PMM

1. Prin biocenoză se înțelege:

a) mediul de viață cu caracteristici ecologice relativ omogene, care include substanțele anorganice,
factorii geografici, mecanici, fizici, fizico-chimici și relațiile dintre acești factori;

b) nivelul supraindividual de organizare a materiei vii care incorporeaza totalitatea organismelor vii,
vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză), care interacționează între ele și care conviețuiesc într-un
anumit mediu, cu care formeaza un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de acel
mediu;

c) spațiile de pe Pământ unde există viață, incluzând partea inferioară a atmosferei, partea superioară a
uscatului (litosfera) și hidrosfera;

d) toate raspunsurile sunt incorecte.

2. Definiția termenului ecosistem este:

a) mediul de viață cu caracteristici ecologice relativ omogene, care include substanțele anorganice,
factorii geografici, mecanici, fizici, fizico-chimici și relațiile dintre acești factori;

b) nivelul supraindividual de organizare a materiei vii care incorporeaza totalitatea organismelor vii,
vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză), care interacționează între ele și care conviețuiesc într-un
anumit mediu, cu care formeaza un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de acel
mediu;

c) unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză, capabilă de

productivitate biologică.;

d) structura care include substanțele anorganicele și relațiile dintre acestea.

1. B; 2. C

1. Caracteristica principală a substanţelor şi preparatelor explozive este :

a) sunt substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe, în special cu cele inflamabile,
prezintă o reacţie puternic exotermă;

b) sunt substanţe şi preparate chimice lichide cu un punct de aprindere şi un punct de fierbere scăzute,
precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi
la presiunea mediului ambient

c) sunt substanţele şi preparatele solide, lichide, păstoase sau gelatinoase, care pot să reacţioneze
exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă, producând imediat emisii de gaze;
d) sunt subsatanţele care, în condiţii de probă determinate, detonează, produc o deflagraţie lentă sau
sub efectul căldurii explodează când sunt în spaţii deschise.

2. In cazul evolutiei peliculei de hidrocarburi pe verticală , principalele procese intalnite sunt:

a) dispersia - evaporarea - condensarea – fotooxidarea – filtrarea - biodegradarea – sedimentarea.;

b dispersia - evaporarea - emulsionarea – fotooxidarea - biodegradarea –sedimentarea.

c) dispersia - evaporarea - centrifugarea –filtrarea - biodegradarea –sedimentarea.;

d) dispersia - evaporarea - centrifugarea –filtrarea – uscarea - biodegradarea –sedimentarea.;

1. C; 2. B

1. Plan de urgenţă de bord în cazul poluării cu hidrocarburi (SOPEP), conform prevederilor Regulei 37 din
Anexa nr 1 MARPOL se aplică:

a. Pentru fiecare petrolier cu un tonaj brut de 400 şi mai mult şi fiecare navă, alta decât un petrolier
cuun tonaj brut de 150 şi mai mult;

b. Pentru fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 şi mai mult şi fiecare navă, alta decât un petrolier cu
un tonaj brut de 400;

c. Pentru fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 şi mai mult şi fiecare navă, alta decât un petrolier cu
un tonaj brut de 400 şi mai mult;

d. Pentru fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 şi mai mult şi fiecare navă, alta decât un petrolier cu
un tonaj brut de sub 400;

2. Care din urmatoarele conditii nu respectă cerintele din Regula 15 - Controlul evacuărilor de
hidrocarburi, pct A. Evacuări în afara zonelor speciale, din Anexa nr 1 MARPOL?

a. nava este în marş;

b. amestecul de hidrocarburi este filtrat printr-un echipament de filtrare care respect cerinţele regulii
14 din prezenta Anexă;

c. conţinutul de hidrocarburi al efluentului fără diluare nu depăşeşte 15 părţi per milion;

d. amestecul de hidrocarburi provine din santinele compartimentului pompelor de marfă de la

petroliere;

3. Care dintre operaţiunile următoare trebuie completată de fiecare dată pe principiul tanc cu tanc in
Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, partea I
: a. balastarea sau curăţirea tancurilor de combustibil lichid;

b. evacuarea balastului murdar sau a apei de spălare din bucatarii si spatii de cazare

c. colectarea şi eliminarea reziduurilor de hidrocarburi (şlamuri şi alte reziduuri de hidrocarburi)

