1.

Prin biocenoză se înțelege:

b) nivelul supraindividual de organizare a materiei vii care incorporeaza totalitatea organismelor

vii, vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză), care interacționează între ele și care
conviețuiesc într-un anumit mediu, cu care formeaza un tot unitar și care se află într-un echilibru
dinamic dependent de acel mediu

2. Definiția termenului ecosistem este:

c) unitate de funcționare și organizare aecosfereialcătuită dinbiotopșibiocenoză, capabilă de

productivitate biologică.

1. Definti următorii termeni: mediu, ecologie.

MEDIU=Termenul de mediu a izvorat din cuvantul englez "environment", care a fost preluat in
limba franceza sub forma "l'environnement" iar apoi in limba germana si in alte limbi,
desemnand spatiul ce inconjoara omul, ambianta naturala a tuturor vietuitoarelor.

ECOLOGIA=Ştiintă interdisciplinară care studiază sistemele supraindividuale de organizare a

materiei vii in interrelatiile ei cu mediul inconjurator,care evidenţiază structura şi functionalitatea
naturii in toată complexitatea ei.Denumirea de ecologie-Stiinta gospodăririi naturii, a fost dată de
HAECKEL (adept al lui Darwin) in anul1866.Termenul ecologie provine din limba greacă(ecos-
casă șilogos-știință, adicăștiința studierii habitatului).

2.Stabiliţi relaţia între:populaţie, biocenoză, ecosistem şi biosferă.

Creşterea economică şi implicaţiile utilizării resurselor naturale. Cum este și firesc, fiecare etapă
istorică îşi pune amprenta asupra naturii ca urmare a modului diferit în care se desfăşoară
relaţiile omului cu aceasta. Caracteristicile epocii noastre sunt rezultatul dezvoltării tehnice,
economice şi politice, stadiul actual de dezvoltare punând omul într-o poziție dominant față de
natură.Creșterea accentuată din punct de vedere demografic a condus la creșterea cererii de
produse agro-alimentare, urmată de trecerea de la o agricultură extensivă la una intensivă, de
mare randament. Aceste procese au condus în ultima sută de ani la apariția marilor aglomerări
urbane, la creștereadensităţii populaţiei şi la concentrarea activităţilor social-economice. În
același timp activitățile industriale au înregistrat salturi cantitative deosebit de importante,
marcate de creșterea consumului de materii prime și materiale(combustibil, energie, minereu,
lemn,etc). O agricultură dezvoltată pe baze intensive și o industrie în continuă creștere nu pot
conduce decât la degradarea echilibrului natural, care marchează dejaanumite zone ale globului,
care trec printr-o criză ecologică. Cum ar trebui să reacționeze economiapentru a implementa
măsurile necesare pentru gestionarea acestei situații.Biologul american Barry Commoner,
înlucrarea Closing Cyrcle: Nature, Man and Technology propune un set de 4 legi ale ecologiei,
care pot sta la bazareformării ştiinţelor economice:
Realitățile de zi cu zi ne demonstrează că în viitor economia și ecologia își vor suprapune
domeniul de studii. Logica unei astfel de evoluţii se datorează omniprezenţei umane la scara
întregii ecosfere planetare și imposibilitatea evidentă a omenirii de a se sustrage legilor care au
stat la baza nașterii vieţii pe Terra.Prin urmare omul nu mai poate continua gestionarea propriei
gospodării prin intermediul a două ramuri științifice, economia și ecologia, care nu au niciunul
cuprinderea necesară pentru bunul mers înainte al întregii umanități.

3. Care este relaţia între dezvoltarea social-economică şi protecţia mediului?

Relaţiaîntre dezvoltarea social-economică şi protecţia mediuluiAbordarea relației om-natură

evidențiază faptul că, spre deosebire de celelalte specii, în procesul de apariţieaspeciei umane
acţionează, pe lângă legile biologice și legile sociale. Omul nu poate fi localizat geografic şi
ecologic într-un system anume, ca alte specii, fiind răspândit în întreaga ecosferă. Chiar dacă
natura dispune de un număr foarte mare de mecanisme de autoreglare, de autopurificare, de
regenerare, intervenția factorului antropic determină defectarea mecanismelor naturale și
pierderea rezilienței.Reziliența naturiieste interpretată ca o măsură a abilităţii ecosistemelor de a
persista în timp prin absorbţia schimbărilor, pusă în contrast cu stabilitatea, care reprezintă
capacitatea ecosistemelor de a reveni la starea anterioară, prin diferite procese de reorganizare
care se desfăşoară pe parcursul unei perioade de dezechilibru (Holling, 1973).Pimm definește
rezilienţa prinrapiditatea cu care un anumit ecosistem revine la starea iniţială după o perioadă de
dezechilibru. În același context Carpenter definește reziliența prin prin raportare la magnitudinea
unui eveniment perturbator căruia un anumit sistem îi poate face faţă fără a-şi schimba structura
sau funcţionalitatea. Conceptul este foarte frecvent considerat un element cheie în managementul
sustenabil al ecosistemelor, biodiversitatea fiind cea care contribuie la creşterea rezilienţei, a
stabilităţii şi a funcţionalităţii ecosistemelor (Peterson ş.a., 1998, Chapin, 2000).Este evident că
societatea umană are ca obiectiv maximizarea productivităţii ecosistemelor și exploatarea tot mai
intensă şiextinsă a resurselor natural în scopul satisfacerii nevoilor și intereselor imediate. În
aceste condiții protecţia mediului lasă mult de dorit, în sensul în care majoritateadeşeurilor
rezultate din activităţi umane sunt acumulate, neputând fi reintroduse în sistemul în care au fost
produse.

