Radu Adriana Elena , Tehnica Dentara anul III, Grupa 4, 29.05.

2020

Simptomatologie specific manifestărilor respiratorii acute

Introducere

Sistemul respirator este alcătuit din nas, sinusuri nazale, gură, faringe (gât), laringe (aparatul de
vorbire), trahee și plămâni. Infecțiile respiratorii superioare afectează părțile superioare ale
sistemului respirator, care includ nasul, sinusurile și faringele. Infecțiile respiratorii inferioare
afectează laringele, traheea și plămâni.

Printre manifestarile respiratorii acute amintim :

 Astmul bronsic
 Afecțiuni pulmonare infiltrative
 Bronhopneumopatia obstructiva cronica
 Insuficienta respiratorie acută
 Aspirarea de corpi străini
 Dispneea
 Hiperventilatia
 Hemoptizia
 Hemotoraxul posttraumatic
 Pneumotoraxul

Simptomatologie specifica fiecarei manifestari respiratorii acute

Astmul este o boala cronica a cailor respiratorii. In mod normal, caile respiratorii sau tuburile
bronsice permit aerului sa intre si sa iasa din plamani. Daca aveti astm, caile respiratorii sunt
intotdeauna inflamate. Acestea devin si mai umflate si muschii din jurul cailor respiratorii se pot
strange atunci cand ceva declanseaza simptomele. Acest lucru face ca aerul sa se poata deplasa in
interiorul si in afara plamanilor, provocand recurente de respiratie suieratoare (un sunet fluierat
cand respirati), senzatie de stramtorare la piept, dificultati de respiratie si tuse. Tusea apare adesea
noaptea sau devreme dimineata.

Apariția crizelor poate fi favorizată de: efortul fizic, expunerile repetate la frig, ceață, umezeală,
trecerile bruște de la aer cald la aer rece etc.

Semnele si simptomele astmului includ:

Dificultati de respiratie;
Durere in piept;
Tulburari de somn cauzate de dificultati de respiratie;
Tuse;
Respiratie suieratoare.
Se inrautateste in spatii racoroase;
Se inrautateste daca faceti exercitii fizice;
Poate fi asociata cu arsuri stomacale (reflux);
De obicei, se declanseaza subit.

1/3
Simptome care necesita interventie de urgenta:

Invinetirea buzelor;
Nivel scazut de vigilenta, precum confuzie sau somnolenta severa in timpul unei crize de astm;
Respiratie extrem de dificila;
Puls accelerat;
Anxietate severa asociata dificultatilor de respiratie;
Transpiratie.

Bronhopneumopatia obstructiva cronica se referă, în general, la o combinație de bronșită cronică

(producție excesivă de mucus, tuse productive persistentă, mai mult de 3 luni pe an, timp de 2 ani
consecutiv) și emfizem pulmonar (dilatare și distrugere de alveole, distal de bronhiolele terminale).

La debutul bolii, pacientii nu prezinta simptome sau au doar simptomatologie usoara.

Simptomele se agraveaza pe masura ce boala avanseaza. Acestea includ:
 tuse continua care produce sputa, confundata adesea cu tusea fumatorului
 dificultati de respiratie, resimtite mai ales in activitatile fizice
 suierat in timpul respiratiei
 presiune in piept
Insufcienta respiratorie acută
Insuficienta respiratorie acuta apare atunci cand se acumuleaza lichid in sacul de aer din plamani.
Cand se intampla acest lucru, plamanii nu pot elibera oxigen in sange si, la randul lor, organele nu
pot obtine suficient sange bogat in oxigen pentru a functiona. De asemenea, puteti dezvolta
insuficienta respiratorie acuta daca plamanii nu pot elimina dioxidul de carbon din sange. Acest
lucru se intampla atunci cand capilarele sau vasele mici de sange care inconjoara sacul de aer nu pot
inlocui corect dioxidul de carbon cu oxigenul.
Semnele insuficientei respiratorii acute depind de cauza ei si de nivelul dioxidului de carbon si
oxigenului din sange. Persoanele cu un nivel ridicat de dioxid de carbon pot experimenta:
respiratia rapida;
confuzie.

Persoanele cu nivel scazut de oxigen pot sa experimenteze:

incapacitatea de a respira;
albastru in piele, degete sau buze.