; d. evacuarea peste bord sau eliminarea în alt fel a apei de santină care s-a acumulat în
compartimentele de maşini;

(1)C; 2. D 3.A,C,D

1. Planul de urgenţă de bord în cazul poluării marine cu substanţe lichide nocive se aplică:
a. Fiecare navă cu un tonaj brut de 150 şi mai mult, care este certificată ca aptă să transporte
substanţe în vrac
b. Fiecare navă cu un tonaj brut de 400 şi mai mult, care este certificată ca aptă să transporte
substanţe lichide nocive în vrac;
c. Fiecare navă cu un tonaj brut de 150 şi mai mult, care este certificată ca aptă să transporte
substanţe lichide nocive în vrac
d. Fiecare navă cu un tonaj brut de 400şi mai mult, care este certificată ca aptă să transporte
substanţe lichide nocive în vrac pentru zonele special

2. Care din urmatoarele conditii nu respectă cerintele din Regula 13 - Controlul evacuărilor de
reziduuri de substanţe lichide nocive, pct 2 Standarde de evacuare, din Anexa nr 2 MARPOL?
a. nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 noduri în cazul navelor autopropulsate,
b. nava este în marş cu o viteză de cel puţin 4 noduri în cazul navelor nepropulsate;
c. evacuarea se efectuează sub linia de plutire prin orificiul/orificiile de evacuare imers/imerse
cu un debit care nu depăşeşte debitul maxim pentru care orificiul de evacuare imers este
proiectat/ (orificiile de evacuare imerse sunt proiectate);
d. evacuarea se efectuează la o distanţă de cel puţin 3 mile marine faţă de uscatul cel mai
apropiat şi în ape cu o adâncime de cel puţin 25 metri.

3. In conformitatea cu Regula 13 Controlul evacuărilor de reziduuri de substanţe lichide nocive,

pct 4 Dispensă de la cerinţele privind prespălarea din Anexa nr 2 MARPOL, care din urmatoarele
situatii nu intra sub prevederile regulii mentionate:
a. tancul descărcat este destinat să fie reîncărcat cu aceeaşi substanţă sau o altă substanţă
compatibilă cu cea dinainte şi că tancul nu va fi nici spălat şi nici balastat înaintea încărcării sale;

b. Tancul urmează să intre in reparatii inainte de data aniversării conform Certificat internaţional
de prevenire a poluării pentru transportul substanţelor lichide nocive în vrac;
c. tancul descărcat nu va fi nici spălat nici balastat în mare. Prespălarea în conformitate cu
paragraful aplicabil din prezenta regulă trebuie efectuată în alt port cu condiţia confirmării în
scris că o instalaţie de primire din acel port este disponibilă şi adecvată în acest scop;
 d. reziduurile de marfă vor fi eliminate printr-o metodă de ventilare aprobată de Administraţie
în conformitate cu Apendicele 7 la prezenta Anexă;

1. C; 2. D 3.B

1. Identificarea substanţelor dăunătoare care se transporta sub forma ambalata se face

după directivele din apendicele Anexei III Marpol . Precizati care din urmatoarele afirmatii
nu face parte din directive:
a. Pericol acvatic pe termen scurt
b. Pericol acvatic pe termen lung
c. Substanțe pentru care nu sunt disponibile date adecvate privind toxicitatea cronică;
d. Substante care provin din recombinarea substantelor la bord cu efecte radioactive; 7

2. În cazul în care există motive întemeiate de a crede că echipajul sau comandantul nu sunt
familiarizați cu procedurile esențiale la bordul navelor privind prevenirea poluării cu
substanțe nocive, care din urmatoarele măsuri pot fi luate de catre PSC :
a. efectuarea unei inspecții detaliate ;
b. dacă este necesar, se va asigura că nava nu va naviga până cand situatia a fost remediată
în conformitate cu cerințele din prezenta anexă;
c. marfa va fi confiscată iar echipajul va fi trimis la cursuri de specializare;
d. nici una din masurile mentionate anterioar;

1. D; 2. A,B

1. In conformitate cu Regula 1 (Definitii) din Anexa nr. 4 Marpol, care din urmatoarele categorii sunt
considerate ape uzate la bordul navelor

a) ape si alte deşeuri provenite de la orice tip de toaleta , sifoane de pardoseala, WC-uri.

b) ape provenite de la spălătoare, bai, sifoane de pardoseala, din incaperi cu destinaţie medicala.

c) ape provenite din spatii utilizate pentru transportul animalelor vii.

d) ape amestecate cu scurgeri de natura celor precizate la a,b,c.

