Competiția Fiscală la nivelul Uniunii Europene

Introducere

În ceea ce priveste realizarea unei competiții fiscale la nivel european, putem admite ca
încercările de aliniere a sistemelor economice și politice și intensificarea circulației capitalurilor
au creat conditiile necesare dezvoltării unei competiții economice între statele membre ale
Uniunii Europene. În prezent, sistemul fiscal la nivel european nu este in totalitate integrat, acest
lucru avand repercusiuni asupra modului in care fiecare stat membru primește și aplică aceeași
decizie de politică fiscală adoptată.

Prin prezenta lucrare îmi propun să analizez principalele concepte legate de domeniul competiției
fiscale dintre statele U.E, mijloacele prin care aceasta concurență este posibilă , precum și

1
efectele produse ca urmare a concurenței fiscale dintre guvernele statelor. Am ales această temă
deoarece consider că subiectul este unul de actualitate, judecând după faptul că societatea actuală
comportă o accelerare a procesului de globalizare. Mai mult de atât, acest subiect capătă o
importanță aparte pe fondul gradului ridicat de integrare economică ce se încearca a se realiza la
nivel de U.E.

Conceptul de concurență fiscală

Deși în prezent constatam că literatura de specialitate s-a întregit în ceea ce priveste domeniul
concurenței fiscale, numeroase dezbateri atât la nivel politic cât și la nivel academic încercând să
dezvolte subiectul, încă nu există o definiție concretă și universal acceptată a conceptului de
concurență fiscală.

Keen M. defineşte concurenţa fiscală ca fiind un „context fiscal strategic, în cadrul mai larg al
necooperării între jurisdicţii fiscale (ţări, state sau regiuni dintr-o federaţie), în care fiecare îşi
stabileşte unii parametri ai sistemului fiscal în funcţie de impozitele practicate de celelalte.”1

Consultând doctrina vom descoperi că ideea de concurență fiscală poate îmbraca mai multe forme
de manifestare, în funcție de instumentele fiscale utilizate, de scopul pe care autoritățile își doresc
să îl atingă, precum și de ierarhia în care se află autoritățile publice respective.

Așadar, în funcție de scopurile pe care autoritățile le urmează , concurența fiscal la nivel

European ia naștere atunci când concurența dintre guverne se manifestă pentru atragerea:
invstițiilor străine directe, unui capital financiar cu grad cât mai ridicat de mobilitate ce este
necesar pentru a dezvolta piața autohtona, fluxurilor financiare interne din cadrul grupurilor
multinaţionale, care pot fi canalizate înspre propria jurisdicţie fiscală prin atragerea acelor funcţii
corporative utilizate pentru transferul internaţional al profiturilor în scopul optimizării fiscale;
precum și a unei forțe de muncă înalt calificată.2

După cum menționam anterior, un alt criteriu de clasificare a concurenței în materie fiscal este
acela privitor la ierarhia în care se află autoritățile publice implicate. În acest sens, doctrina
vorbește despre concurența fiscal pe orizontală ( atunci când autoritățile sunt situate pe aceeași

1
Philippe Malherbe, Elemente de drept fiscal interațional, Ed. Hamangiu, București, 2017,p. 56
2
http://www.store.ectap.ro/articole/490_ro.pdf

2
treaptă de guvernare) respective concurența fiscală pe verticală ( situația în care autoritățile se
afla pe trepte diferite de guvernare, impozitând aceeași materie impozitabilă).3

O a treia modalitate de clasificare, descoperită în doctrină, a concurenței fiscale la nivel U.E, este
accea privitoare la cotele fixate de autorități. Așadar, avem concurență prin cote de impunere,
atunci când autoritățile stabilesc cote de impunere mai mici în raport cu cotele practicate în alte
jurisdicții fiscale , concurenţă prin bazele de impunere, când autorităţile acordă diferite facilităţi
în stabilirea materiei impozabile (acordarea de deduceri, prevederi cu privire la tratamentul fiscal
al pierderilor, diferite posibilităţi de înregistrare a amortizării etc.); concurenţă prin cheltuieli
publice („expenditure competition”), când autorităţile alocă un volum important de cheltuieli
pentru a furniza bunuri publice care cresc productivitatea întreprinderilor (de exemplu,
infrastructura), în scopul de a le determina să aleagă propria jurisdicţie fiscală.

După cum se poate observa, literatura de specialitate s-a axat mai mult pe concurența dintre
guvernele fiecarui stat de a atrage capitalurile prin inițierea unor cote de impunere mai mici în
comparație cu alte cote utilizate in alte jurisdicții fiscal. Însă , putem admite că există și alte
forme de concurență , care nu implică în mod exclusive considerente de natură fiscală.

Astfel, una dintre situațiile în care concurența în materie fiscală nu ar privi în totalitate noțiuni de
ordin financiar, este atunci cand lipsesc standardele de mediu reglementate la nivel național,
lasand drum liber statelor pentru a facilita localizarea unor întreprinderi în propria jurisdicţie
fiscală, autorităţile locale sau regionale concurând, așadar, prin reducerea standardelor de mediu.

