MOTILITY IN OSTEOPATHY,

FROM EMBRYLOGY TO CLINICAL PRACTICE

Tipuri de disfuncții ale motilității:

 flexie – mișcarea normală;
 extensie – o restricție a mișcării de flexie.
 prin exces de energie în țesuturi (densitate);
 prin deficit de energie (lipsa vitalității).
Normalizarea țesutului se face prin două modalități:
 acumulare (în direcția opusă restricției);
 inducție (în direcția restricției).

1. Motilitatea plicii toracare, caudale și laterale

Sunt primele două plici care se tratează, deoarece sunt primele în ordine
cronologică. La nivelul plicii toracale se formează pericardul fibros, iar la
nivelul plicii sacrale se prinde fetusul de uter. Între cele două plici trebuie să
existe o sincronie, dacă ea nu există, începem din zona toracală, apoi coborâm
spre sacrum. De cele mai multe ori, disfuncția este de extensie. Atenție la zona
plexului celiac (atunci când eliberăm plica toracală), apoi la plexul cardio-
pulmonar!
 2. Prima plică neurală
Este legată de funcția ortosimpatică a SNC și de vascularizația corpului.
Apare în săptămâna 4 și va forma creierul mijlociu (hipotalamusul). Axa de
mișcare este transversală, prin șeaua turcească, motiv pentru care sfenoidul
poate prezenta disfuncția de extensie. Disfuncția prezentă este de extensie
(limitarea mișcării în sus), care poate fi bilaterală (legată de funcție de
autoreglare simpatică) sau unilaterală (cortul cerebelului sau osul temporal).
Pentru normalizare formăm o axă virtuală. Contraindicată în sarcină!

3. A treia plică neurală

Este următorul pas după tratamentul primei plici neurale. Face legătura
între hipotalamus și nervii cranieri. Axa de mișcare este în jurul lui inion.
Eliberarea celor două plici are un rol deosebit de important în eliberarea
porțiunii longitudinale a durei mater, lucru care trebuie completat cu cel
transversal (pe tentorium). Se folosește la pacienții cu tinitus.
 4. Cortul cerebelului
Se face prin tehnica „ear pull”, identică MTR-urilor. Eliberarea dă
senzația de arsură.

5. Nucleii nervilor cranieni

Înainte de a se dispune anterior, nucleii craniei migrează lateral. Mâna
este pusă sub cortul cerebelului, spre ventricolul patru. Când se simte prima
mișcare, se merge lateral, până se simt și ultimii nuclei craniei.

6. Cerebelul
Mișcarea cerebelului este restricionată în direcție antero-posterioară. În
prima parte, corecția se face prin acumulare (indirect), iar apoi direct. Priza este
identică ca la nuclei cerebrali, doar că este puțin mai lată.

7. Măduva spinării
 Provine din ectoderm, se formează tubul dural în ziua 22. Motilitatea este
resimțită în două valuri distincte, pe dreapta și pe stânga. În flexia coloanei
vertebrale, zona se închide și face o rotație completă pe partea posterioară a
tubului neural. Lipsa motilității se simte cefalo-caudal și este asociată cu o
restricție mecanică. Corecția este indirectă.

8. Medula oblongata (bulbul rahidian)

Este primul punct de contact unde placa neurală devite tubul neural. Din
acest punct, tubul neural se formează în direcție cefalică și caudală. Localizarea
este pe occiput, în zona infratentorială (sub cortul cerebelului). Lipsa de
motilitate duce la blocaj în extensie.

9. Crestele neurale și ganglionii

Crestele neurale sunt premergătoare ganglionilor spinali. Prima oară, din
cretele neurale se formează ganglionii spinali, apoi urmează lanțul simpatic
paravertebral, apoi medula adrenală (care formează adrenalina, noradrenalina și
dopamină, în legătură directă cu ganglionii simpatici), apoi ganglionii pre-
aortici, apoi unele celule migrează și formează ganglionii intramurali în pereții
organelor (neuronul secundar al sistemului digestiv parasimpatic).
 Mișcarea este identică ca la coloană, însă când aveam o restricție, aceasta
se detașează și merge posterior. Disfuncția este în extensie.