COLEGIUL ROMANO-CATOLIC „SF.

IOSIF”
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

STIL DE VIATA SANATOS

ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ANUL III A – SEMESTRUL II
AN SCOLAR 2019-2020

ELEV COORDONATOR
Marin Ionut Daniel Prof. As. Ciobanu Constanta
Introducere
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), obezitatea este cea mai răspândită
afecţiune care nu este recunoscută la nivel global ca fiind o problemă de sănătate. Obezitatea
are un efect devastator asupra morbidităţii şi asupra mortalităţii în întreaga lume. Obezitatea
este rezultatul unui stil de viaţă nesănătos. Publicaţia subliniază factorii esenţiali pentru un stil
de viaţă sănătos, analizează importanţa unui stil de viaţă sănătos şi prezintă principalele cauze
ale obezităţii.

Definiţii ale unui stil de viaţă sănătos

Un mod de viaţă de zi cu zi care ne ajută să ne îmbunătăţim rezervele energetice ale
organismului şi să ne menţinem sănătoşi.
Stilul de viaţă sănătos se reflectă nu doar prin acţiuni şi comportamente evidente, uşor
observabile, dar şi prin procese psihologice şi experienţe care pot fi evaluate prin metode
ştiinţifice
Stilul de viaţă sănătos include acţiunile fiecărei persoane, acţiunile şi deciziile luate de
grupuri, de organizaţii, precum şi factorii care afectează aceste decizii, inclusiv schimbările
sociale, strategiile şi programele de acţiune din domeniul sănătăţii pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii.
Stilul de viaţă sănătos este o manifestare a comportamentului uman, a obiceiurilor şi a
activităţilor care afectează nu doar sănătatea persoanei, dar şi pe cea a oamenilor din jur.
Stilul de viaţă sănătos descrie interacţiunea dintre trăsăturile de personalitate specifice
fiecăruia, interacţiunea socială şi condiţiile de trai care sunt destinate să îmbunătăţească şi să
ajute la menţinerea actualei stări de sănătate.

Factorii unui stil de viaţă sănătos

Elementele stilului de viaţă sănătos, relaţia dintre acestea şi impactul asupra stilului de viaţă
sănătos
O analiză a diferitelor surse științifice clarifică faptul că stilul de viaţă sănătos este un concept
multivariat care include următoarele elemente principale:
• alimentaţia;
• alăptatul la sân;
• activitatea fizică / inactivitatea;
• consumul / non-consumul de tutun;
• consumul / non-consumul de alcool şi alte substanţe psiho-active;
• folosirea medicamentelor;
• starea de muncă şi starea de veghe (somn);
• comportamentul sexual;
• stresul şi capacitatea de a face faţă acestuia;
• obiceiurile de igienă;
• controale preventive ale stării de sănătate;
•orice comportament care ne poate afecta sănătatea (e.g., felul în care conducem maşina,
punerea centurei de siguranţă, participarea la diverse conflicte, expunerea prelungită la soare
sau la solar, promovarea sportului şi a activităţii fizice benefice pentru sănătate, consumul de
apă, etc.).

1. Controlul Greutăţii. O alimentaţie echilibrată te ajută să-ţi păstrezi nivelul de energie

ridicat. Pentru a profita din plin de o dietă sănătoasă, consumă o varietate de mâncăruri din
grupele alimentare de bază: fructe, legume, cereale, proteine şi lactate. Optează pentru un
echilibru între nutrienţi, calorii și porţii mai mici, dar mai dese, alegând alimentele cele mai
bogate în nutrienți disponibile pentru tine
2. Creşterea şi Dezvoltarea. Creşterea şi dezvoltarea normală a copilului se bazează pe o
nutriţie adecvată, pe o dietă corespunzătoare. Copiii care primesc o hrană adecvată tind să fie
mai energici şi mai jucăuşi şi obţin rezultate mai bune la teste
2. Anti-Îmbătrânirea. O hrană sănătoasă poate duce la creşterea speranţei de viaţă şi te
poate menţine mai sănătos pe măsură ce înaintezi în vârstă. Unele substanţe, dintre
care multe sunt antioxidante, pot stopa inflamaţiile şi pot inhiba câteva dintre modificările
degenerative associate cu îmbătrânirea.
3. Întărirea sistemului imunitar. Sistemul tău imunitar are nevoie atât de macronutrienţi:
proteine, carbohidraţi şi grăsimi, cât şi de micronutrienţi: vitamine şi minerale, care sunt
furnizate prin consumarea unei hrane sănătoase. Prin realizarea procesului de regenerare
celulară şi printr-o alimentaţie adecvată, putem rsă fii mai rezistent la infecţii. Un studiu
realizat asupra unor jucătoare de fotbal, studiu publicat în iulie 2012 în "Journal of the
International Society of Sports Nutrition" a descoperit că cei care au o alimentaţie sănătoasă
sunt supuşi unui stres oxidativ mai scăzut, au niveluri mai scăzute de inflamație şi prezintă un
sistem imunitar mai bun după un meci stresant de fotbal, comparativ cu un grup cu un status
nutrițional mai scăzut.
4. Starea de spirit. O hrană sănătoasă se traduce, se reflectă şi printr-o stare de spirit mult
mai bună. Dacă ai o dietă care este bogată în zahăr sau care conţine amidon, s-ar putea să
suferi de oscilaţii ale glicemiei, lucru care îţi poate provoca stări de iritabilitate sau de tristeţe.
5. Deoarece un număr tot mai mare de dovezi arată că alăptatul la sân oferă protecţie
împotriva creşterii excesive în greutate în copilărie şi în adolescenţă, alăptatul la sân rămâne o
metodă eficientă şi rezonabilă prin care riscul copiilor de a deveni obezi este redus
considerabil.