2. Normele metodologice cuprinse în Regula 2 din Anexa nr 4 Marpol, se aplică următoarelor categorii
de nave maritime care efectuează voiaje internaţionale:

a) navelor noi cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400;

b) navelor noi care au un tonaj brut mai mic de 400, care sunt autorizate să transporte mai mult de 15
persoane;
c) navelor existente cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400, după 5 ani de la intrarea în vigoare a
anexei IV la MARPOL;

d) navelor existente cu un tonaj brut mai mic de 400, care sunt autorizate să transporte mai mult de 15
persoane, după 3 ani de la intrarea în vigoare a anexei IV la MARPOL,

3. Fiecare navă (care în conformitate cu regula 2 din Anexa nr 4 Marpol, trebuie să respecte dispozițiile
prezentei directive Anexa), trebuie să fie echipată cu unul din următoarele sisteme de ape uzate –
Regula 9 din Anexa nr 4 Marpol (Sisteme de descarcare ape uzate) :

a ) o stație de epurare a apelor reziduale care trebuie să fie de un tip aprobat de administrație

; b) un sistem pentru malaxare şi dezinfectare aprobat de către administratie;

c) un sistem de balastare pentru compensare a tancului de ape uzate;

d) un tanc de colectare, a cărui capacitate trebuie să fie suficientă, după aprecierea administratie;

1. A,B,C,D; 2. A,B,C 3.A,B,D

1. In conformitate cu Regula12 - Substanțe care diminuează stratul de ozon din Anexa nr. 6 Marpol,
instalațiile care conțin substanțe care diminuează stratul de ozon, altele decât hidroclorofluorocarburile,
trebuie să fie interzise:

a) navelor construite la sau după 19 mai 2005;

b) în cazul navelor construite înainte de 19 mai 2005, care au o livrare contractuală de echipament la
bordul navei la sau după 19 mai 2005 sau, în lipsa unei date contractuale de livrare, livrarea efectivă a
echipamentului navei la sau după data de 19 mai 2005;

c) navelor construite la sau după 19 mai 2020;

d) în cazul navelor construite înainte de 19 mai 2020, care au o livrare contractuală de echipament la
bordul navei la sau după 19 mai 2020 sau, în lipsa unei date contractuale de livrare, livrarea efectivă a
echipamentului navei la sau după data de 19 mai 2020

2. Normele metodologice cuprinse în Regula 13 - Oxizi de azot (NOx) din Anexa nr 6 Marpol, se aplică
următoarelor categorii de motoare:

a) fiecarui motor diesel marin cu o putere mai mare de 150 kW instalată pe o navă;

b) fiecarui motor diesel marin cu o putere de ieșire mai mare de 130 kW care este supus unui proces
major conversie de la 1 ianuarie 2000 sau ulterior acestei date, cu excepția cazului în care sa demonstrat
în mod satisfăcător că un astfel de motor este un înlocuitor identic cu motorul pe care îl înlocuiește;
c) fiecarui motor diesel marin cu o putere mai mare de 130 kW instalată pe o navă;

d) fiecarui motor diesel marin cu o putere mai mare de 180 kW instalată pe o navă;

3. . In conformitate cu Regula 16 - Incineratoarele de la bord din Anexa nr 6 Marpol, Se interzice

incinerarea la bord a următoarelor substanțe:

a) reziduurile din mărfurile care fac obiectul anexei I, II sau III sau materialele de ambalaj contaminate;
b) bifenili policlorurați (PCB);

c) ambalajele de hârtie;

d) produse petroliere rafinate care conțin compuși halogeni;