O altă modalitate de manifestare a concurenței fiscale la nivel internațional pe care o regasim

analizată în doctrină este prin reglementarea standardelor de calitate impuse produselor fabricate
în jurisdicții fiscale proprii. Practica din domeniu statueaza că guvernele vor stabili standarde mai
scăzute de calitate pentru produsele indigene, atât timp cât cea mai mare parte dintre acestea este
destinată exportului.4

Efectele negative și efectele pozitive care iau naștere ca urmare a competiției fiscale la nivel
European
3
Idem.
4
Philippe Malherbe, Elemente de drept fiscal interațional, Ed. Hamangiu, București, 2017,p. 62

3
Pornind de la fenomenul definit în literatura ca fiind Race to the bottom putem afirma că un prim
efect negative al acestei curse fiscale desfășurate la nivel național este acela creat prin reducerea
impozitelor, aceasta acțiune fiind asociata cu un influx de capitaluri. Acestă tehnica a fost
analizată în doctrină, pe baza practicilor dintre state , ajungându-se la concluzia că acest echilibru
este unul ușor de zdruncinat.

Asfel, o comunitate A care adoptă aceasta modalitate de concurentă fiscală poate infulența
comunitatea B sa procedeze într-o manieră similară, prin care să urmărească reducerea
impozitelor și a cheltuielilor publice pentru a atrage capitalul celei dintâi comunități. În urma
acestor decizii ale ambelor comunități se va putea înregistra o scadere a bunăstării din
comunitatea A , care va proceda la reducerea excesivă a fiscalității pentru a redobândi o parte
dintre capitalurile aflate acum în comunitatea B.

În fiecare etapă în comunitatea care reduce fiscalitatea creşte nivelul bunăstării, în detrimentul
celorlalte comunităţi, determinând şi o înrăutăţire a economiei globale, deoarece câştigul rezultat
este mai mic decât pierderile suferite de celelalte comunităţi. În urma unor reduceri succesive,
ambele comunităţi au de suferit întrucât va scădea oferta de bunuri publice până la un nivel
suboptimal5

Deși este greu de calculat , din punct de vedere empiric, pierderea de bunăstare imputabilă
concurenței fiscal dintr-o comunitate, de-a lungul timpului au existat mai multe încercări în
această direcție, ajungându-se la concluzia că tendința de furnizare a bunurilor publice sub
nivelul propice din punct de vedere social, poate fi combătută cu ajutorul subvențiilor acordate în
favoarea fiecărei jurisdicții fiscale din partea autorităților situate pe un nivel superior de
guvernare.

În încercarea de a stabili beneficiile aduse de procesul de armonizare fiscală de la nivelul Uniunii

Europene s-a dorit dezvoltarea unui model prin intermediul căruia să se demonstreze că volumul
serviciilor publice oferite de fiecare țară nu va fi redus, însă nivelul cheltuielilor publice
effectuate în scopul redistribuirii veniturilor va scadea.

5
http://www.store.ectap.ro/articole/490_ro.pdf

4
Astfel, s-au simulat diverse variante de cooperare între guverne, ca de pildă, coordonarea
politicilor fiscale, implementarea unui nivel minim al cotei de impunere a veniturilor de capital,
sau chiar armonizarea deplină a cotei de impunere a profiturilor companiilor.6

În ceea ce priveste efectele pozitive ale concurenței fiscale , putem vorbi despre repercusiunea
impozitelor , de concentrarea producției cât și de impactul asupra dimensiunii sectorului public,
considerându-se că deși concurența fiscală duce cu certitudine la limitarea tendințelor
expansioniste din cadrul sectorului public, legatura cu bunăstarea cetățenilor nu este foarte
conturată în literatură.

Concluzii

Consider că literatura în materi concurenței fiscale la nivelul U.E nu ne conferă o modalitate clară
de înțelegere a acestui fenomen, respectiv a conștientiza cu certitudine care sunt efectele acestuia,
dacă ponderea efectelor pozitive o depășește pe cea a repercusiunilor negative. Se deduce, însă,
că prin cadrul concurenței fiscale se reduc impozitele aplicate asupra factorilor mobili, cu
diminuarea corespunzătoare a volumului serviciilor publice, iar, pe de altă parte, aceasta
contribuie la creşterea eficienţei în utilizarea fondurilor publice.

Totodată, în literatură sunt prezentate o serie de efecte negative asociate concurenței financiare
dintre guvernele statelor, iar pentru a neutraliza aceste efecte se sugereaza realizarea unor
transferuri bugetare care să complineasca lipsuril. Această idee prezintă o importanță
covârșitoare, mai ales în cadrul unei uniuni de state așa cum este Uniunea Europeana, în care
statele membre trebuie să își acorde suport reciproc.. Așadar, se poate admite că alinierea și
armonizarea impozitelor directe cât și a celor aplicate asupra veniturilor de capital ar putea
reprezenta o soluție corespunzătoare pentru a combate efectele negative produse de concurența
fiscală.

6
Wilson, J. D., Wildasin, D., „Capital Tax Competiton: Bane or Boon”, Journal of Public Economics, nr. 88, 2004, pp.
1065-1091

5
Bibliografie

1. Philippe Malherbe, Elemente de drept fiscal interațional, Ed. Hamangiu, București, 2017.
2. Wilson, J. D., Wildasin, D., „Capital Tax Competiton: Bane or Boon”, Ed. Journal of
Public Economics, nr. 88, 2004
3. . http://www.store.ectap.ro/articole/490_ro.pdf
4. http://www.stiucum.com/finante/sisteme-fiscale/Aparatul-fiscal-componenta-a-
s62179.php#

6
7