ISTORIC

ŞI

D R R E de S E R M R
A

A CTIV ITĂ ŢEI SPIT A LU LU I

D E LA FO N D A ŢIU N E

DE

Dr. D. VERNESCU Dr. D. STEFANESCU

M edic Primar. M e d ic Secundar.

S tab ilim e n tu l In d u strial de A rte G rafice

j^ A L IA N ŞI JgN A T Ş aM IT C A , j^ R fllO V A
1 9 0 6.
 ISTORIC
ŞI

D R R E de S E H M R
A

A C T IV IT Ă Ţ E I S P IT A L U L U I

DE LA FONDAŢiUNE

DE

D r. D. VERNESCU Dr. D. STEFANESCU

Medic Primar. Medie Secundar.

Stabilim entul Industrial de A rte G rafice

j^ .A L IA N ŞI |G N A T Ş a M IT C A . p F ţA IO Y A

1 9 0 6.
65,153.
 ISTORICUL

Spitalul T h eo d o r Preda s ’a fon dat în anul 1870 de către adminis-

traţiunea C om u n ei Craiova, conform testamentului defunctului T heo dor
I. Preda, al cărui donator este.
Defunctul T h eo d o r I. P re da a făcut pentru acest scop două te s­
tamente. Prim ul te stam ent în anul 1863 D ecembre 1 ; iar al doilea, un
supliment la primul testament, în 1866 Februare 1.
Voinţa donatorului T h eo d o r 1. P re da e precisă în testamentul său,
pe care’l reproducem mai jos.

„A stă-zi d up ă ce desăvârşii catagrafia stă rii mele, precum anum e

se vede aşternută în lim ba grecească în ca ta stiful catagrafii sub N o. 1,
de la fo a ia 107 p â n ă la 114, unde to a tă starea m ea mişcătoare şi ne­
mişcătoare s’a ales de lei şapte su te opt zeci ş i şasă de m ii şapte sute
cinci zeci şi p a tru , p a ra le trei zeci ş i unu, No. 786,754, parale 31,
aducăndu-m i am inte că suntem m uritori ş i că n’a m m oştenitori de jo s
şi de sus şi ca să depărtez ori-ce ju d eca tă d u pă moartea mea, am
hotărât şi am fă c u t această D iată, a ră tâ n d cum are a se urma.
1. Casele m ele ce le am în acest oraş Craiova, le la s ca să se
înfiinţeze în ele un sp ita l obştesc pentru bolnavi, care sp ita l s ă poarte
numele meu Theodor Preda.
2. Pentru susţinerea acestui sp ita l vorbit m a i sus ’i la s am ândouă
moşiile mele ce le am in ju d e ţu l M ehedinţi, num ite una C earângul şi
alta Stârcoviţa, ca ven itu l acestor două m oşii să se întrebuinţeze p en ­
tru num itul sp ital, ocârm uindu-se de către c. M agistrat acestui oraş
ş i de către epitropul meu pe cât v a trăi, fă r ă să îm preune stăpânirea
■vre-o d a tă ve n itu l sp ita lu lu i meu cu ale altor spitale.
 3. M arghioalei Ohirnpa ce trăieşte cu m ine in casă ’i las in bani
g a ta lei şease zeci ş i trei de m ii No. 63,000, cu care v a fa c e ce v a
voi, asemenea ş i toate lucrurile m işcătoare ale casei ce nu sunt trecute
in catagrafie, p re c u m : cai, căruţe, aşternute le las to t D -nei, ş i câte
din ele n u -i v a trebui te v a îm p ă rţi p e la săraci.
4. Fetelor răp. Valcia lo a n , M arghioala, S a v a şi Tinciu, le las
trei zeci m ii No. 30,000, adecă de fie-care fa tă câte zece m ii lei, să fa c ă
cu ei ce v a voi.
5. D obritei slujnicei care m ă slujeşte de trei zeci ani, pentru cre­
d inţa e i ,'i la s ş i ei lei optsprezece m ii No. 18,000, ia r m urind ea înaintea
mea ’i v a lua fie-sa M ăria, p e care o am m ă ritată după D um itru
Popescu cojocar, să fa c ă cu ei ce v a voi.
6. C âte slugi se v o r g ă si la m oartea m ea in casă, p a rte bărbă­
tească sau fem eiuşcă, le las ş i lor câte două sute lei.
7. Verilor m ei d in tâ i din ju d e ţu l Vâlcea, p a rte bărbătească sau
fem eiască, câţi se v o r g ă si trăind, le la s şi lor câte lei una m ie cinci
sute No. 1,500 de om, ia r de se v a apuca vre-unul de ju d e c a tă atunci
nici acestea să nu i-se dea.
8. Ş i ca să se p u e in lucrare toate d u pă coprinderea acestei vieţi,
las epitrop p e D -nu Gheorghe C. Cernătescu, p e care’l rog să îngri­
je a sc ă a strânge to a tă averea m ea ce se v a g ă s i in b a ni ş i za pise
(după catagrafia ce v a fa c e c. Judecătorie) ş i fă r ă întârziere, d u p ă ce
v a d a la to ţi sum a ce se cuprinde intr'această D ia tă , precum ş i după
ce v a p lă ti cheltuelile înm orm ântărel şi a pom enirilor, apoi pentru oste­
neala d-lui, v a popri şi d -lui şeasesprezece m ii No. 16,000, şi de vo r
m a i prisosi ceva bani acel prisos v a răm ânea pe seam a spitalului,
priveghind ş i D -lui asupra sp italu lui p e cât v a tră i dim preună cu c.
M agistrat.
A m fă c u t două D ieţi, to t cu coprinderea de m a i sus, ca la 'în­
tâm plare d'a se perde una s ă se găsească cea la ltă, care Dieţi. am ân­
două su n t scrise de la început p â n ă la sfâ rşit cu m âna mea şi iscălite
am ândouă iarăşi cu m âna mea ca să aibă tărie la orice ju d e c a tă ".

(ss) T h e o d o r 1. P r e d a .
1863 Decembre 1
C r alova.

„A stă-zi 1866 Februare 1, fă c â n d de isno a vă catagrafia stărei

mele, precum se vede aşternută in catastiful meu de catagrafie sub
No. 1 de la fo a ia 115 p â n ă la fo a ia 122, unde se vede că toată starea
m işcătoare şi nem işcătoare s’au ales de lei opt sule p a tru zeci ş i şease
de m ii opt sute opt zeci şi şease, p a ra le 13, N o. 846,886 par. 13, şi
fiin d -c ă n’a m să fa c nici o preschim bare acestei Dieţi, desluşesc num ai
ceea-ce se înţelege şi de sineşi că bonurile ce m i v a slobozi stăpânirea
pentru îm proprietărirea ce am fă c u t fo ştilo r clăcaşi du p ă noua lege
rurală, su n t ale pom enitului de m a i sus spital, fiin d -c ă D ia ta aceasta
este fă c u tă înaintea îm proprietăriră, iar cu to a tă cea la ltă starea m ea,
are a se urm a întocm ai după coprinderea acestei D ieţi, fă r ă cea m a i mică
preschim bare şi spre a 'şi avea tăria a m scris ş i iscălii însum i cu m âna
m ea".
(ss) T h e o d o r I. P r e d a .

Acesta este testamentul găsit în casa defunctului T h eo d o r I. Preda,

astă-zi anul u n a mie o p t sute şe ase zeci şi opt, luna luliu, două zeci
şi două.
J u d e de Pace (ss) D . Constantinescu.
p. Prim -Procuror (ss) N . Demetrescu.
Com isar de Roşiu, I. Petrescu.
(ss) M a ri Ghimpa.
p. Prim ar (ss) D . Arhim andrescu.

....................... . .. . I Ş tefa n H . Ciheorghe.

(ss) M em bru m u n ic ip a l.: , Ţ QhenovkL
T h e o d o r I. P r e d a
 B iografia defunctului T h e o d o r I. P re d a

D efunctul T eo d o r I. P re d a s ’a născut în anul 1798 în comuna M ă­

ciuca, judeţul Vâlcea, din părinţi români, de profesiune plugari, şi fără
nici-o avere. Având spiritul de speculaţiuni comerciale, de tânăr începe
a face comerţul am bulant de cercelărie, um blând cu tolba în spinare din
sat în sat, şi agonisând cu multă sârguinţă micile economii. D u p ă vre-o
6 ani de m uncă obositoare şi de privaţiuni d e tot felul s e stabileşte în
Craiova, având la îndem ână un mic capitălaş, cu care începe a face mici
afaceri d e n egoţ am bulant la bâlciuri. T im p dc 5 ani, urmând cu ardoare
şi abnegaţiun e comerţul acesta, capitalul său creşte, cu care începe un
nou com erţ în mare. Comerţul acesta fu cu lână de oaie, pe care o
strângea de prin sate, atât dânsul cât şi scăunaşii săi, pe care o spăla
în apele Jiului, preparând-o, şi apoi exploatând-o în occident cu sutele
de mii de kilograme. Din comerţul cu lână, care a durat aproap e 30 ani,
a agonisit m ultă avere cu care a cum părat păm ânt, devenind proprietar
a 3 m o ş i i : Cearângul, Stârcoviţa şi Valea Anilor din judeţul Mehedinţi.
Defunctul T h eo d o r I. P red a n ’a fost însurat, şi nici n ’a avut vre­
un copil. Era un om cinstit şi cu frica de D u m n ez eu . Trăia în bune
raporturi cu toată lumea. Viaţa sa era liniştită şi retrasă. N ’avea nici-un
viciu. Era îngăduitor, drept şi milostiv cu cei sărmani.
L a 1863 face testament, lăsând toată averea sa spitalului al cărui
num e îl poartă.
In 1868 m oare în etate de 70 ani, imortalisându-şi numele pe
frontispiciul spitalului său.
Viaţa sa a fost o pildă. Prin muncă, cinste şi economie, sacrifi-
cându-şi toate plăcerile lumeşti, agoniseşte o întreagă avere, pe care o
jertfeşte cu nobleţă fără seamăn desmoşteniţilor de soartă.
P e cât de sim plu ca origină, pe atât de mare în fapte. Românii
aduc prinosul lor de o m a giu acestui Mare Filantrop.
F ie ca exemplul său să fie imitat şi de alţii.
 Alţi Donatori
Exem plul nemuritorului Theod or 1. Preda nu întârzie a avea imi­
tatori. Alţi oameni caritabili, buni la suflet, şi cu iubirea aproapelui,
contribuiră cu su m e im portante la fondul lui Preda. Această s u m ă se
ridică la 70,000 lei, capitalizaţi în scrisuri funciare şi depozitaţi în casa
Comunei.
Iată num ele acestor donatori în ordin e cro n o lo g ică:
1) Avram Ivanovici, d onează în 1888 su m a d e lei 10,000 cu des-
tinaţiunea a se întreţine 2 p a t u r i ;
2) Lazăr D umitru, donează în 1889 sum a de lei 10,000 pentru ace­
laşi s c o p ;
3) loniţă P redescu, donează în 1895 su m a de lei 11,000, id e m ;
4) Nicolae Bicea, d on ează în 1900 su m a de lei 20,000, idem ;
5) Marin P opescu, donează în 1904 suina de lei 8,000, idem.

C âteva şedinţe ale C onsiliu lu i co m u n a l d in 1870.

Am crezut necesar să vorbim de aceste şedinţe ale consiliului

comunal din 1870, având oare-care im portanţă ca date istorice relativ la
adm inistraţia spitalului Preda.

C onsiliul C om unal a l Urbei C raiova

d in 16 F ebruarie 1870.

In şedinţa Consiliului Com unal de la 16 F ebruarie 1870, s e discută

adresa Medicului Spitalului Proda No. 1 din 9 Februarie 1870 prin care
încunoştiinţează pe D-l Primar, că a deschis spitalul la 9 Februarie
1870 şi a în c e p u t primirea bolnavilor. Consiliul încuviinţează plata p e r­
sonalului, întreţinerea şi a celor-lalte cheltuieli prevăzute în budgetul zi­
sului spital, pentru care D. Prim ar va emite m andate în regulă.

C onsiliul C om unal a l Urbei C raiova

de la 5 M a rtie 1870.

D-l Prim ar s p u n e Consiliului că Casa Com unei e în desăvârşită

lipsă d e b a n i ; mai m ulte m andate s u n t sco ase afară şi nu p o t fi achi­
tate ; parte din lefile lunei F ebruarie sunt încă d e plătit.
P â n ă la o m ăsură mai radicală d. Prim ar pro pune a se lua pro­
vizoriu din Casa Spitalului Preda 500 napoleoni aflaţi în fiinţă, spre a
se întâm pina plăţile şi din cele dintâi venituri ce trebuie să intre la 1
Aprilie, să se restituie Casei spitalului această sumă. Consiliul în unani­
mitate încuviinţează îm prum utul pe term en de un an cu dobân dă 10 «/o.

C onsiliul C om unei u rb a n e C raiova

din 18 N oem bre 1870.

„D-l locoten ent de primar p u n e în vederea consiliului hârtia d-lui

G. C. Cernătescu, Epitropul privighetor al administraţiei averei defunc­
tului Th. I. Preda, registrată la No. 3743, prin care cere ca primăria să
împărtăşească şi D-sale ce s ’au făcut şi cum s ’au întrebuinţat veniturile
acelei case, căci cu părere de rău, vede că spitalul se află în suferinţă,
lăsând în fine a se înţelege oare cari regrete în contra administraţiunei
spitalului. T o t d eo dată d-l suplinitor de Prim ar p u n e în vedere consi­
liului tabloul d es p re situaţiunea şi operaţiunile acelei case, pe care le-a
făcut spre a-1 com unica d-lui Epitrop, din care rezultă că comuna a ch el­
tuit pentru întreţinerea spitalului, în anul corent până la epoca de faţă,
su m a de lei 2920,58, mai mult peste veniturile casei, fără însă a se fi
atins fondul, explicând în acelaş timp, că dacă astă-zi serviciul spitalului
se află oare cum jignit în administraţiunea sa, cauza nu este alta de cât
neîncasarea până acum a câştului al II şi restul din câştul I-iu al aren-
zilor proprietăţilor zisei case, pentru a căror împlinire, d u p ă cum c u ­
noaşte consiliul, s ’au luat toate precauţiunile putincioase perm ise de lege.
Consiliul a p ro b ă în unanimitate situaţiunea prezentată de d-l s u ­
plinitor de primar, fără însă a împărtăşi solidaritatea responsabilităţei.
Tot deodată autoriză pe d-l Primar a com unica acea situaţiune, cum şi
toate lucrările făcute pentru iucasarea veniturilor, d-lui Epitrop cu toată
desluşirea sp re a D-sale cunoştinţă".

M edicii S p ita lu lu i.

înainte de a începe Spitalul să funcţioneze, Administraţiunea Co­

munală din Craiova din anul 1869 se îngrijea de alegerea unui medic
destoinic, căruia să-i fie încredinţată conducerea Spitalului. In şedinţa
Consiliului C om unal de Ia 23 A u g u st 1869, se decide în unanimitate
alegerea ca medic al Spitalului T h eo d o r P re da în persoana valorosului
medic d-r Fabricius.
Şedinţa aceasta se găseşte publicată în „Monitorul Com unei" din
13 N oemvrie 1869, aşa d u p ă cum se vede reprodusă mai la v ale:
D octorul F a b ric iu s F. lo s if
 Ş ed in ţa C onsiliului C om unal d in C raiova
de la 23 A u g u st 1869.

„D-l Ajutor de Prim ar Rezeanu arată, că intre cele dintâi dem arşe
pentru deschiderea Spitatului Preda, este numirea unui medic spcrimen-
tat, de ale cărui cunoştiinţe să se povăţuiască com una la organizarea lui,
şi spre acest sfârşit, informându-ne asupra dispoziţiunilor doctorului F a ­
bricius, are ştiinţa pozitivă că D-sa prim eşte funcţiunile de medic, roagă
Consiliul a decide asupra oportunităţei nurnirei sale.
D-l Ajutor de P rim ar E conom u se rosteşte că D-l Fabricius, ale că­
rui mari servicii su n t în mintea tutulor cetăţenilor cât a fost medic al o-
r a ş u l u i ; să se num ească îndată, şi să i se facă cunoscut Ia Bucureşti
spre a nu se angaja în altă parte.
N e mai luând niminea cuvântul, se pune la vot numirea D-lui
d-r Fabricius ca medic la Spitalul Preda şi se prim eşte cu unanimitatea
voturilor.
Se p u n e la vot fixarea apuntam entelor medicului Fabricius, şi
Consiliul cu umanitatea voturilor fixează lei vechi 1000 pe lu n ă ; con-
diţionam ente ca acest onorariu să i se răsp u n z ă din mom entul deşchi-
derei, adică al funcţionărei Spitalului, pentru care va mijloci un ose­
bit aviz.
P e cât de nemerită pe atât de Iaudabilă a fost alegerea în persoana
em inentului medic d-r Fabricius.

B io g ra fia d efu n ctu lu i m edic d o cto r Fabricius.

Fabricius F. Iosif, medic, s'a născut în 1830 Mai 24, în Braşov,

ca fiu de Preot protestant. Term inând gim naziul din Braşov, a studiat la
Universitatea din Viena şi a fost promovat ca doctor în medicină îri
1855. D u p ă o petrecere mai îndelungată la Paris, a practicat câteva luni
la Braşov. In 1859 vine în Ţară, u n d e trece examenul de liberă practică
în Bucureşti.
In acelaşi an' a fost numit ca m edic P rim ar al Spitalului Central
din Craiova, rămas vacant prin dimisionarea răposatului d-r Vlasto, şi
unde funcţionează până la 1867. Iu acest an fu chem at la Bucureşti ca
oculist la Spitalul Colţea şi ca profesor de oculistică la şcoala naţională
de medicină. In 1869, se reîntoarse în Craiova, d u p ă un apel colectiv
plin de curtoazie al cetăţenilor către autoritatea medicală superioară, ca
medic P rim ar al Spitalului T heodo r Preda. La 1872, 1 Marte, a fost nu­
mit ca medic al Ospiciului M adona-D udu din Craiova, unde a întrodus
 metoade raţionale în tratamentul alienaţilor. Fiind un bărbat uman n ’a
tolerat bătaia în ospiciu.
D-r Fabricius, bărbat eminent, escelent medic al scoalei nouă de
la Viena, bun chirurg şi un consum at oculist, a contribuit foarte m ult la
perfecţionarea micului azil din curtea bisericei Madona-Dudu.
Ca medic P rim ar al Spitalului T h. I. P re da, a lăţit reputaţia aces­
tui spital în specialitatea lui, ca oculist departe peste frontierile Rom â­
niei; au venit orbi din insulele Ionice şi din Anadolia spre a fi operaţi
la Craiova, şi în îndelungata lui carieră a dat vederea la p este 3000 orbi.
Ultima cataractă o face la 25 Maiu 1888 cu care îşi termină cariera.
P e timpul războiului 1877 — 78, a fost n um it de Ministerul de
Război ca medic şef al tutulor spitalelor militare din Craiova, pe care
le-a condus cu m ultă abilitate, aducând servicii nepreţuite răniţilor. G u ­
vernul recunoscător l’a onorat cu două ordine naţionale înalte.
Eminentul d-r Fabricius, m oare d u p ă grele suferinţe în Craiova la
18 A ugust 1888, lăsând regrete şi amintiri neperitoare în sufletul tutu­
lor ce l’au cunoscut.

A lţi M edici.
In timpul funcţiunei sale, d-l d-r. Fabricius a avut medici secu n­
dari pe d-l d-r. Archimandrescu de la 1870— 1872, astăzi pensionar şi
m edic al spitalului Rojiştea, pendinte de E pitropia M a d o n a - D u d u ; pe
d-r H agiescu Petre, pe acel timp m edic de batalion clasa II, fără titlu
academic, devenind doctor mai târziu, şi care a funcţionat un a n ; şi în
fine p e d-l doctorand P rejbeanu, astăzi doctor în medicină, care a func­
ţionat 3 ani.
Postul de medic secundar se desfiinţează din cauza lipsei de fon­
duri, spitalul având num ero ase procese cu moştenitorii defunctului Preda,
p u nându-se în funcţiune sub-chirurgii.
D u p ă moartea eminentului medic dr. Fabricius, Spitalul T h. I. Preda
fu condus în mod provizoriu de către d-l d-r. G. Miletici, de la 24
A ugust 1888 — 24 Iunie 1889; şi de către d-l d-r. I. Atanasescu de la
25 Iunie 1889— 20 Iunie 1891.
Urm ă apoi defunctul medic dr. Roscovski, care a obţinut postul defi­
nitiv prin concurs, care funcţionează de la 21 Iunie 1891 12 N ocmbre
1897 când moare, răpus de o boală nemiloasă.
P ostul rem ânând vacant, se p u n e la concurs, iar cu provizoratul
fu însărcinat d-l d-r. Antonini, care funcţionează de la 12 Noembre
1897 31 Marte 1898, când fu numit pe baza acestui concurs la 1 A-
prilie 1898 ca medic Prim ar al Spitalului P re d a actualul medic şef care
funcţionează şi astăzi.
 P e ziua d e 1 Iunie 1902 d-r. D. Ştefănescu, fu n um it ca medic
secundar în m od provizoriu, funcţiune pe care o ocupă şi astăzi.
A m crezut de datoria noastră a aduc e un omagiu pios defunctu­
lui m edic d-r. Roscovsky, publicând mai la vale biografia sa, a cărui
viaţă plină de originalitate trăieşte încă în mintea cetăţeniler Craioveni.

B io g ra fia d efu n ctu lu i d -r N. Roscovsky.