1. A,B; 2. B,C 3.A,B,D

1. In sensul Articolul 1 –Definitii, din Convenția internațională pentru controlul și gestionarea apei de
balast a navelor și sedimentelor, managementul apei de balast "înseamnă:

a) procese mecanice, fizice, chimice și biologice, singure pentru a elimina si face inofensive sau pentru a
facilita absorbția sau descărcarea organismelor acvatice dăunătoare și a agenților patogeni aflati în
balast și în sedimente;

b) procese mecanice, fizice, chimice și biologice, fie singure, fie în combinație, pentru a elimina, a face
inofensiv sau pentru a evita absorbția sau descărcarea organismelor acvatice dăunătoare și a agenților
patogeni aflati în balast și în sediment

c) procese mecanice, fizice, chimice și biologice, pentru a evita absorbția sau descărcarea organismelor
acvatice dăunătoare și a agenților patogeni aflati în balast și în sedimente in scopul asigurarii unui mediu
curat care sa asigure implementarea conceptuluid e dezvoltare durabilă

d) procese mecanice, fizice și biologice, fie singure, fie în combinație, pentru a elimina, a face inofensiv
sau pentru a evita absorbția sau descărcarea organismelor acvatice dăunătoare și a agenților patogeni
aflati în balast și în sedimente cu actiune limitată in timp si spatiu

2. In conformitate cu Regula B-2 - Jurnalul de inregistrare al apelor de balast (Ballast Water Record Book
- BWRB) din Anexa la Convenția internațională pentru controlul și gestionarea apei de balast a navelor și
sedimentelor inregistrările în registrul de înregistrare a apei de balast trebuie menținute la bordul navei
pentru:

a) o perioadă minimă de trei ani de la data ultimei intrări și ulterior pentru controlul Companiei pentru
o perioadă minimă de cinci an
b) o perioadă minimă de doi ani de la data ultimei intrări și ulterior pentru controlul Companiei pentru o
perioadă minimă de trei ani.

c) nu este specificată, dar o perioadă minimă de trei ani de la data ultimei intrări și ulterior pentru
controlul Companiei pentru o perioadă minimă de doi ani este suficientă;

d) o perioadă minimă de doi ani de la data primei completari și ulterior pentru controlul Companiei
pentru o perioadă minimă de trei ani

; 3. In conformitate cu Regula B-4 Schimbul de apă pentru balast din Anexa la Convenția internațională
pentru controlul și gestionarea apei de balast a navelor și sedimentelor, o navă care efectuează schimbul
de apă pentru balast pentru a respecta standardul din regula D-1, trebuie să:

a) ori de câte ori este posibil, să efectueze un astfel de schimb de apă de balast cu cel puțin 200 de mile
marine de la cel mai apropiat tarm și în apă cu cel puțin 100 de metri în adâncime, ținând seama de
liniile directoare elaborate de Organizație;

b) ori de câte ori este posibil, să efectueze un astfel de schimb de apă de balast cu cel puțin 200 de mile
marine de la cel mai apropiat tarm și în apă cu cel puțin 200 de metri în adâncime, ținând seama de
liniile directoare elaborate de Organizație;

c) în cazurile în care nava nu este în măsură să efectueze schimburile de apă pentru balast în
conformitate cu punctul 1.1, se efectuează un astfel de schimb de apă pentru balast ( luând în
considerare orientările descrise la punctul 1.1 și cât mai departe de cel mai apropiat tarm) astfel incat in
toate cazurile achimbul sa se realizeze la cel puțin 50 de mile marine fata de cel mai apropiat tarm și în
apă de cel puțin 200 de meti în adâncime.

d) Nava poate efectua un astfel de schimb de apă de balast cu cel puțin 200 de mile marine de la cel mai
apropiat tarm și în apă cu cel puțin 200 de metri în adâncime, având o deplasare continua cu o viteză de
cel putin 7 Nd, ținând seama de liniile directoare elaborate de Organizație;

1. B; 2. B 3.B,C

1. In zonele de radã si port din punct de vedere al impactului in zonă al poluării cu hidrocarburi, se pot
face urmatoarele aprecieri:

a) impactul ecologic este de nivel mediu datorita existentei reduse a bancurilor de pesti, numarului de
pasari, alge, epibioza;

b) impactul economic este de nivel major datorita incarcarii deosebite d.p.v. al activitatilor economice
din zona;

c) impactul social este de nivel major datorat existentei aglomerarilor urbane;

d) primele 2 aprecieri enumerate anterior (a si b) sunt adevarate;

2. In cazul skimmerelor mecanice cu absorbţie materialul din care este construit skiîmerul are un
caracter

a) oleograph;

b) oleofilic;

c) oleofug;

d) oleoconductor

3. Deoarece fiecare recuperare a produsului petrolier are trăsături caracteristice, este necesar ca fiecare
tip de schimmer să fie ales astfel pentru a da eficienţă maximă. Factorii care trebuie luaţi în considerare
în acest sens sunt:

a) capacitatea schimmerului ;

b) greutatea schimmerului;

c) grosimea stratului poluant;

d) rata de recuperare a produsului petrolier;

