Plantație de cânepă

Olaru Elena Adriana

2020

Un hectar de cânepă poate salva 4 hectare de pădure de la

exploatare dacă este cultivată pentru producția de hârtie și nu
numai.
 Cuprins

1. Defrișarea pădurilor...........................................................................2

2. Producția de hârtie............................................................................4

3. Hârtia din cânepâ...............................................................................5

4. Costuri de producție și îngrijire..........................................................7

5. Autorizatie pentru plantare...............................................................9

6. Bibliografie.........................................................................................10

1
 1. Defrișarea pădurilor
Defrișarea pădurilor din România este un proces economic care s-a manifestat din cele
mai vechi timpuri, fiind una din principalele resurse ale populațiilor ce s-au dezvoltat în spațiul
actual al României. Lemnul, fiind o resursă regenerabilă, este ideal pentru susținerea și
dezvoltarea indivizilor, a civilizației umane în general, fiind folosit ca materie primă energetică,
material pentru construcții, unelte, arme, hârtie, mobilier.

Defrișarea pădurii îi lasă pe oamenii care trăiesc în apropierea pădurilor, fără hrană și
duce la dispariția unui stil de viață care a existat neschimbat pentru mii de ani. însă efectul cel
mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrișarea este impactul asupra climei planetei. Cu toții
am auzit de pericolele încălzirii globale, cauza principală a acesteia fiind acumulrea de dioxid de
carbon în atmosferă. Copacii și alte plante verzii absorb dioxidul de carbon și produc oxigen prin
fotosinteză, în timp ce animalele consumă oxigenul și expira dioxid de carbon.

Distrugerea pădurii ar produce un imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon

produs și reciclat, lucru care ar duce la acumularea acestuia în atmosferă și schimbării majore
de clima. în plus mulți copaci tăiați pentru a face loc agriculturii au fost arși sau lăsați să
putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosferă. Jucându-ne cu factori
de o importantă majoră cum e padurea ar putea duce la disparitia lumii cum o știm noi. 

Anual sute de tone de hârtie sunt consummate in institutiile mari ale României, cum ar
fi:

 ANAF aproximativ 60 de tone

 Camera deputatilor 70 de tone
 Institutiile scolare 60 de tone.

Cele mai mari cantităţi de hârtie se consumă în instituţiile şcolare, pentru că acolo este
nevoie de cărţi, caiete şi formulare pentru examene de toate felurile. Colile de scris scot sume
impresionante din bugete şi aşa insuficiente ale şcolilor, liceelor şi facultăţilor. „Consumăm o
cantitate considerabilă de hârtie, preţul aproximativ este în jur de 8-10.000 de euro pe an.
Avem foarte multe lucrări de făcut, foarte multe documente pe care le redactăm şi ele sunt în
triplu exemplar”, spune Răducu Popescu, inspector scolar general.

Administraţiile financiare şi birourile de taxe şi impozitele locale sunt alte exemple de

locuri sufocate de tone de maculatură. Orice plată către stat înseamnă consum de hârtie.

2
 Primăria Cluj-Napoca a cheltuit în 2013 pentru coli peste o jumătate de milion de lei
plus TVA. Administraţia locală este şi ea o mare consumatoare de hârtie. Primăria Oradea face
caiete de sarcini şi organizează licitaţii pentru cele 5 milioane de coli pe care le foloseşte anual.

„În anul 2013 am avut un necesar de 10.000 de topuri, care au fost achiziționate în baza
unei licitații publice. Cele 10.000 de topuri deservesc unui număr de aproximativ 300 de
angajați”, afirmă Mircea Oaie, directorul administrativ al Primăriei Oradea.

La nivel naţional, consumul de hârtie creşte spectaculos in anii cu alegeri. Şi asta pentru
că trebuie tipărite milioane de buletine de vot pentru alegeri eurparlamentare, alegeri
parlamentare sau locale parţiale şi pentru scrutinul prezidenţial.