D-rul Nicolae Roscovski s ’a născut în Craiova la anul 1840 din-

t f o familie aleasă şi destul de bine cunoscută.
La vârsta de 10 ani a intrat în şcoala nobilă de cădeţi din Pe-
tersburg, de u n d e a ieşit ofiţer de geniu la vârsta d e 19 ani cu gradul
de Locotenent, de oarece a fost clasat între primii zece din promoţia
sa. N emulţumit cu aceste studii a făcut în urmă şcoala superioară de
război tot din Petersburg, de u n d e a ieşit ofiţer de Stat Major.
In anul 1861 a sim patizat cu mişcarea revoluţionară poloneză, ju ­
rând cu mai mulţi ofiţeri că nu vor trag e în popor, obligând şi pe un
preot să ţie un parastas, în urma căruia fiind descoperiţi, şe ase din
ofiţeri au fost condamnaţi la m o a r t e ; iar dânsul, dim preună cu altul fiind
prea tineri, şi în consideraţie că au făcut şcoala de nobili, au fost exi­
laţi în Siberia tot cu gradul ce aveau, u n d e au stat un an, şi fu graţiat
numai în urma stăruinţelor familiei din ţară, d u p ă care s'a întors în România.
A practicat ingineria în ţară, luând parte la delimitarea păm ân tu­
rilor ţăranilor. A făcut şcoala d e medicină în G ermania la mai multe
universităţi. A luat diploma de doctor de la Universitatea din Wiirzburg.
A luat parte in Campania anului 1870— 71 în rezbelul Franco-German,
unde a căpătat medalia comemorativă.
A luat parte în cam pania anului 1877— 78 în rezbelul Ruso-Ro-
mâno-Turc, ca medic militar, u n d e din cauza devotamentului său a că­
pătat tifosul exantematic, fiindn-i viaţa în pericol. T o t în această cam­
panie a pus la dispoziţie casa sa din Craiova pentru instalarea unui
spital de răniţi.
A fost recom pensat cu Steaua României în gradul d e cavaler.
In urm ă a o cu p a t mai multe funcţiuni pendinte d e arta s a : m e ­
dic comuna), m edic al Spitalului Preda, medic al Spitalului Ştirbei, m e ­
dic al penitenciarului Central, medic al penitenciarului Bucovăţ, profe­
sor de igienă la Liceul Carol I, profesor de igienă şi medicină popu­
lară la şcoala Normală etc., etc.
Defunctul d-r. R oscovsky a fost o inteligenţă vie, un caracter m işcă­
tor, nobil şi generos, care a ştiut să ajute om enirea şi cu spada şi cu
D octorul N. Roscovsky
scalpelul ; activitate fără seam ăn, chiar prodigă. Căci în urm a operaţiu­
nii la care a fost s u p u s în străinătate şi care cerea repaoz, îngrijire şi
linişte, devotamentul său însă pentru cei suferinzi nu-i da pace, şi neast-
tâmpărat se uita pe el pentru binele obştesc, cauză care a făcut să i se
accelereze şi mai mult moartea, dându-şi sufletul ca un erou la postul
său în ziua de 12 N oemvrie 1897.
Faptele şi memoria lui vor fi m onum entul neperitor ce lasă urma­
şilor săi de eternă amintire.

In te rn ii Sub-C hirurgi.

Cel I-iu intern n um it fu farmacistul Glaţ, care funcţionă timp de

7 ani.
T im p de 5 ani, fiindcă fondurile Spitalului se micşorară din cauza
procesului cu moştenitorii lui Th. Preda, s e suprim ă postul de intern
sub-chirurg, d-l d-r. Fabricius lucrând singur fără ajutor.
L a 1890 se n um eşte d-l sub-chirurg Petrescu Tănase, care func­
ţionă timp de 2 ani ; îi urm ează Cotadis Alexandru care şade 7 luni,
şi în fine sim paticul doctorand în medicină Iohann Schmalţl, astăzi
d-r. în medicină şi medic de plasă în Ju de ţu l Romanaţi, care funcţi­
onă neîntrerupt timp de 10 ani de la 1892— 1902, desfăşurând o acti­
vitate şi o drag oste pentru spital dem nă de laudă.
Nu mai puţin merită o laudă primul infirmier G h eo rg h e Nicolau,
care funcţionează d e 17 ani, d epu nând tot prinosul său de muncă cu
multă abnegaţiune şi devotament.

M oaşe.

In Spitalul T h. 1. P reda nu funcţionează săli pentru lehuze, sp i­

talul fiind prea mic, din care cauză nu s ’a simţit necesitate pentru
m oaşe mult timp.
Numărul consultaţiunilor gratuite mărindu-se însă, precum şi al
femeilor cu boale genitale, a început să se simţă nevoie şi d e acest fel
de ajutor, medicii ne mai pu tâ n d să le prididească toate.
Prim a m oaşe num ită fu d-na m oaşe Caliopi, care funcţionează
timp de 3 ani de la 1890 -1893. Postul se deşfiinţează din nou şi S p i­
talul fu lipsit de m o aşe până la 1898, când se num eşte d-na m oaşe A-
tanasiu, care funcţionă 7 ani.
In urmă d-na m oaşe Ana G hindeanu, numită de la 15 Decemvrie
1905, şi care se găseşte şi astăzi.
P reotul P aroh Economu Pavel Popescu
 In te n d en ţii Spita lu lu i.

Prim ul intendent al Spitalului a fost numit la 1870 bătrânul Plop-

şoreanu, care a stat în slujbă 5 ani. Au urm at apoi în ordine cronolo­
g ic ă : Antonie A ntonescu 2 ani, Paraschivu Atanasescu 9 ani, Naie Io-
nescu în două rânduri 7 ani, Mihalache Petrescu 7 luni, Fane Mihalcu
4 ani, G heorghiu llie 1 an, Mihail Ciolea 2 ani, Ioniţă Vasilescu 8 luni,
Costică G eorgescu 4 ani şi Alexandru Mateiescu numit în Aprile 1904,
şi care funcţionează şi astăzi.

P reotul P aroh Econom u P a vel Popescu.

Viaţa Spitalului Tli. 1. Preda este legată de viaţa venerabilului

Preot Paroli E conom u Pavel P o pescu, confesorul Spitalului, singurul
care trăieşte dintre toţi funcţionarii Spitalului, numiţi de la fondaţiune şi
care a funcţionat neîntrerupt până astăzi timp de 37 ani.
Singur dânsul cunoaşte viaţa trecută a Spitalului, căci zi cu zi
tim p de 37 ani, toate evenimentele s'au desfăşurat înaintea ochilor săi.
Câte suferinţe n’a alinat bătrânul Preot în decursul timpului de 37 ani,
câte suflete amărâte şi desnădăjduite nu i-au cerut binecuvântarea, câţi
ochi n ’a văzut stingându-se pentru vecie !
Bunătatatea sufletului, şi dulceaţa cuvântului său a fost în to td e a ­
una şi este mângâierea suferindului pe patul Spitalului.
In sem n de omagiu de onoare pe care îl aducem acestui bătrân
Apostol, publicăm mai la vale biografia s a :
Născut în anul 1835 în 15 August. Intrat în Seminarul din Râm-
nicu-Vâlcea la 1852. O rânduit învăţător la şcoala d e cântăreţi din plă-
şile Motru de S us şi Motru de Jo s, Ju de ţul Mehedinţi, în anul 1856 -
1860, precum şi la Şcoala sătească din Corcova în acelaşi interval.
Făcut diacon la Biserica S-tu A rhanghel la 1862 Fevruarie 17. In-
naintat preot la aceiaşi Biserică la 1870 Ianuarie 8, şi în acelaşi an nu­
mit confesor la Spitalul Th. I. Preda, u n d e funcţionează şi astăzi timp
de 37 ani.
In primii 6 ani de funcţionare a Spitalului, a predat lecţii la b o l­
navi, învăţând carte pe acei care nu ştiau şi predicându-le morala creşti­
nească. Viaţa sa e un exem plu de virtute, bunătate şi tată de familie.

Supraveghetoare.

La 1 Aprilie 1905— 1906 s ’a înfiinţat postul de supraveghetoare

pentru prima dată, n um in du-se d-na Maria Marinescu, care funcţionează
şi astăzi. „
Spitalul Theodor I. Preda
 C lădirea S p ita lu lu i.

Clădirea spitalului T h eo d o r I. Preda nu s e ştie când a fost zi­

dită, dar cu siguranţă se ştie că datează înainte de 1850. Această clă­
dire a fost zidită din fundam en t de către defunctul T h eo d o r I. Preda,
care i-a servit ca locuinţă particulară până în 1870, când spitalul începe
să funcţioneze.
Această casă, cu toate modificările şi reparaţiunile ce i s ’a făcut'
pe timpuri, este actualmente în condiţiuni igienice aşa de rele, în cât
a devenit cu totul im propie pentru menirea de spital.
Situat cu desăvârşire în inima oraşului, înconjurat în apropiere
im ediată de alte clădiri, spitalul o cupă un teren îu formă de trapez, de
o suprafaţă totală (coprinzându-se şi clădirile), de 1186 m. p., socotin-
du-se la cele 33 paturi ce avem, ne dă o medie de 35 m. p. 90.
Corpul principal al clădirei e o casă cu 2 etaje. Etajul de su s e
ocupat de bărbaţi, se com p u n e din 2 saloane, comunicând unul cu al - }
tul, şi 3 rezerve şi un mic laborator; iar în etajul de jos, 2 saloane şi
2 rezerve pentru femei. Saloanele mari din am bele etaje, au ferestrele
la stradă, iar dependinţele în curte.
In curtea spitalului e un mic corp de clădiri, com pu s din 4 ca­
mere: 1 cancelarie, 1 sală d e operaţie cu 1 sală d e pansam en t şi 1 ca­
meră pentru locuinţa intendentului. Sala mortuară e situată în fundul
curţei, în puţinul loc disponibil rămas, la 12 metri de sala de operaţiune,
într’o apropiere cu totul nepermisă.
Zidurile de la am bele clădiri, dar mai cu seamă de la cele d e la
corpul principal afectat bolnavilor, sun t igrasioase şi umiditatea nu n u ­
mai că a pătruns odăile de jos, dar a ajuns în unele camere până în
etajul de sus.
Saloanele au tavanele scunde, deci insuficiente de aer, de lumină,
într’un local mai de loc ventilat. Cubajul total al camerilor şi saloanelor
pentru bolnavi, e de 759 m. c., ceia ce revine la 23 m. c., pentru un pat.
L atrinele sun t defectuos construite. Băile o cupă o mică odăiţă, ve­
chea latrină a casei răposatului Preda, care a fost astupată, apoi cimen­
tată la nivelul pardoselei celorlalte odăi şi transformată apoi în cameră
de baie.
In această cameră insalubră se află instalate 2 putini cu totul pri­
mitive. S e fac în aceste putini numai băi m edicam entoase; iar baia de
curăţenie, p e care de rigoare ar trebui s ’o ia fiecare bolnav Ia intrarea
sa în spital, e imposibil de prescris, aşa că bolnavii s e p u n la pat tot
aşa de murdari cum au venit de la vetrele lor.
 Nu există sală de aşteptare pentru bolnavii ambulanţi, cari vin la
consultaţiunile gratuite, aşa că pe vreme bună ca şi pe vreme rea, iarna
ca şi vara, aceşti bolnavi aşteaptă su b cerul liber până când sunt con­
sultaţi.
Curtea spitalului e mică, fără grădină, unde bolnavii cu maladii
mai uşoare şi acei ce s u n t în convalescenţă, să se poată plimba în tim­
pul frumos al verei.
Nu există m agazie pentru aşezatul hainelor cu cari bolnavii se p re ­
zintă la spital.
Zestrea spitalului (lengerie, material), se păstrează într’o mică od ă­
iţă cu totul neîncăpătoare, alături de latrină.
Aceste condiţiuni igienice detestabile în care se află spitalul Preda,
a fost com unicat onor. Direcţiuni generale a Serviciului Sanitar, prin ra­
poartele ştiinţifice ce s ’au înaintat de la 1898 şi până acum.
In 1900, printr’un raport memoriu detaliat, ce s ’a înaintat autori-
tăţei com unale a oraşului Craiova, s ’a cerut îndreptarea acestei stări de
lucruri, neperm isă pentru un local destinat pentru căutarea sănătăţei.
Atât D-l Prim ar Rom anescu, cât şi întregul său Consiliu, s ’au con­
vins „că e de o foarte mare im portanţă mutarea Spitalului P re da din
actualul local. Cerinţele igienice reclamă aceasta cât mai în grabă. Si­
tuaţia şi întinderea terenului nu permit facerea acolo a unui local >)“.
Pentru a nu se interpreta în defavorul com unei testamentul d e ­
functului Preda, Consiliul Com unal din 1902, s ’a oprit la ideia, că e bine
ca şi moştenitorii su s numitului defunct să-şi dea consimţimântul lor
pentru o astfel de mutare. Prin insistenţa D-lui Prim ar din acel an, s ’a
încheiat în Consiliul anului 1902, ca toţi moştenitorii defunctului Preda
să fie chemaţi pentru trar.sacţiune legală prin Tribunal.
In acelaşi timp, s ’a numit o com isiune din sânul Consiliului C o ­
munal, com pusă din 5 membri, cari îm preună cu Medicul Prim ar al S p i­
talului, să caute un teren în condiţiuni avantagioase, care să satisfacă
cerinţelor igienice, necesare la construirea unui spital.
Această Com isiune s ’a întrunit în mai multe rânduri în localul
Primăriei, a făcut iu patru rânduri descinderi locale, pentru a examina
diferitele terenuri ce i s ’au ofertat. Şi a opinat pentru două te r e n u r i:
unul coprinzând locul din Bulevardul Carol, la rond, în întindere de
15.000 m. p., cel de al doilea, din strada Cuza-Vodă, în întindere d e
26.000 m. p. Ambele aceste terenuri s u n t bine expuse, având pe două
din laturile lor strade şi erau oferite Com unei cu preţul de 1 leu m. p.

') Dare dc seamă către Consiliul Comunal al Craiovei de Nicolae P. Ro-

manescu, 1902, pag. 131.
 In urma unui raport al Medicului Spitalului, D-nul Director G e n e ­
ral al Serviciului Sanitar a delegat pe D -nu Inspector Sanitar Mihail,
care examinând la faţa locului ofertele făcute, s ’a pronunţat printr’un
proces verbal încheiat în ziua de 9 Februarie 1906, că am bele locuri
menţionate mai su s întrunesc b u n e condiţiuni igienice pentru a se
clădi pe unul din ele viitorul local al Spitalului Preda. Autoritatea co­
munală negociază actualm ente pentru cumpărarea unuia din aceste locuri.
Chestiunea îm bunătăţirilor ce cerem a se face Spitalului Preda, prin
clădirea unui nou local de Spital, pe un loc ales înadins şi carc să în-
deplinesscă toate condiţiunile igienice, fiind strâns legate de chestiunea
financiară a Spitalului, e nevoie de a trată aici în câteva cuvinte.
In total, budgetul actual al Spitalului, în su m ea ză la Venituri suma
de lei 67,384; ori, cu această sumă, dacă am poseda o clădire încăpă­
toare, am putea întreţine bine un număr de peste 60 bolnavi, socotin-
du-se sum a de lei 1000 pe an pentru un pat, aşa cum se face şi de
Stat pentru Spitalele rurale (vezi D-r. Felix, dare de seamă a Serviciu­
lui Sanitar al Regat, pe 1894 pag. 226), şi noi de abia îngrijim actual­
mente 33 bolnavi, şi încă în ce condiţiuni şi în ce local.
Pentru clădirea noului local, s ’ar putea face un îm prumut, a cărui
anuitate s'ar putea afecta anual din su m a de lei 25,000, excedent ce
rezultă din budgetul Spitalului (vezi b udgetul Spitalului exerc. 1905
1906). Clădirea propriu zisă a Spitajului ar putea costa 200— 250,000 lei
pentru un Spital cu 60 paturi. Se ştie că Statul, în urm a promulgărei
legei din 28 Mai 1892, a construit în diferite ju d e ţe din ţară 15 Spitale
rurale, sistem pavilionar, care funcţionează şi astăzi.
Ori, fiecare din aceste Spitale, încăpătoare pentru 50 bolnavi, a
costat pe Stat sum a de 120 — 150,000 lei. Prin urmare, sum a de mai
sus, o credem cu totul suficientă.
Clădindu-se din nou Spitalul „P re d a -, autoritatea com unală ar a-
duce o mare îm bunătăţire Serviciului Sanitar al oraşului Craiova, adăo-
gând încă 30 paturi pe lângă cele existente pentru căutarea suferinzilor
şi îndreptând întru cât-va neajunsul mare ce există actualmente prin
plimbarea nenorociţilor suferinzi, din lipsă de locuri, de la un Spital la
celălalt.

P a tu rile S p ita lu lu i.

Spitalul a înc ep ut să funcţioneze cu 32 de paturi în 1870. N u m ă ­

rul paturilor a scăzu t la 14 în 1879. Astăzi cu 30 paturi în budget, în
realitate însă funcţionează 33 de paturi.
 Procesele C om unei cu m o şten ito rii Th. I. Preda.

Primăria Craiova a avut mai multe procese cu moştenitorii de­

functului Preda, care a testat cea mai mare parte din averea sa ca să
se înfiinţeze Spitalul Preda, procese relativ la revendicarea moşiei Valea
Anilor şi în urmă la venitul acestei moşii. T oate procesele s ’au perdut
de Primărie, care a fost obligată prin deciziunea Curţii de Apel din Bu­
cureşti secţia II, cu No. 119/859, să dea moştenitorilor m oşia n u m ită ;
iar prin deciziunea Curţii d e Apel din Craiova secţia I, cu No. 204/895
a fost condam nată la plata sumei de lei 122,000, venitul moşiei lichidat
până la Mai 1890, din care su m ă s ’a plătit D-lui I. Pazu partea sa de
61,000 lei, din economiile casei Spitalului, d u p ă cum se constată din
următoarea tran sa cţiu n e:

„Intre noi subsem naţii: M . M ăldărescu, advocat din Craiova, in

calitate de P rim ar ă l Urbei Craiova, de o p a rte şi I. P azu, advocat
tot d in Craiova, de a ltă p arte, s’a fă c u t prezintele act de transacţiune,
sub urm ătoarele co n d iţiu n i:
L a 1868 a m urit Th. I. P reda d in C raiova, lăsând un testam ent
prin care, intre alte legaturi, lasă avere im obilă, cu obligaţiunea de a
înfiinţa un S p ita l în acele case, care să se întreţie cu ve n itu l averei
im obile testate. La facerea inventarului lui Preda, p e lâ ng ă averea co-
prinsă în testam ent, se m a i găseşte o moşie n um ită Valea A nilor din
M ehedinţi, a cărei posesiune s’a lu a t de Prim ărie, care s’a considerat
ca legatară universală.
La 1869 I. M azâlu şi a lţii, in tentă proces Prim ăriei, revendicând
acea moşie, ca n efiin d testată. Acest proces s’a ju d e c a t d efin itiv prin
deciziunea C urţii de A p e l din Bucureşti secţia II, cu N o. 119/889, care
a d a t câştig de cauză m oştenitorilor lu i Preda.
La 6 A prilie 1871, G. Goga, tutorele fiu lu i său m inor Iancu Goga,
m oştenitorul lui D um itru Goga, intentă acţiune contra P rim ăriei Cra­
iova, ca moştenitoare a lui Th. I. Preda, cerând să i se dea 400 p o ­
goane din m oşia Valea A nilo r şi o moară, conform înscrisului lui Th.
I. P reda din 23 N oem brie 1867.
A cest proces se ju d e c ă definitiv p rin deciziunea Curţii de A p el
din Craiova secţia II, cu No. 204/897, obligându-se P rim ăria a p lă ti
lui Goga lei vechi 97,339 p a ra le 29, cu dobânda legală de la. 6 A p ri­
lie 1871; iar P rim ăria a şi p lă tit în co m p tu l acestei creanţe su m a de
lei noi 70,651.
L a 20 M a i 1889, când s'a pro nu n ţa t deciziunea C urţii de A pel
din Bucureşti ca No. 119/889, P rim ăria a fă c u t o cerere subsidiară,
a vân d de obiect ca, dacă Curtea a r recunoaşte dreptul m oştenitorilor
asupra m oşiei Valea A nilor, să fie ş i dânşii o b ligaţi să plătească P ri­
m ăriei sum a de lei 73,000, p lă tită de P rim ărie creditorului Goga, pre­
cum şi. dreptul de retenţiunea m oşiei p â n ă la p la tă .
Curtea de A p e l d in Bucureşti respingând această cerere subsi­
diară, deciziunea sa cu N o. 119/889, a fo s t casată, pentru acest m otiv,
cu trim iterea la Curtea d in G alaţi.
La 1890 m oştenitorii lu i Preda au intentat acţiune Prim ăriei,
cerând v e n itu l m oşiei Valea A nilor, acţiune în care am intervenit şi eu
I. P a zu ; ia r Curtea de A p el din C raiova secţia I, prin deciziunea cu
No. 204/895, a lichidat ve n itu l m oşiei p e 21 ani, adecă de la 1869 in ­
clusiv p â n ă la 1890 exclusiv, recunoscând că în b a za actelor autentice
dintre m ine I. P azu şi m oştenitorii lu i Preda, a m dreptul la ju m ă ta te
venitul.
La 1891 m oştenitorii lu i P reda au cerut executarea deciziunei
Curţii de A pel din B ucureşti secţia II, cu No. 119/889 ş i au fo s t puşi.
in posesia m oşiei Valea A n ilo r; ia r P rim ăria a fă c u t contestaţie la
executare, care a fo s t la ordinea zile i la 16 D ecem vrie curent.
Astăzi, dar, există pendinte două procese între m oştenitorii lui
P reda ş i P rim ăria Craiovei, cel de la G alaţi, rela tiv la restituirea su ­
m ei p lă tită de P rim ărie lui Goga şi contestaţia de la Curtea de A p el
din Bucureşti secţia II.
A supra acestor procese, precum ş i asupra oricăror altor drepturi
sau pretenţiuni ce ar p utea deriva din succesiunea răposatului Th. I.
Preda, noi p ă rţile contractante, am fă c u t transacţie în m odul u rm ă to r:
A m calculat sum a coprinsă in deciziunea C urţii de A p el din
C raiova secţia II, cu No. 204/877, adecă sum a recunoscută creditorului
Goga, cu dobânda ei de. 10 °A> de la 6 A prilie 1871 p â n ă la 9 Iunie
1878, d a ta investirei acelei deciziuni cu fo rm u la executorie şi ne-a d a t
sum a de lei 61,918 ş i 5 0 b .; ia r la această sum ă am calculat dobânda
de 5Vo, de la 20 M a i şi p â n ă a stă zi ş i ne-a d a t lei 26,461, 5 b., care
adunată cu sum a de m a i sus, ne-a d a t un to ta l de lei 88,380.
A ceastă su m ă se datoreşte Comunei Craiova de către m oştenitorii
lui Preda, p e baza deciziunei C urţii din Craiova secţia II, No. 204\77,
şi fiin d c ă ju m ă ta te d in succesiunea num itului răposat, m i se cuvine
mie I. P azu, conform actelor şi deciziunilor existente, eu datoresc da r
 Comunei ju m ă ta te din acea sum ă, adecă lei 44,190 şi fiin d c ă moşteni­
to rii lu i P reda, îm preună cu mine, avem să prim im de la Com ună ve­
n itu l p e 8 ani, adecă de la M a i 1890 p â n ă la A prilie 1898, venit
care, dupe contractele de arendare, a fo s t de câte lei 6000 p e cei din­
tâ i p a tru a n i şi de câte lei 12,000 p e cei din urm ă p a tru ani, sau în
to ta l 72,000, din care ju m ă ta te sau lei 36,000, m i se cuvin m ie I. P azu,
am scă zu t această sum ă d in cea de sus, adecă lei 44,190 ş i a rezultat
o diferenţă de tei 8190, ce Comuna are dreptul a p rim i de la m ine şi
p e care m ă ob lig a o p lă ti Comunei p â n ă la 1 A p rilie 1898, fă r ă altă
ju d eca tă .
In schim bul acestei obligaţiuni, noi P rim a rul Urbei Craiova, a u ­
to riza t de Consiliul C om unal p rin v o tu l de la 3 Decembre curent, vot
confirm at de D -l M inistru de Interne prin ordinul cu No. 24,302 din
13 Decembre curent, ne obligăm a lăsa in dep lin ă proprietate şi p o ­
sesiune a D -lu i I. P azu, ju m ă ta te din m oşia Valea Anilor, cu începere
de la 23 A prilie 1898, de când se v a resilia contractul de arendare al
acestei m o şii; ta r da că n 'a m lăsa posesiunea de bună voie, D -l I. P azu
v a executa prezintelc act contra P rim ăriei, p u tâ n d u -l în vesti cu fo r­
m u la executorie.
Cu m odul acesta declarăm stinse toate procesele ş i veri-ce alte
drepturi, devenind d in succesiunea lu i Th. I. Preda, insă nu m ai pentru
ju m ă ta te d in acele procese şi drepturi, adecă pentru partea mea I.P a z u ,
răm ânând rezervate drepturile Comunei fa ţă cu ceilalţi moştenitori.
Prezintelc act se v a considera ca o sentinţă d efin itivă între p ă rţi
ş i v a f i executorie, fă r ă a ltă judecată."
F ăcut în dublu exem plar.
17 Decembre 1897
C r a io v a .