4. Caresunt măsurile ce vizeaza sursele de poluare a mediului marinin sensul legiiL.17/1990cu

modificarile ulterioare (Legea protectiei mediului marin)

-Protectia mediului marin (L.17/1990-modificata 2002)Prevenirea, reducerea si mentinerea sub

control a poluarii mediului marin, provocata sau care este legata de activitatile din apele
maritime interioare, din marea teritoriala, din zona economica exclusiva si din atmosfera de
deasupra acestora. Aceasta se realizeazăîn conformitate cu legislatia româna în vigoare si cu
conventiile internationale la care România este parte.Măsurile luate în aplicarea prevederilor
legislatiei, vizeaza toate sursele de poluare a mediului marin. Ele includ, în special, masurile care
limiteaza:
a)evacuarea de substante toxice, daunatoare sau nocive, mai ales substante nedegradabile,
provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin scufundare;
b)poluarea de catre nave, îndeosebi masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face
fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare, a se preveni deversarile,
fie casunt intentionate sau nu, si pentru a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si
exploatarea navelor si componenta/structura personalului afectat acestora;
c)poluarea provenind de la instalatiile sau aparatura utilizata pentru explorarea ori exploatarea
resurselor naturale de pe fundul marii si din subsolul ei, în mod deosebit masurile pentru
prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea
operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea acestor
instalatii si aparaturi si componenta/structura personalului afectat acestora;
d)poluarea provenind de la celelalte instalatii sau aparaturi care functioneaza în mediul marin,
aplicând masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se
asigura securitatea operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si
exploatarea acestor instalatii si aparaturi si componenta/structura personalului afectat acestora

5.EnumeratiAnexele convenţiei Marpol 73/78.5.

Anexele convenţiei Marpol 73/78Cele mai multe dintre măsurile tehnice luate sunt conţinute în
şase anexe ale convenţiei la care se adaugămanagementul apelor de balast, care se ocupă de
următoarele:

Anexa I Reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi de la nave

Anexa II Reguli pentru prevenirea poluării cu substante lichide nocive in vrac Anexa III Reguli
pentru prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată

Anexa IV Reguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate

Anexa VReguli pentru prevenirea poluării cu gunoi de la nave

Anexa VI Reguli pentru prevenirea poluării atmosferice cu noxe de la nave4

Anexa VII Managementul apelor de balast –reguli de prevenire a proliferarii speciilor invazive

6.Care sunt cauzele deteriorarii mediului?

a)evacuarea de substante toxice, daunatoare sau nocive, mai ales substante nedegradabile,
provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin scufundare;

b)poluarea de catre nave, îndeosebi masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face
fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare, a se preveni deversarile,
fie casunt intentionate sau nu, si pentru a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si
exploatarea navelor si componenta/structura personalului afectat acestora;
c)poluarea provenind de la instalatiile sau aparatura utilizata pentru explorarea ori exploatarea
resurselor naturale de pe fundul marii si din subsolul ei, în mod deosebit masurile pentru
prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea
operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea acestor
instalatii si aparaturi si componenta/structura personalului afectat acestora;

d)poluarea provenind de la celelalte instalatii sau aparaturi care functioneaza în mediul marin,
aplicând masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se
asigura securitatea operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si
exploatarea acestor instalatii si aparaturi si componenta/structura personalului afectat acestora.

e) Accidentele navale

1. Caracteristica principală a substanţelor şi preparatelor explosive este:

c) sunt substanţele şi preparatele solide, lichide, păstoase sau gelatinoase, care pot să reacţioneze
exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă, producând imediat emisii de gaze;

2. In cazul evolutiei peliculei de hidrocarburi pe verticală , principalele procese intalnite sunt:

b) dispersia-evaporarea-emulsionarea–fotooxidarea-biodegradarea–sedimentarea.

1. Care sunt caracteristicile ce trebuie să le îndeplinească ambalajele în cazul transportului

marfurilor periculoase ?

Expeditorul de mărfuri periculoase, inclusiv cel care include calea maritimă sau pe căile
navigabile interioare,trebuie să furnizeze substanţele şi preparatele chimice periculoase în
ambalaje testate şi certificate de instituţii abilitate. Aceste ambalaje trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:

să fie astfel proiectate şi realizate încât să împiedice orice pierdere de conţinut prin manipulare,
transport şi depozitare,

materialele din care sunt fabricate ambalajele şi dispozitivele de etanşare să fie rezistente la
atacul conţinutului sau să nu formeze compuşi periculoşi cu acesta;

ambalajele şi sistemele de etanşare trebuie să fie solide şi rezistente, pentru a se evita orice
pierdere şi pentru a îndeplini criteriile de siguranţă în condiţiile unei manipulări normale

ambalajeleşi sistemele de închidere trebuie săpermităreînchidereaîn mod repetat fără pierderi de

conţinut;

ambalajele şi recipientele vor conţine codul de ambalare conform Acordului European referitor
la transportul internaţional al mărfurilor periculoase.
2. Care sunt principalele transformări şi deplasări in cazulevoluţiei petrolului deversat pe sol?

Ca şi în cazul poluărilor acvatice, în cazul deversărilor accidentale pe sol se produc transformări

şi deplasări la nivelul poluantului. Acestea constau în:

a) În primele ore de la deversare are loc evaporarea celor mai volatili compuşi. Evaporarea
poluantului este direct proporţională cu: suprafaţa peliculei, temperartura aerului şi a solului,
viteza vântului şi depinde de tipul poluantului (cantitatea de produşi volatili). Capacitatea de
evaporare a două produse petroliere diferite la temperatura de 15C şi o viteză a vântului de
1m/s este reprezentată în figura următoare.Unii componenţi, în special asfaltenele, parafinele
rămân la suprafaţa solului formând o peliculă compactă care împiedică schimbul gazos între
sol şi atmosferă, defavorizând circulaţia normală a apei creându-se astfel condiţii
nefavorabile biodegradăriiFenomenul de evaporare duce la reducerea volumului de poluant
şi crearea în zonă a unui mediu inflamabil şi toxic.
b) Pătrunderea în adâncime a reziduurilor petroliere la o anumită adancime în sol este
influenţată de umiditatea, granulaţia şi densitatea acestuia, intensitatea poluării, vâscozitatea
şi densitatea poluantului.Există astfel soluri cu un grad diferit de permeabilitate
(metri/secundă) care depinde de granulaţia acestuia. În cazul unui sol constând în bolovăniş
grosier permeabilitatea este de max.10m/s pentru apă.Pe măsură ce granulaţia scadeastfel:
pietriş nisip grosier nisip fin, permeabilitatea solului scade vizibil la circa 0,0001m/s.Pe
parcursul migrării are loc o distribuţie selectivă pe profil în funcţie de polaritatea
componenţilor astfel: hidrocarburile saturate pătrund la adâncimi mai mari, urmate de cele
aromatice, iar asfaltenele, asa cum s-a arătat mai înainte, rămân la partea superioară a
profilului de sol. O altă caractersitică a solurilor este capacitatea lor de a reţine
fluide(litri/m2). Astfel în cazul granulaţiilor mari, bolovăniş, pietriș, capacitatea de retenţie
este de circa 5 l/m2. În cazul nisipurilor fine umede granulaţia este de circa 0,1mm,
capacitatea de retenţie a solului este de circa 40 l/m2.

