Istoricul ceramicii dentare

 Tehnicile și sistemele ceramice s-au dezvolatat rapid ,apârand

modificăriimportante în compoziția și tehnologia de lucru.În 1958 Weinstein pune
la punct ceramica cu temperatură joasă desinterizare care a permis realizarea de
reconstituiri metalo-ceramice pe metalenobile,iar în 1970 pe aliaje nenobile.Astfel
se poate spune că începe era metalo-ceramicii.În 1962 firmele Vita și Degussa
lansează sistemul metalo-ceramic VMK,iar în1965 McLean și Hughes realizează
ceramica aliminoasă,relansând coroanele Jacket.În 1966 firmele De Trey și
Heraeus elaborează procedee și sistemecomerciale metalo-ceramice pentru aliajele
nobile.În 1984 O’Brien pune la punct ceramica magnezică,iar în 1985
M.Sadounconcepe o nouă compoziție pentru ceramică (85% alumină) și un nou
procedeu derealizare a restaurărilor integral ceramice In Ceram care a fost brevetat
in1989(VITA).În 1987 Morman și Brandestini lansează cu ajutorul firmei Siemens
tehnicaCAD/CAM,Cerec prin care se realizează reconstituiri protetice în
sistemcomputerizat.În același an Jeneric/Pentron (SUA) lansează sistemul integral
ceramicOptec,iar în 1990 Ivoclar promovează sistemul IPS Empress ce constă în
realizarea
 
prin injectare la temperatură înaltă a uni nucleu ceramic ce va fi placat ulterior
cuceramică,clasic.Între 1980 și 1990 apar ceramicele sticloase și
aluminoase,crescândastfel interesul pentru sitemele integral ceramice.În condițiile
de dezvoltarecontinuă a sistemelor ceramice este de așteptat ca în viitor sistemele
integralceramice să înlocuiască lucrările mixte metalo-ceramice.

Compoziția si structura chimică a maselorceramice

Componentele de bază ale ceramicii clasice sunt feldspatul,cuarțul

sicaolinul.Feldspatul este prezent atât în masele ceramice destinate
sistemelormetalo-ceramice(ceramice feldspatice traditionale),cât și în masele
ceramice pentrusisteme integral ceramice(ceramice feldspatice cu continut crescut
în leucit).Rolulfeldspatului este de a crește transluciditatea restaurării
protetice.Prezența lui înmasele ceramice determină transluciditatea materialului.În
masele ceramicedentare conținutul de caolin este foarte redus ,putand chiar să
lipsească.Proprietățile maselor ceramice:Densitatea variază în funcție de tipul de
masă ceramică utilizată:-mase ceramice convenționale=2,5 g/cm-mase ceramice
utilizate pentru tehnologia metalo-ceramică=2,52 g/cm-ceramica aluminoasă=2,95
g/cmGreutatea specifică – indicile specific de greutate aparentă este 2,2-
2,3valoarea reală putând fi aproximativ 2,4.Duritatea maselor ceramice este mai
mare comparativ cu diferite materialeutilizate în stomatologie precum și cea a
țesuturilor dure dentare coronare.Porozitatea depinde de:-tipul de ardere(în vacuum
incluziunile de aer sunt eliminate)-arderea în prezența unui gaz capabil să difuzeze
în afara masei ceramice;-răcirea sub presiune(care reduce dimensiunea
porilor)Dilatarea termică depinde de compozitia chimică.Masele ceramice
auconductivitatea termică redusă și datorită acestui lucru masele ceramice
suntconsiderate biomateriale izolante.Contracția este mare, valoarea maximă
atingându-se în cursul celei de-a treiaarderi(15-20%),impunând o depunere a pastei
de masă ceramică în exces înainteaacestei arderi.Izotropia apare la ceramica clasică
,amorfă, în timp ce smalțul dentar esteanizotrop.Acest lucru explică imposibilitatea
imitării perfecte a dințilornaturali,diferențele,izotropia apărând doar în incidențele
tangențiale. Transluciditatea este mai mare la masele ceramice arse în vid,acestea
fiindde aproape 20 de ori mai transparente decât masele ceramice arse la
presiuneaatmosferică.Cromatica se referă la nuanța și saturația culorii, parametri
ce pot varia înfunctie de temperatura de ardere.Datorită absorbției și reflexiei
selective segenereaza o gamă de culori care permite colorarea diversă.Este foarte
important caalegerea culorii să se facă la lumina naturală.Pentru a se obține o
individualizareperfectă este de preferat ca masele ceramice să fie
fluorescente.Estetica ceramiciiturnate este calitativ superioară.Proprietățile maselor
ceramice sunt legate de faptul că acestea suntbiomateriale a căror caracteristică
principală o constituie fragilitatea,rezistența lacompresiune fiind superioară celei la
tracțiune.