(ss) Primar, M ă id ă r e s c u .
(ss) I. P a z u .

A u ten iifica t de Tribunalul D oljiu Secţia Comercială la 17 D e­

cembre 1897.

Cu această transacţiune Primăria tranşează procesul pe jumătate,

făcând îm păcăciune numai cu o parte, adică cu D-l I. Pazu, advocatul
părţilo r; rămânând ca să îacă pace şi cu cealşltă parte, adică cu recla­
manţii, moştenitorii defunctului Preda.
In şedinţa de la 13 Februare 1898, Consiliul Comunal, votează
deciziunea ca să se stabilească pace şi cu reclamanţii, care fiind apro­
bată de D-l Ministru de Interne prin adresa No. 4026 din 9 Marte, se
încheie următorul act de transacţiune :

„Intre subscrişii, M ih a il M ăldărescu, în calitate de P rim ar a l Ur­

bei C raiova, lucrând in virtu tea deciziunei lua tă de Consiliul Comunal
prin v o tu l d a t în şedinţa de la 13 Februare 1898, aprobat de d -l M i­
nistru de interne prin adresa No. 40026 d in 9 M arte 1898, de o parte,
ş i Ştefan Ionescu, N . P. M azilu şi M aria C. M azilii, s a fă c u t pre­
ze n tu l act de transacţiune.
I ) Toate p ă rţile recunosc ş i stabilesc urm ătoarele:
P rim ăria recunoaşte sum a de 63.035 că e debitoare contractan­
ţilo r din prezentul act ş i se obligă a o achita.
II) Pentru a se stinge acele datorii reciproce, toate p ă rfile con­
v in ca sum a de 26,930 lei p e care contractanţii o datoresc P rim ăriei
în virtutea deciziunei cu No. 204 d in 1877, să se scadă din sum a de
63.075, p e care P rim ăria o datoreşte contractanţilor, ia r restul de
36.144 lei, 50 bani P rim ăria se obligă a o p lă ti contractanţilor din
acest act p â n ă la 1 M a iu 1898.
P rim ăria se m a i obligă, ca im ed ia t după autentificarea acestui
act să dea în p lin ă proprietate şi posesiune contractanţilor din acest
act partea lor din m oşia Valea A n ilor p e care o au câştigat-o ş i a-
num e un sfert din această moşie, p lu s o a cincea parte d in acel sfert,
celelalte cincim i cuvenindu-se altora.
M odul cum s'a regulat şi s’a u lich ida t preten(iunile reciproce d in ­
tre P rim ărie şi m oştenitorii lu i Preda, fig u râ n d in acest act nu implică
vre-o revendicare a drepturilor ş i titlurilor d-lor Tudor Ion Sm aranda,
Ilie Ion Sm aranda, D ifă Ion Vladu ş i Gheorghifa, sofia lu i B arbu M.
Curelaru, cărora P rim ăria le-a a ch ita t o p arte a moşteniră', in v irtu ­
tea titlurilor ce ei aveau contra Primăriei.
Cu m odul acesta se declară stinse toate procesele şi orice drep­
tu ri derivând din succesiunea decedatului Th. I. Preda, însă nu m ai in
ce priveşte drepturile reciproce între p ă rţile fig u râ n d ş i stip u lân d in
acest act."

(ss) Primar, M ă ld ă r e s c u
(ss) C o n t r a c ta n ţii .
 Proces în tre M aria G him pa ş i P rim ărie.

La moartea sa decedatul Preda lasă In testam ent femeii Maria

G h im pa su m a de lei 63.000, asemenea şi lucrurile mişcătoare ale casei
ce nu sunt trecute în catagrafie. F em eia Maria G him pa nu este pusă
în posesiune, şi intentează proces Primăriei pe care-1 căştigă.
In Consiliul Comunal de la 13 Martie 1870, se citeşte hotărârea
Trib. Dolj iu Secţ. II No. 190, pronunţată între M arghioala G him pa, în
privinţa obiectelor şi dobân da la banii ce i se cuvin prin testamentul
decedatului Preda, pretinşi de cea dintâi. Consiliul declarându-se mul­
ţumit p e dispoziţiunile hotărârei, decide să se plătească taxele portăre­
ilor din casa Spitalului Preda, iar taxa procesului când sentinţa va ră­
m âne definitivă, şi care a rămas mai târziu, d es p ă g u b in d u -se Maria
G him pa d e su m a pretinsă din casa Spitalului.
Mai rămânea Primăria încurcată într’un proces cu alţi moştenitori
şi pentru a curm a odată pentru totdeauna firul nesfârşit al acestui pro­
ces, votează în consiliul Com unal de la 10 Ianuarie 1898, să se facă
pace şi cu aceşti moştenitori.
Cu adresa No. 1124 din 22 Ianuarie 1898, d-l Ministru de Interne r ă s­
punzând raportului Primăriei Craiova No. 391, îi aduc e la cunoştiinţă
că aprobă încheierea transacţiunei propusă de Prim ărie cu d-l T udo r
Ion S m aranda şi d-na G heorghiţa Cerce'.aru, moştenitorii defunctului
Preda, în condiţiunile stabilite d e Consiliul Com unal în şedinţa de la
10 Ianuarie 1899.
Cu această transacţiune procesele dintre Prim ărie şi moştenitorii
lui T h. I. P re da se sting.

îm p ru m u tu l Spita lu lu i.

In urma proceselor nesfârşite ale Spitalului cu moştenitorii defunc­

tului Th. I. Preda, casa spitalului având de suportat m ulte cheltuieli şi
mergând din p erdere în perdere a proceselor, seacă cu desăvârşire.
Fiind condam nat spitalul să plătească su m e mari de bani m oşte­
nitorilor lui P re d a şi ne mai dispunând de nici o rezervă, Consiliul Co­
munal decide ca com una să facă un îm p ru m u t în com ptul casei S p ita­
lului P reda cu care să plătească datoriile moştenitorilor.
La 13 Marte 1898 A dunarea D eputaţilor v o tează autorizaţiunea
ca com una Craiova să contracteze un îm prum ut de 50.000 lei d e la Casa
de D epuneri şi plătibili în 20 ani prin anuităţi, pe seama bugetului Ca­
sei T h. I. Preda, s p r e a servi la plata sum elor datorite moştenitorilor Th.
I. Preda, conform deciziunilor Curţii de Apel din Bucureşti Secţia II
No. 119/889 şi Curţii d e Apel din Craiova, Secţ. I. No. 204/895.
 B ugetele S p ita lu lu i
P rim ele b u g ete ale Spitalului până în anul 1878 nu ni le-am p u ­
tu t procura, din cauză că până la această dată nu se găsesc trecute b u ­
getele spitalului în bug etele ordinare ale comunei.
D e şi lista anilor în ordine cronologică nu este complectă, lipsind
câţiva ani, totuşi din următoarea ta belă se p oate face o ideie precisă a-
supra veniturilor şi cheltuielilor spitalului în decursul timpului de la fon-
daţiune şi până în prezent.
D e la 1878— 1905 spitalul a av ut următoarele venituri şi c h e ltu ie li:

Statistica Bugetelor

Anul VENIT CHELTUIELI Excedent Deficit

...
■1
1 8 7 8 — 79 23,010.— 2 3 ,0 1 0 .—
1 8 7 9 — 80 22,502.— 2 2 ,5 0 2 .—
1 8 8 0 — 81 4 0 ,7 9 8 .9 3 4 0 ,7 9 8 .9 3
1881-82 49,934 .21 4 9 ,3 9 4 .2 1
1 8 8 2 — 83 2 2 ,4 3 0 .— 2 2 ,4 3 0 .—
1883-84 2 2 ,4 3 0 .— 2 7 ,4 1 3 .— 4 9 8 3.—
1 8 8 7 — 88 4 6 ,7 6 5 .9 6 4 6 ,7 6 5 .9 6
1 8 8 8 — 89 6 9 ,3 3 4 .4 3 6 9 ,3 3 4 .4 3
1 8 8 9 — 90 7 3 ,2 7 5 .0 1 7 3 ,2 7 5 .0 1
1 8 9 0 — 91 6 3 ,6 2 5 .7 2 6 3 ,6 2 5 .7 2
1 8 9 1 — 92 6 6 ,4 3 0 .5 8 6 6 ,4 3 0 .5 8
1 8 9 2 — 93 7 5 ,3 9 6 .4 4 7 5 ,3 9 6 .4 4
1 8 9 3 — 94 7 9 ,6 0 8 .6 3 7 9 ,6 0 8 ,6 3
1894-95 1 0 5 ,3 8 4 .7 7 1 0 5 ,3 8 4 .7 7
1 8 9 5 — 96 9 9 ,7 2 9 .3 3 9 9 ,7 2 9 .3 3
1 8 9 6 — 97 1 1 8 ,954.— 11 8 ,9 5 4 .—
1 8 9 7 — 98 9 9 ,8 1 7 .5 5 90,382.01 9 .4 3 5 .5 4
1898-99 5 8 ,6 9 0 .— 5 1 ,8 6 4 .0 2 6 .8 2 5 .9 8
1 8 9 9 — 90 0 1 1 4 ,0 4 1 .6 2 5 8 ,7 8 4 .— 5 5 .2 5 7 .6 2
1 900-901 8 9 ,9 6 6 .1 5 8 9 ,9 6 6 .1 5
1 9 0 1 — 90 2 122,559.01 122,559.01
1 9 0 2 — 90 3 1 0 2 ,2 1 7 .5 7 10 2,117.57
>) 1903 - 9 0 4 5 5 ,5 5 3 .—
1904 9 0 5 4 9 ,6 7 2 .7 4
1 9 0 5 — 90 6 6 7 ,3 8 4 .4 0 6 7 ,3 8 4 .4 0
Am găsit necesar a pune în paralelă, publicând în totalitate budgetul din
1879, primul pe care l'am găsit publicat de la fondanţiunea Spitalului şi ultimul
budget din 1905- 1906, din care se poate deduce progresul pe care l’a făcut
Spitalul In ultimul timp.
_________ 1) In a n i i 19 03—904 ş i 1904— 90 5, b u g e t u l S p it a lu lu i a fo st [ u n i o n a l c u b u g e t u l P r im ă r ie i
 Bugetul C asei S pitalului T h . I. P re d a
p e n tru exerciţiul a n u lu i 1879.
V E N IT U R IL E

1 o Alocatiunea a n u lu i 1879 \
A loca(iu nea
1o bugetului !
n
Natura veniturilor a n u l u i 1878 P e a r tic o le P e pa r a g r a fe | P e cap itole |

£ Lei B. Lei B. Lei B. Lei

"•

P A R T E A IV
C A P I T O L U L IX i

A ren zi
§ I
1 1 A re n d a m oşiei C ea-
rân g u d u p e c o n ­
tr a c t .......................... 7150 7000
2 Id e m a m o ş i i l o r S târ-
c o v iţa şi V a le a A-
nin ilor d u p e c o n ­ 1
1
tra c t .......................... 15860 15250 -

22250
§ II-

1 D i n p r o d u s u l ta c se i ,
d e 5 % , c u v e n ită
S t a t u l u i d in lefiîe
fu n cţio n arilo r S p i­
ta lu lu i . . . . 2 52 _
2 52
T o ta lu l v e n i t u r i l o r . 22 5 0 2
 C H E L T U IE L IL E

A locaţiunea a n u lu i 1879
No. articole lor

A ioţaţiunea
bugetului
Natura cheltuielilor a n u l u i 1S78 P e a r tic o le P e pa r a g r a fe P e ţa pito le

Le i Lei | B. Lei B. Lei B.

PARTEA IV

C A P I T O L U L XXXI

§ I
P ersonal
R etrib u ţiu n ea M e d i­
cu lu i P r i m a r a 3 0 0
lei p e l u n ă . . 3600 3600
Idem a In te n d e n tu ­
lui a lei 120 pe
l u n ă .......................... 1440 1440
Idem a u n u i P re o t a
lei 4 0 p e l u n ă . 4 80 4 80
I d e m a trei in f ir m i­
eri d e a m b e - s e x e
a lei 3 0 u n u l p e
l u n ă .......................... 1080 1080
I d em a u n u i b u c ă t a r
a lei 3 0 p e l u n ă . 360 36 0
Idem a d o u ă s p ă lă ­
to r e s e a lei 3 0 u n a
pe lu n ă . . . . 72 0 720
Idem a unui rândaşi
a lei 3 0 p e l u n ă . 36 0 360
I d e m a u n u i b e r b ie r
a lei 3 0 p e l u n ă . 360 3 60
I d e m a u n u i s a c a g iu
a lei 4 0 p e l u n ă . 48 0 4 80 8880

§ II
M a teria l

C h e ltu i e li p e n t r u a li­
m e n t a r e a a 14 b o l ­
navi, a 55 bani pe
zi d e fie c a r e . . 2810 50 2810 50 —
 A locuţiunea a n u lu i 1879
A lo c u ţ iu n e a
b u g e t u lu i
Natura cheltuielilor a n u l u i 187S P e a r tic o le P e p a ragrafe P e c a p ito le

z Lei B. Lei B. Lei | B. Lei | B.

II
T ransport 2 8 1 0 ,5 0 8880

C o s tu l m e d i c a m e n
t e l o r a 14 b o l n a v
a n u a l ~T . . 2044 — 2044 —
S p c s e d e c a n c e la r i e
a lei 5 p e l u n ă 60 60 —
E c l e r a g i u l S p i ta lu lu 1
c u g a z , u n t d e ra
piţă şi lu m â n ă r i
a lei 4 0 p e lu n ă 480 — 4 80
S ă p u n p e n t r u s p ă la
tul le n g e r i e i şi b o l
n a v i lo r , a lei 15
pe lu n ă . . . 180 180
S cam ă, b an d a je, m u
ş a m a şi a lte le a
n uale . . . 100 100
7 D ife rite c h e l t u i e l i p e n
t r u c u r ă ţitu l s a lo a
n elor, p atu rilo r ş
v a s e l o r d e la b u
că tă rie , a lei 2 0
pe lu n ă . . . 240 240
C h e ltu i e li d e î n m o r
m â n t ă r i a n u a l e , so
c o t it a lei 7 p e n
tru u n m o rt . 270 — 2 70
9 C h e ltu i e li p e n t r u m ic
r e p a r a ţ i u n i , sp o i
tul lo c a lu l u i şi de
ş e r ta tu l la tr in e l o r 4 00 4 00
10 C h e ltu i e li d e tim b re
şi t r a n s p o r t u r i în
p r o c e s e l e c a se i . 100 500 -
11! C o stu l im p rim atelo r
n e c e s a r e S p ita lu lu i. 200 200
12' C o s tu l a 3 0 stj. c u ­
bici l e m n e d e foc,
c a lc u la t a 5 0 lei
stj. c u b i c . . . 1500 - I 1500 -
1-2 Alocaliu
A 'ocaţiunea a n u lu i 1879
o bugetul
'■5
re Natura cheltuieiiior i anului 1 578 i Pe articole Pe paragrafe Pe capitole
■
2 Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

T ransport . --- — 8784 50 8880 --- _

13 P lata asig u ră rei lo­
c a lu lu i S p ita lu lu i
c o n t r a in c e d iu lu i. 100 100
14 P e n t r u p r e n o i r e a lcn-
geriei S pitalu lu i . 1000 1000

9884 50
C A P I T O L U L XXXII
18764 50
S e r v ic iu l e x t e r i o r

§ I

P ersonal
1 P l a t a le filo r a d o u i
p ă d u r a r i a lei 1 4 1
unul pe an . . 282 282 -
2 A s e p lă ti S ta t u lu i
ta x a d e 5 % r e ţ i ­
n u ţ i d in lefile f u n c ­
ţio n ar S p ita lu lu i. 252

534
C A P I T O L U L XXXIII
534
D a to r ii d in e x e r c i ţ i i
în c h is e şi nesy u n g e r i
d e c re d ite

D a to rii d in exerciţii
închise
1 A s e p lă ti lui D in u
C ă lin , p ă d u r a r i u
d e la m o ş i a V a le a
A n ilo r , leafa sa p e
an ii 1 8 7 6 şi 1 8 7 7
răm a să neplătită . 282
282

D e tra n sp o rta t . 19580 50

 Alocaţianea a n u lu i 1879
A locaţiu nea
bugetului
Natura cheltuielilor a n u l u i 18 78 I, p « a t t i c o l e I P e p a r a g r a fe P e capitole

Lei B. Lei B. Lei Lei j B.

T ransport . 1 9 5 8 0 50

II

N eajungeri de cre­
d ite p e a n u l 1878

1 i P l a t a t a x e l o r şi t i m ­
b relo r pen tru ap e ­
lul făc u t la o n o r .
C u r t e a p e l a t i v ă din
C raiova, c o n t r a
se n t. T r i b . D o ljiu
| s e c ţi a I, N o . 8 d in
a n u l 1878, în p r o ­
c e s u l cu D - n a lo n a
|: M . D obrescu, p e n ­
tru d e s p ă g u b i r e . 11780
117 80,
I C A P I T O L U L XXXIV I

Fond p e n tru cred ite

1 F o n d p e n t r u d e s c h i­
d e r e d e c r e d ite l|
conform art.2 5 d in
[; l e g e a d e c o m p ta -
b ilita te g e n e r a l ă a
Statu lu i . . . . 1063 26 2803
I
2 8 0 3 70
T o ta lu l c h e ltu i e li lo r . 22502 —
Bugetul Casei Spitalului Th. I. Preda pe 1905— 1906

V E N r T U R I

E va lu a ţiun i bugetare
1005—ÎOOB
N A T U R A V EN ITU R ILO R
P e a r ti c o le P e parag. P e c a p ito le

Lei B. Lei Ii. Lei

1
S e c ţ i u n e a 1.

C A P . I.
1 E x c e d e n t r e z u l t a t p r in c o m p t u r i l e
a n u l u i 1903 - 1904 . . . . 2283 40
A renzi
2 A renda m oşiei C e arân g u l, anual
d u p ă contract . . . . . . 28421 --
3 Id e m m o ş i e i S tâ r c o v iţa , id e m 32005 7

§ II-
4 P r o c e n t e 5 "U p e a n , la c a p ita lu l
d e 1 0 ,0 0 0 lei d o n a ţ i d e r ă p o ­
s a tu l L a z ă r D u m i t r i u . . . 5 0 0 --
5 I d e m !a Iei 1 0 ,0 0 0 d o n a ţ i d e ră p .
A v ra m I v a n o v i c i .......................... 5 0 0 ---
6 I d e m la lei 11,000 d o n a ţ i d e răp.
I. P r e d e s c u ................................ 5 50 --
7 I d e m la lei 2 0 ,0 0 0 d o n a ţ i d e N.
B i c e a ............................................. 1000 _
8 D ife rite v e n i t u r i n e p r e v ă z u t e . . 5 00 ---
9 P r o c e n t e 5 % la c a p ita lu l casei
P r e d a d e Iei 2 4 , 5 0 0 c o n s e m ­
n a t în e fe c te s u b r e c ip is a c o n -
s e m n a ţ i e i N o . 7 0 1 6 7 a n . 1905 1225 ---
10 P r o c e n t e 5 % Ia c a p ita lu l d e 8 0 0 0
lei, d o n a ţ i a M a r i n P o p e s c u . 4 00 —
T o t a l u l ca p . I. 6 7 3 8 4 40 6 7 3 8 4 40
 C H E L T U I E L I

C R E D IT E ACORDATE

1905—!» « «
NATURA C H ELTU EL1L0R P e a r ti c o lc P e parag . P e c a p ito le

I.ei B. Lei B. Le i

C A P I T O L U L I.

§ I.

Personal
1| R e t r i b u ţ i a p e r s o n a l u l u i S p ita lu lu i
P r e d a d u p ă şta tu l N o . 1 . . _______ 183 60
T o t a l u l c a p . 1.' 18360 183 60

§ II-

N u t r i m e n t u l a 3 0 b o ln a v i, a 60
b a n i p e zi fiec are, in te rn ii a
1 leu p e zi şi p e r s o n a l u l de
se rv ic iu î n n u m ă r d e 11 a 5 0
b a n i p e zi fie c a r e . 8942 50
C o s tu l m e d i c a m e n t e l o r . 5000
C o s tu l m e d i c a m e n t e l o r b o ln a v ilo r
p r e z e n t a ţ i la c o n s u lta ţii g r a
tu ite .......................... 6 0 0 0 ....
5 S p e s e d e c a n c e la r i e . . 120 —
I l u m i n a t u l .......................... 600 —
î n c ă l z i t u l ................................ 1300;—
89 , S ă p u n şi a p ă . . . .
S c a m ă , b a n d a g e şi a l te artico le
720

pentru p an sam e n t . . . 2000

10 P e n t r u c u r ă ţitu l s a l o a n e l o r , p a t u
rilor, v a s e l o r şi m ă t u r a t u l co
ş u r i l o r .......................... 240 —
11 P e n tru în m o rm â n tă ri 1 50 —
12 P e n t r u d e s in fe c tă r i . . 100 —

13 P e n tru in stru m en te . . 1500

14: L e n g e r i e şi diferite o b ie c te 2500-
15' R c p a r a ţ i u n i s o b e etc. . 2000 -
16; C h e ltu i e li n e p r e v ă z u t e . 300-
 C R E D IT E A C O R D A TE

o 1905 IWOli
’-j
k-
T3
NATURA C H E L T U E L IL O R
P c a rticole P e para g. P e capitole
O
* Lei B. L ei B. Lei B.

