35. mm, ‘In secundar intensitatea curentului din. cele 9 dnta- surari eate etinoseuta, sl mumarul de spire se caleu- Teara “eu aceedgl usurinta > x0 n= (22 +000) xu, 6a Inlocuim pe Us ea valorile corespunzitoare gh ob tiem Pentru 2x300 V. 4890 spire Pentru 63. 49 spre Pentru 4°V St Spite Anfagurarea de tnalti tensiune (2x900 V) flilng tm- wilt 1h doua va avea 0 prat la 2845 spine jamelrul strmei ce se va folosi pentru fiecare tn: fagurare secundara va {13 as =08% YT Inlocuind pe I eu valorile corespunzitoare obtinem Pentru infagurarea de 2X300 V/0.05A . . 0,18 mm Pentru infagurarea de 6.3 V Bee 6 Ly Pentru infégurarea de 4.Vo 1... O18 mm Cu izolamentul de email vom aiege vaiorite de 0.2. 139108 mm 5 sd presupunem, in continuare, ci am ales tipul de told iUstrat in fig. 2 sl cd dimensiumile ei sint* D=2,5 cm sd 0,05 om. ‘Yom avea deci nevoie de 61 tole pentru a objine seo- tiunea de 6.4 em* necesard 2,5 X 0,05 x 51= 6.4 emt Grosimea pachetului de tole va fi produsul dintre nu- marul de tole i grosimea unei singure tole, adica: 51 x 0,05 = 2.55 em La aceista se mai adaugi stratul Izolant care se afl fiecare tola $1 care se poate aproxima Ia 0,007 em. fom avea_ deci ‘51 x 0,007 = 0,35 cm Insumtnd objinem 2,55 +085 =2,9 em Sectlunea bruta @ miezulul va fi deci de 2.9%2.5¢m. Amutorul va avea grije oa si-st aleaga tole care au 0 fereastra suficient de mare pentru a putea adaposti Dibinajul, Pentru aceasta el va uliza tabelul 2 unde se poate vecer cite spire dintr-o anumiti grosime de sinma intra pe 1 cm, Aplicind regula de trei simpla asim ci 076 spire din sirma de 0,5 mm ocupa 3,40 cm? “prin interpolare) 742 spire din sirm&de 0,35 mm ocupi 1.25 cm 4690 spire din sirma de 0,20 mm ocupa 4,70 cm? 49 spire din sirma de 1:10 mm ocupd 0:70 cm® 31 spire din simi de 0,90 mm ocupa 030 cm? La aceasta se mai adaugi spatiul ocupat de hirtie care se pine Intre fieesre strat de spire (0.1. mm grosime) SI ce carcasi, Lasind si un spatiu de siguranta, vom Alege o tola avind o fercastra cu o sectiune de 16—11 ent Aceastasectiune este repreventat de produsil intre Iungimea si 1itimea ferestrel Th Inchelere, elteva indicai{i de ordin construct este fiecare sirat de sirma se ayeazd un strat de hit. ie ulelata sau hirtie de cale parafinats. Dupa ce pri marul a fost bobinat, se pun mai multe straturl de hir- He si un strat de stanio) care va fi ulterior legat Ja masa $1 care serveste drept blindaj antiparazit, Se Continua apoi in aeelagi fel eu bobinarea infagurarilor Secundare, care se vor dispune in ordinea urmatoare fa) Infasurarea de inalta tensiune — }) Mmfagurarea de joasi tensiune pentru Snedlzirea tuburilor — ¢) Snfigurarea de joasi tensiune rodresoarei ‘Tolele s vor suprapune, una clte un, fiecare din ele find ageanté tn-sens opus fata de cea vecinl, Decl, 11 jal exempluluj de mai sus, lamele se vor, introduce fn careasa odata prin peretele P 1 odata prin peretele Pi, al_acesteia Capetele bobinajelor vor fi bine izolete s1 se vor lipi de marginea eareaset Tolele vor {i bine strinse, cu suruburi si plulite, tn asa fel inelt transformatorul si nu vibreze in timpul {inetionai Caleulul ce mai sus este valabil pentru retelele de curent alternativ avind freeventa'de 50. Hz. Toate ma- Surdtorilor de tensiunl se vor face cu un voltinetru vind lun consum propriu redus. In gol, tensiunile masurate vor fii mat mari declt cu sarcina ‘nominala aplicaté la capetele Infasurarilor secundare, entry fnedilirea 23'TEHNICA UNDELOR ULTRASCURTE Receptcare superveactte J 2 elari_de montajele superreae fe prezentate in articolul ante- rior, unde tensiunea de tdiere se produce in eadrul aceluiast tub Plectronic, existd gi alte montaje Ta care aceasta tensiune se obfine intr-un oseilator separat. Cum era de asteptat, gi aci existé mai multe variante, Dintre diferitele montaje fexistente, vor fi prezentate aci mu- ‘mai dowd, care oferd cele mai bune 24 rezultate, Primul se vede in fig. 1 A, iar celilatt in fig. 1 B. Dupd cum s0 poate constata din fig. 1 A detectoarea este 0 triodd eventurl 0 rentodd montatd ca triodd), Bobina din circuitul anodic fal oseilatorulul, echipat tot cu o triodé, joaed un rol similar bobinei de soe cu miez de fier de ta siste- mul de modulatie Heising, cind mo- dulajia se face pe anod. Condensa- torul Cj, montat in paralel cu pri- morul transformatoru'i de audio- freeventa T, prin valoar-1 pe care © are, prezintd 0 reactantd capack= tivd destul de mare fatd de frec- ventele audio, dect acestea nu vor fi apreciabit atenuate, In schimb, finsd, el constituie un decupla) pen- tru freeventa oscilatiilor tenstunit de taiere, care deci it vor strdbate. Vatoarea tui este cuprinsi intre 2000 sl 4000 DF. Gruput R\-Ce are ca scop reatiza- rea nei variatit a tensiunit anodice 0 detectorului, faré ca prin aceasta si fie afectaté tensiunea anodied a oseilatorului. Valoarea optima @ tensiunit enodice a oscilatorului se obtine prin reglarea divizorului de tensiune Rs In fig. 1 B este cel de-at doilea montaj cu superreacfie, ew oscilator separat, in care ca tub detector se folosegte o tetvodd sel pentodd, iar ce oscilator tot o trioda, ‘La acest montaj, tenstunea de tdiore este aplicatd pe orila a doua (orila ecran). Daca s-ar