1. Plan de urgenţă de bord în cazul poluării cu hidrocarburi(SOPEP), conformprevederilor

Regulei 37 din Anexa nr 1 MARPOL se aplică:
c. Pentru fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 şi mai mult şi fiecare navă, alta decât
un petrolier cuun tonaj brut de 400 şi mai mult;
2.Care din urmatoarele conditii nu respectăcerintele din Regula 15-Controlul evacuărilor de
hidrocarburi, pct A. Evacuări în afara zonelor speciale, din Anexa nr 1 MARPOL?
d. amestecul de hidrocarburi provine din santinele compartimentului pompelor demarfăde la
petroliere;
 3. Care dintre operaţiunile următoare trebuie completatăde fiecare datăpe principiul tanc cu
tancin Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, partea I:
a. balastarea sau curăţirea tancurilor de combustibil lichid;
c. colectarea şi eliminarea reziduurilor de hidrocarburi (şlamuri şi alte reziduuri dehidrocarburi);
d. evacuarea peste bord sau eliminarea în alt fel a apei de santinăcare s-a acumulat
încompartimentele de maşini;

1. În sensul Anexei nr 1 MARPOL,care sunt zonele speciale definite ?

.1zona Mării Mediterane înseamnă Marea Mediterană propriu-zisă, inclusiv golfurile şimările pe
care le cuprinde, limitată spre Marea Neagră de paralela 41°N şi spre vest deStrâmtoarea
Gibraltar prin meridianul 005°36 V ́ ;
.2zona Mării Baltice înseamnă Marea Baltică propriu-zisă cu Golful Botnic, GolfulFinlandei şi
intrareaîn Marea Baltică delimitată de paralela capului Skaw înstrâmtoarea Skagerrak la 57°44,8
́N;
.3zona Mării Negre înseamnă Marea Neagră propriu-zisă limitată spre Mediterană deparalela
41°N;
.4zona Mării Roşii înseamnă Marea Roşie propriu-zisă, inclusiv golfurile Suez şi Aqaba,limitată
la sud de loxodroma unind Ras si Ane (12°28,5 ́N, 043°19,6 ́E) şi HusnMurad (12°40,4 ́N,
043°30,2 ́E);
.5zona golfurilor înseamnă zona maritimă situată la nord-vest de loxodroma unind Rasal Hadd
(22°30 ́N, 059°48 ́E) şi Ras alFasteh (25°04 ́N, 061°25 ́E);
.6zona Golfului Aden înseamnă acea parte a golfului Aden între Marea Roşie şi MareaArabiei
limitată la vest de loxodroma unind Ras si Ane (12°28,5 ́N, 043°19,6 ́E) şiHusn Murad (12°40,4
́N, 043°30,2 ́E) şi la est de loxodroma unind Ras Asir (11°50 ́N,051°16,9 ́E) şi Ras Fartak (15°35
́N, 052°13,8 ́E);
.7zona Antarctică înseamnă zona maritimă situată la sud de paralela de 60°S; şi
.8apele Europei de Nord-Vest includ: Marea Nordului şi accesele la aceasta, MareaIrlandei şi
acceselela aceasta, Marea Celtică, Canalul Mânecii şi accesele la acesta, şipartea Atlanticului de
Nord-Est situată chiar în vestul Irlandei. Această zonă estedelimitată de liniile care unesc
următoarele puncte geografice:48°27 N ́ pe coasta franceză48°27 Ń ; 006°25 V
́ 49°52 ́N; 007°44
́V50°30 ́N; 012°V56°30 N ́ ; 012°V62°N; 003°V62°N pe coasta norvegiană57°44,8 N ́ pe coastele
daneză şi suedeză.
.9Zona Omanului din Marea Arabiei înseamnă zona maritimă delimitată de
următoarelecoordonate geografice:22°30,00 ́N; 059°48,00 ́E23°47,27 ́N; 060°35,73 ́E22°40,62
́N; 062°25,29 ́E21°47,40 N ́ ; 063°22,22 ́E20°30,37 ́N; 062°52,41 ́E19°45,90 ́N; 062°25,97
́E18°49,92 N ́ ; 062°02,94 ́E17°44,36 ́N; 061°05,53 ́E16°43,71 ́N; 060°25,62 ́E16°03,90 N ́ ;
059°32,24 ́E15°15,20 N ́ ; 058°58,52 ́E
14°36,93 ́N; 058°10,23 ́E14°18,93 N ́ ; 057°27,03 ́E14°11,53 ́N; 056°53,75 ́E13°53,80 ́N;
056°19,24 ́E13°45,86 N ́ ; 055°54,53 ́E14°27,38 ́N; 054°51,42 ́E14°40,10 ́N; 054°27,35
́E14°46,21 N ́ ; 054°08,56 ́E15°20,74 ́N; 053°38,33 ́E15°48,69 ́N; 053°32,07 ́E16°23,02 N ́ ;
053°14,82 ́E16°39,06 N ́ ; 053°06,52 ́E