Masele ceramice sunt materiale inerte.În timpul arderii pe suport metalic elepot
altera suprafață prin oxidarea elementelor mai putin nobile și absorbția uneipărți
din oxizii formați.În zona de interfață se pot observa zone de
coroziuneintercristalină,punându-se în evidență difuziunea dintre diferitele
elemente , maiales a staniului,dinspre ceramică spre aliaj.Ceramica sticloasă
prezintă o stabilitatechimica deosebită.Masele ceramice nu sunt atacate de
salivă,sunt foarte bine tolerate deparodonțiul de înveliș,precum și de țesuturile
dentare.Masele ceramice glazurate nurețin placa bacteriană grație excelentei
configurații de suprafață.De asemenea,ceramica este un izolant termic pentru
dentină și pulpă, împiedicând transmitereavariatiilor termice din cavitatea
bucală.Biocompatibilitatea ceramicii turnate este foarte bună,inerția biologică și
preciziafăcând din acest material un produs superior,suportabil de țesuturile cu
care vine încontact.

Clasificarea maselor ceramice dentare

Ferrari și Sadoun (1995) au clasificat masele ceramice în funcție decompoziție în

trei grupe:-ceramica feldspatica-ceramica aluminoasă-ceramica
sticloasă(vitroceramica)În funcție de existența scheletului metalic,Kappert(1994)
definesteurmătoarele clase:1.sisteme metalo-ceramice prin turnare(din aliaje nobile
cu conținut crescut în aur șiplatină sau din aliaje nobile cu conținut redus în aur și
platină,din titan pur sau aliajede titan.-cu schelet metalic obținut prin galvanizare-
Auro Galvano Crown-AGC(Wieland),Gammat(Gramm),Platanic(IPM Platamic
Marketing Dental Technology),Helioform HF600 (Hafner);-cu schelet metalic
obținut prin tehnica folierii(modelare la rece)-
Sunrise(TanakaDental),Ultralite(58W Dental med),Ceplatec (Ceplatec);-cu schelet
metalic obținut prin prelucrare mecanică asistată decalculator(CAD/CAM)-
Sopha(Sopha Bioconcept),DentiCad(Bego),AllDent(Girrbach),DCS
System(Girrbach)2.sisteme integral ceramice-sisteme ceramice stratificate cu
nucleu din masă ceramică de bază (Vitadur) sau cunucleu din masă ceramică
dură(Cerestore,In-Ceram)-sisteme ceramice nestratificate:vitroceramica
turnată(Dicor,Cera Pearl)sauvitroceramica presată(Empress,Droge Keramik)-
ceramică armată cu straturi de leucit(Optec,Duceram,Mirage)3.restaurări integral
ceramice obtinute prin șlefuire și frezare mecanică-
sistemeCAD/CAM(Cerec,Sopha,Denti-Cad) sau frezare prin
copiere(Celay).4.restaurări ceramice obținute prin sonoeroziune.În funcție de
temperatura de sinterizare a maselor ceramice,acestea se pot clasificadupă cum
urmează:-ceramică aplicabilă la temperatură înaltă de sinterizare(1280-1390

C)-ceramică aplicabilă la temperatură medie de sinterizare(1090-1260

C)-ceramică aplicabilă la temperatură joasă de sinterizare(870-1065

C)-cele maifrecvent utilizate.