intrebuinfa © peniodi, tensiunea de tdiere s-ar putea a plica si pe grila a treia (orila su- presoare), inst s-a constatat expe- rimental ed rezultatele cele mai bune se obfin atunei cind aceasté tensiune se aplicé pe grila ecran, Ca gi la montajul de ta fig. 1A, grupill Ry-C; serveste pentru re~ larea tensiunii anodice a detecto- rrului, si acest reglaj prezinté act ‘mai ‘mare importanfa decit la cel similar din fig. 14, valoarea ten- siunii de ecran fiind mai critica decit cea cnodict, deoarece regleazt reactia. Porametrii. ce determina funetio- fnarea Yporecta a unui astfel de ‘montaj sint: valoarea tensiunii a nodice sau de ecran a etajului de- tector, ordinul de mérire a tensiu- ‘nit -de tdiere aplicati etajului de- tector, si frecvenfa_uscilafilor tensiunii de tilere, Dintre acest) factori, cel mai putin important este freevenfa oseilafilor tensiunit de tiiere, De fapt evista 0 frec- venjé optimé pentru frecventa fiectrui semnal receptionat, Totusi, fain acest punet de vedere, receptoa~ rele cu superreactie permit tnire duinjarea unui spectra de freevente a. oscilafitlor tensiunii de tdiere Gestul de larg, putind merge de la 20 kHz pind ta 100...200 kHz Atit ta fig. 1A, cit si le 1B, sau indicat volorile optime ale pie- selor, faérd a se da precisiuni cu privire ta eapacitapite condensatoa- ‘elor variablle de acord C) sau a bobinelor. Aceste circuite se vor determina dup indicafitle expuse imer-un artigol anterior, in cadrat ‘celeiast rubrici. Este de refinut faptul 8, in cazul fig. 1B, conden- sotorul Gy serveste si ca decuplaj at ecranului tubulul detector, pre cum gi ea condensator de acord al cireuitului oscilant al oseiletorulu Pe baza celor expuse pind acl. im fig. 2 este dati scheme completd @ unui astfel de tip de receptor, folosind trei tuburi electronice, dupéprincipiut de ta fig. 1, spre dco- sebire de care sa mai adiugat un tub amplificator de audiofrecnenté, z de asemenea 0 triodit, Einiul detector foloseste 0 trioda de tipul ghinda, 955, Se poate insd intrebuinja orice alt tip de trioda miniaturé sau chiar 0 pentodd to care gritelo 2 si 3 sau legat In nod, bineinfoles pentoda fiind tot de tipul miniaturd. Acordul se rea- Tizenzi cu ajutorul eondensatorutul Cz care @ constituit ain dow plac, tina ta stator $4 una la rotor. Cu ajutorul condensatorulul C, se reallzea2i cuplajul optim eu antena, care este de tip monofilar si prac tie, de orice tungime, Eventual se poate intrebuinta gf 0 antend simetrici, insi, in acest az, se va desfiinfa condensatorul Ci fi se va intocul euplajul acesta asimetric. eapacitio cu. antena, ch ‘un cuplaj inductiv, Se va face deri © bobinti-de antond eu 1...2 spire, le acelosi diametru en babina de facord, care se va cupla Ia canvtul unde este coneetat C.. Oscilatorut fotoseste un tub de tipul 6C5 sow orice alté tried si- milart. Evident ed si aci se poate intrebuinja 0 pentodd, care, ins’, de data accasta, poate fi montatd chiar ca atare, Bobinele Ly si La constituie wn bloc, ele fiind aled tuite de fapt dintr-un transformator de frecventi intormedtiar’, obisnuit, de tipul color ce se giisese in co- mer, insd eu freevenia de luora fn jurul @ 100 ki, aparatete .Pionier*, sovietice, sau de tiput .Philips* pe 128 KHz Im special lipul Philips", datoritd condensatorulul trimer, eu aer, pe care il are in paralel ‘cu unul din bobinaje, permite varierea freeven- fel proprit de ler, de ta 85 itz pind la 100 kHz, deci se va putes ‘ajusta foarte usor pe 100 ktiz Cit priveste amplifieatorul te oudiofrecventé, si ef este echipat tot eu o iriotd si desigur of st act : aceasta se poaie tilocul eu 0 ie SH foarte mult succes se poste trod sat pentodd. tinea, de orice ~Itrepuinta.tiput de transformator tip corerpuncdion, Rentuict ensue “de “frecventa intermediard. de la carii audio se face prin Intermodal i TABE 56.MH: 12 spire} conduct bobinajulul, mm diametru, DE BOBINE (L,) r Cub O10mmpeis c= mm diametru de bobinare; 10 mm Tunimea 22 MHz: 1 spira, conductor CUR G 1,6 mm pe 10 10.000 f 2.000 pF; dielecirie mice,’ 500 V 50...100 pF, dielectric aer 1.000 pF, dielectric acr, 1000 pF, dielectric ser. 05 ue, dielectric hirtie 500 V potentiometrulit Ro. Cu ajutorut potentlomesrulnt R, se face regta- Jul tensiunit optime de luera a su- perreactiet. Buna functionare a aparatului s0 cconstatt printramm fistit caracteris- tie, mutt mai puternic dectt ta un eparat obigmuit ew reaetie. Un fist prea stab marcheazi o tenstune a oseitatiitor de tatere prea mtcd. Tree Dule mentionat faptut cd dacd nw 2 auue deloe fisiitul, cceasta se roare autora gi unet concetdrt gree gute a copezetor transformatorului de Sreevontd intermediard. In acest az se a fncerea inversarea cone- silt, fie ta bobina Te, fie la Ea. Fistitul earacteristio superreactile lor va dispare totat sau partial, in Juncfie de intensitatea unui. semnal Feceptionat, cind este cuplatd an- tena. Exie clar ef ef va dispare eu fatit ‘mist matt, cu eft semnatul ea fi mai puternic, Sensibititatca unui astfel de re- eeptor este foarte bund, find de ordinul @ eifiva mlerovolti Cu et, ca si cu oriee alt receptor de acelasi gen, nu se pot reeeptiona ects stajii tucrind in telefonie, eu modutajie de emplitudine sau de Srecven{d, precum si siafit telegra- fice, isd eu semnatete modulate Emisiunile obiynuite de tetegrarte par ca un figiit, care se va com funda eu fisitut de fond al recepto- rrulwi, £ aceasta cu atit_mai mult cu cit semnalut va fi mal slab Ing. LIVIU MACOVEANU ‘yomRD VALORILE PIESELOR PENTRU F,G. 2 30 pF, dielectric aor tm diametru de bobinare; 26 mm lungimea Cz = 10 .. 