'
T ransport . . . 31472 50 - —

m
o
•—*
o
17 0 e l u v ă d e d e s in fe c t a t . . . .
18 A n u ita te a î m p r u m u t u l u i d e 5 0 , 0 0 0
le i c o n t r a c t în 1 8 9 8 . . . . 4 9 3 8 ' 40
19 T a x a d e c o n s e r v a r e la e f e c t e . . 150!
20 S u b v e n ţ i a c a se i c o m u n a l e p e n t r u
a d m i n i s t r a r e şi p r o c e s e . . 20001-
21 I d e m , p e n t r u a p ă ........................ 2 0 0 0 1-
T o ta l c a p . I . . 4 2 0 6 0 |9 0 42060 90

C A P I T O L U L II.

22 F o n d p e n t r u d e s c h i d e r e d e c re ­
d ite s u p l i m e n t a r e şi e x t r a o r d i ­
n a r e ................................................... 2532350, 2 5 3 2 3 50
T o t a l u l cap. II . . 2 532 3J50 j 25323 50

T o t a l u l c a p . I şi c a p . II . . . 67384140! 6 7 3 8 4 40
 K e o a p i t u l a ţ i e

P A R T E A 1.

Bugetul ordinar

E v a l u a ţ iu n i E v a l u a ţ iu n i
I bugetare
’H- l bugetare
NATURA VENITURILOR NATURĂ CHELTUELILOR
6
Lei B. L ei B.

S e c ţ i u n e a 1. S e c ţ i u n e a I.

1 Excedent r e z u lta t . 1 R etrib uţia p e r s o n a ­

prin co m pturile lu lu i . . . . 18360 —
an. 1 9 0 3 - 1 0 0 4 . 228 3 40 2 M a t e r i a l e d ife rite . 14612 50
2 A r e n z i p r e z e n t e şi 3 D ato ria casei P reda 4938 40
v e n itu r i n e p r e v ă ­ 4 T axa d e conservare
zute . . . . 65101 la e fe c te . . . 150 —
—
5 S u b v e n ţia casei c o ­
m unei pentru a d ­
m i n is tr a r e şi p r o ­
V cese . . . . 4000 —
6 F o n d pentru d es­
\ c h i d e r e d e cre d ite
s u p l i m e n t , şi e x ­
trao rd in are . . 25323 50
67384 40 67384 40
 S tat de personal

E x erc iţiu l 1905— 1906

1

1 9 0 5 — 1 8 0 I»
No. persoanelor

F i e c a r e p e lună
TOTAL
FU N C Ţ IU N E A p e an
L e a fă Diurnă

Lei ii. Lei B. Lei B.

S TA TU L No. 1
S erviciu l S pital. Th. 1. P reda
î M e d ic p r i m a r ....................................... 400 _
.
4800 -----

î M e d ic s e c u n d a r . . . . 250 3000
î In ten d e n t . . . . . . . 150 — 1800 —

1 Confesor ............................................. 50 — 6 00 —

î In fir m ie r cl. I. î n s ă r c i n a t cu s e r ­
viciul d e b ă r b i e r . . . . 100 — 1200 —

5 Infirm ieri ci. II......................................... 40 — 2400 —

1 M o a ş e .................................................... 55 — 6 60 —
1 B u c ă t a r .................................................... 35 4 20 —
2 R â n d a ş i ........................... ..... 30 - 7 20 —
1 S p ă l ă t o r e a s ă ................................ , 40 — 4 80 -

1 A jutoare a spălăto resei . . . 30 — 3 60 —

1 C u s ă t o r e a s ă ....................................... 50 6 00 —
1 S u p r a v e g h e t o a r e ................................ 60 — 7 20 - |
2 I n s p e c to r i ai b u n u r i l o r c a se i P r e ­
d a a 2 5 lei l u n a r fiec are . . — — 25 — 6 00
183 60
 R E G U L A M E N T ' )

pentru

Prim irea bolnavilor în Spitalul Th. I. Preda

/. - F ie c a re in d iv id care s e află b o ln a v , fără e x c e p ţ i u n e de

poziţie, naţio nalitate, religie, v â r s tă şi se x , are d r e p t d e a fi p rim it şi
căutat în S p italu l T h . I. P re d a , d a c ă s e află un p a t va cant. D in această
regulă s e face în s ă u rm ă to a r e le e x c e p ţ i u n i :
a) B olnavii cu b o a le foarte c o n ta g io a s e , s. ex.: variola, scarlatin a,
tifus e x a n te m a tic , s c a b ie s, care d u p ă reg u lile s p ita le lo r s e s e p a r ă
în localităţi d e o s e b i te , nu s e p o t prim i la Sp italul T h . I. P r e d a , fiin d ­
că acest spital p â n ă a c u m nu d i s p u n e d e d e s t u l e localităţi s p r e a ţine
se p a r a ţiu n e b o ln a v ilo r ;
b) A s e m e n e a şi bolnavii cu boale m e n t a l e n u s e p o t p r i m i ;
c) B o ln a v ii c u pricini, a d e c ă b ătuţi, m altrataţi şi trim işi d e diferite
autorităţi în c ă u tarea spitalului, n u m a i în cazu ri e x c e p ţ io n a l e , a d e c ă dacă
este pericol e m i n e n t p e n t r u via ţă, s e p o t p r i m i ;
d) B olnavii cu b o a le n e v i n d e c a b ile s e p ri m e s c n u m a i a tu nci, c â n d
este un pericol e m in e n t p en tru viaţa lor, s a u o altă co m p lic a ţie cu o
boală care e s t e v in d e c a b ilă şi în a c e s t m o d s e p o t u şu r a su ferin ţele
bolnavului.
2.— B olnavii s e p ri m e s c d im in e a ţa d e către m e d ic u l p r i m a r sau
se cundar, c a re d in tre cei p re z e n ţ i a l e g e p e cei mai grei b o l n ă v i ş i în n u ­
măr d e paturi vacante. B o ln av ii trimişi d e către o n o r. p rim ărie s e v or
primi confo rm cu re g u l a m e n t u l.
3. - - B o l n a v u l in trat în c ă u t a re a s p italu lu i e s t e d a t o r a s e s u ­
p u ne la to a te regulile spitaliceşti, fiin d c ă în caz contrariu, p e r d e d r e p ­
tul de a se b u c u r a d e că u ta re în sp ita l şi va fi liberat.
4.~ S p it a lu l fi ind un in s ti tu t d e u m a n i t a t e n u re ţin e p e n i­
meni cu forţa, şi fiecare b o ln a v a r c v o ie a-şi cere d im is io n a re a sa din
spital.
M edicul p rim a r are d re p tu l de a re f u z a d i m is iu n e a n u m a i la acei

') Publicat în 1870.

 b o ln a v i Ia cari d in c a u z a d im is io n ăre i s e iv e şte u n pericol e m i n e n t p e n ­
tru viaţă.
A c e s t r e g u l a m e n t s ’a a p r o b a t în ş e d i n ţa d e la 23 Ia n u arie seara,
la c a re a con sim ţit şi d -n u l E pitrop .

P r i m a r I. G. V o r v o r e a n u
(U r m e a z ă se m n ă tu r il e d-lor C onsilieri)

Regulament interior pentru bolnavi

Bolnavii aflaţi în c ă u t a re a s p italu lu i s u n t d a to ri a s e s u p u n e pe

tim pu l ş e d e r e i lor în spital u rm ă to a r e lo r reguli:
1. Bolnavii s u n t datori a s e s u p u n e im e d ia t tu t u lo r o rd o n a n ţ e lo r
d in p a rte a m e d icilo r şi a i n t e n d e n t u lu i spitalului, a s e m e n e a s u n t datori
a a s c u l ta şi p e infirmierii saloanelor.
2. F ie c a re q o ln a v e s t e d a t o r a s e s u p u n e la o curăţire g e n erală
în a in te d e a fi îm b ră c a t în h a i n e le s p italu lu i şi a fi culcat în pat. A ceastă
curăţire c o n s i s tă d u p ă t r e b u in ţ ă s a u în t r’o baie g e n e r a l ă , s a u n u m a i baie
de pic io are, şi tăierea părulu i şi a b a r b e i ; dacă cere tr e b u in ţa şi în p e p -
te nare.
In c a z d a c ă u n b o ln a v nu v re a s ă s e s u p u i e la tă ie re a părului sau
barbei, infirmierul va c h e m a pe d -n u l in t e n d e n t s p r e re gulare.
3. B o ln a v u l e s t e d a t o r a p r e d a to a te para le le şi sc u le le s a u alte
o b ie c te d e v a l o a re d-lui in t e n d e n t , care va trece ac e ste o b ie c te în t r’o
co n d ic ă s p ecială d e o p a r t e ; p e d e altă p a rte le v a î n s e m n a p e biletul
d e intrare. In caz d e s u m e d e va lo a re m a i mari d e c â t 10 g a lb e n i, d-nul
in t e n d e n t v a da b o ln a v u lu i şi o ch itan ţă d e o s e b i t. A c e s te s u m e şi o-
b ie c te s e v o r în t o a rc e b o ln a v u lu i în ziu a ieşirei.
4. A s e m e n e a s e va trece în co ndica s p ecială şi t o a t e h a i n e le b o l­
navului, p e c a re d-lui le v a da în p ăstrarea d-lui in t e n d e n t , care va î n ­
s e m n a a c e s t e o b ie c te şi pe biletul d e intrare.
P e n t r u to a te o b ie ctele s a u banii n e p re d a ţi d-lui in t e n d e n t şi per-
d u t e sau furate b o ln a v u lu i, n u are d r e p t a cere d e la d irecţiu n ea s p ita ­
lului d e s p ă g u b i r e .
5. F ie c a re b o l n a v e s t e d a to r a o c u p a p a tu l d e s t in a t p e n t r u d â n su l
fără o p o z i ţiu n e , şi a suferi şi m a i tâ rz iu p r e s c h im b a r e a patului, dacă
cere tr e b u in ţa boln avilor. In g e n e ra l nu este p e rm is a s e servi d e o b ie c ­
te le lor prop rii a d e c ă pla p urni, perine, etc. N u m a i d-n ul m e d ic primar
p o a t e s ă facă b o ln a v ilo r oarecari c o n c e s iu n i în ace a stă privin ţă.
6. T o ţi bolnavii aflaţi în spital s u n t datori a s e s e r v i d e ha in e le
sp italiceşti. C u şt irea m e d ic u lu i p rim a r e s t e în să p e r m is la boln avii, cari
d o r e s c a s e servi d e c ă m ă ş il e şi is m e n e l e lor pro prii, d e a s e servi de
a c e ste a , cu c o n d i ţie d e a le a v e a to t d e a u n a curate.
7. îm b ră c ă m in te a unu i b o ln a v b ă r b a t : e s t e o c ă m a ş e , o p e r e c h e is-
m e n e , un halat, o p e r e c h e ciorapi, o p e r e c h e p a p u c i şi un s p e n ţ e r , un ş e r ­
v e t şi un p r o s o p ; p en tru o f e m e e : o fustă în loc d e is m e n e . C â n d se
culcă b o ln a v u l în pat, halatul şi fu s ta s e a t â r n ă la cu iul în do sul p a t u ­
lui u n d e s e a tâ rn ă şi p r o s o p u . C iora pii şi pan tofii se p ă s t r e a z ă în d u l a ­
pul m e se i lâ n g ă p a t u n d e s e p u n şi şervetele.
N u e s t e p e r m is boln a v u lu i a s e culca în halat, în f u s t ă şi în c i o ­
rapi în pat. D e a c e s t e o b ie c te s e s e r v e ş te b o ln a v u l n u m a i cân d se scoală
din pat.
8. F ie c a re b o ln a v, a cărui s ta re d e m a la d ie ’i p e rm ite , e s t e d a to r
a s e s c u la la ora 6 d im in e a ţa şi a-şi a r a n j a î n s u ş i patul.
P e n tr u bo ln a v ii cari s u n t s la b i infirmie rul va aranja patul. In cu r­
su l zilei, boln a v ilo r sculaţi nu le e s t e p e rm is a s e a ş e z a pe paturi sau
a s e culca cu p a p u c i. Şi d a c ă s e va culca b o ln a v u l, d-lui e s t e d a to r
d u p ă ce s e va scula, a-şi a ra n ja im e d ia t patul.
9. B oln avii, a căror s ta re le perm ite, s u n t dato ri a s e s p ă la şi p e p -
te n a în to a te zilele. P e bolnavii slabi infirmie rul e s t e d a to r a-i p e p t e n a
şi spăla.
10. B olnavii s u n t datori a ţi ne cât s e p o a te mai c u ra t patul, hai­
nele şi rufăria lor; a s e m e n e a e s t e o p rit a s c u i p a p e ziduri şi p ardo seli,
şi a m ânji scările, p ri d v o a re l e şi privăţile s a u colţurile curţei şi a g r a ­
dinei.
11. B olnavul e s t e d a t o r a a v e a o p u rta re o n e s tă , a evita o ric e sgo-
m o t prin cân tare, fluiere, certare, şi a a ju ta m a i cu s e a m ă p e ceilalţi b o l ­
navi cari s u n t m a i slabi.
12. C â n d intră în s a lo n m e d ic u l primar, s a u o ricare alt fu n cţio n ar
al spitalu lu i, fiecare b o ln a v care n u e s t e cu lc a t în p a t e s t e d a t o r a se
d u c e la patul s ă u şi a r ă m â n e acolo p e cât ti m p p e r s o a n a m a i s u s m e n ­
ţi o n a tă v a fi p r e z i n t e .
13. E s te cu totul o p rit a fu m a în s a l o a n e le spitalului, a s e m e n e a
şi a j u c a cărţi.
14. N u tr i m e n t e le p re s c ris e b o ln a v u lu i s u n t tr c c u te p e ta b la d e d i ­
etă; afară d e c e l e prescrise, b o ln a v u l n u a r e d r e p t a-şi p ro c u ra cu b an i
altele. R estu rile n u tr im e n te l o r n e î n tre b u i n ţa t e , m a i cu s e a m ă p â in e u s ­
cată, d-lui e s te d a t o r a Ie p re d a in firm ierului c a re va s t r â n g e a c e s t e a în a ­
intea m ân cărei la p rân z, c â n d s e îm p ă r ţ e ş t e p â i n e a p ro a s p ă tă .
15. E s t e cu totul oprit ca bărbaţii boln avi s ă f r e c u e n te z e s a l o a ­
nele fem eilor şi vic e-versa. A s e m e n e a un b o ln a v n u are v o ie fără p e r m i­
siu n e a m e d icu lu i a f r e c u e n ta cu rlea s a u g ră d in a . Nici n u a r e voie a in­
tra în b u cătărie s a u o d a ia m e d ic u lu i s a u in t e n d e n t u lu i. In caz d e trebuinţă
d-lui are s ă s e a d r e s e z e către infirmierul salonulu i.
16. Nici u n b o ln a v nu are v o ie fără p e rm is iu n e a specială, a m ed i-
 cului p rim a r să ie se afară d in spital. In c a z d e întâ rzie re, fără o c a u z ă
prealabilă, d-lui p e n t r u altă d a tă nu va m ai a v e a v oie C a re g u l ă g e n e ­
rală s e c o n s id e ră că u n b o ln a v c o n g e d i a t s e va în to a rc e p â n ă la 6 o re
seara.
17. B olnavii p o t să p rim e a s c ă v iz ite le din p a rte a am icilo r s a u a-
micelor în tre o rele 10— 1 2 a . m. şi 2— 4 p. m. în zilele d e J o i a şi D u m in e c a ,
î n a l t e zile n u e s te p e r m is fără vo ia m e d ic u l u i p r i m a r s a u s e c u n d a r a vi­
zita pe bolnavi. V izitatorii s u n t o priţi a a d u c e b o ln a v ilo r m â n c a re sau
beuturi.
18. B oln avu l care ce re a s i s te n ţa p re o tu lu i are s ă s e a d r e s e z e către
infirmier, care în d a tă în ş tiin ţe a z ă p e d -n u l e c o n o m , s p r e a invita p e
p re o t a ven i la spital.
19. In m o m e n tu l p re z e n ţ e i p reo tu lu i, d e o ricare religiu ne , în s a lo ­
nul bo lna vilo r şi p e tim p u l fu n cţiu n ei religio ase, fiecare b o ln a v e s te d a ­
tor a ţine liniştea c ea m ai m a re şi a n u tu r b u ra sf â n ta fu n c ţiu n e .
20. D a c ă vre u n b o l n a v are să s e p lâ n g ă d e c e v a , d-lui s e va a-
d re s a în p lâ n g e r e a s a c ă tre m ed icul s e c u n d a r s a u m e dicu l prim ar care-i
va face d rep tate.
21. B oln avu l, care nu s e s u p u n e a c e s t o r in stitu ţiu ni şi n u ascu ltă
a d n o t a ţi u n e a m e d ic ilo r şi fun cţion arilo r spitalu lui, p e r d e d re p tu l d e a fi
că u ta t în sp ital şi v a fi d e p ă r t a t în d a tă . Afară d e ace a sta m e d ic u l p r i m a r
este in d re p t a p e d e p s i p e b o ln a v i p e n t r u abateri mai mici cu şte rg e re a
d e dietă, p e n tru un a s a u m ai m u lte zile, s a u cu s e p a r a r e intr’o cam eră
izolată. P e n t r u abateri mai g r a v e sau e x c e s e , d irecţia sp italu lu i s e va a-
d re s a către au torităţile loc ale s p r e p ed e p sire .
A p ro b a tă în ş e d i n ţa d e la 2 3 Ia n u a rie 1870 sea ra , la care a c o n ­
sim ţit şi d -n ul E pitrop.

P rim a r I. G V orvoreanu

(U r m e a z ă sem n ă tu r ile d-lo r Consilieri)

Regulament pentru Medicul Primar

1. M e d ic u l p rim a r e s t e s u b o r d o n a t P rim ăriei o ra ş u lu i ca e p i t r o p

al spita lulu i, a d r e s â n d to a te cererile s a le c ă tre d â n sa.
2. M e d i c u l p rim a r e s t e şeful m e d ic u l u i s e c u n d a r şi e s te d a to r
a'i d a o rd in ile c u v in c io a s e p e n tru serv iciu şi a-l in s p e c ta d e re g u la ta
e x e c u ta re a datoriilor sa le p re s c ris e în re g u la m e n t.
3. M e d ic u l p r i m a r are d r e p t d e a m u s tr a pe m e d ic u l secundar
in cazu l d e lip sire d e la datorie.
4. M e d ic u l p rim a r e s te şi şefu l in te n d e n t u lu i, şi are d re p tu l d e
c o n t r o l a r e ; în caz d e n e g lije n ţă d e a-1 m u s tra , şi chiar a cere prin pri­
m ă rie d is titu ire a sa.
5. T o ţi fu ncţionarii infirmieri şi servitori s u n t d a to ri a e x e c u t a
o r d in ile m e d ic u lu i prim ar, m a i cu s e a m ă infirmierii, cu cari m e d ic u l pri­
m a r v i n e în relaţiuni m a i directe.
6. M e d ic u l p r i m a r are d r e p t a cere d im is io n a re a oricăru i infir­
m ier şi serv ito r care n u face d a to ria sa, şi d -n u in t e n d e n t e s te d a to r a-1
d im is io n a .
7. M e d ic u l p rim a r e s t e d a t o r a s u p r a v e g h e a d e cu răţen ie în t o t
spitalu l, m a i cu s e a m ă î n s a lo a n e le boln avilor.
D -lui e s t e d a to r a i n s p e c ta şi c o n tro la cât s e p o a t e m a i d e s b u ­
cătăria, s p r e a s e în c re d in ţa d e calitatea şi cantitatea alim e n te lo r şi
d e g u s t u l lor.
D-lui e s t e d a t o r a in s p e c ta m a g a z iile in te n d e n tu lu i, s p r e a s e î n ­
c re d i n ţa d e b u n a în g r ijire a rufăriei şi tu t u lo r obie ctelor.
8. M e d i c u l p rim a r , ca şeful serviciului m e d ic al, e s t e d a to r a p u n e
t o a t ă a t e n ţ i u n e a a s u p r a tr a ta m e n tu lu i m e d ic a l al bolna v ilor, s p r e a-i face
c â t m a i c u r â n d s ă n ă t o ş i . M e d ic u l p rim a r e s t e s i n g u r re s p o n sa b il pentru
a c e s t tr a t a m e n t şi n ' a r e voie a-1 confia la e x e c u t a r e a u t o n o m ă a m e d i c u ­
lui s e c u n d a r . M e d i c u l p rim a r e s t e d a t o r a îngrij i î n orice m o d posibil
d e a a m elio ra sta re a fisică a bolnavilor.
9 . In priv in ţa o r d o n a n ţ e i m e d ic a m e n te l o r s e r e c o m a n d ă m e d icu lu i
p r i m a r a o b s e r v a acea e c o n o m ie care s e în v o ie ş te cu interesul tr a ta m e n ­
tului m edic al.
10. In privinţa p r e s c rip ţiu n e i a lim e n tare, m e d ic u l p rim a r e s t e d a ­
tor a s e ţine d u p ă re g u l a m e n t u l alim e n tar, şi a face în prescripţiunile
a l im e n ta re o e c o n o m i e re z o n a b ilă . P e n t r u orice o b ie c t de n u tr im e n t n e ­
p r e v ă z u t în r e g u l a m e n t , m e d ic u l p rim a r v a face un b o n deosebit.
11. M e d ic u l p rim a r e s t e d a to r a vizita p e bolnavi în to a te zi­
lele d im in e a ţa , şi la caz d e t r e b u in ţ ă şi către seară. A fară d e a c e s t e vi­
zite d-lui e s t e d a to r a veni la spital şi chiar n o a p t e a , c â n d v a fi c h e ­
m a t d in partea m e d icu lu i s e c u n d a r p en tru un c a z d e o p e ra ţie , s a u alte
g r a v e îm preju rări. M e d ic u l p rim a r şi s e c u n d a r vor în scrie i n t r o con dică
sp e c ia lă o ra la care în c e p vizita medic ală.
1‘2 . M edicu l p rim a r a r e d re p tu l d e a primi boln avii în spital, în să
iu m a rg in ile re g u l a m e n t u lu i d e primire.
13. M e d i c u l p rim a r e s t e d a to r a d im is io n a pe un bolnav în s ă ­
nătoşit, a s e m e n e a şi orice b o ln a v care cere d im is io n are , şi in zistă la di­
m is io n a re a sa . N u m a i în cazul d e u n pericol im in e n t p e n t r u viaţa b o l­
n a v u lu i din c a u z a dim is io n ăre i, m e d ic u l p rim a r are v o ie d e a reţine pe
b o ln a v încă în c ă u tarea spitalulu i.
14. Iu cazul d e r e n i te n ţ ă în contra o r d o n a n ţ e lo r m edicale sau
n e s u p u n e r e s u b r e g u l a m e n t u l interior din partea u n u i boln av, medicul
p rim a r are d re p tu l d is c ip lin a r a s u p r a b oln avilor, care co nsistă în p u n e re
 la dieta s i m p l ă s a u a b s o l u tă , la p e r m u ta r e în t r’o altă o d a i e , s a u dim isi-
o n a r e din c ă u t a re a sp italu lu i. P e bolnavii f u r ib u n z i şi d eliran ţi s ă p o t
p u n e în c a m i s o n ă d e forţă. P e n t r u e x c e s u r i m a i g r a v e m e d ic u l p rim ar
s e va a d r e s a către a u to rită ţile c o m p e t e n t e , a d ic ă poliţiei locale.
15. M edicul p rim a r va s u b s c rie î n to a te zilele ra p ortul zilnic,
foaia d e dietă şi con dica d e m e d i c a m e n t e şi va îngriji ca to a te c o n d i­
cile să fie ţi n u t e din p a r t e a m e d icu lu i s e c u n d a r cu ex actitate.
16. M e d i c u l p rim a r va p r e z e n t a la fi nitul fiecărei lu n i autorită-
ţei s u p e r i o a r e u n r a p o r t m e d ic a l lun a r, şi la finele a n u l u i un rap o r t a-
nual. A c e s te rap o arte v o r fi lu c ra te s u b re s p o n s a b il it a te a m e d ic u lu i pri­
m a r d e c ă tre m e d ic u l se c u n d a r .
17. In s tr u m e n te l e şi a p a r a t e le ch iru rg icale, afară d e a c e le î n t r e ­
b u in ţ a te în t o a t e zilele, v o r fi s u b în grijire a şi re s p o n s a b il it a te a m e d i ­
cului primar.
18. M e d ic u l p rim a r e s t e în d r e p t a face a u to p s ii cad av ru lu i la
o ric a re b o ln a v care a m u r it în spital. E p itro p ia s p ita lu lu i are în s ă d r e p ­
tul a p e r m i t e în u n e l e c a z u ri în m o r m â n ta r e a fără a u t o p s ia făcută.
19. M e d ic u l p rim a r a r e v o ie a lipsi din serviciu 24 o r e fără c o n ­
c ed iu, în ş tiin ţâ n d p e m e d ic u l s e c u n d a r ca să-l s u p l in e a s c ă . P e n tr u lipsa
d e m a i m u l t e zile, d-lui e s t e d a to r a cere v o ie s a u v erbal s a u înscris
d e la e p itro p ia spitalulu i.
20. In c a z d e b oală, care ţi n e m a i m ult d e cât 24 o re, m edicul
p r i m a r va înş tin ţa p e e p itro p ia s p italu lu i s p r e a p u te a lua m ă s u ri le n e ­
cesarii p en tru c ă u tarea bolnavilor.
A c e s t r e g u l a m e n t s ’a a p r o b a t şi v o ta t în ş e d i n ţa de la 29 Ian uarie
1870.