Persoanele cu insuficienta acuta a plamanilor si niveluri scazute de oxigen pot prezenta:

neliniste;
anxietate;
somnolenta;
pierderea constientei;
respiratia rapida si superficiala;
aritmii;
transpiratie profunda.

Sindromul de hiperventilatie cronica este o tulburare respiratorie, cu baza psihologica sau

fiziologica implicind respiratii prea profunde sau prea rapide. Poate prezenta durere toracica si
senzatie de furnicaturi in degete si in jurul gurii (parestezii), putind fi acompaniata de atacuri de
panica.
Pacientii cu hiperventilatie acuta manifesta agitatie extrema si anxietate. Cel mai adesea exista

2/3
istoric de debut subit al dispneei, durere precordiala sau simptome neurologice (ameteli, slabiciune,
parestezii, sincopa) care urmeaza unui eveniment stresant. Pacientii cu hiperventilatie cronica
prezinta simptome similare cuprinzind durerea recurenta precordiala, dispnee si deficite neurologice
si au avut mai multe episoade similare in trecut.

Hemotoraxul se produce prin acumularea de sange in cavitatea pleurala. In mod fiziologic,

cavitatea pleurala este un spatiu virtual insa in momentul in care patrunde lichid, aceasta devine o
cavitate reala, care impinge si colabeaza plamanul.

Exista astfel 2 tipuri de manifestari: respiratorii si hemodinamice.

Manifestarile respiratorii apar din cauza acumularii de sange in cavitatea pleurala. Pacientul poate
prezenta lipsa de aer (dispnee), tuse, junghi toracic.

Manifestarile hemodinamice sunt cauzate de pierderea de sange, iar severitatea lor variaza in functie
de cantitatea de sange pierduta. Astfel, atunci cand se produce o pierdere de sange care depaseste
750ml, la o persoana de 70 kg, apar: tahicardie, tahipnee si scaderea pulsului.

Dispneea corespunde unei dificultăți de respirație, și poate fi temporară sau cronică. Ea se

manifestă sub formă de respirație adâncă, comparabilă cu impresia de a nu fi capabil de menținerea
respirația, sau de respirație șuierătoare. Poate apărea treptat sau brusc. Dispneea poate fi legată de
diferite tipuri de patologii ale tractului respirator, dar și de alte afecțiuni, cum ar fi stresul sau
anxietatea.

Concluzii

Dificultățile respiratorii pot apărea la orice vârstă și la orice grup populațional. Dar cele mai expuse
riscurilor de complicații respiratorii sunt extremele de vârstă: copiii cu vârsta între 0 și 3 ani și
persoanele vârstnice. Pot fi determinate de afecțiuni relativ ușoare, care pot fi simplu de tratat, sau
de unele care pot pune viața în pericol. Medicul este cel care poate stabili diagnosticul și
tratamentul corect. De aceea, consultul medical nu trebuie amânat, mai ales dacă apar simptome
îngrijorătoare, cum ar fi:tuse la bebelusi, tuse (indiferent de vârstă) care nu se ameliorează după 3-5
zile, senzație de sufocare, amețeli, cianoză (colorație violacee a pielii, buzelor, unghiilor), febră,
stare de slăbiciune, palpitații, durere în piept. Așadar, nu trebuie subestimate problemele respiratorii
și nu ezitați să cereți ajutor medical.

Bibliografie
1. https://evz.ro/top-5-sfaturi-care-te-ajuta-sa-ti-protejezi-sanatatea-plamanilor.html
2. https://www.hosptm.ro/files/gastroenterologie/cursuri/Bazele%20Medicinei%20Interne%20-
%20IV.%20Bolile%20aparatului%20digestiv.pdf
3. https://sanoteca.md/pacienti/maladii-infec%C8%9Bioase/infec%C8%9Biile-respiratorii-
acute-%E2%80%93-afl%C4%83-cele-mai-r%C4%83sp%C3%A2ndite-forme
4. https://www.romedic.ro/sindromul-de-hiperventilatie
5. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/insuficienta-respiratorie-cauze-
simptome-tratament
6. https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-afectiuni/astmul-bronsic
7. https://www.sensiblu.com/blog/post/2042_afectiunile-respiratorii-tipuri-cauze-tratament-si-
prevenire

3/3