15 DF (vez! textul) bobinajului. 100 DR, dielectric mici, 500 V Wd Mile: 9 spive, conductor CUE 1,8 mm pe 13 Tian Rear ea Gielectrie hirtie, 500 V 500 V 500, V - Nota : priza de pe bobine se va lua la toate la 0,1 uF, dielectrie hirtie 500 V mijioc. 5'MQ * 03 W 05 ng '03'W gigs R= 0 2 5 0.5 W VALORILE PIESELOR|PENTRU FIG. 1 =f = | BERS So R RS iongi2 Ww Ca= 30 pF ‘RR, = 100 kQ Ty = trensformator pt. audiofrecventa, raport 1/3. ©, = 2000 .. 4000 pF 30 kQ To case oS ti. our 30 ik LL, = transformator pentru freeveniinterme- C. = 0. uF 28 mE aie ©, = 1000 oF 50. 100% y= tub tip 6c = 2000 pF Tip. Vi = tub tp 6c ' jeu ajutoral radioului, fara a mai folosi dect Ip SA NE INSUSIM RECEPTIA SI TRANSMITEREA RADIOTELEGRAFICA U 2 aintre cele mat importante aplicatit ale ra- Glotehnicit © constitule radiocomunicatille, adic’ transiniterea de stiri sou informafit la distant, de transmisie fiziee, aga cum se petrec Iucrurile In ca: aul telefoniei st telegrafiel ew fir, Radiocomunicaftile se realizeazi de regula in doui moduri: in. telestafic, transmifind semne Morse ‘manval, cu mianipulatoral, sau automat, cu afutorul dispozitivului mumlt transmifiter automat, sl in telefonie. trancmifind direct vocea omeneased sau di- fetite sunete cu ajutorul mierofonului. Exists si elte Posibilitajt de a transmite comunicari 1a distanfs prin radio — cum ar fl teieimprimarea (transmiterea $1 direct pe banda a literelor, eifrelor gi ce punetuafie), telefotogratia (transmiterea de imagini fixe), televiziuines ((ransmlterea de imagini mobile) — insi acestea au Intrebuinfari limitate, Transmiterea in telegrafie este cea mai des foto. sila pentru reclizarea comuniealitlor obignuite, deoa. Fece prezint numieroase avantaje : 1. Aparatcle de recepjle si de emisie* simple si mal usor de construit 2. Banda de frecvenfe necesari unei comunicajti este foarte Ingustd, Inelt tntr-o anumitd. gama Posibilitates de a reajiza mai mulle legitur\ bilate tale, Astfel, in cozul Iucrului tw (elegratte, banda ne- cesar insumeazi In general elfeva sute de Hertzi, pe ind Ia telefonig cu modulafie in amplitudine ling. ‘mea benzii este aproximativs 10 kHz, iar pentru. s\ flile portablte — care nu au asigurati de reguld 0 uni stabilitate a freevenfel emititorulul — sint nece. sare henzi si mal largi (25 s1 chiar 50 KHz). In ea ‘zal modulafiei de frecventiv avem nevoie, de aseme- nea, de benzi fearte largl. at mal 8. Bitaia unei stafit (distanta maxima la care poate avziti cu un anumie tip de receptor) este de 23. ‘ori mai mare la transmiterea In telegratie decit la cea fn (elefonic, deci cu o static de putere data se pot iza mal multe legtturi In (elegrafie. 4. Interferenjcle eu alte stajii sint mult mat mi ‘incit 1a acelast gred do tirle semnele telegrafice sint ‘mal usor de recepfionat declt voces, 5. Folosind prescurtarile codurilor internationale se pot realiza legaturi radjotelegrafice intre stafit din diferite Jarl, fri q fi nevoie ca operatorii respectivi 84 stie 0 anumita limb’, eu ajutorul cirela s4 se In- feleaga intre el aere Rezulti Iq mod clar ei Invitarea recepfiel si trans- miterii telegrofice prezinti un interes deosebit. pentru radiosmator. Pentru o Insuslre coreeti s1 fntr-um tmp cit mal scurt a recepfiel si transmiterit telesrafice. este ne- cesar si se foloseased metode potrivite. O metodi nepotrivit are ca rezultat formarea de deprinderi fresite, care Impledica perfectlonarea eunostinfelor eépitate (corectitudine 1 mérirea vitezel), iar pentru Inlaturarea lor se pierde mai mult timp decit cu ci- neva care nu cunoaste nimic si invati de In inceput, Tati de ce recepfia sl transmilerea Morse se Invafi de 26 preferinti In colectiv, cu un instructor care trebuie sd fle Mu numsi un ‘bun radiotelegratist, dar $4 s1 stipinease’s metodica acestei pregatiri, Potrivit alfabetutut Morse, fieeare semn (Iiter’, ct fra sau sem de punctuatie) este reprezéniat sub for- ma de puncte si Tnil. In radio, semnele Morse sint recepfonate dup auz, ty cased sau difuzor, un punct find redat printr-un’ sunet seurt, iar Tinie cores- Punzind unui sunet lung. Pregitirea unui radiotelegrafist cuprinde doud pe- rioade: a) Invajarea recepfiet dupit auz st a transmiterti la manipulator cu vitezd de 30 semne pe minut, 'b) Marirea vitezei de recepfie st transmitere. In decursul ambelor perioade recepfia st transmite- rea se invafa In paralel, Imbinind Intre ele aceste de prindcri, In prima perioada, accentul se pune pe co- reetltudinea Teceptiel sl tansmiterii, pentru ea in perioada doua si se urmireasca marirea vitezel. Invatarea receptiei Morse. Pentru a Invata reeep- fia semnelor Morse se foloseste metoda auditiva, care se bazeazi pe intiparirea in auz a muzicalititit (to- ralitafl) speclfice a ficcarui semn. Un semn are 0 enumita. tonalitate, data de felul elementelor compo- fnente (linii si puncte), numarul_ 41 succesiunea lor, Instructorul transmite un semy la generatorul de ton de maj multe ori, pind ce elevij 1st tntipirese muzi- calitatea Tui si sin¢ In misur’ si-l depsebeasct ulte- lor de alte seme. Pentru o Insusire sigura a sem. nelor, intr-o sedingi de 0 ori nu se Invafi mal mull de 2-3 semne, Uneori se aplica alte metode, care nu dau tnsi re- aullate satistacatoare, Astfel, unil instructori folosese metoda urmitoare: elevii sint pusi si Invefe repre- zentarea grafica a semnelor Morse (A. C——.