P r i m a r I. G. V o r v o r e a n u
( U r m e a z ă se m n ă tu r il e d-lor C o n silieri)

Regulament pentru medicul secundar

1. A u to ritatea s u p e r io a r ă a m e d ic u lu i s e c u n d a r e s t e p ri m ă r ia o-
raşului, ca e p i tro a p a spitalulu i.
2. Afară d e e p itro p ia s p italu lu i e s te şi m edicul p rim a r şeful i-
m e d ia t al m e d icu lu i se c u n d a r , şi d â n s u l are să s e a d r e s e z e în to a te a-
facerile d e serviciu către m e d ic u l prim ar ca şeful său . N u m a i în afacerile
d-lui p e r s o n a le are d r e p t a s e a d r e s a d ir e c t c ă tre ep itro p ia sp italului.
3. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e c o o r d o n a t in te n d e n tu lu i, care în s ă este
d a t o r a în d e s t u l a cererile sa l e cât s e a t in g e d e serviciu.
4. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e şeful in fir mie rilor şi e s te d a to r a-i s u -
p r a v e g h i a ca s ă în g rijească p e bolnav i cu a c u ra te ţe şi um a n ita te , s ă s e
d e a m e d ic a m e n te l e r e g u l a t şi să n u se o p re a s c ă nim ic din a c e e a ce se
c u v i n e b o ln a v ilo r d u p ă r e g u l a m e n t .
5. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e în d r e p t a m u s tra p e infirmieri, d acă
nu fac serviciul lor, şi a le cere în d a tă s u p u n e r e la o rd i n e le sale.
6. M e d ic u l p rim a r fi ind s i n g u r re s p o n s a b il d e tr a ta m e n tu l b o l­
navilor, m e d ic u l s e c u n d a r n u p o a t e face tra ta m e n te l e b o ln a v u lu i d u p ă
id eia sa p roprie. D â n s u l e s t e ajutorul m e d ic u lu i p rim a r şi e s t e d a t o r a
s e c o n fo r m a id eilor d e tr a t a m e n t ale şe fu lu i s ă u . D â n s u l e s t e d a t o r a
în s o ţi p e m edicul p rim a r la vizita m atinală , a d a to a te d e slu şir ile a s u p r a
b o ln a v ilo r noi veniţi şi a s u p r a tot ce s e p e t r e c e în spital.
7. D a c ă în cu rs u l boalei la u n p ă t im a ş s e iv e şte u n m o m e n t u n d e
în lip s a m e d ic u lu i p rim ar, m e d ic u l s e c u n d a r g ă s e ş t e d e cuv iin ţă a sc h im b a
tr a ta m e n tu l şi a p res crie un alt m e d ic a m e n t, m e d ic u l s e c u n d a r în a s e ­
m e n e a cazuri p o a t e s ă le facă s u b a sa re s p o n s a b il it a te , în s ă e s t e d a ­
to r a în ş tiin ţa p e m e d ic u l p rim a r la p rim a vizită.
A s e m e n e a şi la bo ln a v ii noi veniţi m e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a to r a
da prim ul a j u to r m e d ic a l treb u in cio s.
8. D in c a u z a lip se i a s u b c h i r u r g u l u i, m e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a ­
tor a face la b o ln a v i to a te p a n s a m e n t e l e şi ap licarea b a n d a g e l o r şi toate
serviciile d e mica c h iru rg ie , d ’a t â te a ori p e zi cât va c e re t r e b u i n ţ a ; şi
infirmierii s u n t dato ri a-î da t o t aju to ru l tr eb uincios.
9. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a to r a face to a te p a n s a m e n t e l e în a ­
intea viz itei m a tina le, şi prin u r m a r e a r e să fie p r e z e n t la sa lo n u l b o l­
navilor cel p u ţin o oră în a in te a viz itei m atinale .
10. M edicul s e c u n d a r e s t e d a to r a ţine vizite d e s e a r a între 4
şi 5 o re, când s e vor face toate p a n s a m e n t e l e d e s e a r a şi p rescripţiun ile
tr eb u in cio ase.
11. Afară d e a c e s t e 2 vizite reg u la te , m e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a ­
to r a vizita p e . b o l n a v i şi seara la o o ră n e h o t ă r â tă s p r e a s e încredinţa
d e sta re a re g u l a tă a serviciului.
12. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a to r a îm părţi m e d ic a m e n te l e şi a
primi în p ăstrarea sa p e acelea care s u n t p res cris e p e n t r u serviciu. El are
să în g r ije a sc ă ca sticlele, b o r c a n e le g o a l e , să fie re n tu rn a tc la spiţărie
s u b o b s e r v a r e a formalităţilor.
13. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a to r a s e în c red in ţa cât s e p o a t e mai
d e s d e sta re a n u tr im e n tu lu i b o ln a v ilo r şi a ra p o rta verbal sau formal ş e ­
fului său.
14. M ed icul s e c u n d a r va a v e a lo c u in ţa în localul s p italu lu i şi p e n tru
tr e b u in ţe le sale p articu lare are d re p tu l a cere aju to ru l u n u i servitor din
spital.
15. In lipsa m edicului prim., m edicu l s e c u n d a r are d r e p t u l d e a
prim i p e b o ln a v i în c ă u t a re a spitalu lu i, c o n f o r m â n d u - s e d u p ă r e g u l a m e n ­
tul d e primire.
 16. M e d ic u l s e c u n d a r a r e d re p tu l d is c ip lin a r a s u p r a bolnav ilor
în cazul d e r e n ite n ţă către o r d o n a n ţ e le s a u r e g u l a m e n t u l interior, şi poate
p e d e p s i p e b o ln a v i cu p u n e r e la d ie tă, în ş tiin ţâ n d pe m e d ic u l p r i m a r la
p rim a vizită d e cele pe tre c u te .
B olnavii f u r ib u n z i s a u deliranţi s e p o t p u n e chiar în c am iso le
d e forţă.
17. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a to r a face toate o b s e r v a ţ i u n i l e a-
s u p r a m aladiilo r mai in t e re s a n te s p r e a a v e a m aterial p en tru rap o rtu l a-
nual ştiinţific.
18. M edicul s e c u n d a r e s t e d a to r a ţine co n d icile în to a tă regu la
a fa c e o s e b i t e ra po rturi a tâ t zilnic e, luna re, cât şi a n u a le , şi a ţine
to a tă c o r e s p o n d e n ţa oficială.
19. M e d ic u l s e c u n d a r va lua în p ă s tra re a sa s u b a sa r e s p o n s a ­
bilitate toate i n s tr u m e n te le şi b a n d a g e l e t r e b u in c i o a s e la serviciul să u .
20. M e d ic u l s e c u n d a r la c a z d e m o a r te a veri u n u ia d in tre b o l­
navi va face c u v en ita in s p e c ţie m o r tu lu i, lib erân d în u rm ă bilet d e c o n ­
st a ta r e a m orţei.
21. M e d ic u l s e c u n d a r e s t e d a t o r a face d is e c ţiu n i p a to lo g ic e
m o r tu l u i şi a scrie pro to co lu l au to p sie i. Şi va fa c e p e n t r u m u z e u l p a to ­
lo g ic al s p italu lu i to a te p re p a r a ţi il e p ato lo g ic e.
22. M e d i c u l s e c u n d a r p o a t e li psi cu p e r m i s i u n e a m e d icu lu i pri­
m a r 24 o r e ; iar p e n t r u mai m ult ti m p e s t e d a to r a cere c o n c e d i u de
la ep itro p ia spitalu lu i, a m e s te c â n d şi p e r m i s i u n e a m e d ic u l u i primar. In
a c e s t c a z m e d ic u l p rim a r va fa c e vizita d e seară.
23. M e d ic u l s e c u n d a r la caz d e a b s e n ţ ă a m e d ic u lu i p rim ar va
dirijea s i n g u r serviciul şi va s u b s e m n a to a te rap o artele şi hârtiile.
A c e s t r e g u l a m e n t s ’a a p r o b a t şi v o ta t în ş e d i n ţ a d e la 29 Ianu arie
1870.

P rim a r 1. G. V o r v o r e a n u

(U r m e a z ă s e m n ă tu r il e d-lor C onsilieri)

Regulament pentru intendent

1. In te n d e n tu l e s t e s u b o r d o n a t prim ăriei o raş u lu i ca e p i tro a p ă a

s p ita lu lu i cu c a re intră în c o r e s p o n d e n ţ ă directă.
A s e m e n e a şi m e d ic u l p r i m a r e s t e şeful d ir e c t al i n t e n d e n t u lu i care
e s te d a to r a e x e c u t a to a te o rd i n e le sale.
2. I n t e n d e n tu l e s t e c o o r d o n a t m e d ic u lu i s e c u n d a r , în s ă e s t e d a ­
to r a e x e c u t a toate cererile sale, pe cât s e a t in g e d e serv iciu l m e dical
 3. In t e n d e n tu l e s t e şeful direct al p e i s o n a lu l u i s u b a l te r n , a d i­
că a infir m ie rilor, slug ilo r, b u c ă ta ru lu i şi sp ălăto reselo r, pe cari i a n ­
g a j e a z ă in s e r v i c i u ; în caz d e n e g l ig e n ţ ă 'i d e p ă r t e a z ă . D-lui este dator
a re g u la serviciul fiecăruia şi a s u p r a v e g h i a la exacta e x e c u ta re a d a ­
toriilor lor.
4. In te n d e n tu l e s t e în s ă rc in a t cu tinerea dis ciplinei în interiorul
sp italu lu i. D -lui v a j u d e c a io a te neîn ţe le g e rile s a u certele în tre bolnavi
şi slugi.
5. In t e n d e n tu l e s t e în s ă rc in a t a vizita î n m a i m u lte râ n d u ri p e
zi toate localităţile sp italu lu i şi a s e încredinţa d e c u răţen ia şi b u n a
rându iala, mai cu s e a m ă în săKle bolnavilor.
D-lui e s te în s ă rc in a t a s u p r a v e g h i a c u ră ţen ia aerisirei, ilum inărei
şi încălzirei sa lo a n e lo r, curăţir ea, îm b r ă c ă m in t e a şi a ş t e r n u t u l bolnavilor
c u m s e pre s c rie d u p ă r e g u l a m e n t , şi e s t e re s p o n s a b il p e n t r u orice neo-
rân d u ieli în ace a stă privin ţă.
6. In t e n d e n tu l e s t e d a t o r a p u rta grije d e to a te ce bolnavii pot
a v e a tr e b u in ţ ă , şi în caz c â n d un o b ie c t nu se află în fiinţă a-1 pro cu ra
în dată.
7. L a p rim irea boln a v ilo r în c ă u tarea sp italului, d -n u l in t e n d e n t
va libera bilet d e in trare şi v a tr e c e pe d o s u l ac e stu i o b ie c t to a te o b ie c ­
tele d e î m b r ă c ă m in t e pro prii ale bolna v ilor, a s e m e n e a şi alte o b ie c te de
valoare, p r e c u m bani. etc. A c e ste o b ie c te d-lui le va tr e c e în con dica
s a d e p rim irea bolna vilor. T o a te a c e s t e o b ie c te le va primi in p ăstrarea
sa s u b a sa re s p o n sa b ilita te . P e n tr u o s u m ă mai m a re d e cât lO g a l-
bini, d-lui va lib era b o ln a v u lu i şi o cliitanţr. d eoseb ită.
L a p ă s t r a r e a h a i n e lo r bolna v ilor, d-lui va în griji ca ha in e le m u r ­
d a re şi n e c u r a t e să fie d e o s e b i t e d e ha in e le curate ale celorlalţi bolnavi.
8. D -n u l in t e n d e n t va îngriji ca bo ln a v u l n o u in trat să fie s u ­
p u s la curăţirea p r e v ă z u t ă în r e g u la m e n t, p e u rm ă să aibă îm b r ă c ă m in ­
tea şi patul c u ra t şi s ă c a p e t e la orele d e s tin a te p en tru m â n c a re o su p ă,
d e şi nu e s t e p res cris în fo aia de die tă.
9. D-l I n t e n d e n t e s te d a t o r la d im is io n a re a b oln a v ilo r a p r e d a toate
o b ie ctele prim ite în p ăstrarea sa, şi b o ln a v u l la c a z c â n d ştie carte va
s u b - s e m n a p e d o s u l biletului d e p rim irea o b ie c te lo r sale.
10. In c a z de m o a rte a u n u i b o lna v , d. in t e n d e n t e s t e d a t o r a
face to a t e formalităţile p r e v ă z u t e de legi şi a-1 în m o r m â n t a în cimitirul
c o m u n e i şi a tr e c e p e m o rt în c o n d ic a morţilor. P e n tr u h a i n e le m orţi­
lor să o b s e r v e u rm ă to a r e le r e g u l i :
H a in e l e m orţilor s e d au în prim irea ru d e lo r m ortu lui care, d a c ă nu
su n t cunoscute s e v or legitim a.
D a c ă în cursul an u lu i nu s c p rezin tă nici o r u d ă p en tru lu a­
rea obie ctelor, p rim ăria va face p o m a n ă cu d â n s e l e ; în să o b ie ctele de
va lo a re s e v o r v i n d e în favo area f o n d u l u i spitalulu i.
11. D-l I n t e n d e n t fi ind în s ă rc in a t cu g ă t ir e a a lim e n telo r pentru
bolnavi va a v e a cea m a i m a re grije a s u p r a stărei re g u l a te a b ucătăriei.
12. Din c a u z ă că variaţiunile în p rescrip ţiu nile a l im e n ta re zilnice
nu s u n t c o n s i d e ra t e d in tr’o zi în t r’aita, d-l in t e n d e n t va lu a mai cu
s e a m ă p en tru c u m p ă r a r e a c a m e i, p e b a z a foaiei d e dietă d e azi, ali­
m e n te p e n t r u a d o u a zi şi va c u m p ă r a carnea şi p â i n e a d e calitatea cea
m a i b u n ă ; a s e m e n e a şi cclelalte o b ie c te tr e b u in c io a s e şi va îngriji ca
to a te m â n cările s ă fie cu g u s t , şi în cantitatea p re s c ris ă în r e g u la m e n t.
13. L a îm p ă r ţ ir e a m â n c ă re i d-l in t e n d e n t va fi p r e z e n t s p r e a evita
orice n ereg u laritate.
14. D-l in t e n d e n t va îngrij i ca v a s e l e d e a ra m ă în t r e b u in ţa te la
b u cătărie să fie to t d e a u n a b i n e costorite, cel p u ţin o d a t ă p e lu n ă , şi ţi­
nute în cea m a i b u n ă curăţenie .
15. A lim e n te le e x tra -o rd in a re d-l in t e n d e n t le va d is trib u i la fixa­
rea orei, d u p ă în ţ e le g e re a ce va a v e a cu d -n u l m e d ic p r i m a r s a u s e ­
cu n d ar.
16. D-l in t e n d e n t va îngriji ca rufăria spitalului să fie to td e a u n a
bine spă la tă şi v a s e p a r a rufăria ru p tă s p r e a o s u p u n e la reparaţiuni.
17. D-l in t e n d e n t va îngriji şi d e sta re a b u n ă a băilor.
18 D. in t e n d e n t ţine în p ăstrarea sa, şi e s t e r e s p o n s a b il p e n t r u o-
biectele ce s e află în spital ; d-lui va ţine o c o n d i c ă in care trece toate
o b ie ctele ce i s e p re d ă d e c ă tre ep itro p ia spita lu lu i. D -n u I n te n d e n t
es t e d a to r a a v e a îngrijirea cea m a i . m a r e a s u p r a o b ie c te lo r spitaliceşti,
mai cu s e a m ă a s u p r a rufăriei şi o b ie c te lo r d e lână, c a re m a i cu s e a m ă
în tim pul verei s u n t s u p u s e la stric ăciune.
19. D-l i n t e n d e n t e s t e în s ă r c i n a t cu c u m p ă r a r e a o b ie ctelo r n e c e ­
sare p e n t r u spital şi cu ţin e re a socotelilor.
P e n t r u c u m p ă r a r e a o b ie c te lo r se v a o b s e r v a u rm ă to a r e le r e g u l i :
I. P e n t r u orice o b ie c t tr e b u in c i o s d e c u m p ă r a t p e n t r u spital d-nul
in t e n d e n t s e va în ţ e le g e I. cu d -n u l m e d ic prim ar, d a c ă d -s a îl g ă s e ş t e
tr e b u in c io s s a u nu, şi pe u rm ă v a cere d e z l e g a r e a firmală d e la e p i tr o ­
pia s p italu lu i a d e c ă d e la primărie.
II. In caz d e n e a p ă ra tă t r e b u in ţ ă m o m e n ta n ă , d. in t e n d e n t în în ţ e ­
le g e re cu d. m e d ic p rim a r p o a t e să c u m p ă r e şi fără d e z l e g a r e a p rim ă ­
riei un o b ie c t d a c ă v a lo area lui n u trece pes^e 2 0 lei noi.
III. P e n t r u to a te o b ie c te le c u m p ă ra te , d. in t e n d e n t va lu a ch itan ţe
le g a liz a te d in p a rte a v ân z ă to rilo r s p r e a Ie alătura Ia socoteli.
20. P e n tr u facerea so co telilo r d-l in t e n d e n t v a o b s e r v a u rm ăto arele
reg u li:
I. D . in t e n d e n t va p re z e n t a un st a t d e lefile pers o n alu lu i.
II. U n c o m p t d e o s e b i t a s u p r a n u tr im e n tu lu i b oln a v ilo r b a z a t pe
foaia d e d ie tă zilnică.
III. U n c o m p t a s u p r a ilum inatului spitalului, a ră tâ n d câte ceasuri pe
n o a p t e a fost tr e b u in ţă să a rd ă la m pa.
IV. U n c o m p t p en tru î n g r o p a r e a m orţilo r.
 V. U n c o m p t d e m ă r u n t e l e cheltueli o b ic in u ite şi extra-o rdinare.
21. D-l i n t e n d e n t fiind re s p o n s a b il p e n t r u o b ie c te le spitaliceşti, din
care m u lte s u n t s u p u s e la stric ă c iu n e fără v in a d-lui v a o b s e r v a în a s e ­
m e n e a ca z u ri u rm ă to a r e le r e g u l i :
I. In a s e m e n e a cazuri, p e n t r u orice o b ie c t st ricat sau din partea
bolnavilo r s a u din în tâ m p la re , s e v a în c h e ia un p r o c e s v erbal în care se
va arăta ob ie ctu l st ricat şi îm p r e j u r a r e a prin care s ’a stric at şi s e va
s u b - s e m n a d e d-l in t e n d e n t , d e d. m e d ic p rim a r şi d e d. m e d ic s e c u n d a r ;
a c e s t e p r o c e s e v e rb a le v o r servi d e b a z ă s p r e a scuti d e r e s p o n s a b il i­
ta te pe d, in te n d e n t.
A cest r e g u l a m e n t s ’a a p r o b a t şi v o ta t în ş e d i n ţa d e la 29 Ianuarie.