Astfel, la nivel național pentru a asigura necesarul de hârtie în fiecare an, este nevoie să
fie defrișati foarte multi copaci, acest lucru se datorează și faptului ca în România rata de
reciclare a hârtiei este foarte mică, și anume doar 3%, fiind a doua cea mai slabă țara din
Europa la reciclare.

3
 2.Cât de mult lemn este necesar pentru a
p r o d u c e o f o a i e d e h â r ti e

Dacă vorbim despre producerea primară a pulpei direct din lemn, trebuie avut în vedere
faptul că randamentul celulozei pure este de la 25% la 38%, prin urmare, 240-375 grame de
hârtie pot fi obținute dintr-un kilogram de lemn.

Pur și simplu pune, cu o greutate standard de 5 grame A4, consumă de la 15 la 21 de

grame de lemn.

Aici este necesar să spunem puțin despre modul în care are loc transformarea unui
jurnal de mesteacăn într-o bucată de hârtie. Prima etapă este separarea fibrelor de celuloză.
Există două metode mecanice și chimice. Fiecare dintre ele permite obținerea de fibre cu
proprietăți bine definite.

Metoda mecanică cea mai comună, metoda mecanică constă în zdrobirea lemnului și
divizarea fibrelor. Metoda se caracterizează printr-un grad ridicat de prelucrare a materiilor
prime, ajungând până la 98%. Din păcate, această metodă este extrem de costisitoare în ceea
ce privește consumul de energie. În plus, masa rezultată conține un procent ridicat de lignină.
În viitor, materia primă rezultată este alimentată la înălbire. Acest proces este în mai multe
etape, în special pentru hârtia de alb înaltă. Și numai după ce albirea completă a hârtiei
pulverizate este gătită.

4
 3 . H â r ti a d i n c â n e p ă

O alternativă a hârtiei din lemn, o reprezintă hârtia din cânepă deoarece, un hectar de
cânepă poate salva 4 hectare de pădure de la exploatare dacă este cultivată pentru producția
de hârtie și nu numai.

Cânepa, sau cânepa industrială, este o tulpină din specia plantelor Cannabis sativa care
este cultivată în special pentru utilizările industriale ale produselor derivate. Este una dintre
plantele cu cea mai rapidă creștere și a fost una dintre primele plante care a fost transformată
în fibre utilizabile acum 10.000 de ani. Cânepa poate fi procesată într-o varietate de produse,
inclusiv hârtie, textile, îmbrăcăminte, materiale plastice biodegradabile, vopsea, izolație,
biocombustibil, alimente și furaje pentru animale. Cânepa este una dintre cele mai vechi culturi
domesticite cunoscute de om și se crede că își are originea în Asia de Sud sau Centrală. Este una
dintre cele mai puternice, cele mai durabile, fibra moale naturală de pe planetă.

Hârtia produsă din cânepă conține de cel puțin de trei ori mai multă celuloză decât
altele. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Varșovia , Polonia ne răspunde foarte
clar întrebarea "De ce cânepă"? Această plantă unică, Cannabis sativa, deține mai multe
avantaje.
Sitemul de cânepă este compus în proporție de 20% din cea mai puternică fibră naturală
din lume care este foarte apreciată datorită durabilității și longevității sale. 80% din tulpină o
contabilizează folemul (țesut al fasciculului fibrovascular al vaselor liberiene din plante prin care
se conduce hrana produsă în frunze, la tulpină, rădăcină și organele reproducătoare), compusă
în proporție de 50-77% din celuloză, care este, de asemenea, o materie primă perfectă pentru
producția de hârtie și asigură venituri suplimentare pentru producători, datorită faptului că
aceste plantele sunt de obicei cultivate pentru semințe sau fibre
Astfel, hârtia produsă din cânepă conține cel puțin de trei ori mai multă celuloză decât altele
și dintr-un hectar cultivat cu cânepă se poate produce de patru ori mai multă hârtie
decât dintr-un hectar de pădure. În plus, cânepa poate fi folosită la doar 4 luni de la cultivare,
copacii pe de altă parte necesită 20-80 ani ca să ajungă la aceiași maturitate. Mai departe,
hârtia obținută din cânepă durează sute de ani mai mult decât hârtia obținută din lemn. Hârtia
fabricată din cânepă rezistă la descompunere și nu se îngălbenește pe măsură ce se învechește.
De asemenea, hârtia din cânepă nu necesită substanțe toxice pentru albire. Poate să fie
albită cu peroxid de hidrogen, astfel că nu se otrăvesc apele curgătoare cu clor sau dioxine cum
fac fabricile de hârtie produsă din tăierea arborilor. Chimicalele utilizate la fabricarea hârtiei din
cânepă sunt multe mai puțin otrăvitoare decât produsele chimice folosite la fabricarea hârtiei
din celuloză.În plus, cânepa sterilizează solul, ucide ciupercile și buruienile și împiedică
eroziunea. Rădăcinile lor sunt de 10 ori mai bune subsolului unde cresc decât cele ale culturilor
utilizate în mod obișnuit precum ovăz și secară. Cercetările arată că unul hectar de cânepă
absoarbe din sol 0,5 kg de cupru, 160 g de plumb și mult cadmiu.