2. Enumerati tipurile de inspecţii la careorice petrolier cu un tonaj brut de 150 şi mai mult,
precum şi orice altănavăcu un tonaj brut de 400 şi mai mult trebuie săfie
supus/supusăconform Anexei nr 1 MARPOL.
 Orice petrolier cu un tonaj brut de 150 şi mai mult, precum şi orice altănavăcu un tonaj
brutde 400 şi mai mult trebuie săfie supus/supusăinspecţiilor specificate mai jos: -o inspecţie
iniţială(efectuatăînainte ca nava săfie pusăîn serviciu sau înainte de a i seemite, pentru prima
dată, certificatul prevăzut în regula 7 din prezenta Anexă, care trebuie săincludăo inspecţie
completăa structurii,echipamentelor, instalaţiilor, armăturilor, amenajărilor şi materialelor
sale în măsura în care nava face obiectul prevederilor prezentei Anexe)-o inspecţie de
reînnoire(efectuatăla intervalele specificate de către Administraţie, darcare sănu depăşească5
ani, cu anumite exceptii)-inspecţie intermediară(efectuatăîn decurs de 3 luni înainte sau
dupăa doua datăde aniversare sau în decurs de 3 luni înainte sau dupăa treia datăde aniversare
a certificatului, care trebuie săînlocuiascăuna dintreinspecţiile anuale specificate la paragraful
1.4 din prezenta regulă)o inspecţie anuală(efectuatăîn decurs de 3 luni înainte sau dupăfiecare
datăde aniversare a certificatului, inclusiv o inspecţie generalăa structurii, echipamentelor,
instalaţiilor, armăturilor, amenajărilor şi materialelor menţionate în paragraful1.1 din
prezenta regulă)o inspecţie suplimentară(generalăsau parţială, conform circumstanţelor,
trebuie săfie efectuatădupăo reparaţie care rezultădin investigaţiile prevăzute la paragraful
4.3 din prezenta regulă, sau ori de câte ori se efectueazăreparaţii sau reînnoiri importante).

1.Planul de urgenţă de bord în cazul poluării marine cu substanţe lichide nocivese aplică:
c.Fiecare navă cu un tonaj brut de 150 şi mai mult, care este certificată ca aptă să
transportesubstanţe lichide nocive în vrac

2.Care din urmatoarele conditii nu respectă cerintele din Regula 13-Controlul evacuărilor de
reziduuri de substanţe lichide nocive, pct 2 Standarde de evacuare, din Anexa nr 2MARPOL?
d.evacuarea se efectuează la o distanţă de cel puţin 3mile marine faţă de uscatul cel mai apropiat
şi în ape cu o adâncime de cel puţin 25 metri.

3.In conformitatea cu Regula 13Controlul evacuărilor de reziduuri de substanţe lichide nocive,

pct 4 Dispensă de la cerinţele privind prespălarea din Anexa nr 2 MARPOL, care din
urmatoarele situatii nu intra sub prevederile regulii mentionate:
b. Tancul urmează să intre in reparatii inainte de data aniversării conform Certificat internaţional
de prevenirea poluării pentru transportul substanţelor lichide nocive în vrac;

1. În sensul Anexei nr 2MARPOL, substanţele lichide nocive sunt împărţite în patru categorii,
după cum urmează:

Clasificarea în categorii şi lista substanţelor lichide nocive şi a altor substanţe1.Pentru aplicarea

regulilor prezentei Anexe, substanţele lichide nocive sunt împărţite în patru categorii, după cum
urmează:
.1Categoria X:Substanţe lichide nocive care, dacă sunt evacuate în mare în cursul operaţiunilor
de curăţare a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc grav pentru resursele marine sau
sănătatea oamenilor şi, în consecinţă, justifică interzicerea evacuărilor înmediul marin;
.2Categoria Y:Substanţe lichide nocive care, dacă sunt evacuate în mare în cursul operaţiunilor
de curăţare a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc pentru resursele marine sau pentru
sănătatea oamenilor, sau ar cauza daune pitorescului locurilor sau altor utilizări legitime ale mării
şi, în consecinţă, justifică restricţia cu privire la calitatea şi cantitatea evacuărilor în mediul
marin;
.3 Categoria Z:Substanţe lichide nocive care, dacă sunt evacuate în mare în cursul operaţiunilor
de curăţare a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc minor pentru resursele marine sau
sănătatea oamenilor şi, în consecinţă, justifică restricţii mai puţin stringente cu privire la calitatea
şi cantitatea evacuărilor în mediul marin;
.4 Alte substanţe:substanţele indicate cu OS (alte substanţe) în coloana categoriei de poluare din
capitolul 18 al Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, care au fost evaluate şi s-a
constatat că nu intră în categoria X, Y sau Z, aşa cum s-a definit în regula 6.1 din prezenta
Anexă, deoarece, în prezent, se consideră că acestea nu prezintă risc pentru resursele marine,
sănătatea oamenilor, pitorescul locurilor sau alte utilizări legitime ale mării atunci când sunt
evacuate în mare în cursul operaţiunilor de curăţare a tancurilor sau de debalastare. Evacuarea
apelor de santinăsau a apelor de balast sau a altor reziduuri sau amestecuri care conţin numai
substanţele din categoria “Alte substanţe” nu trebuie să facă obiectul vreunei cerinţe din Anexă.

3. Enumerati principalele reguli ce trebuie respectate in cazul Evacuarii reziduurilor din

Categoria X(Regula 13, pct 6)
.1Un tanc din care s-a descărcat o substanţă din Categoria X trebuie să fie prespălatînainte ca
nava să părăsească portul de descărcare. Reziduurile rezultate trebuie să fieevacuate într-o
instalaţie de primire până când concentraţia substanţei în efluentulevacuat în această instalaţie,
indicată de analizele probelor de efluent luate deinspector, este egală sau mai mică decât 0,1 %
din greutate. Când se atingeconcentraţia cerută, apa rămasă în urma spălării trebuie să continue
să fie evacuată îninstalaţia de primire până când tancul se goleşte. În Jurnalul de înregistrare a
mărfiitrebuie să se consemneze în mod corespunzător aceste operaţiuni şi să fie confirmatede
către inspectorul menţionat la regula 16.1.
.2Orice cantitate de apă introdusă ulterior în tanc poate fi evacuată în mare înconformitate cu
standardele de evacuare din regula 13.2.
.3În cazul în care guvernul părţii care primeşte consideră că, practic, nu este posibilămăsurarea
concentraţiei de substanţă în efluent fără a provoca întârzierea excesivă anavei, acea parte poate
accepta o altă metodă echivalentă în ceea ce priveşteobţinerea concentraţiei cerute în regula
13.6.1.1, cu condiţia ca:
.1tancul să fie prespălat în conformitate cu o metodă aprobată de Administraţieîn conformitate cu
Apendicele 6 la prezenta Anexă; şi
.2să se consemneze în mod corespunzător în Jurnalul de înregistrare a mărfii şisă se confirme de
către inspectorul menţionat la regula 16.1.