—. ele), spol instructorul (ransmite semnele la eneratorul de ton, iar elevii trebuie si le recunoased umarind punetele sl Ilniile auzite si identifieind sem. hiul respectiy eu reprezentarea Iui grafic Invafata tnterior, In acest. mod se cere elevilor 0 incordare tmare, deoarece el trebuie si asocleze in minte sem. nul iemorat pe cle vizuala eu sunetele ce le aud. De asemenea elevil se obignuiese eu numararea punc- {elor si Tinillor, inett odat cu mérirea vitezei, cind acest Iueru nu mal este posibil, incep si confunde semnele apropiate ca sunet (j cu s, s cu h, h eu 5, m ext o ele.) sau chiar nu le maj pot receptiona de- loc. Tot alit de diunitoare sint si alle metode vechi, cum ar fi: copierea de citre elevi de texte, serlindule prin reprezentarea alfabetulut Morse (punete st lini escompunerea semnelor Iungi in altele mai scurte (P=A+N, Z=M+I, 3=S+M_—etey; —reprezentarea Brin voce a semnelor Morse (R=ti—ta—ti, D=ta-ticti etc). Toate aceste metode trebuie inliturate fra lscufie din practica noastr’, Semmele se transmit seurt chiar de la prima se- dint, durata unui semn fiind aceea corespunzitoare vitecet de aproximativ 60 semne/minut, Inst Intre doua semne se last o puuzi destul de mare (la ineeput cam 34 secunde), eare se reduce apoi treptat, DacaSL Tinlite, in terior, Semnele trebuie invafate Intro anumita succe- siune. Se obignuteste ca semnele sa se invete grupate Be Brincipiul contrastaly (E cu T. few A cu NU eu DW cu Ile), sau pe penctat tne nant (E, 1. S, H, 5: 7, M, 0, CH zoo ete); In ane Bele cazuri tnsa'clevt'vor 1 femal aa foga) filurh ince sunetul auzit gt imagines grafict a vem Aulul respect. De acecs ‘se recomands ee snsene 31 fle Snvafate into asttel de succenune, tacit ne Wit sh aw mai fact asemenenascter, aie Tirta Je grupa sisiematie dupa un rteriaaareeae. Recep se Invata chiar de la Incepul eu 0 tle oti "semneor, obisnuind. axel ‘pe lev! sh stings stinte mai siabe, sist eonceneze sien Este bine ca spre sfirsitul perioade| de invafare’ st mal ales Inc de dou peri. si a Inrodus felul de zgomote (eel putin exterioare, dach. we, eratoral de fom nu pormite acest Tuer) ele ike ual asfel tn condit apropiate de tural tn eles JR ce priveste srieren literelor receptions, ele vii or serie totul-eu iitere mich de ‘min Lite teebule serse clar, pentru a nu se Produce conti Gin specil e cu c,'w eu mp cu f. d eu ete), Cire fe seria de dous' ori mai mari dee litre; neon] Gitra zero se serie (pentru a nw se confunda ca I tem 0). Texiele transmise de instructor trebule_pregatte bine ‘nainte de Tell, Tn. Gmpuluneisedinfe Ine tractoral "va tranamite diterite. texte de exteilia texte compuse din. semnele Invafate In gedinele an: terioare (ca repetare). teste compuse muta di sem tele now Inebate, texto euprngind. a semncte nol Cit sh cele veehi. Se: pot transmite texte In cl, su forma de fraze scart. st texte citrate (prope de S tere sat cre, aranjieastfel" int 8 hu Tormeze savin) Invites trnsmiteii Morse, Invijarea_tranomt tert la manipulator cate mu dil deait invajars Fecepiiel,deoarece deprinderite gresitesintfoare grea de inlsturat. Majoittea evilor se. grabese si tne le transmlierea intrexuluiallabet char de In tm fepot si au tendinfa de manipula chiar de Ia feput cu vitera mare. EL au. impresia cd tansmi orect, in aliate Ins semcle sit foarte mull. forma, asa duph cum se poste vedea or. Ted trina tansmiteren ia un aporatsegratie Morse A este diformiri devin permanent, consltalnd. aga rumitele parleuaritat de transmitere care sit reorte © ‘ransmitere corecti inseamn’ o respecta eu strietele tangimea feearui clement, poecum ga pav- dolor dine slemente, seme sicuvinte, S40 gre Terulacesthnu se. poste. realiza dettpristrn fnrenament sistematie si de Ions dursti, ase ed Ssanipulares si devind o-deprindere organics» lini Fadiotcegratistlvi. In primol tnd lev trebuie Tavele posilia corcethde ere: corpul radiotlegr=- Fifa sts rept, firs af) Incordat, picloarete tor dsfeute, mina treapts indolta din ca, eu antebra- fat orizonal, se fine In Prelungiren manipulator, Jar mina’ stinga se sprijina pec masi (inalfimea, aces teig nu tsbute si. depaseasct 70 em). Manipulatorel tevapued de buon tre degete de Ta mina dreapta arititoral se sprijink pe buton, iar degetal mare. 4 fel miflocia prind butonul in pirile Taterale To sransmitere se tise numai incheetura mini coal riminind fix st_anlebratul orizontal. Aceste reals sint obligatorii, deoarece astfel se. asigurd 0 port fie comoda, care permite mirirea “viteze! sl 9 trans mitere de lunga duratd Pentru o deprindere, coreeti. a transmiteril, 1a fi ceput se folosesie metoda transite ey Huuidtatoare: Pentru a ‘ransmite un punet, manipulatorul se. fine pisat cit se numira vunu", jar pentru 