5
 Hârtie obținută din cânepă poate fi reciclată de 7 până la 8 ori, comparativ cu numai 3
ori pentru hârtia din celuloză.

Până în prezent, fibrele de cânepă au cea mai mare aplicabilitate pentru producția din
diferite industrii ale hârtiei de înaltă calitate pentru scris și imprimare, arhivare hârtii, hârtii
pentru sigilare, hârtii de filtrare pentru domenii precum tehnică și știință, hârtii izolante, hârtii
rezistente la grăsimi , filtrele de cafea, pungile de ceai, hârtii lucrate manual, hârtii biblice și
diverse lucrări de artă. Calitatea ridicată a cânepii ca materie primă ar trebui să o plaseze pe
primul loc ca materie primă în toate domeniile de aplicabilitate.

6
 4 . C o s t u r i d e p r o d u c ti e s i i n g r i j i r e
Plantația va fi amplasată în județul Olt datorită prețului mic la hectarul de pământ, și
anume 8.000 de lei în zona localității Scornicești; temperatura ridicată și calitatea solului care
favorizează creșterea excelentă a cânepei.

Se va incepe afacerea cu o suprafață de 3 hectare, urmând ca mai apoi suprafața a

crească.

Costuri anuale la hectar: 2.000 – 2.500 lei.

Costurile pentru pentru cultivarea unui hectar de canepa se ridica la 2.000 de lei pentru fibra si
de 2.500 de lei/ha la semintele din care se fac uleiuri.

Banii sunt impartiti pentru:

Samanta si semanat: samanta trebuie sa provina din loturi certificate, cu indici de calitate
superiori, dar poate sa provina si din recolta anului anterior. In cazul canepii pentru fibra este
recomandat ca samantatul sa se faca intre 25 martie si 10 aprilie, iar pentru canepa de samanta
in perioada 1-25 aprilie:
- densitatea: 400-450 b.g/mp pentru care în functie de indicii de calitate se utilizeazã 80-110kg
de sãmântã;
- distanta de semãnat între rânduri: 12,5cm si se realizeazã cu semãnãtoarea de cereale;
- adâncimea de semãnat: 3-5cm;

Fertilizare: cânepa pentru fibre este o mare consumatoare de elemente fertilizante. Gunoiul de

grajd se aplicã numai plantei premergãtoare. Aplicat direct culturii de cânepã pentru fibrã
creeazã neuniformitãti în cresterea si dezvoltarea plantelor.
Dozele de îngrãsãminte chimice se stabilesc în functie de fertilitatea naturalã a solului, productia
estimatã a se obtine, dozele de gunoi aplicate la cultura premergãtoare. Orientativ dozele de
îngrãsãminte pentru cultura de cânepã pentru fibre sunt de: 80-120kg/ha N, 60-80kg/ha P2O5 si
60kg/ha K2O. Fosforul si potasiul se aplicã sub arãtura de bazã iar azotul în primãvarã sub
primele lucrãri de pregãtire a patului germinativ.