1. A,B,C; 2.B 3.A,B,C,D.

1. Care este semnificatia termenilor prezenti in relatia Va=W x V? :

a) Va=viteza de acumulare; W=debitul volumetric; V= viteza de inaintare

b) Va=viteza de acumulare; W=debitul volumetric; V= viteza de inaintare a hidrocarburii purtata de

current

c) Va=viteza de acoperire; W=latime de lucru; V= +viteza de inaintare

d) Va=viteza de acoperire; W=debitul volumetric V= viteza de inaintare

2. Care este semnificatia termenilor prezenti in relatia T=S1/nxVa (min)?

a) Va= viteza de acumulare pentru fiecare tip de utilaj; n=numarul de baraje disponibile; S1=aria
suprafetei poluate, T= durata de operare
 b) Va= viteza de acoperire pentru fiecare tip de utilaj; n=numarul de utilaje disponibile; S1=aria
suprafetei poluate, T= durata de operare

c) Va= viteza de acumulare pentru fiecare tip de utilaj; n=numarul de baraje disponibile; S1=aria
suprafetei poluate, T= durata de operare a barjelor

d) Va= viteza de acumulare pentru fiecare tip de utilaj; n=numarul de barje disponibile; S1=aria
suprafetei depoluate, T= durata de operare a barjelor

3. In cazul in care se utilizează metoda arderii, s-a constatat practic cã:

a) o eficientã de 80-90% poate fi obtinutã în orice conditii hidrometorologice

b) o eficientã de 95-98% poate fi usor obtinutã în conditii favorabile (mare calmã si vânt slab / o 4
Beaufort).

c) arderea poate avea loc doar la grosimi de cel putin 2-3 mm a stratului de hidrocarburi si pentru o
vitezã a vântului de maxim 15Nd;

d) arderea poate avea loc indiferent de grosimea stratului de hidrocarburi si pentru o vitezã a vântului
de maxim 15Nd;

1. C; 2.B 3.B,C,

1. Care sunt etapele necesare pentru implementarea unui sistem de management de mediu
într-o organizatie:
a) Stabilirea politicii de mediu; Planificarea activitatilor de mediu; Implementare si functionare;
Verificare si actiune repetitivă; Analiza efectuata de mediul de afaceri;
b) Stabilirea politicii de mediu; Planificarea activitatilor de mediu; Implementare si functionare a
politicilor de securitate; Verificare si actiune repetitivă; Analiza efectuata de conducere.
c) Stabilirea politicii de mediu; Planificarea activitatilor de mediu; Implementare si functionare;
Verificare si actiune corectiva; Analiza efectuata de conducere.
d) Stabilirea politicii de mediu; Planificarea activitatilor de mediu; Implementare si functionare a
politicilor de securitate; Verificare si actiune repetitivă; Analiza efectuata de ministerul mediului;

2. Pentru implementarea unui sistem de management de mediu într-o organizatie, Procedura

privind Monitorizarea şi măsurarea va trebui să răspundă la trei întrebări de bază:

Cine efectuează monitorizarea şi măsurătorile? cum, cu ce metode, aparate, instrumente şi

criterii? cu acordul cui efectuază masuratorile ?
b . Cine efectuează monitorizarea şi măsurătorile? cum, cu ce metode, aparate, instrumente
şi criterii? cu ce frecvenţă?
 c. Cine efectuează monitorizarea şi măsurătorile? cum, cu ce metode, aparate, instrumente
şi criterii? cu acordul cui efectuază masuratorile si unde sunt notate ?
d. Cine efectuează monitorizarea şi optimizarea? cum, cu ce metode, aparate, instrumente
şi criterii? cu acordul cui efectuază masuratorile ?

3. Pentru implementarea EMAS sunt necesare indeplinirea (existenta) urmatoarelor cerinte

majore
a) Sistemul de management de mediu, declaratia de eligibilitate si implementarea;
b) Sistemul de management de mediu, declaratia de mediu si autorizarea
; c) Sistemul de management de mediu, declaratia de mediu si verificarea;
d) Sistemul de management de mediu, declaratia de eligibilitate si verificarea;
1. C; 2.B 3.C