0. linie. se ‘numara unu-doi-tret*, intre dows semne se pronun{a ‘pauza","iar-intre dou8euvinte sau grupe -/pausa- aura.” Exemplu: grupa ‘TIAME se" transtilte eu numaritoareasifel:) unwdoj-trel, pauzi, unucunu, Pauzi, und unu-dol-ire!, pauzd,uniedot-ire ~ unt doitre, pauzd, una, pauza-paur. fal, clevil transmit toft odati eu instructorul, numarind eu voce fare siruri de_punete side Ini ‘Aceasta dureazi clleva sedinfe, pina ee deprinderile sint formate, apol se. invafa.transmiterea combina fillor de puncte, de linit, de puncte st tin! Dupa ceasia se troee la (ransmiterea semmelor Morse, care Se invafi pe grupe dupa prinefpiul asemansri (grupa Ta: T, M, 0, CH, zero; stupa 2a: E, 1, 8, H. 5: gtupa Bai A, U, V, 4 ele) Pe misurd ee elevit progreseaz’, se aplici alti me oda: ‘instructorul indica ritmul de transmitere, iar levli_manipulesza in grap fara numaratoare, Dack Se bierde ritmal, tmstruetoru) il imprima din now prin numiritoare. ski lask din nou pe elevi singurl, Nu mal dupa ce aceste exeretit an fost bine Insuslte, se trece la transmiterea Individuala, cu control In cask, st apo} f8r8 control Se recomandi ea fiecare sedinjd de transmitere_si inceapi cu exereifii de Inmladiesea Ineheeturlt mill, care consti in Indotrea palmei in ambele pari, de ‘mai multe ori, dup care se fac antrenamente” de transmiterea punetetor, linitor st a diferittor com! att Viteza cu care se transmit semnele este mick la Inceput — cirea 20-80 punete sau 7-10 linli pe minut = Gi se mireste treptat prin accclerarea ritmulut (se umira mai repede). FE Tustructorul trebule si controleze continuy pe fie- care elev, pentru a descoperi st Inlitura sreselile de transmitere, inainte ca acestes si devind deprinderi Cele mai freevente gregelisint urmatoarele: ridlea rea incbeleturii prea repede, rezultind semne mai scurte; apisarea prea tare pe ullimul semn, care se Tungeste; apasirea neunlforma st alunecarea degete- lor pe bulorut mantpulatorului, din care cauzs sem- nile sint neregulate ; nerespectarea duratei patzelor, are duce a confuzij intre semne ; migearea.cotulul, din care caus operatorul oboseste st nu poate trans rite mult timp, Pentru a remedia sceste greet, in- siructorul explick fiectrui clev cum trebule si Iucreze coreet st IL conduce chiar migedrile mint. Din cele arate maj sus, rezults ci problema In- vitarli recepiiei si ransmiteriiradiotelegrafice.im- Plici © activitate’ melodica si sustinuti, Urmind In- drumirile din articolul de faf8, membrit cercurilor de radiotelegrafigti si redioamatori isi vor putea tn- sugi in bune conditii receptia si transmiterea Morse, turmind si se perteefioneze ulterior prin marirea ¥ tezei si ridiearea calitifit Tuerului, Pentru stimalorea radiotelegraficllor st ridicarea milestriei lor. tehnice AVSAP. oryonizeazs In tecare an concursurt de radiotelegrafie pe plan raional, regional $1 republican, care cuprind mase tot mai largi de specialist 27f INREGISTRAREA SI REPRODUCEREA ZGOMOTELCR CARDIACE SI RESPIRATOR CU_AJUTORUL. MAGNETOFONULUT Im cadrul_Institututut Medico Farmaceutic din Bucuresti, un colectiy for- mat din’ ing. St. Velea, ing. V. Ratcw gt dr. V Cu: neseu a experimentat sl a realizat ‘un dispostti de inregistrare 1 reproducere ‘magneticd a | zgomotelor cardiace $i respiratorit, Pind nu de mult 2gomo- tele fisiotogice nu puteau HL asculrate decit cu aiuio- tulstetoscopulul ; inregis- trarea si reproducerea.a- eestor “zgomote pe cale electroacusticd aa ‘posibiti- Hat! ‘neddnulte pentru ur marirea unor eazuri inte- resante, pentre auditit co- lective te, Dispositivut de tnregis- trae’ si reproducere, pe cal magneticd, a zqomo- telor ‘fistologice se com- pune dintr-un microfon special de contact, un preamplificator de audio~ freeventa, previzut eu fil- tre penint a transmite enumite game de free vente, sl un magnetofon. Mierofonut, @ carat mem- brand este’ aplicata. diract pe corpul bolnavutui, are © caracteristios de direc- tivitate wnilaterala, tn for- ma de cardioidé, astfet in- &_NOUTATI— ¢_NOUTATT %_NOUTATI %_NOUTATI_&_NOUTATI TELEVIZORUL OPERA” DE _FABRICATIE BULGARA Recent, a fost prezentat 1a Sofia 'primul model in- dustrial de televizor ..Ope- ra%, care a fost produs in Bulgaria, Cu ajutorul. tui au fost receptionate cu ‘succes programele trans- *_NOUTATI pISPOZITIV. DE LINI- TARE A AMPLITUDINIT IN AUDIOFRECVENTA Folosind dispozitivut de Uimitare, operatoral evitd zgomotele acustice, pocne- tele gt paracitit de’ tmpul urmare etirui fapt el obo- este mat putin Ia ore ceptie de lungd duratd, cod ce pocte da rezultate mai bune in cadrul con- ceursurilor. _NOUTATI_%_NOUTAT! 