P r i m a r I. O. V orvoreanu

(U r m e a z ă s e m n ă tu r il e d-lor C onsilieri)

Regulamentul pentru infirm ieri

1. Infirmierii s e a n g a j e a z ă din partea d-lui in t e n d e n t al s p italu lu i

şi au s ă c o n s i d e re ca şefii lor s u p r e m i p e d -n u m e d ic p rim a r p e de
o parte, şi p e d -n u in t e n d e n t al s p italu lu i pe d e altă parte. Afară de
ac e ste p e rs o a n e , infirmierii s u n t datori a asc u lta şi a s e s u p u n e o rdinilor
d-lui m e d ic s e c u n d a r şi aju to ru lu i in te n d e n t u lu i.
2. D im is iu n e a infir mie rulu i s e face d e către d-l in t e n d e n t în în­
ţe le g e re cu m e d ic u l primar.
3. Infirmierii ne a v â n d m â n c a r e ; d in partea s p ita lu lu i au d rep t
s ă ceară d e la d -n u l in t e n d e n t v o ie a ieşi afară din sp ita l p e fiecare zi
p en tru un c e a s p en tru m â n c a r e ; în să nu toţi la aceiaşi oră, şi s u n t d a ­
tori a s e în to arce ia finitul orei.
4. Infirmierul nu m a i cu p e rm is iu n e a m e d icu lu i p rim a r are vo ie a
ieşi afară d in spital p e n t r u un ti m p d e m a i m ult d e o oră a c o rd a t
p e n t r u m â ncare, şi n ’are v o ie a s e p r e u m b la în oraşi d u p ă cererea vre­
u n u i b olna v .
5. Infirmierul este cu totul oprit a a d u c e boln a v ilo r m â n c a re în
spital.
6. Infirmierul e s t e re s p o n s a b il p en tru orice o b ie c t ce i s e dă în
pă stra re în sa lo n u l boln avilor, p en tru orice p e r d e r e s a u stricăciune ca­
u z a tă d in n e g lije n ţă , şi se v a o p ri v alo area obiectului stricat sau pcrdut
d in leafa lui.
7. D atoriile in firm ieru lu i s u n t cele u r m ă to a r e :
 I. Serviciul la primirea vre-unui bolnav

8. D a c ă intră v re - u n b o ln a v în c ă u tarea sp italului, infirmie rul

salo n u lu i e s t e d a to r a în ş tiinţa p e d-l i n t e n d e n t sau p e aju to ru l s ă u că
să scrie biletul d e in trare, care să p u n e în tă bliţe l a capu l p atu lu i.
9. Infirm ierul e s te d a to r a curaţi p e bo ln a v u l n ou v enit. A ceastă
curăţire se face în baie, dacă sta re a b o ln a v u lu i îi p e rm ite , u n d e b o l n a ­
vul va fi sp ă la t cu s ă p u n şi p e p t e n a t ca să fie cu lcat în pat. D acă
b o ln a v u l s e p o a t e s p ă l a şi p e p t e n a s i n g u r , i s e va d a to a te tr e b u in ­
cioasele . Mai cu s e a m ă la curăţirea picioarelor s e v a avea ate n ţiu n e . B o l­
navii cu p ă ru plin d e părăsiţi v o r fi t u n ş i şi chiar raşi şi un şi cu alifie
mercurială.
10. D a c ă b o ln a v u l e s t e fo a r te g r e u , a tu n c i s p ă l a r e a şi curăţirea
s e va face c u toată p r e c a u ţ iu n e a cerută şi s e va m ă r g in i m u i m u l t la
c u răţirea insectelor.
11. B o ln a v u l va fi î m b r ă c a t în h a i n e l e spitaliceşti şi va s t râ n g e
h a i n e le proprii ale sa l e şi le va p re d a d-lui in t e n d e n t s p r e păstrare,
d u p ă c e d-lui le-a tr e c u t în listă p e faţa d in d o s a b iletu lu i d e in trare
şi to t d e o d a t ă şi în co n d ic a d e boln avi.
12. Infirmierul e s t e d a t o r a în c u n o ş tiin ţa p e b o ln a v ca b a n ii şi
alte o b ie c te d e v a lo a re să s e d e a în p ăstrarea d-lui in t e n d e n t , şi infir­
mierul e s t e cu totul o p rit a lua orice o b ie c t p r o p r iu al boln a v u lu i în
p ăstrarea sa.
13. Infirmierul e s t e d a t o r a cere, p en tru u n b o ln a v n o u venit, de
la d. in t e n d e n t la îm p ărţirea m â n c ă re i câte o s u p ă la p râ n z , seara şi
dim in e a ţa , d e şi în foaia d e dietă ace a stă s u p ă n u e s t e p re v ă z u tă .
14. D a c ă bo ln a v u l e s t e p r e a sl a b s p r e a m e r g e s i n g u r la salon ul
d e stin a t, infirmie rul e s te d a to r a-i d a to t aju to ru l treb u in cio s.
D acă starea b o ln a v u lu i p a re in firm ieru lu i m a i grav ă, d-lui e s t e d a ­
tor a în ş tiin ţa p e d-l m e d ic s e c u n d a r im ediat.

II. Serviciul de îngrijirea bolnavilor

15. Infirmierul e s t e d a t o r a a v e a to t d e a u n a o p u rta re b u n ă şi

plă c u tă c ă tre b o ln a v i, a-i asc u lta şi a-i ajuta cât s e p o a t e şi z i u a şi
n oaptea.
16. Infirmierul e s t e d a to r a e x e c u t a toate o r d o n a n ţ e le m edici­
lor a s u p r a îngrijirei b o ln a v u lu i cu cea mai m a re s c r u p u lo z ita te . D acă
v re - u n b o ln a v r e f u z ă lu a re a m e d ic a m e n te lo r, infirmie rul e s t e d a to r a
în c u n o ştiin ţa p e m e d ic u l se c u n d a r .
17. Infirmierul e s t e d a t o r a fi p r e z e n t în sa lo n u l boln a v ilo r în
ti m p u l viz itei m e d ic a l e şi a a v e a a t e n ţ i u n e la o r d o n a n ţ e l e m e d icale. El
e s t e d a t o r a p re g ă ti în a in te a viz itei to a te b a n d a g e l e t r e b u in c i o a s e care se
află în p ăstrarea sa . Afară d e ace a sta s ă ţie p reg ătit a p ă caldă şi rece,
s ă p u n şi u n p r o s o p c u ra t p e n t r u spălare.
18. El e s t e d a to r a ra p o rta m e d icu lu i toate ce s ’au p e t re c u t în
starea b o l n a v u l u i ; şi în caz d e o a g ra v a r e e m in e n t ă a boln a v u lu i el e s t e
d a t o r a a v iz a p e d-l m e d ic se c u n d a r .
19. Îm p ărţirea m e d ic a m e n te l o r nu s e face prin infirmieri, în s ă d â n ­
s u l e s t e d a t o r a p o v ă ţu i p e bolnavii slabi a le d a în su şi. Sticlele d e m e ­
d i c a m e n t e g o a l e s e v o r d a î n p rim irea d-lui m e d ic s e c u n d a r s p r e a le
reîn to arce la spiţerie.
20. Infirm ierul e s t e d a t o r a aplica şi p a n s a v ezicăto rile, a a-
plica lipitori, a face s i n a p iz m e , c a t a p la z m e , a p u n e clistire, a face u n ­
sori şi fricţiuni, şi a face c h ia r p a n s a m e n t e l e u şo are.
P e n t r u to a te a c e s t e servicii, el v a fi în v ă ţa t din p a rte a m edicului
se c u n d a r .
21. A s e m e n e a el e s t e d a t o r a g re p a r a ceaiuri, c a t a p la z m e şi
clistire d u p ă o r d o n a n ţ a m e dicală. C â rp e l e în t r e b u in ţa te p e n t r u c a t a p la z ­
m e n u s e v o r a r u n c a , ci se vor s p ă la şi ţi n e în socoteală.
22. Infirm ierul e s t e d a t o r a p ă stra s u b re s p o n sa b ilita te a sa toate
cârpele, b a n d a g e l e şi fe ş ile t r e b u in c i o a s e p e n t r u p a n s a m e n tu l b o l­
navilor, a ţi n e g a t a t o t d e a u n a o can titate t r e b u in c i o a s ă d e c â r p e c u ­
rate p e care le va primi din p a rte a d-lui in t e n d e n t , în to rc â n d pe cele
m â n jite şi m u rd are.
A s e m e n e a el e s t e d a t o r a îngriji la facerea s c a m e i, ce s e va face
d e către cei m a i u ş o r boln avi.
23. In firm ierul e s t e d a t o r a ţi ne to a te a p a ra te le şi i n s t r u m e n ­
te le p re d a t e în s e a m a lui în s ta re d e cea m a i m a re curăţenie .
24. Infirm ierul e s t e d a to r a a t r a g e a t e n ţ i u n e a m e d ic u l u i a s u p r a
boln a v ilo r m u r d a ri s p r e a-i s p ă la în baie d e c â t e ori va fi tre b u in ţă .
25. L a facerea băilor, infirmie rul e s t e d a to r a c o n d u c e p e bol­
n a v p â n ă la b a i e şi a-i da to t ajutorul trebuincio s.
B olnavii slabi v o r fi d u ş i d e către infirmie r la baie.
26. U n pat complect c o n s i s tă :
Intr’u n p a t d e fer cu o tă bliţă la c a p ;
o s a l te a d e p a i e ;
o perină de p a i e ;
o perină d e l â n ă ;
o p l a p u m ă d e lână d e v ară ;
o p ă t u r ă d e lână d e ia r n ă ;
2 cearşiafuri;
o fa ţă d e p e rin ă d e p a i e ;
o faţă d e p e rin ă d e lână.
P e n t r u bolnav ii foarte curaţi şi g re u bolnavi s e m a i p re d ă şi o
sa ltea d e lână d u p ă o r d o n a n ţ a m e dicului.
Infirmierul e s t e d a t o r a ţi n e a c e s t p a t to t d e a u n a în sta re a cea m a i
curată, şi a p r e s c h im b a în d a tă orice o b ie c t m ânjit.
 Mai cu s e a m ă e s t e d a t o r a îngriji ca cearşeaful s ă fie c u s u t la
p la p u m ă şi b o ln a v u l s ă n u s e a c o p e r e cu p l a p u m a fără c e a r ş e a f s a u d o ­
sul p la p um ei.
27. Infirm ierul e s te re s p o n s a b il, ca fiecare p a t gol să fie p e d e ­
plin g ata şi în s t a r e a de cu răţen ie cea m a i m a re, a c o p e ri t cu rufărie
curată.
28. In firm ieru l e s t e d a t o r a prep ara, p e n t r u bolnavii slabi şi care
nu p o t părăsi patul, î n s u ş i d e 2 ori a d ic ă d im in e a ţa şi seara rid icân d pe
b o ln a v în t r’u n alt p a t p â n ă la p re p a r a re a p atu lu i. M ai cu s e a m ă are
să b a g e d e s e a m ă ca s ă n u fie în p a t m u r d ă rie , şi în d o itu ri d e rufărie,
care p o a t e să s u p e r e p e boln av.
Bolnavii care s u n t mai b in e s u n t datori a-şi p r e p a r a în s u ş i, d u p ă
p o v ă ţu ia la infir m ie rulu i, patul c â n d s e sc o a lă la t i m p u l hotă rât.
29. In firm ierul are s ă în g r ij e a s c ă ca bo ln a v ii în cursul zilei să
nu s e culce pe d e a s u p r a p a tu lu i cu p a p u c i i s a u cu hainele.
30. L a bolnav ii care se m â n j e s c ad e se o r i, s a u a u răni s u p u ­
rate, infirmie rul a r e s ă în g rijească a p u n e m u ş a m a l e sau câ rp e le de
p a n s a m e n t e şi a le p r e s c h im b a î n d a t ă c â n d s u n t u d ate.
A s e m e n e a infirmie rul are să îngrijească, ca n u c u m v a să s ă strice
rufăria p a tu lu i prin a p licarea m e d ic a m e n te lo r.
31. P e lâ n g ă patul b o ln a v u lu i s e află o m a s ă cu 2 cutii. P e
d e a s u p r a m e s e i s e ţi n e un p a h a r d e b e u t a p ă şi sc u i p ă to a r e a . In dulapul
s u p e r io r s e ţin şe r v e te , lin guri, cuţit şi furculiţă.
In d u la p u l inferior, care a r e 2 desp ărţitu ri, s e ţin s u s ciorapi şi
jos ţu calu şi p apucii. ŢucalUl în să n u m a i la acei bolnav i cari s u n t slabi
şi nu s u n t în s ta re a ieşi afară la privată.
32. T o ţi bolnavii tr e b u ie să fie curăţiţi d im in e a ţa p â n ă la d area
s u p e i ; fiecare b o ln a v are s ă s e sp e l e , p e p t e n e şi să s e curăţe. B olnavii
slabi v o r fi sp ă la ţi şi căutaţi d e către infirmieri.
33. A s e m e n e a şi b o ln a v ii care se m â n je s c v o r fi curăţiţi d e către
infirmie r d u p ă fie c a re m ânjire.
34. î m b r ă c ă m in t e a b o ln a v ilo r tr e b u ie s ă fie to t d e a u n a curată. In ­
firm ierul are să p r e s c h im b e d e câte ori g ă s e ş t e o h a in ă m u r d a ră , afară
d e râ n d u l re g u l a t d e sc h i m b a r e .
Infirm ierul a r e să în g r ije a sc ă ca boln avii, d e câte ori p ă r ă s e s c p a ­
tul, să s e î m b r a c e d e tot.
35. N u tr i m e n t u l b o ln a v u lu i se p re s c rie în t i m p u l vizitei m e d i ­
cale şi s e tr e c e afară d e foia d e dietă şi p e o tablă în salon ul bolnavilor.
36. îm p ă rţir e a m â n c ă re i s e face.
1. d im in e a ţa la 7 o r e ;
2. la p r â n z la 12 o r e ;
3. s e a r a la 5 ore.
M â n c ă r i e x tra o rd in a re s e îm p ă r ţ e s c d u p ă o r d o n a n ţ e l e speciale.
îm p ă rţir e a m â n c ă re i s e face la b u cătărie în p re z e n ţ a in t e n d e n tu lu i sau
ajuto rului, şi fiecare infirm ier e s te d a to r a veni cu o tablă cu farfuriele bo l­
navilor la b u c ă t ă r ie s p r e a prim i m â ncările. îm p ărţirea m â n c ă re i la s a ­
lon către bo ln avi s e fa c e d e infirmie rul d e rând d u p ă n u m ă ru l p a ­
tului.
îm p ă rţir e a m â n c ă re i să s e facă cât mai în g r a b ă ca s ă nu s e r ă ­
cească m â ncarea.
37. Infirm ierul n ’a r e v o i e a opri b o ln a v u lu i n im ic din m â n c a r e a sa.
A s e m e n e a n ’a r e v o ie a a d u c e bo ln a v u lu i m â n c a re p e din afară.
38. P e n tr u m â n c a r e bolnavii s e s e r v e s c d e ling ură, cuţit, fur­
culiţă. B olnavii cari s u n t in s ta re a s e scula, m ă n â n c ă la m a sa lo r ; cei­
lalţi în pat. B o ln av ii slabi v o r fi sluji ţi la m â n c a re d e infirmier.
39. F arfu riile şi o b ie c te le în t r e b u i n ţa t e la m â n c a re v o r fi curăţite
d u p ă m â n c a r e în d a tă d e c ă tre infirmier.
40. B e u tu r a o r d i n a r ă a boln a v ilo r e s t e a p ă curată. Infirm ierul
are s ă în g rije ască ca în sa l o n u l b oln a v ilo r să fie t o t d e a u n a a p ă d e s t u l ă
şi b u n ă. B o ln av ii b e a u din p a h a r e l e lor ş i s u n t o p riţi a b e a din urcior.
41. D a c ă v a fi t r e b u in ţ ă a s u p r a v e g h i a u n b o ln a v toată n o a p ­
tea, în tre infirmieri s e va constitui un serviciu d e n o a p t e , la care toţi
infirmierii v o r lua parte.
42. D a c ă uri b o ln a v va fi d im is io n at, a tu n c i infirmierii p re z i n tă
d-lui I n t e n d e n t biletul d e intrare al b o ln a v u lu i iscălit d e m e d ic u l primi
sau în lipsa lui d e m edicu l se c u n d a r , c a re lib erează ha in e le b o l­
na v u lu i şi to a te o b ie c te le d e p u s e ; în u rm ă infirmierul p ri m e ş te din
pa rte a b o ln a v u lu i to a t e îm b r ă c ă m in t e le spitaliceşti p e care le va p re d a
la m a g a z i e s p r e a lu a altele spălate.
4 3 . In c a z d e m o a r te a u n u i b o ln a v infirmie rul e s t e d a to r a î n ­
ştiinţa p e d-l in t e n d e n t şi pe d-l m e d ic s e c u n d a r . U n m o r t r ă m â n e o
oră d u p ă m o a r te încă în p a t în s a l o n , în s ă a c o p e r i t cu u n c e a rş a f şi
patul î n c o n j u r a t cu un p aravan .
Biletul m o rtu lu i s e va iscăli d e către m e d ic u l prim la cea dintâi
vizită m atinală , şi p e u rm ă s e v a p r e d a d-lui in t e n d e n t .
M ortul v a fi tr a n s p o rt a t d e infirm ier în ca m e ra m o rţilo r şi d e p u s
în co sc iu g .
In c a z d e a u t o p s i e infirmierul e s t e d a t o r a da m e d icu lu i ajutorul
treb u in cio s.

Serviciul in saloane

44. T o ţi infirmierii au să s e sc o a lc d im in e a ţa la ora 4 !,.,, şi să

î n c e a p ă cu serviciile lor; să s e c u lc e la 9 o r e seara.
45. Ei s u n t datori a în g riji în s a l o a n e le lor de cea mai mare
curăţenie, şi tr e b u ie s c si n g u r i a face toate lucrările, fără a cere ajutorul
din p a rte a b oln avilor.
46. Ei au să în g r ije a sc ă ca nu cum -va b o ln a v ii să m â n jească
o b ie c te le in sa lo n s a u î n a d i n s s a u din n e b ă g a r e d e s e a m ă . In caz că
un b o ln a v nu s e s u p u n e la r e g u l a m e n t u l interior, infirmie rul are să î n ­
ş t i i n ţ e z e p e in t e n d e n t .
4 7 . C urăţirea o d ă ilo r tr e b u ie s ă fie is p răv ită p â n ă la 7 o r e d im i­
neaţa.
4 8 . C u răţirea ferestrelo r în s a l o a n e , c o ri d o re şi a u şilo r e s t e d a ­
toria infirmierilor.
49. C u răţirea privaţilor e s t e a s e m e n e a datoria infirmierilor.
50. T o a t e o b ie ctele d in s a l o a n e le b o ln a v ilo r d u p ă în tre b u in ţa re a
lor tr e b u ie să fie p u s e la locui lor destinat.
51. N u m a i acei b o ln a vi, cari nu p ă ră s e s c salon ul sau cari au
p e r m is iu n e s p ecială a m e diculu i, a u v o i e a î n t r e b u i n ţa ţucalele.
T oţi ceilalţi bolnavi tr e b u ie s c a m e r g e la private.
52. Infirmierii au să în g r ije a sc ă d e a e r cu rat în s a l o a n e ; şi s p r e
evitarea stricăciunei aeru lui, ei au s ă d e p ă r t e z e c â t s e p o a t e m a i cu râ n d
rufăria m u r d a ră , ţu c alele n e c u r a t e etc.
53. P e n tr u aerisirea salo n u lu i s e vor d e s c h i d e in mai m u lte r â n ­
duri pe zi ferestrele s u p e r io a re , în s ă cu b ă g a r e d e s e a m ă p e n t r u b o l­
n avi ca să n u răcească.
Afară d e aceasta tre b u ie ca în to a te zilele s a l o a n e le s ă fie a fu m a te
cu e n u p e r e , mai cu s e a m ă c â n d e s t e v re u n b o ln a v m u rd ar.
54. Infirmierii au d a to ria a face foc în s a l o a n e şi a a d u c e le m ­
n e l e tr e b u in c i o a s e . In s a l o a n e tr e b u ie să fie iarna to t d e a u n a o t e m p e ­
ratură d e 14 p â n ă la 16 g ra d e . C e n u ş e a din s o b e să s e cu re ţe d im i­
n eaţa şi seara şi să s e v e rs e la locul destin at.
55. In sa lo n u l bo ln a v ilo r a r d e p e s t e n o a p t e o ca n d e lă de u nt
d e rapiţă. A c e a s ta s e a p r i n d e s e a r a la în c e p e re a în t u n e ric u lu i şi s e
s t i n g e d im in e a ţa ; afară d e a c e a sta , fiecare infirm ier are s f e ş n ic d e a-
lam ă cu o lu m â n a r e d e s ă u p e c a re o a p r i n d e c â n d v a fi trebuinţă.
56. F ie c a re infirm ier v a a v e a o c atag rafie î n c a re s u n t tr e c u te
toate o b ie c te le în t r e b u in ţa te în sa lo n u l lui. P e n tr u a c e s t e o b ie c te el e s t e
re s p o n sa b il în caz d e p e rd e r e . D â n s u l p e n t r u orice o b ie c t m u r d a r arc
d re p tu l a cere altul curat, şi în a c e s t m o d n u m ă ru l o b ie c te lo r în c a t a g ra ­
fie r ă m â n e to t acelaşi.
D in rufărie fie c a re infirmie r tr e b u ie s ă a i b ă câ te v a o b ie c te curate
în re z e rv ă î n t r'u n d u la p închis.
57. Rufăria m u r d a ră s e p re d ă d-iui in t e n d e n t d im in e a ţa şi s e
p r i m e ş te alta curată.
58. Infirm ierilor nu le e s t e p e rm is a s e p u n e în relaţiu n e cu r u ­
dele bolna vilor. D acă un b o ln a v are a face o c o m is i u n e , in firm ie ru l este
d a t o r a în ş tiin ţa p e d -n u I n t e n d e n t ca d â n s u l să facă cele d e cuviin ţă .
In firm ierulu i nu-i e s t e p e r m is a e x e c u t a co m isiu n ile boln avilor.
59. In firm ierulu i nu-i e s t e p e r m is a cere bacşişu ri d e la bolnav i
s a u r u d e l e lor.
 60. C â n d bo ln a v ii p ri m e s c v iz ite le din p a rte a rudeniilor, infirmi­
erul are să în g r ij e a s c ă ca ace ştia s ă n u facă m u r d ă ri e în sa l o a n e sau să
facă s u p ărări la alţi boln avi.
61. Infirm ierilor nu le e s t e p e r m is a ju ca cărţi cu bolnavii.
62. Infirmierii s u n t dato ri a s e sili cu o p u r t a r e b u n ă , şi a s e a-
ju t a u n u l p e altul. In cazul d e b o a lă s a u d e v re - o altă îm p re j u ra re fiecare
e s t e d a t o r a în lo cu i p e altul şi a s e ajuta.
63. D a c ă v re - u n b o ln a v cere p e p reot, infirmie rul e s t e d a t o r a
înştiinţa p e d -n u i n t e n d e n t care în d a tă va tr im ite d u p ă preotu l fiecărei
religiuni.
Infirm ierul e s t e d a to r a da p r e o tu lu i orice a j u to r va cere, şi v a î n ­
griji ca serviciul div in să nu s e tu r b u r e d e alţi boln avi.
A c e s t r e g u l a m e n t s ’a a p r o b a t şi votat d e C o n siliu în ş e d i n ţa de la
2 9 Ianuarie an ul 1870.

P r i m a r I. G. V o r v o r e a n u .