1.Identificarea substanţelor dăunătoare care se transporta sub forma ambalata se face după
directivele din apendicele Anexei III Marpol . Precizati care din urmatoarele afirmatii nu face
parte din directive:
d.Substante care provin din recombinarea substantelor la bord cu efecte radioactive
 2.În cazul în care există motive întemeiate de a crede că echipajul sau comandantul nu sunt
familiarizați cu procedurileesențiale la bordul navelor privind prevenirea poluării cu substanțe
nocive,care din urmatoarele măsuri pot fi luate de catre PSC:
a.efectuarea unei inspecții detaliate ;
b. dacă este necesar, se va asigura că nava nu va naviga până cand situatia a fost remediată în
conformitate cu cerințele din prezenta anexă;

1. În sensul Anexei nr 3MARPOL, Regula 5-Documentație, fiecare navă care transportă substanțe
nocive sub forma ambalata trebuie să aibă:............................. trebuie să aibă o listă specială, un
plan de manifestare sau de depozitare,în conformitate cu dispozițiile relevante din Codul IMDG
a substanțelor nociveaflate la bord șilocalizarea acestora. O copie a unuia dintre aceste
documente trebuie să fie disponibilă înainte de plecarea persoanei sau a organizației desemnată
de autoritatea statului portului.

2. În sensul Anexei nr 3MARPOL,Regula 8–Excepţii,Aruncarea substanțelor dăunătoare

transportate sub formă ambalată este interzisă, cu excepția:..................... cu excepția cazurilor
când este necesară asigurării siguranței navei sau a salvării vieții pe mare.

1. InconformitatecuRegula
1(Definitii)dinAnexanr.4Marpol,caredinurmatoarelecategoriisuntconsiderateapeuzatelabordulnav
elor
a) ape si alte deşeuri provenite de la orice tip de toaleta , sifoane de pardoseala, WC-uri.
b) ape provenite de la spălătoare, bai, sifoane de pardoseala, din incaperi cu destinaţie medicala.
c) ape provenite din spatii utilizate pentru transportul animalelor vii.
d) ape amestecate cu scurgeri de natura celor precizate la a,b,c.

2.Normelemetodologicecuprinse înRegula2dinAnexanr4Marpol,se aplică următoarelor categorii

de nave maritime care efectuează voiajeinternaţionale:
a)navelor noi cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400;
b)navelor noi care auun tonaj brut mai mic de 400, care sunt autorizate să transporte mai mult de
15 persoane;
c)navelor existente cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400, după 5 ani de la intrarea în vigoare
a anexei IV la MARPOL;
3.Fiecare navă (careîn conformitate cu regula 2dinAnexanr4Marpol, trebuie să respecte
dispozițiile prezentei directiveAnexa), trebuie să fie echipată cu unul din următoarele sisteme de
ape uzate–Regula9dinAnexanr4Marpol(Sisteme de descarcare ape uzate)
:a )o stație de epurare a apelor rezidualecare trebuie să fie de un tip aprobat de administrație;
b)un sistem pentru malaxare şi dezinfectareaprobat de către administratie;
d)un tanc de colectare, a cărui capacitate trebuie să fie suficientă, după aprecierea administratie;

1. În sensul Anexei nr 5MARPOL, (Regula 4),Evacuarea gunoiului în afara zonelor special este
permisă dacă sunt indeplinite urmatoarele conditii:.............................................
1. Evacuarea următoarelor feluri de gunoi în mare, în afara zonelor speciale, este autorizată numai
dacă nava este în marş şi la o distanţă cât mai mare posibil faţă de uscatul cel mai apropiat, dar în
niciun caz mai mică de: .1 .3 mile marine de la uscatul cel mai apropiat pentru deşeurile alimentare
care au trecut printr-un tocător sau concasor. Astfel de deşeuri alimentare tocate sau concasate
trebuie să poată fi trecute printr-o sită ale cărei ochiuri nu sunt mai mari de 25 mm; .2. 12 mile
marine de la uscatul cel mai apropiat pentru deşeurile alimentare care nu au fost tratate în maniera
prevăzută în subparagraful .1 de mai sus; .312 mile marine de la uscatul cel mai apropiat pentru
reziduurile de încărcătură care nu pot fi recuperate folosind metodele disponibile în mod curent
pentru descărcare. Aceste reziduuri de încărcătură nu trebuie să conţină niciun fel de substanţă care
este clasificată ca dăunătoare pentru mediul marin, luând în considerare liniile directoare elaborate
de către Organizaţie; .4 o distanţă cât mai mare posibil faţă de uscatul cel mai apropiat, luând în
considerare liniile directoare elaborate de către Organizaţie, pentru carcasele de animale.
2. Pentru ţinerea Jurnalului de înregistrare a operaţiunilor de descărcare a gunoiului (sau a
Jurnalului de bord oficial),gunoiul trebuie să fie grupat în următoarele categorii:
ParteaI
A. Materiale plastice
B. Deşeuri alimentare
C. Deşeuri gospodăreşti (de exemplu: produse din hârtie, cârpe, articole din sticlă, metal, sticle,
veselă etc.)
D. Ulei de gătit
E. Cenuşi de la incinerator
F. Deşeuri din exploatare
G. Carcase de animale
H.Unelte de pescuit
I.E-gunoi___________
2Se face referire la liniile directoare care urmeazăa fi elaborate de către Organizaţie.
ParteaaII-a
J. Reziduuri de încărcătură (non-periculoasepentrumediu)
K. Reziduuri de încărcătură (periculoasepentrumediu)