4 _NOUTATI WA & Nourapr % NOUTAT—%_Nouratr cit receptioneaza _numat undele sonore din" locul unde este aplieat, nefiind sensibil la agomctele ex terioare, Sonsibilitatea mi erofonutul este mare, de circa 02 microvolfi pe mie crobar ta un sunet de 3000 Hz, far caracteristica ga de frocventi are neunt- formitéti de cet mult 2,5 dB in gama de frecvente de 20,..100 HI care cons- titwia" speetrul "sgomotelor fiziologice. Utilizaren acestel motode oferd numeroase —aplicatlt in practiea megicala, in corcetirile stintifice si in invdtdmintul medical. Se poate cfectua urmdrirea in timp a evolufiet _‘mala- diilor de cord st tnrenis- ‘area variafittor —surve- fein urma_eperatiior, fez im inoagamintul meat. cal metoda usnreast in mod “considerabil fixarea in-memoria studentuln a sunetotor caracteristice di- verselor boli, menajine duese in acclasi_ timp. $i boinavit, “De asemenea, devine "posibitd studlerea tunor cazuri speciale saw rare, si analizarea lor com lectivd. Tnreaistrarea si redarea zgomotelor. fiziologice cu jutoral magnetofonulut a= aug metodetor curente He investigatie un mijloc pretios de_studin at boli Tor de inima, sau ale citi lor respirator. mise de centrut experi. mentat de televiziune al Institutului “‘eleetrotehnic side masini din Sofia Imaginite si tonut_apara tului au fost foorte bune In. 1958 va incepe prom aucjia in serie a televizoa- relor purtind marca Ope Schema se vede in fic ura atituraat Ambele triode ale tubu- lui 621171 (Zs) functioneaza ca repetori catodiei, sepa~ rind limitatorul ~ propriu 21g de elreuitele de tntrare Hl iegire. Deosedit de ceasta, primul repetor ca todic ‘mareste efectul til. trutui "de audiofrecventa Dry Ss Su Filtral poate fi comuutat “eu comutatorul tm. Pe al dotiea tub 6rt1TT Te_NovTAT _NOUTAT! fF _NOUTATI —_NOUTATI_NOUTATI__-& _ NOUTATI engum, (L2) este asezat un poten Hometru regulator de am plitudine. Pragut. reglaju- lub deninde ‘de. resistenta R. gi Ry gi se stabileste po cale experimentatd, Pentru justaren tonulul, dispozi- tiewl de Himitare ‘este gun- tat de condensatorul C.,iar bornete edgtit se locheard cu Cy ‘Catia are _dimensiunite 109%80%50 mm, sl este executeté din duraluminin Ge grosime de 1,3 mm, Pe Yperetele din feta sint scon- se regulatorul. de volum R,, comutatorul Ry gt bornele edstii: pe peretele din spate — cablul de ati- menare gi cablul de le- fare eu iegiren receptoru- tu Marimea recistenfelor_si capacitatea ‘condensatoare- Tor nu e evitied. PILA ELECTRICA CU ENERGIE NUCLEARA Nu ¢ poate prea tata iva eind coasul mos- tru britard va ft actionat de energie de origina n- clear’, Intr-adendr, 8-4 rreugit sa © fabriee 0 pild electric toed cw un diametru de cea 13 mm si inattt do 6 mm. in urma munelt depuse in comun in laboratarul de cercetdri nucleare Walter Kidde, Pila aceasta se_prezinsa in forma unel prajituri cu ‘mat multe straturl_sime- tice, Cele dowd straturi exterioare sint formate din oui elemente fotoelectrice cu silicku $1 dowd straturi dintr-un material transpa- rent, cuprinsind 0 masa compust din plutontu 147 31 granule tuminiscente Corpuseulele pf, emanate din plutoni 147, bombar- deazd granulele” Iuminis- feente care emit fotoni Acesti fotoni strdbat stra- turile iransparente i, a- “NOUTATE Ca oe de audiofrecventd Apt, se foloseste o bobind Jiltru, executala pe mez UL-12" grosimea pachetulud find de 15 mm. Se poate folosi orice fel de drosel, £1 Cy so alege in functie de maximum de tensiune ta jreoventate 200...800. Ha, Dispositivul de" timttare a omplitudinii, fard repe- torlt. eatodicl, poate fi montat in receptor, de pilda tntre primal stat doitea etaj de amplificare ndio, ‘La funetionarea dispozt- tivutui de timttare a am plitudinit deserts, requtato- ral de volum al receptor. Inui urmenzia fi pus fntreo astfel de situatie, incit sd fe. anihilese nummaisem- natele puternice. jungind ta otementele fo Toeleetrice, dau nastere Ta curentt care sint transfor- mafi in vederea utilizdrit lor exterioare Actualul modet expert mental di un eurent de 20 UA Ia 0 tensiune de 0.25 V. Tensiunea poate fi Gublatd legind elementele fotoctectrice in serie si nu = in paratel, st quadruplatd daca tmpdirtim fiecare ele- ment fotoelectric in dowd jumatiti st te legdm ta rindul lor’ in serie, Intem- Hilatea poate fi urcatd fo- losind elute fotoetectrice mat mori si probabil gi prin perfectionirile, fuatmente in study erede ed durata folosirit practice a pilel va depast ‘ugor doi ani de servicin permanent. La sfirsitul a festul fermen, eapacitatea sara scade ta jumitate, perioada de duratdé a plu foniutui find de dot ant st jumdtate, Gontrar piletor curente, pilele cu onergle aueteard+ oma a ot functione ew intreago orté pe tonte durate ests. fentet Tor fara mscut “nck fepulzért premature Datoritd blindajutet sau meat, “pa rdiazt mel in ca tn cadran.Tumt- fos al ceapuhal-bretgra at fect mu eristt nicl tn pee tieol "pentru wilizarea et te ceanirt $i ta aporatele ae ‘protend ‘mudi. ACCEL TORT DE TONI Fabrica de_transforma- toure si tuburt Roentgen din Dresda a expus la Tirgut din Leipzig o insta apie de inaita” tensiune pentru. aceeterarea ignitor i eleetronior. Este vorba le un generator Var-do- Graaff” pentru dowd mi- Woane de’ volti, eu tub de deseareare montat in el, pentru accelerarea parti ulelor, “Aparetul a” fost construit in colaborare cu eolectivul de vercotari al prof. Manfred von Ar Genie. Avantajul oparat ui consté in acora cd 20 poate face. inverairea po- lor prin actionaree unui comutator. Manipularea a paraiclor mai vecht sim Tare era mult mat complt cat. NOI MODELE DE TUBURL ELECTRONICE CEHOSLOVACE La un Congres al Insti- tutulut de cereotiel pentru tehinica televisiunit, dele ‘aati. din institutele ade proiectare ¢i productie au executarea unei noi serit de tuburt electro: mice, dup@ _modetud tub rilor miniaturd moderne