( U r m e a z ă s e m n ă tu r il e d-lor C o n silieri)
 A ctivitatea spitalului
în treag a a c tiv itate a sp italu lu i d e la f o n d a ţ iu n e şi p â n ă în p re z e n t
ne-a f o s t im p o sib il să o red ăm , d in c a u z ă că arc h iv a s p italu lu i e s t e in-
co m p le c tă . In d e c u r s u l v re m e i, din diferite c a u z e n e p r e v ă z u t e , s ’au per-
d u t o m u l ţi m e d e re g i s t re care n e - a r f i fost de m a re folos. N e -a m m u l­
ţu m it p e aceia ce am găsit.
N e - a m m ă rg in i t a m e n ţio n a p e scurt activitatea spitalului p e 24
an i, d e la 1882 1906, în ceea ce priv eşte m e rsu l sp i ta l u lu i ; şi p e 19
ani, d e la 1887 1906, î n c e e a ce p riv eşte m e rsu l c o n su lta ţiu n ilo r g r a ­
tuite.

Mersul boalelor în spital

In ti m p d e 24 ani, d e la 1 882— 1906, s ’au tr a ta t în spital 15,676
b o lna vi, d in care a u f o s t : 9089 bărbaţi, 5 7 0 5 fem ei, 52 2 băeţi şi 360
fete, lu â n d u - s e ca p u n c t d e ple c a re etatea d e 12 an i p en tru copii.
D i n t r e a c e ş t ia au f o s t : v in d e caţi 6211 bărbaţi, 3 8 2 8 femei, 389
băeţi şi 2 66 f e t e ; am elioraţi 218 6 bărbaţi, 1475 fem ei, 96 băeţi şi 75
f e t e ; n e v i n d e c a ţi 377 bărbaţi, 2 8 2 fem ei, 2 8 băeţi şi 13 f e t e ; morţi 315
bărbaţi, 120 fem ei, 9 băeţi şi 6 fete.
Z ile d e c ă u t a re au fost 218,081.
D u p ă p ro t e c ţi u n e au f o s t : ro m â n i 1 3 , 8 7 9 ; străini 1797.
D u p ă r e l ig i u n e au f o s t : o r t o d o x i 1 4 ,0 5 2 ; alte rituri creştine
1 3 8 4 ; m a h o m e t a n i 1 7 ; israeliţi 223.
 S T A T IS T IC A G ENERALA
De n u m ă r u l b o ln a v ilo r c ă u ta ţi în s p ita l pe n n
p erio d de 24 a n i 1882 — 1900.

SOALELE, MORTALITATEA ŞI OPERAŢIUNILE DIN SPITAL

 STATISTICA
d e n u m ă r u l b o ln a v ilo r e ă u ta ţi în spital

E Ş I
2 !| Bolnavii intraţi 2
< în cursul anului | P Vindecaţi Amelioraţi Nevindecaţi j

B. | F . b. f. | î B. F. 1b. î. B. j F . 7 li. f. B. f Tt
1
1 I
1882. 184! 781 3 l 265 138' 60, lj 31 ll| 1 7
I1 1
6i
1883 159 100' 4 31 266 116! 861 3 1 241 P 8 6| 1
188-1 162 85 5 2 5 2 1 122: 68* 4j 29l 12, 1 I1 9 31
1
1885 188; 103 I 292 1451 j 23> 12 1! 8 4'
H
1886 160 112' 3 l | 276 1151 92, ll 1 251 M ( ’ | 1 0 |' 4l
1887| 189' 107- 1 l| 298 132! 77( 1> 1 45 1 241 5| 5*

1888 238* 129' 3 2l 372 152 100^ ll 1 63 j 22| 1 1 15 1

1 1 6
188!) 286- 198| 8 io! 502 226 160, sl 9 46 1 30, 1 5 4
j
1890 448 247l 17 l l | 723 ' 3481 161, 14l 7\ 80, 74 3 3 17 io I
1 I 1
1891 3 6 0 ’ 192* 12 569 269 134. 8* 3 72) 48j 3 2!' 10 7| 1
5i 1 !
1892 430, 245| 27 16 718 ' 370 223 26* 15 45 20* 1 iii 4 |
1
1893 398, 2671 78 7 9 6 1 276* . « 1 64* 43 101j 51112 9;1 15 17!
53
1
1894 414, 277 i 34 22, 747 311 194 28! 15 74 59, 3l 51* 21 .61
\ 3
1895 4 0 6 1 236[ 42 22 706 1334 1 180 25, 16 51 4 2 13 4*1 15 10 4

1896 403i 2241 29 27 6831 3171 173' 23 j 25 63 1 37, 4 2ii 15 6. 1

1897 401 206| 17 18 642 1 290, 143 12* 73* 48j 4*| 24 9
’2 | 5
1898] 470' 280 27 21 798 1 3 , 5 I 179' 19 15 1141 86 3,1 30 12* 1
7
1899 479' 299 21 29 828 , 282i 16oj 19 163* n 2 i 5 1°,i 17 13! 1
H
1900 5811 403 38 33! 1055 336| 217) 27\ 21 210* 163 10 9 9 i4 i
19011 516 372[ 30 l l! 929 !323! 2331 2 2 1 i 162l 118 6 3j| 8 1
l0 i
1902' 5781 372 38 19,1007 ! 340 218j 21! 14 173| 113 10 4! 31 28, 7
1903 4 9 3 1 384 i 28 20 925 256' 2 0 9 1 2 oj 16 170j 126* 4 45 41
ii 1
1904 5701 401 33 18 1022 359i 246( 24 j 14 161 1201 6 4 23 28
3
1905' 576 388, 24 17110051 339l 233 23, 10 188 I27l 5 1 26 23 1
I1 I I I *1 I 11 * 1
Total' 9089 5705 522 36015676 6211 3828(389 266.2186,1475^96 75| 377 282^ 28

|*
GENERALA
p e u n p e r i o d d e 2 4 a n i 1 8 8 2 —1 9 0 6

Bolnavi după
I Bolnavi după rcligiune
protecţiune
No. zi- j CREŞTINI
lelor de Rom âni Maho- Mozaici
M orţi Străini metani
căutare Ortodoxi alte rituri
B. F - | b.j f. B. B. f. | B. F. B. > • I B. F, B. F.

8 1 4837; 153 73 34 153 73 31 5 3

5
11 2 1 4169 131 89 32 131 89 29 13 1 2 1
\
2 2 4973 149 80 18 149 80 13 4 5 1
12 2 4502 166 95 22 9 166 95 21 7 1 2
10 2 5127 140 103 23 10 140 103 16 9 7 1
1
7 1 5480 165 100 25 165 100 17 8 8

8 1 6036 212 116 29 15' 212 116 23 12 6 3

9 4 7648 245 185 49 23 245 185 45 21 4 2
3 2 6813, 418 243 47 418 243 37 15 10
9 3 6101 325 176 47 21 325 176 43 21 4
11 2 10148 358 204 99 57i 358 204 91 52 1 7 5
6 2 1 1 9671 451 307 25 13 451 307 15 9 10 4
8 8 11489 431 293j 17 6 431 293 12 5 5 I
1
6 4 1 12072 424 241 24 424 241 17 14 7 3
17i
8 8 1 11416 398 235 34 16 403 235 21 14 1 7 2
14 6 10570 367 185 51 39, 367 185 40 32 11 7
11 3 1 11713 427 257 70 44 445 259 38 39 2 12 3
17 14 1 12678 437 288 63 40 454 296 36 27 1 10 4
26 9 1 11819 570 398 49 38 570 398 39 32 1 9 6

j 23 11 1 12255 476 331 70 52 503 333 33 48 1 9 2

34 13 13279 546 330 70 61' 568 332 32 51 1 1 15 7

j 22 8 3 11939 454 350 67 54 497 377 20 25 3 1

1
2
27 7 11954 540 362 63 57 540 362 58 55 1 4 2
23 5 1 11392 522 333 78 72 522 333 68 71 3 7 1

315 120 9 6 218081 8505-5374 110G691 8637 5415 795 589 15 2 164 59

I •
 Boalele
P e un p erio d d e 24 ani, d e l a 1882 — 1906, s ’a u tr atat în spital
15,676 b o a l e care, re p a r ti z a te p e a p a r a t e şi o rg a n e , s e clasifică în m o d u l
u rm ăto r:

Boalt interne
A p aratu l resp irato r 1264
T u b e rc u lo z ă p u lm o n ară 483
A p aratu l g astro -in testin ai 590
A f e c ţ i u n i d e ti c a t 184'
ale p erito n eu lu i 33
A p aratu l circulator 383
„ u rin ar . . . •282;
B oale in fe c ţio a se . . . 30 0!
P alu d ism ...................................................... 725
B o a l e r e u m a t i s m a l e , g e n e r a l e şi d i s t r o f i c e
S if il is ...................................... ...................... 1070
B o a l e v e n e r i c e ........................................................... 618
„ n e r v o a s e ............................................................ 398'
d e p i e l e ............................................................ 226
P e la g ră ................................................................. 119,
I n t o x i c a ţ i u n i ................................................................. 29:
Boale chirurgicale
B o ale d e o ch i . . 3008
„ urechi 60
P lă g i şi co n tu ziu n i 651
Im flam aţiu n i 12 37;
B o ale articulare 221
osoase 351
„ gin ico lo g ice 966
g e n ito -u rin a re 404
N eo p lasm e 291
D iv erse 903
T o tal 15676

Din ace a stă ta b e lă st ati sti că s e v e d e că b o a le le d e o c h i p r e d o m in ă

foarte m u l t faţă d e celelalte. C a u z a e s t e c ă s p i ta l u l P r e d a s e b u c u r ă de
o re p u t a ţi u n e b in e m e ritată în tr a ta m e n tu l b o a l e lo r d e o ch i, c a re a fost
stabilită d e e m in e n tu l Dr. F ab riciu s şi m e n ţ i n u t ă a p o i d e s u c c e s o rii săi-
 M ortalitatea

P e un p erio d d e 24 ani, d e l a 1 8 8 2 — 1906, au m u r it în spital un

to tal d e 4 5 0 b o l n a v i : d in tre cari au f o s t : 3 1 5 bărb aţi, 120 fem ei, 9 b ă ­
eţi şi 6 fete.
B oalele care a u p ro v o c a t a c e a s t ă m ortalitate le re p r e z in t ă m în ur­
m ă to a re a s t a t i s t i c ă :

Statistica mortalităţei dela 1882—1906

15. F. I b. | f.
T u b e r c u l o z ă p u l m o n a r ă ................................ 52' 20,
P n e u m o n i e ................................................................ 391 10!
P leu ro -p n eu m o n ie ........................................... 2 3i
1 B ro n ch o -p n eu m o n ie . ................................
1
S p l e n o - p n e u m o n i e ................................................
B r o n c h o - e m f i s e m p u l m o n a r ......................
| B ro n şectazie ............................................
C a n g r e n ă p u l m o n a r ă ...........................................
î ■!
î1
I P le u re z ie . .................................................
I H id ro -p n e u m o to ra x . . . ...........................
• P ericard ită ............................................................ 2l
M i o c a r d i t ă c r o n i c ă ................................................. 8j 2!
E n d o card ită ............................................................ 7 1i,
! I n s u f i c i e n ţ ă m i t r a l ă ................................................. 2
j I n s u f i c i e n ţ ă a o r t i c ă ................................................ 21 2|
1 S t e n o z ă a o r t i c ă ...................................................... ' 1
A n g o r p e c t o r i s ........................................................... o 1
A r t e r i o - s c l e r o z ă ...................................................... 4 i
1 A o r t i t ă c r o n i c ă ............................................................ 1 1 1
A n e v r i s m ...................................................................... 1
M a l a d i a l u i B a s s e d o w ...................................... 1
| N e f r i t ă c r o n i c ă ............................................................ 18 6 1
U rem ie . ........................................................... 3 4
I T u b e r c u l o z ă r e n a l ă ................................................ 1
I A b c e s p erin efretic ........................................... 1
' S t r i c t u r a e s o f a g u l u i ................................................. 1
t C a n c e r a l s t o m a c u l u i ........................................... 7 3
C a n c e r in testin al ................................................ 1
i O c l u z i e i n t e s t i n a l ă ................................................ 4 1
E n t e r i t ă t u b e r c u l o a s ă ........................................... 1
! I c t e r m a l i g n ................................................................. 2
i R u p tu ra ficatulu i . . ...................................... 1
A b c e s al f i c a t u l u i ................................................. 1 1
j C iro z ă h e p a to -sp le n ic ă p a lu stră . . . . i! 4
I C i r o z ă a t r o f i c ă a f i c a t u l u i ................................. 1
5i
I C a n c e r al f i c a t u l u i ................................................. 41 1
 H. i).' f.j
Transport . . . 187 67 3 —
K i s t l i i d a t i c a l f i c a t u l u i ................................................. 1
A p e n d i c i t ă ................................................................................. 1
P e r i t o n i t ă ................................................................................. IU 0 |
F e b r ă t i f o i d ă ............................................................................ 33 7
P u s t u l a m a l i g n ă ................................................................. 2 1
A n t r a x ............................................................................................ 1
M o r v a ............................................................................................ 1
Sifilis t e r ţ i a r ........................................................................... 3
P e l a g r ă ( î n g r a d u l I I I ) ...................................................... 3 1
D i a b e t z a h a r a t ...................................................................... 1
L i m f a d e n i e ............................................................................ 1
A l c o o l i s m c r o n i c ................................................................. 1
I n t o x i c a ţ i e c u a r s e n i c ...................................................... li
M a r a s m s e n i l ............................................................................ 11 6
M e n i n g i t ă t u b e r c u l o a s ă ................................................. 6 2 1 1
M e n i n g i t ă c e r e b r o - s p i n a l ă ........................................... 1 1 1
M e n i n g o c e l ............................................................................ P |
M e n i n g o - e n c e f a l i t ă ........................................................... 1 2| 1 ;
E m o r a g i e c e r e b r a l ă ............................................................ 4 2
E m b o l i e c e r e b r a l ă ................................................................. 1 1 |
R a m o l i s m e n t c e r e b r a l ...................................................... 1 !
M i e l i t ă c r o n i c ă ....................................................................... 1
H e r n i e i n g u i n a l ă s t r a n g u l a t ă ...................................... 4
H e r n i e c r u r a l ă s t r a n g u l a t ă ........................................... 3 I |
P l a g ă p r i n a r m ă d e f o c ................................................. o l! 1
P l a g ă c o n t u z ă ...................................................................... 1
F l e g m o n ....................................................................................... 4 2
G a n g r e n ă ................................................................................. 3 2
T u b e r c u l o z ă o s o a s ă ........................................................... 3
O s t e o - a r t r i t ă t u b e r c u l o a s ă ........................................... 1
O s t e o - m i e l i t ă ............................................................................ 1
F r a c t u r i ...................................................................................... 9 1 I
C a n c e r r e c t a l ............................................................................ 1
P s o i t ă ............................................................................................ 1 |
F i s t u l e a n a l e ............................................................................ 2 j
C a l c u l v e z i c a l ...................................................................... 2 1
I n f i l t r a ţ i e u r i n a r ă ................................................................. 3
M e t r o - p e r i t o n i t ă ...................................................................... 1 !
K i s t al o v a r u l u i ...................................................................... 2
S e p t i c e m i e p u i e r p e r a l ă ...................................................... 8
S a r c o m ...................................................................................... 3 3
C o m b u s t i e ................................................................................. 3 1 5j
M u r i b u n d ................................................................................. 1
T o ta l . . . . 315 120 9 6l
5ala de operaţiuni.
 Operaţiuni.
P e un p erio d d e 3 5 arii, 1870 1906, s ’au f ă c u t în spital 3 8 0 2 o-
p eraţiuni, din tre c a r e : 3 4 7 0 v in de caţi, 194 am elioraţi, 102 n e v i n d e c a ţi şi
36 morţi.
Ani îm p ă rţit statistica o p e ra ţiu n ilo r în d o u ă p e rio a d e , din cauză
că a c e s t e p e r i o d e r e z u m ă în t re a g a a c tivitate a d oi medici c a ri a u la a c ­
tivul lor cel m a i m a re n u m ă r d e o p e ra ţiu n i. P r i m u l e s t e d e f u n c t u l Dr.
Fab ricius, p â n ă la 1888, care s i n g u r a r e la activul s ă u p e s t e 1 000 o p e r a ­
ţiuni d e c a t a r a c t ă ; şi al doilea e s t e actualul M e d ic P rim ar, care î n c e p e
cu a n u l 1898.

S ta tis tic a o p e r a ţ i u n i l o r d e la 1870 1898

In tim p d e 27 ani, d e la 1870 1898 e xclu siv, s ’au făcut în spital

2 0 8 9 o p eraţiu n i, cu u rm ăto ru l r e z u l t a t : 1817 vin d e c a ţi, 158 am elioraţi,
90 n e v in d e c a ţi şi 24 morţi.
A ceste o p e ra ţiu n i d u p ă re g i u n i s u n t :

N'°- Felu l o p e r a t i u n e i '

O c h ii

j 1256,1 E x tracţii d e cata ra c te se n ile . . . . 11 73 45138,

145 D iscizii p. c a ta r a c te m o i 126i 9 10|
: 237 Irid ecto m ii p e n tr u l e u c o m 17 7 3228
55 Iridectom ii p e n tr u g la u c o m . . . . 15, 3 7 3l
| 2M S tafilo m e o p e r a t e 21
17( P te rig io n e x c i z a t e
17t
2 :l P u n c ţii p e n tru hid ro ftalm ie . . . . 2 j |
14 B lefaro p lastii p e n tr u e c tr o p io n . . . 6 !
8!
61 B l e f a r o p l a s t i i p e n t r u e p i t e l i o m al p l e o a -
II p e lo r 6]
19 E n u cleaţii ale b u l b u l u i 19

C apu l, g u ra , nasul

l 1 T r e p a n a ţ ie a c ra n iu lu i p e n t r u fractu ra b o i ­
te i c r a n i e n e .............................................................
4 A u to p la s tii p e n t r u cicatrice v ic io a s e a le
II f e ţ e i ............................................................................. __4 _____ | _ i _
15691 1 2 9 ,7 9 —
 Vindecaţi
if
O o
'O
Fe lul o p e r a ţ i u n e i 25 •
=
> O
< Z. s
I
T ran sp o rt 1569 129 7 9

C h eilo p lastie p e n tru e p itelio m a b u z e i in ­ |

ferio are .................................................................... 33
T r e p a n a ţ i e p e n t r u K i s t h i d a t i c al s i n u s u ­
lu i H ig m o r e ...................................................... 1
R ezecţie a m a x ila ru lu i s u p e r io r p en tru
s a r c o m ................................................ . . 1
B u z e d e i e p u r e o p e r a t e .................................. 9

G âtul, to racele, ab d o m en u l
i
T r a c h e o t o m i i ............................................................. 1 1
T o racenteză ............................................................. 4
P l e u r o t o m i i ................................................................... 1 1 1
P a r a c e n t e z ă .................................................................... Q
H e rn ie in g u in a lă stra n g u la tă . . . . 3 2
H e r n i e c r u r a l ă s t r a n g u l a t ă ...........................
H e rn ie om b ilicală stra n g u la tă (H ern io la-
p a r a t o m i e ) ............................................................. 1
L a p a ra to m ie p e n tru o c lu z ie in te stin a lă . 1
P i o n e f r o z ă ................................................................... 1
P u n c ţi e a vezicei . . . ........................... 1 i
P u n c ţi i p e n t r u k ist h id a tic al fic a tu lu i . 2
C a lc u l v ezical. T a lie h ip o g a s tr ic ă s a u peri-
n e a l ă .......................................................................... 4 1 3
C a l c u l v e z i c a l . L i t o t r i ţ i e .................................. 1
F i s t u l e a n a l e ............................................................. 2
F l e g m o n p e r i a n a l ...............................................
C a n c e r al rectu lu i (C h o lo to m ie ) . . . 1

O rg a n e le g enitale

F i m o z e .......................................................................... 13
E l e f a n t i a z i s al p e n i s u l u i şi al s c r o t u l u i
o p e r a t .......................................................................... 1
U re tro to m ii e x te rn e p e n tru calcul u r e t r ă i. 1 9
U r e tr o to m ie in te rn ă p e n tr u stric tu ri ure- j
tra le .......................................................................... 1
D e s c h i d e r i d e a d e n i t e ......................................... 32 1
D e tran sp o rta t . . . 1686 149 7 9 9,
 *3 s
.O —
No. F e lu l o p e r a ţ i u n e i O
•o *3 .5
E 4>
* O
> 1 z <

T ransport . . 1686 149 79 9

3 R a c l a g i i u t e r i n e ...................................................... 3
14 H i d r o c e l ( p u n c ţ i e ) ............................................... 14

M e m b r e l e s u p e r i o a r e şi i n f e r i o a r e

A m p u t a ţ i u n i a l e d e g e t e l o r ........................... 4 1
5
b U n g h i i i n c a r n a t e ...................................................... 5
11 R aclag ii o s o a s e p e n tru carie o s o a s ă . . 6 3 2
4 A m p u t a ţ i a b r a ţ u l u i ............................................... 3 1
4 A m p u t a ţ i a a n t e b r a ţ u l u i ......................................... 2 2
5 A m p u t a ţ i a p i c i o r u l u i , p r o c e d c u Chopari . 3 2
2 A m p u t a ţ i a g a m b e i ................................................ 1 1
7 A m p u t a ţ i a c o a p s e i ................................................ 4 3
'1 A rtro to m ia g e n u n c h iu lu i p e n tru artrită
p u r u l e n t ă ............................................................. 2

D iv erse

3 L e g ă t u r i d e a r t e r e .................................. 3
11 R e d u c e r i d e l u x a ţ i i ............................................... 11
69 E x tirp ări d e tu m o ri . . . . . . . 50 fi 8 5
21 D e s c h i d e r i d e a b c e s e şi f l e g m o a n e . . 20 1
■
2089, T o tal . . 1817 15 8 9 0 2 4

1
 Statistica operaţiunilor de la 1898—1906
In a c e s t interval d e 8 an i s ’ău făcut u n total de 1715 operaţiuni
c u u rm ă to ru l r e z u l t a t : 1655 vin d e c a ţi, 3 6 am elioraţi, 12 n e v i n d e c a ţi şi
12 morţi.
A c e ste o p e ra ţiu n i d u p ă re g i u n i s u n t :

3
1. i'
No. F e lu l o p e r a ţ i u n e i .2 3
| 1 1 "o >
•= 5
, > < z. _I _l!
1
C a p u l , n a s u l şi g u r a 1
i