1.In conformitate cu Regula12-Substanțe care diminuează stratul de ozondin Anexa nr. 6Marpol,
instalațiile care conțin substanțe care diminuează stratul de ozon, altele decât
hidroclorofluorocarburile,trebuie să fie interzise

a)navelor construite la sau după 19 mai 2005

b)în cazul navelor construite înainte de 19 mai 2005, care au o livrare contractualăde
echipament la bordul navei la sau după 19 mai 2005 sau, în lipsa unei date contractuale
de livrare,livrarea efectivă a echipamentului navei la sau după data de 19 mai 2005

2.Normele metodologice cuprinse în Regula 13-Oxizi de azot (NOx)din Anexa nr 6Marpol, se

aplică următoarelor categorii de motoare:
b)fiecarui motor diesel marin cu o putere de ieșire mai mare de 130 kW care este supus
unui proces majorconversie de la 1 ianuarie 2000 sau ulterior acestei date, cu excepția
 cazului în care sa demonstrat în mod satisfăcătorcă un astfel de motor este un înlocuitor
identic cu motorul pe care îl înlocuiește;
c)fiecarui motor diesel marin cu o putere mai mare de 130 kW instalată pe o navă;

3. . In conformitate cu Regula16-Incineratoarele de la borddin Anexa nr 6Marpol,Se interzice

incinerarea la bord a următoarelor substanțe:
a)reziduurile din mărfurile care fac obiectul anexei I, II sau III sau materialele de ambalaj
contaminate;
b)bifenili policlorurați (PCB);
d)produse petroliere rafinate care conțin compuși halogeni;

1.În sensul Anexei nr 6MARPOL, (REGULA 2-Definiţii), ,,Substanţele care epuizează stratul de
ozon” care se pot afla la bordul navelor include următoarele substanţe, dar nu se limitează doar la
acestea:
…… Halon 1211 BromclordifluormetanHalon 1301 BromtrifluormetanHalon 2402 1,2-Dibrom-
1,1,2,2-tetrafluoretan (cunoscut şi ca Halon 114B2)CFC-11 TriclorfluormetanCFC-12
DiclordifluormetanCFC-113 1,1,2-Triclor-1,2,2-trifluoretanCFC-114 1,2-Diclor-1,1,2,2-
tetrafluoretanCFC-115 Clorpentafluoretan
2.Pentru ţinerea Jurnalului de înregistrare a operaţiunilor privind“Ozone Depleting
Substances”acestea vor fi inregistrate in Oil Record Book and Emissions Part III,si vor cuprind
urmatoarele operatiuni:.................................................................................................................

Substanțe care diminuează stratul de ozon

1.Această reglementare nu se aplică echipamentelor etanșate permanent în care nu există
încărcături de agent frigorificconexiuni sau componente potențial detașabile care conțin
substanțe care diminuează stratul de ozon.
2.Sub rezerva dispozițiilor Regulei 3.1, orice emisii deliberate de substanțe care diminuează
stratul de ozoneste interzisă. Emisiile intenționate includ emisiile care apar în timpul întreținerii,
întreținerii,repararea sau eliminarea sistemelor sau a echipamentelor, cu excepția faptului că
emisiile deliberate nu includ emisii minimeeliberări asociate recaptării sau reciclării unei
substanțe care diminuează stratul de ozon. Emisiile provenite dinscurgeri ale unei substanțe care
diminuează stratul de ozon, fie că scurgeri sunt sau nu intenționate, pot fi reglementate de părți.
3.1 Instalațiile care conțin substanțe care diminuează stratul de ozon, altele decât
hidroclorofluorocarburile,trebuie să fie interzise:.1navelor construite la sau după 19 mai 2005;
sau.2 în cazul navelor construite înainte de 19 mai 2005, care au o livrare contractualăde
echipament la bordul navei la sau după 19 mai 2005 sau, în lipsa unei date contractuale de
livrare,livrarea efectivă a echipamentului navei la sau după data de 19 mai 2005.
3.2 Sunt interzise instalațiile care conțin hidroclorofluorocarburi:.1 pe navele construite la sau
după 1 ianuarie 2020; sau.2 în cazul navelor construite înainte de 1 ianuarie 2020, care au o dată
contractuală de livrareechipamentele care se află la bordul navei la sau după 1 ianuarie 2020 sau,
în absența unei livrări contractualedata livrării efective a echipamentului navei la sau după 1
ianuarie 2020.
4.Substanțele menționate la prezenta regula și echipamentele care conțin astfel de substanțe
sunt:livrate la instalațiile de recepție corespunzătoare atunci când sunt îndepărtate de pe nave.
5.Fiecare navă supusă reglementării 6.1 trebuie să mențină o listă a echipamentelor care conțin
cantități de substanțe ce diminuează stratul de ozon.“
6.Fiecare navă supusă reglementării 6.1 care are sisteme reîncărcabile care conțin substanțe care
diminuează stratul de ozontrebuie să mențină un registru al substanțelor care diminuează stratul
de ozon. Acest Jurnal de înregistrare poate face parte dintr-un document existent la bord (jurnal
de bord) sau sistem electronic de înregistrare aprobat de Administrație.
7.Intrările în registrul de evidență a substanțelor care diminuează stratul de ozon se înregistrează
în termeni de masă (kg) de substanțăși se completează fără întârziere de fiecare dată, în ceea ce
privește următoarele:
1.reîncărcarea, integrală sau parțială, a echipamentelor care conțin substanțecare
diminuează stratul de ozon;
2.repararea sau întreținerea echipamentelor care conțin substanțe care diminuează
stratul de ozon;
3.evacuarea substanțelor care diminuează stratul de ozon în atmosferă:.3.1deliberat;
și.3.2 non-deliberat;4.evacuarea substanțelor care diminuează stratul de ozon în instalațiile de
recepție de la mal si5.furnizarea de substanțe care diminuează stratul de ozon la navă.