europene. Toate tipurite pentru curent alternatio $i universale vor fi cons- truite dup sistemul no- val’, iar cele de baterie vor avea soelu hepial (cu 1 picioruse). Nomenclature tipulut de tub nu se ra ‘mai face in viitor dupd tavela Testa ci, do aseme- ‘nea, dupi norma euro- eand obignuita Se Nour — x TEVENON > jg iivanon > 10N_¥ iivinon TivinoN iivinoN *¥ —ihy3 non * iva Tivinon Tivinon * TivEnoN QTC de YO aitastite tone aps Diplome, tn Uniunen Sovieticd.tn Ges. Se trimite mumal pie ae st Scopul intiririt st Uirgirit priete- log pentru obtinerea.diptomel. nici radioamatoricesti, Radioclubul “Statiile membre TRA, aint: Gentral DOSAAF a elaborat diplo- OHNE, "NM, OF, OL, OZ, PB, mele R6K si Ri50S. QE, QZ, RH, RJ, RP, RY, SC, SEL Ponty diploma ‘ROK sint nece- $0. SU SAW TY EN Se sare’ QStcurts wnul din Europe, 0G, UR, Whe Tee Th TS UG. nut din Africa, eite unul din Asia, 5 Amerie de Nord, America de Sud, Sstayiite din Saar tuereazd ct in- Australia, partea europeand a dicatiout DLb URSS.¢ parton asiatien aURSS Diplomele "se conjerd. radionmato Tantra ci ct pairs oTade, atl Cnatorit “eu” indicatiola OBEY! gh RIGS este diploma iucrat 150 OK4WA, fart" dintre care trebuie sd fie 13 — In ultima vreme se remared 0 Fepublict untonate, “Si aceastd. di, tMienst actiottate tn district sera, Bloma se atribuie emifétoritor gt rec I" peninsula Taimir Tuereazd Pe vopoarele cehoslovace Re- publica $1',Lidice" Increase radio- ceptoritor. UA © KAA, operator Pajitov. Inova ° gul Novilse, cw indicativul UAC AN, Radioomatorit din districtul Tam- luereasd operatorul Luchianov. ere (Finlanda) acorda diploma In Grecia -au dat autorizapit yWDT | (WORKED — DISTRICT primelor patru stajit de radioama- TAMPERE), Sint necesare 5 legé- {ori si anume: In Atena’ SVIAB, turi pe orleare ain benzi eu stati SVIAE, SViSM, SVISP, si una in Aiferite, membre ale Clubului din Piren SVIAD. Stafiile vor lucra in Tampere, 15 st 20 metri CALCULUL_TRANSFORMATORILOR DE MICA PUTERE (EXPLICATIE COrERTA Ta) Principalele formule pentru transformatnarcle de rejea,allmen- fate cu freevenia de a He arath'depondenfa, secur tiga te fier Sye, de pulerea transformacoruler P, dau lgatra intro sete liune si numdrul de spite pe volt No: Spe = 198 |B Ny = #21098 X10 BS BVP Numirul de spire N si diametrul conduetorului d se determing ain: N = N,V unde U este tensiunea la bome a=13/7 3 Nomograma de pe coperta a doua este construita pentru ealeulul acestor formule, Caleulul se face in ordinea urmitoar 1. Se caleuleaza puterea in toate bobinajele transtormatorului : Pom WUtLUrt aly Us Pe searile I si U se separ datele privind valorile curentilor sl tensiunilor. Prin punctele respective se duce o dreapta care intersecteaza seara P in punctul care indic& puterea bobinajulul respectiv. Dupa ‘ceca se insumeazé toate puterile. In dreptul cifrei indicind suma uterilor se eitesie secjiunea mic”ilul pe scara Spy Pentru determinarea numirului de spire pe volt N, se alege Valoarea inductiel in fier B, gi se uncste punctul respectiv prints-o ine cu punctul indicind valoarea sectiunii miezului, Pe cara No, Im punctul de intersectie al seivii cu dreapta, se citeste cifra ce indied numdrul de spire pe volt. Ducind 0 dreapta din No , aflat, pin la eiffa ce indied in seara ensiunilor, tensiunea ce vrem si avem, glisim la intersectin dreptei eu scara N numivul total de spire penta acel bobinaj (Penteu bobi- najele secundare numdrul spirelor se mateste eu 81045). Diametrul conductorulul se stabileste fixind pe seara j densita- tea de curent admisé, Unim punctul respectiv cu alt punet de pe Seara J, care indieé intensitatea in bobinajul respectiv. Dreapta inter= secteazii pe scara — d — cifra ce indica diametrul nocesar. Exemplu: Si se calculeze bobinajul de 63V si LA pentru_un ‘transformator de 300 W. Se alege j=2 aimm! B- 7000 guasi, Din abacd gisim: Sp, =22em#, N,=3 spirelV, N=20 spire, d_08 mm, Pi=63 W,PREVIZIUNI frasct"B3 mat puch coul lath acorn aaa mat atin faraljariat cu pariotartie Beet Gale cee radio? se amie iaces” MOP Sie ands ‘areca i Penrice ries le Sanda de gsqar's ue an see ote sau ‘aunt nto — ada igute ascatsioare Seopegh” i eh Sie eel a faite tel Wore une Hae She bi ete See ctl ae ee poriare fold de undele radio='au fost date elgg nda opm a rl helo a foie ge eeretare in fetes enone pln ioe vedic al rede cd este indicat totust_a_ se da unele Compleat sh preity cea’ ce vont Ineren ac colcmraaah Con Sifle”propestriinosteie ‘dep e4h antares ropagen delet Fadia de trcvenia de fuer total se rola eke ale” pani fiir’ se geeepor in rdpawsree fnsterign, Seale conditt desind feave ‘eek ine foute ste deur de wares’ traseulut eansderat, fa do clap rngnetic trestra, Caraclerisle task in mod special conde 30 ASUPRA PROPAGARII IN LUNA OCTOMBRIE 1957 Whe wea mie ete — an Eieie. aint ty manne rota Se ene fae a taht outa care Seat ft sce BE Eioe he a= Fi tea al a ce Aig entd at ontinuh:‘meori iay ests, ce aa abt, Si td a dea Rpecaeiae ee cetig urmitoarcle "ipotere. u i redone iv al stratulul Fy. mt 3 s0lardcorespunsBtoare fuitstorulal (gresupuss fra etect flrecti ' 4— incu ts eale Datel orerpund. unor condi medi normale, Tipsie e_ pertain noses 3 ceomagnelive tixemnaie’ mengelsas tr Pius