-ceramică aplicabilă la temperatură foarte scăzută de sinterizare(660-780

C)estefolosită pentru placare,pentru aliaje cu conținut crescut în aur,pentru
nucleulsistemelor integral ceramice.În funcție de microstructura masei ceramice se
disting:-mase ceramice cu matrice vitroasă și încărcătură cristalină dispersată-mase
ceramice cu matrice cristalină cu față vitroasă dispersată(In –Ceram)În funcție de
structura atomica Schuller și Hennicke le clasifică astfel:-mase ceramice
silicatice;-mase ceramice oxidinice;-mase ceramice neoxidinice.În funcție de
tehnologia de ardere se cunosc două clase de mase ceramice:-ceramică arsă la
presiune atmosferică;-ceramică arsă în vacuum.După modalitatea de prezentare
comercială se întâlnesc:-pulberi(frite)-pentru tehnica depunerii de straturi
succesive;-lingouri prefabricate-pentru prelucrarea la cald(turnare,injectare)-
lingouri prefabricate-pentru prelucrarea la rece(CAD/CAM)În funcție de
topografia de lucru există:-masă ceramică de bază(miezul de ceramică);-masa
ceramica pentru dentină;-masa ceramică pentru smalț.

Depunerea masei ceramice trebuie s se fac intr-oîncpere curat,

luminoas i cu mobilier de culoaredeschis i izolat fonic.    

Acest

compartiment trebuie s dispun de o bun protec

ie împotriva prafului.    

Este necesar între

inerea unei cur

eniiimpecabile pentru ob

inerea unor rezultate decalitate.     

Este de preferat ca iluminarea s fie natural.  

Compartimentul va fi dotat cu:-mese de lucru-instrumentar pentru depunerea

imodelarea maselor ceramice-cuptoare pentru arderea ceramicii

Arderea maselor ceramiceceramicii

Se realizeaz în cuptoare speciale, ce funcioneaz pe principiul înclzirii

rezistive (efectul Joule)

Cuptoarele dispun de:

Incinte de ardere izolate termic

Instalaie de comand, reglaj i control (întreruptor  pornit/oprit, tastatur

pentru selectarea/cuantificarea diferitelor  programe de ardere, întreruptoare de
reglare a temperaturii, atimpului de ardere i a timpului pe parcursul cruia se
cupleaz pompa de vid.

Cadrane indicatoare ale temperaturii i gradului de vacuum

1) Depunerea,arderea grundului

Se aplic stratul de opac

Piesa protetic se introduce în cameracuptorului de sinterizare, pe un

suportrefractar, (temp va fi 800º)

Se regleaz temp de ardere la 960

Regimul termic se programeaz pe o durat de 6 minute

2) Depunerea şi arderea stratului de dentină şi smal

Peste stratul de opaquer se depune masa dedentina cu ajutorul unei spatule sau
pensule

Excesul de lichid se îndeprteaz cu ajutorulhârtiei de filtru

Dup aplicarea stratului de dentin piesa se aaz pe suportul refractar i se

plaseaz în guracuptorului 10 minute pentru uscare

Dup acest timp piesa i suportul refractar se vor introduce în camera cuptorului

(temp 980º, 6-7minute)
Apoi se las s se rceasc lent pân la tempcamerei

3) Depunerea stratului de glazur

În final pe întreaga suprafa se aplic o mas de glazur(930º, 2-3 minute)

Modelarea si arderea succesiva a straturilor de portelan

cuprinde mai multe etape:-

masa de pulbere pentru miezul aluminos este amestecata cu lichidul-

 pasta obtinuta se depune cu ajutorul pensulei pe suprafata matricei din folie

de platina care a fost umezita-

se condenseaza pasta prin trecerea peste o suprafata zmtata si tamponarea cu

hîrtieabsorbanta-

se usuca la gura cuptorului si se arde în vid la 900ºC, timp de 5 minute-

miezul aluminos confera rezistenta coroanelor jacket datorita continutului mare

deoxid de aluminiu, deoarece acesta este relativ opac, se aplica în strat subtire
pesuprafata vestibulara (0,3 mm), în timp ce, pe suprafata orala, grosimea stratului
va fimaxima (se lasa doar 0,3mm pentru dentina si smalt)-

se prepara si se depune pe miezul aluminos masa de dentina astfel încît sa

fiesupradimensionata cu 25-30%-
 

se condenseaza pasta, se creaza spatiul pentru smalt-

se aplica portelanul pentru smalt, se condenseaza usor si se absoarbe excesul de

apa-

se usuca la gura cuptorului si se arde 4 minute la 900ºC în vid-

se lasa sa se raceasca lent-

se modeleaza coroana cu freze si pietre-

se îndeparteaza folia de platinaÎn cadrul

probei în cavitatea bucala

se verifica: adaptarea interna, adaptatra marginala,se ajusteaza punctele de contact

proximale si adaptatea ocluzala. Se fac retusurile de forma, se noteazadeficientele
de culoare.