1. In sensul Articolul 1 –Definitii, din Convenția internațională pentru controlul și gestionarea

apei de balast a navelorși sedimentelor,managementul apei de balast"înseamnă:
b)procese mecanice, fizice, chimice și biologice, fie singure, fie în combinație, pentru a elimina,
a face inofensiv sau pentru a evita absorbția sau descărcarea organismelor acvatice dăunătoare
șia agenților patogeni aflati în balast și în sediment

2.In conformitate cu Regula B-2 -Jurnalul de inregistrare al apelor de balast (Ballast Water
Record Book -BWRB) din Anexa la Convenția internațională pentru controlul și gestionarea apei
de balast a navelorși sedimentelor inregistrările în registrul de înregistrare a apei de balast trebuie
menținute la bordul navei pentru:
b) o perioadă minimă de doi ani de la data ultimei intrări și ulterior pentru controlul Companiei
pentru o perioadă minimă de trei ani.

3. Inconformitate cu Regula B-4 Schimbul de apă pentru balast din Anexa la Convenția
internațională pentru controlul și gestionarea apei de balast a navelorși sedimentelor,o navă care
efectuează schimbul de apă pentru balast pentru a respecta standardul din regula D-1, trebuie să:
b) ori de câte ori este posibil, să efectueze un astfel de schimb de apă de balast cu cel puțin 200
de mile marine de la cel mai apropiat tarm și în apă cu cel puțin 200 de metri în adâncime, ținând
seama de liniile directoare elaborate de Organizație;
c) în cazurile în care nava nu este în măsură să efectueze schimburile de apă pentru balast în
conformitate cu punctul 1.1, se efectuează un astfel de schimb de apă pentru balast ( luând în
considerare orientările descrise la punctul 1.1 și cât mai departe de cel mai apropiat tarm) astfel
incat in toate cazurile achimbul sa se realizeze la cel puțin 50 de mile marine fata de cel mai
apropiat tarm și în apă de cel puțin 200 de meti în adâncime.

1.În sensul ReguliiE-1 Inspectiidin Anexa la Convențiainternațională pentru controlul și

gestionarea apei de balast a navelorși sedimentelor, navele cu tonaj brut mai mare sau egal cu
400, la care se aplică prezenta convenție, cu excepția platformelor plutitoare, FSU și FPSO, vor
face obiectul inspectiilor specificate mai jos:.......................................................................
.1 O inspectie inițialăînainte ca nava să fie pusă în funcțiune sau înainte de eliberarea pentru
prima dată a certificatului prevăzut de regula E-2 sau E-3. Acest studiu trebuie să verifice dacă
planul de gestionare a apelor de balast prevăzut de regula B-1 și orice structură, echipament,
sisteme, montaj, amenajări și materiale sau procese asociate respectă în totalitate cerințele
prezentei convenții.
2.O inspectie de reînnoirela intervale specificate de administrație, dar nu mai mult de cinci ani,
cu excepția cazurilor în care se aplică normele E-5.2, E-5.5, E-5.6 sauE-5.7. Această anchetă
trebuie să verifice dacă planul de gestionare a apelor de balast conform Regulamentului B-1 și
orice structură, echipament, sisteme, amenajări, amenajări și materiale sau procese asociate
respectă în totalitate cerințele aplicabile ale prezentei convenții.
3.O inspectie intermediarăîn termen de trei luni înainte sau după cea de-a doua dată aniversară
sau în termen de trei luni înainte sau după cea de-a treia aniversare a certificatului, care va
înlocui una dintre inspectiile anuale specificate la punctul 1.4. Inspectiile intermediare trebuie să
garanteze că echipamentele, sistemele asociate și procesele pentru gestionarea apelor de balast
respectă în totalitate cerințele aplicabile din prezenta anexă și sunt în stare bună de funcționare.
Aceste anchete intermediare sunt înscrise pe certificatul emis în temeiul Regulamentului E-2 sau
E-3.
4.O inspectie anuală, în termen de trei luni înainte sau după fiecare aniversare, inclusiv o
inspecție generală a structurii, orice echipament, sisteme, amenajări, amenajări și materiale sau
procese asociate cu planul de gestionare a apei de balast prevăzute de regula B-1 pentru a se
asigura că acestea au fost menținute în conformitate cu alineatul (9) și rămân satisfăcătoare
pentru serviciupentrucare nava este destinată. Aceste anchete anuale sunt înscrise pe certificatul
emis în temeiul Regulamentului E-2 sau E-3.
5.O inspecție suplimentară, fie generală sau parțială, în funcție de circumstanțe -se efectuează
după o schimbare, înlocuire sau reparație semnificativă a structurii, echipamentelor, sistemelor,
amenajărilor, amenajărilor și materialelor necesare pentru a se asigura respectarea deplină a
prezentei convenții. Inspectia trebuie să asigure că orice astfel de schimbare, înlocuire sau
reparație semnificativă a fost efectuată efectiv, astfel încât nava să respecte cerințele prezentei
convenții. Aceste anchete sunt înscrise pe certificatul emis în temeiul Regulamentului E-2 sau E-

2.În sensul Regulii B-1 : Planul de gestionare a apelor de balast (Ballast Water Management Plan
-BWMP)din Anexa la Convenția internațională pentru controlul și gestionarea apei de balast a
navelorși sedimentelor,Planul de gestionare a apelor de balast este specific fiecărei nave și
trebuie să fie cel puțin:.................................................................................................................
1.să detalieze procedurilor de siguranță pentru nava și echipajul asociat cu gestionarea apei de
balast conform cerințelor prezentei convenții;
2.să furnizeze o descriere detaliată a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare
a cerințelor de gestionare a apei de balast și a practicilor suplimentare de gestionare a apelor de
balast, astfel cum sunt prevăzute în prezenta convenție;
3. detalieze procedurile de eliminare a sedimentelor:.1 pe mare; și.2 la țărm;
4.includă procedurile de coordonare a gestionării apei de balast de la bordul navelor care implică
descărcarea acestora în larg cu autoritățile statului în a cărui ape va fi efectuată descărcarea;
5.să desemneze ofițerul aflat la bord, responsabil pentru asigurarea implementării
corespunzătoare a planului;
6. conțină cerințele de raportare pentru nave prevăzute de prezenta convenție;și
7. să fie scrise în limba de lucru a navei. Dacă limba folosită nu este engleza, franceza sau
spaniola, va fi inclusa o traducere in una din aceste limbi.