3 T r e p a n a ţ i u n i a le b o ite i c r a n i c n e p e n t r u frac­
| tu r i c u î n f u n d ă t u r i o s o a s e 3
liC ra n ie c to m ie p e n tru în f u n d ă tu r a parietalu lu i
f ă c u t ă d u p ă 2 a n i d e la a c c i d e n t 1
‘2 E x t i r p ă r i d e m e n i n g o c e l c o n g e n i t a l 1 li
2 R ezecţii p a rţia le a m a x il. s u p e r i o r : u n a p e n ­
t r u t u b e r c u l o z ă o s o a s ă , şi a l t a p e n t r u c a n ­
c e r al m a x i l . 1 i
1 R e z e c ţ i e p a r ţ i a l ă a m a x i l . in f e r . p e n t r u n e ­
c ro z ă co n se c u tiv ă cariei d e n ta re . . . . 1
1 S u t u r ă c u fi re d e a r g i n t a m a x i l . in f e r . p e n ­
i
tru fr a c tu r ă d u b lă 1
3' K i s t e d e r i n o i d e a l e fe ţe i . . . . 3
1. E p u l i s al m a x i l . s u p e r . e x t i r p a t . 1
li E p i t e l i o m a a n a s u l u i e x t i r p a t ........................... 1
9 C h eilo p lastii p e n tru ep itelio m a a b u zei in ­
ferio are ................................ 9
7 O p e r a ţ i u n i p r i n p r o c e d e u l Malgaigne p e n ­ i
tru b u z ă d e ie p u re , d in c a re u n a d u b lă . 7
2 E xcizii p e n t r u r a n u l a . . . . 21
1 O p e r a ţ i e p e n t r u m a c r o c h i l i e in f e r . . . 1'
7 A m igdalotom ii ...................................................... 71
i; U r a n o p l a s t i e p e n t r u p e rfo ra ţia boitei p alatin e 1
6' T r e p a n a ţ i i p e n t r u m a s t o i d i t ă s u p u r a t ă 6

O chii

li E p it e li o m a la u n g h i u ext. 0 . D. e x tir p a t . 1
16 O p e ra ţiu n i de p te rig io n 16
1
7; B le fa ro -p la stii p e n tru e c tro p io n şi cicatrice v i­ •
c i o a s ă ........................... 7 1
Dc transportat . . 70 1
_ li
1 !
 ec yo
No. 5 O
F elul o p e r a ţ i u n e i •S
e Tj £> r*
S a>
.______ ___ .____ 1 > < z
l i
Transport . . îi 70 1 1 1 i
1 2 O p eraţiu n i p entru t r i c h i a s i s - 21
2 ch alazio n . . 2
2 P e ria g e p. conjuctivită g ra n u lo a s ă 2
1 2 8 I r i d e c t o m i i p. l e u c o a m e a l e c o r n e e i j 28
11 | I r i d e c t o m i i p . g l a u c o m a c u t 1 3 8|
1 560 E x tracţiu n i d e cataractă senilă, d u p ă p ro c e ­
d e u l Graefe, c u i r i d e c t o m i i 5 3 8 12 10
L a cei a m e lio ra ţi a u r ă m a s restu ri d e c a p ­
s u l ă , şi la c e i n e v i n d e c a ţ i a s u r v e n i t p a -
no ftalm ie
2 O p e ra ţiu n i p e n tru cataractă s e c u n d a r ă '2
5 9 D is c i z ii p e n t r u c a t a r a c t a m o a l e 57 2
7 E x c i z i i a s t a f i l o m u l u i c o r n e e i , p r o c e d e u l , Wec-
ker, c u s u t u r ă î n p u n g a a c o n j u c t i v e i 7i
3 E n u cleaţiu n i ale b u lb u lu i ocular 3

G â t u l şi t o r a c e l e

3 E x tirp ări d e g u ş e v o lu m in o a s e 3
E x tirp ă ri d e g a n g l i o n i tu b e r c u lc ş i cervicali 10
4 R e z e c ţ i i c o s t a l e p e n t r u c a rii 4
1 sarcom 1
2 T r a c h e o t o m i i , u n a p e n t r u e d e m m a l i g n al
g â t u l u i , şi a d o u a p e n t r u s t e n o s ă la-
r i n g e e d e n a t u r ă s ifilitic ă 1 ii
8 E x tirp ări d e m a m e le cu v id a re a g a n g lio n i­
lo r d in axila c o r e s p o n d e n tă , p e n tru c a n ­
c e r şi s a r c o m al m a m e l e i 8
8 D eşch id eri p e n tru m a stită su p u ra tă . 8
h I n c i z i e p e n t r u a n g i n a Ludovici 1|
P le u ro to m ii p e n tru p le u rezii p u ru le n te 14 3
3
10. T o ra c e n te z e p e n tru p le u rezii sero ase
10|
A bdomenul

6 O p eraţiu n i p entru ap en d icită . . . 5 1

L a p a r a t o m i i m e d i a n e în re g . h i p o g a s t r i c ă : |
3
u n a p e n tru p e rito n ită p u r u le n tă p n e u m o -
r I c ocică, d o u ă p e n tru p e rito n ită tu b e r c u lo a s ă .
50' C u r e r a d i c a l e , Bassini, p e n t r u 4 7 h e r n i i in-
g u i n a l e şi 3 c r u r a l e . . . 50
De transportat . . . 826 3 01 10 5
1
 0
|| 0s" 1 ~5 |!
| N o. '' F e lu l o p e r a t i u n e i 1 .= tr 1
1 li i 5 |l|
82613 0 ' 10 S|
12 K e l o t o m i i p. h e r n i i s t r a n g u l a t e , d i n c a r e 11
i in g u in a le şi 1 scro tală. C ei 4 m o rţi, 2 a u !|
f o s t cu g a n g r e n a i n t e s t i n e l o r şi 2 a u a - ||
v u t perforaţii in te stin a le . . . 8
157,i D e ş c h i d e r i d e a d e n i t e şi e x t i r p ă r i d e g a n - '
g lio n i in g u in ali ........................... . . :! 157|
l1 E n t e r o s t o m i e , Ne/aton, p e n t m o c l u z i e i n t e s ­
tin ală . . . . . . 1
3j( D e şc h id e ri p rin calea a b d o m in a lă a a b c e ­
s e l o r în fo s e le iliace . . . . 3l
1 P u n c ţie p e n tr u k is t h id a tic al ficatului . : 1|
2H1 P a ra c e n te z e p e n tr u c iro z a ficatului c u ascită. 21.
2>| P u n c ţ i u n i î n k i s t al o v a r u l u i . . . |l 2
12j, O p e ra ţiu n i p e n tr u fistule a n a le ,1 1 II
3 C u r e r a d i c a l e , Wtutehead, p e n t r u h e m o r o i z i . 1 3)
I D ila ta r e p e n t r u fisuri a n a l e . . I! 1,
I!
O rg an ele gen ito -u rin are

li1 E le f a n tia z is al p e n i s u l u i şi s c r o tu l u i, e x tirp a t. 1 1^

I I E l e f a n t i a z i s e n o r m a l l a b i e l o r m a r i şi m ici,
e x tirp a t. . 1,
27|l C i r c u m c i z i u n i p e n t r u f i m o z ă ...........................1 2 7 '
5, A m p u t a ţ i i d e p e n i s , p . c a n c e r , c u e x t i r p a r e a ji
g a n g lio n ilo r din reg iu n ile in g u in a le . 5j
2 | F ib r o a m e u te rin e , e x tirp a te p e cale v a g in a lă . ' 2i
3, D e şc h id e ri d e b a rto le n ite . . . . . 1 3
41 „ „ abcese p erian ale ....................... 4^
3jl „ p . a b c e s a l p r o s t a t e i ..................... 3|
1 .. » urin o s . . . 1,
1 E x tr a g e r e d e c o r p s tră in d in u re tră . I 1
57|! R a c l a g e u t e r i n e p e n t r u r e s t u r i p l a c e n t a r e , n
1: c o n s e c u t i v e a b o r t u l u i şi p e n t r u e n d o m e -
trite l o n g o a s e h e m o r a g i c e 1 57|
1' S u t u r ă a p e r i n e u l u i p e n t r u r u p t u r i î n t i n i - ,
|! pul n aşterei . . . . 1'
2 ( O p e r a ţ i u n i d e f i s t u l e v e z i c o - v a g i n a l e . . . ii
1 O p e r a ţ i u n e d e fistulă r e c to -v a g in a lă 1;
1 A m p u t a ţ i e a c o l . u t e r i n , d u p ă p r o c e d e u l SchrO-
‘ der. ........................... p
3,' E x t i r p ă r i d e p o l i p i u t e r i n i ...........................! 3'
7 C u r e r a d i c a l e , Doyen, p . h i d r o c e l . . . . I1 7)
 Amelioraţi
No. F e lu l o p e r a ţ i u n e i <y
•O
1 £
Transport . . 1151 31
1 C u r ă r a d i c a l ă , Doyen p . h e m a t o c e l al t e s t i ­
culul 1
2 H e m a to c e le re tro -u te rin e , d e s c h is e p e cale
ab d o m in ală
3 V a r i c o c e l e , o p e r a t e d u p ă p r o c e d . Forgue e t 2
Reclus, p r i n r e z e c ţ i a s c r o t u l u i . 3
1 O rc h id o p e x ie în so ţită d e cu ra ra d ic a lă a h e r­
nie i i n g u i n a l e 1
1 T a lie p e rin e a lă p e n t r u calcu l vezical 1
2 T alii h p o g a s t r i c e p e n t r u c alcu l vezical 2
4 D e sc h id e ri p e n tr u a b c e s e p erin efretice 4
1 N e fro p e x ie p e n tr u rin ich i m o b il . . 1
1 N efro to m ie p e n tru p io -n efro ză . 1
2 C astraţii p e n tr u te sticu l tu b e rc u lo s 2
1 P i o s a l p i n g i t ă şi f l e g m o n al f o s e i i l ia c e , d e ş -
chis p e cale a b d o m in a lă 1

M em brele

165 D e ş c h i d e r i d e f l e g m o a r i e şi a b c e s e î n d i f e ­
rite re g iu n i . 165
20 D e sarticu laţiu n i de d e g e te 20
22 A m p u ta ţii d e d e g e te ...................................... 22
4 ale b raţu lu i 4
2 D e s a r t i c u l a ţ i i Lisfranc . 2
12 A m p u t a ţ i i a l e g a m b e i la l o c u l d e e l e c ţ i e . 12
12 A m p u t a ţ i i a l e c o a p s e i . L a u n u l d i n cei c e a s u -
c o m b a t , s ’a f ă c u t a m p u t a ţ i a p e n t r u f r a c t u r i
m u l t i p l e c o m i n u t i v e a l e g a m b e i şi f r a c t u r a
c o a p se i cu s d ro b ire a p ă rţilo r m o i, p ro d u s e
prin su rp a re a u n u i m al d e p ăm ân t. M o a re
d u p ă 3 0 m i n u te d e la o p e ra ţie c o n se c u tiv
ş o c u l u i t r a u m a t i c . C e l d e a l 11-a c a z , i s ’a
făcut a m p u ta ţie p en tru sm u lg e re a g am b ei
p â n ă Ia g e n u n c h i , p r o d u s ă p r i n c ă d e r e î n
o m a ş i n ă d e tre ie ra t. P e r d u s e s â n g e fo arte
m u l t p â n ă a v e n i l a s p i t a l , şi m o a r e d u p ă
3 o r e d e la o p e r a ţ i e î n u r m a a n e m i e i e x ­
tre m e . 10
25 R ezecţii p a r ţia le a d ife rite lo r o a s e a le s c h e ­
letu lu i în u rm a o ste ite lo r tu b e r c u lo a s e . 21 4
1 R e z e c ţ i e a c a l c a n e u l u i ............................................... 1
De transportat . . 1427 35
 i îs"
PO
3 O •aV
| No. Felu l o p e r a ţ i u n e i 1 v = f
1 ~ lî
i > < 2V s
I Transport . . . i 1427 35 12 ,2
1 R ezecţie a g e n u n c h iu lu i p e n tru artrită tu b e r ­
c u lo a să , v in d e c a t în a n k ilo z ă în rectitu ­
d in e . . . . . . . 1
1 T r e p a n a ţ i e a tib iei p e n t r u o s t e o - m ie l ită . 1
1 1 L e g ă tu r ă a arterei rad iale - . 1
1 E x tir p a r e a v e n e i s a f e n e ext. p . v a ric e . . 1
13 R e d u c e r i d e lu x a ţ i ) s c a p u l o - h u m e r a l e şi a
1 co tu lu i . . . . 13
8 A rtro to m ii p e n tr u artrită p u ru le n tă a g e n u n ­
c h i u l u i , şi u n a p e n t r u a r t r i t ă t i b i o - t a r s i e n ă
dreaptă . . . . 7 1
2 O p e ra ţiu n i p e n tru u n g h ie in c a rn a tă . . . 2
10 E x t i r p ă r i d e k i s t e s i n o v i a l e a l e d o s u l u i m â i ­
n ilo r . . . . . . 10
134 E x t i r p ă r i d e d i f e r i t e t u m o r i ( K i s t e , l i p o m e ,
e p i t e l i o m e , v e g e t a ţ i u n i etc.) s i t u a t e î n r e ­
g iu n i d ife rite . . ...................... 13 4
4 3 E x t r a g e r i d e d if e ri ţi c o r p i s t r ă i n i : c a g l o a n ţ e
d e revolver, a c e în fip te în m â n ă , o aşchie
d e le m n în s in u s u l m a x ila r dr., b o b de
p o r u m b în c o n d u c t u a u d itiv , b o a b e d e fa­
s o l e î n n ă r i etc. . ................................ 43 1
15|| A l t e d i v e r s e o p e r a ţ i u n i m i c i ................................ 15
1715 T o tal 1 6 5 5 3 6 12 12
1
I
1
1
 C onsultaţiunile gratuite

P e ti m p d e 19 a n i * ) , d e la 1887— 1906, s ’au d a t c o n su lta ţiu n i gra-

D i n t r e a c e ş t ia au fost': 67 ,4 9 0 b ă r b a ţ i ; 51 ,4 2 2 f e m e i ; 14,114 bă-
B olnavi d u p ă p r o t e c ţi u n e a u f o s t : 131,594 ro m ân i, şi 13,561 străini,
c r e ş t i n e ; 193 m a h o m e t a n i ; 4364 m ozaici.
M o d u l c u m s e d is trib u ie c o n s u lta ţiu n ile g ra t u it e p e fiecare an se

STA TISTIC A
a e nsultaţiunilor gratuite
:

Bolnavi după protecţiune

Bolnavii prezentaţi Ia
consultaţiuni gratuite pe TOTAL
anii 1 8 8 7 -1 9 0 6 ROMANI STREINI

Copii
ANUL

Bărbaţi

Bărbaţi

Bărbaţi

Bărbaţi
Femei
Femei

Femei

Femei
___ CD

SF
ca , ®
u.
;
1 8 87 3272 1665 912 925 4184 2590 4010 2477 17 4 11 3
1 8 88 3409 1582 315 316 3724 189 8 3651 1844 73 54
1889 3583 1755 754 530 4337 2285 4262 2163 75 122
1890 4293 2326 855' 655 5148 2981 44 71 2642 677 339
1891 1357 690 319 206 1676 896 1470 857 206 39
1 8 92 941 485 216 1 76 1157 661 972 609 18 5 52
1893 797 466 370 257 1167 723 919 537 248 18 6
1894 967 571 216 260 1183 831 977 664 206 16 7
1895 1124 561 257 244 1381 805 1116 604 263 201
1896 1001 627 200 178 1201 805 952 585 249 220
1897 126 4 899 320 354 1584 1253 1 2 52 967 332 286
1898 3166 1599 544 523 3710 2115 3045 1753 665 362
1899 3255 1721 516 476 3771 2197 3091 1900 680 297
1900 6706 4845 1142 1 2 06 7848 6051 6016 5304 1832 747
1901 6860 5974 1396 1309 8256 7283 7268 6 6 11 991 669
1902 6622 8058 1870 1237 8492 9295 7990 8902 513 382
190 3 6782 6216 1377 112 5 8159 7341 7676 7046 483 295
190 4 6204 5803 1336 1117 7540; 6920 7168 6664 372 256
1905; 5887 5586|! 1 199 1035 7086! 6621 6736 6421 350 200

TOTAL 67490 51422( 14114 12129 81604 63551 73044 58550 8574 4987

*) Nu s’a putut face statistica consulfaţiunilor gratuite în mod complect "

pe condicile găsite pe timp de 19 ani, 1887 — 1906.
(uite la 145,155 b o ln a vi,
e ţ i ; 12,129 fete.
B o ln a v i d u p ă r e lig iu n e au fo s t: 132,033 o r t o d o x i ; 8 565 alte rituri

v e d e în st atisti ca ce u rm e a z ă .

GENERALA

pe a n i i 1887— 1906

I_
_BOL NAVI PUPA RELI GI UNE li
~ C R E Ş T I~N~I
O rtodoxi iile rituri creşt Mahome,a" i Mozaici
i TOTAL
ii
Femei

cz Ti

Fetnci
" li CJ
; .£ hâ .£
>re >«3 =
>C5
ca 1 CQ S fc. CQ

4010 2477 115 74 59 39 6774

3650 1 8 44 26 38 1 41 22 5622
4262 2163, 46' 109! 3 26 13 6622
4471 2642 307 144!, 10 360 195 8129
1470 85 7 | 129 261 5 72 13 2572
972 609 109 38' 76 14 1818
919 537i 112 88| 136 98 1890
977 6641 110 80. 1 95 87 2014
1118 604 149 105 114 96 2186
952 585 142 125 107 95 * 2006
1272 970 225 184: 87 99 2837
3055 1753 405 237 7j O 243 120 5825
3096 1900 461 193; 19 4 195 100 5968
6342 5416 893 452 10 603 179 13899
7247
4
6611 697 481 7 308! 188 15539
7975 8902 410! 296 10 97 97 17787
7676 7o46 419 233 39 231 25; 39. 15500
7168 66 64. 274| 187 25 7 73 62 14460
6736 6421 289 157| 13 | 48 43, 13707
------
73368 58665 5318 3247 149 44 2765 1599 145:55

de la fondatiunea spitalului, din cauză că ne-au lipsit condicile. Ne-am mulţumit

 Boalele
P rincipalele boale d is trib u ite p e a p a r a t e şi o r g a n e
s u n t u rm ă to a r e le :

B o a le in te rn e
T u b e r c u l o z a p u l m o n a r ă ...................................................................... 1969
B o a l e l e a p a r a t u l u i r e s p i r a t o r . . . . ....................................... 8682
g a s t r o - i n t e s t i n a l ........................................... 9238
P a l u d i s m ........................................................................................... ..... . 6553
P e l a g r ă ............................................................................................................ 765
3638
B o a l e l e a p a r a t u l u i c i r c u l a t o r ........................................................... 1656
f i c a t u l u i ...................................................................................... 603
p e r i t o n e u l u i ........................................................................... 55
a p a r a t u l u i u r i n a r ................................................................. 803
„ in f e c ţi o a s e ................................................ ................................ 883
r e u m a t i s m a l e , g e n e r a l e si d i s t r o f i c e ...................... 8867
v e n e r i c e ...................................................................................... 6754
d e p i e l e ...................................................................................... 6804
n e r v o a s e ...................................................................................... 3989
I n t o x i c a ţ i u n i . . . ................................................................................. 39

B o a le c h iru rg ic a le
B o a l e d e o c h i ........................................................................................... 29326
„ „ u r e c h i ....................................................................................... 2101
P l ă g i şi c o n t u z i u n i ................................................................................. 100 61
B o a l e i n f l a m a t o a r e ................................................................................. 14916
„ « r t i c u l a r e ...................................................................................... 1091
o s o a s e .................................................................'.......................... 1219
N e o p l a s m e ................................................................................................. 720
B o a l e g i n i c o l o g i c e ................................................................................. 11698
g e n i t o - u r i n a r e ........................... ...................................... 1710
11015
T o tal . . . 145155
L aboratorul.
 Laboratorul
In anul 1902 s ’a înfiinţat la borato rul, d e s t in a t b acteriologici cli­
n ic e. D e atu nci şi p â n ă a c u m laborato rul a fost în z e s tr a t cu u r m ă to a ­
re le a p a r a t e :
a) U n m icro s co p Reichert cu st ativ m a re A, pla tin ă m o b ilă, re­
v o lv e r, im ersie o m o g e n a N o. */«■
b) E tu v ă cu a e r u s c a t m ode l Poupinel din fabrica Siebert (V iena).
c) T e r m o s t a t electric p e n t r u culturi, cu te rm o r e g u la t o r m etalic for­
m a t ( Pasteur).
d) C e n tr ifu g cu 4 ram uri cu acoperiş, m ode l Gărtner, fu rn izat de
casa Wiesnegg ( Lequeux).
c) P âln ie-b ain -m arie p en tru filtrat a g a ru l şi gelatina, fu rn izate de
casa Lequeux.
/ ) A utoclav Chamberland p en tru sterilizarea şi fabricarea m e d ii­
lor d e cultură.
Afară de astea, la bo ratorul mai p o s e d ă n u m ă ră to r d e g l o b u l e Rei­
chcrt. un m ic ro to m m o d e l Yunq r e d u s ; şi în ce priv esc coloranţii exită
aci m a jo rita te a lor, furnizaţi d e casa Merk d in D a rm s ta d t . In sta re a ac­
t u a l ă la b o rato ru l p o a te c o r e s p u n d e oricărei cerinţi d e b a c terio logie cli­
nică ca : e x a m e n u l d e s p u t ă , a un ui e x u d a t, facerea u n u i s e r o -d ia g n o s -
tic Widal, Courmont, cito-d iag nostic, izo larea unei culturi etc., etc.
C e icetările d e la borato r, p e lâ n g ă c u n o ş t in ţ e speciale, cer o m u n c ă
a s i d u ă şi n e în tre r u p tă ; şi cu m spitalu l n u p o s e d ă nici u n in tern , or! câtă
b u n ă - v o i n ţă s ’ar d e p u n e din partea celor 2 m edici ai spitalului, le este
im p o s ib il d e a a d u c e la în d e p lin ire in ac e la ş ti m p şi cu aceiaşi conştin -
ţio zitate, p e lâ n g ă serviciul fo a r te im p o rta n t al spitalului şi al con sulta-
ţi u n il o r g r a t u it e , şi pe acela al laboratoru lu i. D e câţiva ani consecu tiv i
am c e ru t a ni s e a d ă o g a u n p o s t d e in tern . In anul ac e sta prin ad re s a No. 26
d in 2 4 F e b r u a r ie 1906 am re p e ta t a c e la ş lucru, dar şi de astă d a t ă ce­
re r e a n o a stră a f o s t refuzată.
M u l ţu m im d-lui C. M a r in e sc u , d o c to ra n d în m e d icin ă, care în m o d
g r a t u it a lucrat mai m u ltă v r e m e în la boratorul nostru .

Muzeul
U n m u z e u a n a t o m o - p o t o lo g i c p ro p r iu zis tiu e x istă p â n ă acum .
E x i s t ă in să un înc eput, o colecţie d e 30 p ie se a n a to m o -p a to lo g ic e , a d u ­
n a t e d in a u to p siile făcute, mai cu s e a m ă în ultimii 8 ani, şi care se p ă s ­
tr e a z ă în laborator.