S-ar putea să vă placă și

• Ciresarii (Vol. 1) - Cavalerii Florii de Cires - Constantin Chirita

  

  Document141 pagini

  Ciresarii (Vol. 1) - Cavalerii Florii de Cires - Constantin Chirita

  Ion Gogu

  Încă nu există evaluări
• Soarele Negru 666

  

  Document61 pagini

  Soarele Negru 666

  Andrei Popescu Da

  Încă nu există evaluări
• A764

  

  Document148 pagini

  A764

  Doina Chiran

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Nada Pentru Ciprinide

  

  Document3 pagini

  Nada Pentru Ciprinide

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Brother MFC-8510DN, 8520DN - Manual de Utilizare Avansat

  

  Document78 pagini

  Brother MFC-8510DN, 8520DN - Manual de Utilizare Avansat

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Radioamatorul 1956-01

  

  Document36 pagini

  Radioamatorul 1956-01

  Cosmin Ancuta

  Încă nu există evaluări
• Allan Pease - Limbajul Trupului

  

  Document186 pagini

  Allan Pease - Limbajul Trupului

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Brother MFC-8510DN, 8520DN - Ghidul Utilizatorului de Software

  

  Document276 pagini

  Brother MFC-8510DN, 8520DN - Ghidul Utilizatorului de Software

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Soarele Negru

  

  Document15 pagini

  Soarele Negru

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Manual Politici Publice IPP

  

  Document128 pagini

  Manual Politici Publice IPP

  cristeacosmin

  Încă nu există evaluări
• Latitude E6440 Laptop Owners Manual

  

  Document73 pagini

  Latitude E6440 Laptop Owners Manual

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Site-Uri Cu Si Despre Cutremure

  

  Document1 pagină

  Site-Uri Cu Si Despre Cutremure

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Traductoare

  

  Document40 pagini

  Traductoare

  nickusus

  Încă nu există evaluări
• Cutremur

  

  Document40 pagini

  Cutremur

  sorin_transart9191

  Încă nu există evaluări