1. In zonelede radã si portdin punct de vedere al impactului in zonă alpoluării cu hidrocarburi,se

pot face urmatoarele aprecieri:
a) impactul ecologic este de nivel mediu datorita existentei reduse a bancurilor de pesti,
numarului de pasari, alge, epibioza;
b) impactul economic este de nivel major datorita incarcarii deosebite d.p.v. al activitatilor
economice din zona;
c) impactul social este de nivel major datorat existentei aglomerarilor urbane;
2.In cazul skimmerelor mecanice cu absorbţiematerialul din care este construit skiîmerul are un
caracter ;
b)oleofilic;
3. Deoarece fiecare recuperare a produsului petrolier are trăsături caracteristice, este necesar ca
fiecare tip de schimmer să fie ales astfel pentru a da eficienţă maximă.Factorii care trebuie luaţi
în considerare în acest sens sunt:
a) capacitatea schimmerului;
b) greutatea schimmerului;
c) grosimea stratului poluant;
d) rata de recuperare a produsului petrolier;

1.In cazul depoluării neplanificate( extraordinară), având ca scop lichidarea scurgerilor de

hidrocarburi intr-o rada (port), în întreaga activitate a acţiunilor de depoluare trebuie avut în
vedere (caracteristici): .........
a. Delimitarea zonei
b. Activitatidesfăşurate
c. Surse de poluare
d. Caracteristici fizico-geografice si particularitătile privind poluarea cu hidrocarburi
 2.Prezentati schematic(figura)recuperarea hidrocarburilor dintr-o zonă poluată de pe fluviu (sau
râu) cu ajutorul jetului de apă de la două nave antiincendiu.

astfel:
1-nava colectoare sau skimmer
2.-nave de stins incendiu
3.-jet direcţional de apă
4.-zona poluată
5.-linia ţărmului
6.-direcţia curentului
În figura 9.18.cele două nane antiincendiu dirijează zona poluată spre nava colectoare (1) folosinduse de
jeturile direcţionale (3) ale apei şi de curentul apei (6). Faţă de figura 16, avantajul în cazul
situaţiei din figura 17, constă în folosirea a două nave antiincendiu, dirijând zona poluată pe
mijlocul râului (fluviului) ferind malurile de efectul poluării.

1. Care este semnificatia termenilor prezenti in relatia Va=W x V?:

c) Va=viteza de acoperire; W=latime de lucru; V= +viteza de inaintare

2.Care este semnificatia termenilor prezenti in relatia T=S1/nxVa (min)?

b) Va= viteza de acoperire pentru fiecare tip de utilaj; n=numarul de utilaje disponibile; S1=aria
suprafetei poluate, T= duratade operare

3. In cazul in care se utilizeazămetoda arderii, s-a constatat practic cã:

b) o eficientã de 95-98% poate fi usor obtinutã în conditii favorabile (mare calmã si vânt
slab/o4Beaufort).
c) arderea poate avea loc doar la grosimi de cel putin 2-3 mm a stratului de hidrocarburi si pentru
o vitezã a vântului de maxim 15Nd;

1.Prezentati corelatiile dintre alegerea metodei de interventie, conditiile hicrometeorologice si

grosimea peliculei de hidrocarburi.\

Se subîntelege faptul cã grosimea peliculei nu este uniformã pe toatã întinderea ei, existând
variatii destul de mari, de pânã la câteva ordine de mãrime. Aceste diferente de grosime creazã
atât dificultãti de estimare cantitativã a hidrocarburilor deversate, cât si o reducere a eficientei
mijloacelor de recuperare sau o dozare necorespunzãtoare a dispersantilor.

2.Descrieti in ce constă acoperirea zonei de lucru in cazul unei actiuni de interventie pentru
depoluarea unei zone maritime cu hidrocarburi.

Alegerea unuia sau altuia dintre sistemele descrise mai sus depinde de mai multifactori printre
care si mãrimea suprafetei peliculei de hidrocarburi asupra cãreia seintervine. Timpul în care
aceastã suprafatã este necesar a fi depoluata trebuie sã fiecât mai redus cu putintã, atât din
motive economice cât mai ales ecologice. Alegândo duratã rezonabila (de scurta) a interventiei si
cunoscând caracteristicile tipice deoperare ale fiecãrui sistem, se poate proceda atât la
alegereametodei cât si anumãrului necesar de utilaje(Fig 10.1) . Invers, în cazul în care se
 dispune de un anumitnumãr din fiecare categorie de utilaje, se poate determina timpul de
operare. Vitezade acoperire a zonei se obtine înmultinând lãtimea de lucru a fiecãrui utilaj
cuviteza sa.

1. Care sunt etapele necesare pentru implementarea unui sistem de management de mediu într-o
organizatie:

c) Stabilirea politicii de mediu; Planificarea activitatilor de mediu; Implementare si functionare;

Verificare si actiune corectiva;Analiza efectuata de conducere.

2. Pentru implementarea unui sistem de management de mediu într-o

organizatie,ProceduraprivindMonitorizareaşi măsurareava trebui să răspundă la trei întrebări de
bază:

b. Cine efectuează monitorizarea şi măsurătorile?cum, cu ce metode, aparate, instrumente şi

criterii?cu ce frecvenţă?

3. Pentru implementarea EMASsunt necesare indeplinirea (existenta)urmatoarelorcerinte majore:

c) Sistemul de management de mediu,declaratia de mediusi verificarea;

1. Prezentati Cerintele EMAS privind sistemul de management de mediu(Fig 3.1.5)

2. Partea centrala a schemei EMAS este numita “ciclul imbunatatirii continue”.In ce consta el?

Formularea politicii de mediu, reflectand angajamentul top-managementului de imbunatatire

continua a performantei de mediu in interiorul cadrului legal este primul pas vizibil al procesului.
In analiza initala de mediu se studiaza aspectele de mediu ale organizatiei.

Aspectele de mediu semnificative sunt identificate prin utilizarea unui set de criterii definite de
organizatie pentru a evalua semnificatia si impacturile sale de mediu. Aceasta va fi baza pentru
definirea obiectivelor potrivite si tintele pentru imbunatatirea performantei de mediu.