Lucrari de ingrijire: Canepa de fibra are nevoie doar de tavalucire imediat dupa semanat, pe
cand la canepa de samanta se face prin 1-2 prasile mecanice intre randuri sau benzi si un prasit
- plivit pe rand.

Recoltarea : se face in doua faze atat la canepa de fibra cat si la cea de seminte. Pentru canepa
de fibra: plantele se taie si se lasa pe camp pentru a se usca, iar in a doua faza dupa uscare
plantele se scutura de frunze si se leaga in snopi cu diametrul de 20-25cm care se transporta la
topitorii. Pentru canepa de seminte: plantele se taie si se lasa pentru uscare 7-8 zile.Treieratul
inflorescentelor se face cu combina de cereale. Samanta treierata se supune imediat curatarii,

7
conditionarii si uscarii.

Productia obtinuta

Productia de tulpini de canepa in cazul canepii de fibra este, in medie, de 9-11 tone pe hectar,
iar cele de fibra de 2-3 tone pe hectar. Productia de samanta variaza intre 400-1100 kg/ha in
functie de conditiile pedoclimatice si de tehnica folosita la treierat li recoltat.

Veniturile obtinute din canepa de fibra de pe un hectar de teren se cifreza intre 2.600 si 3.900
de euro, tinand cont ca pretul pe tona este de 1.300 de euro. In cazul semintelor,o tona se
vinde cu 1.000 de euro.

Analiza de rentabilitate

Anul 1:

 Teren: 3 x 8.000 = 24.000 lei;

 Cultivare: 2.000 x 3 = 6.000 lei;
 Fertilizarea solului: 5.000 lei;
 Combatere daunatori: 2.000 lei;
 Recoltare: 2.000 lei;
 Cheltuieli neprevazute: 5.000lei;
 Productie: 10t x 3 x 6.000 lei = 180.000 lei

Profit = 136.000 lei.

Astfel, dupa primul an, se obtine un profit aproximativ de 136.000 de lei, luandu-se in calcul
si pretul de achizitie al pamantului.

Incepand cu anul al doi-lea, profitul urmeaza sa fie mai mare, deoarece nu se va mai achizitiona
pamant, acesta fiind cumparat in urma profitului din primul an.

8
 5 . A u t o r i z a ti e p e n t r u p l a n t a r e
Pentru a cultiva canepa este nevoie sa fie completata o cerere la Ministerul agriculturii,
datorita faptului ca din aceasta planta pot fi facute si droguri.

Cererea trebuie însoţită de următoarele documente, în original şi în copie, în funcţie de

scopul autorizării:
 documente de identificare:
 pentru persoana fizică: buletin/cartea de identitate, paşaport sau alt act de
identitate valabil;
 pentru persoana juridică: codul unic de înregistrare;
 titlul de proprietate sau procese-verbale/adeverinţe de punere în posesie;
 contractele de valorificare a producţiei, în situaţia utilizării în industrie şi/sau în
alimentaţie a plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope;
 autorizaţie pentru producerea de seminţe, eliberată conform reglementărilor legale în
vigoare, după caz, în situaţia cultivării plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi
psihotrope pentru producerea de sămânţă;
 documente care atestă că desfăşoară o activitate ştiinţifică în domeniul cercetării şi
învăţământului, în situaţia cultivării plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope,
în vederea utilizării în domeniul ştiinţific ori tehnic.
Cultivatorii de canepa autorizaţi au obligaţia de a însămânţa terenurile deţinute numai cu
seminţe din soiurile înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor şi hibrizilor de plante de cultură
din România sau în Cataloagele Comunităţilor Europene, produse de unităţile autorizate de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin autorităţile teritoriale de control şi
certificare a seminţelor.

9
 6 . B i b l i o g r a fi e

 https://agrointel.ro/101962/cultura-canepa-investitie-semanat-ingrijire-recoltare-productie-
preturi/
 https://www.revista-ferma.ro/articole/tehnologii-agricole/canepa-cannabis-sativa-l
 https://proalimente.com/cultiva-canepa-recolta-seamana/

10