UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Master: Protecție și expertizare fitosanitară

Disciplina: Dezinfecție, dezinsecție și deratizare

Antraxul – boală zoonotică

Materand: Albu Cătălin Ionuț

Anul: I

Cluj-Napoca
2019
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

CUPRINS

Capitolul 1.............................................................................................................................................6
1. INTRODUCERE...........................................................................................................................6
Capitolul 2...........................................................................................................................................23
2. BIOLOGIA ANTRAXULUI.......................................................................................................23
Capitolul 3...........................................................................................................................................25
3. EPIDEMIOLOGIA ANTRAXULUI...........................................................................................25
3.1 Antraxul la animale...................................................................................................................25
3.2 Antraxul la om...........................................................................................................................25
Capitolul 4...........................................................................................................................................26
4. MANIFESTĂRI CLINICE ALE ANTRAXULUI......................................................................26
4.1 Antrax cutanat...........................................................................................................................26
4.2 Inhalarea antraxului...................................................................................................................27
4.3 Antrax gastrointestinal..........................................................................................................28
Capitolul 5...........................................................................................................................................35
5. ETIOLOGIA................................................................................................................................35
5.1 Ciclul infecției...........................................................................................................................35
Capitolul 6...........................................................................................................................................43
6. CONCLUZIE...............................................................................................................................43
7. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................44

3
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

Capitolul 1
1. INTRODUCERE

Antraxul este o boală zoonotică, care afectează în principal majoritatea animalelor

domestice. Omul ia accidental boala prin contactul cu animalele sau produsele lor infectate, adesea
pe cale cutanată și numai rareori pe căile respiratorii sau gastrointestinale. Bacillus anthracis este o
bacterie gram-pozitivă, în formă de tijă. Aceasta, a fost responsabilă pentru două dintre ciumile care
au afectat Egiptul în urmă cu 3500 de ani. (https://www.researchgate.net/publication/232735159)
Antraxul, cauzat de B. anthracis este unul extrem de contagios și fatal. Acesta are o lungă
asociere cu istoria umană și a fost cunoscut în Europa (1190-1491 î.Hr.) și China (3000 î.Hr.).
Anthraxul a fost descris în literatură de greci, romani și hinduși. Numele antrax a derivat din
cuvântul grecesc „anthrakis” care înseamnă cărbune, deoarece se formează pe piele leziuni sub
formă de cărbune negru. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4295216)
Când orice animal moare din cauza infecției cu antrax, acesta ajungevîn sol. Bacteriile care
sunt sub formă vegetativă, se transformă în spori prin expunerea la aer. Acești spori sunt extrem de
rezistenți la condițiile naturale și ar putea rămâne latent în sol zeci de ani. Acești spori vor putea
provoca noi infecții la animale sensibile, care pasc pe câmp. (https://www.britannica.com/science/an
thrax-disease)
Robert Koch, în 1877, a reușit să crească acest Bacillus anthracis in vitro, iar în 1881,
Pasteur a reușit să creeze primul vaccin. Acest bacil a fost foarte utilizat în perioada primului și celui
de al doilea război mondial ca armă biologică de către multe țări. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pm
c/articles/PMC4295216)
Agentul patogen al bolii a fost descoperit în anul 1849 de medicul german Aloys
Pollender, fiind un bacil aerob, sporulat, sub formă de bastonașe, Gram pozitiv, în forma vegetativă
fiind capsulat (capsulă care-l protejează în sânge de fagocitare).

Antraxul sau dalacul este răspândit pe tot globul boala având o incidență mai mare în locurile
umede, mlaștini, zone inundabile, unde pot fi transportații sporii bacteriei (forma de rezistență) care
provin din cadavrele animalelor îmbolnăvite de antrax. În asemenea regiuni infectate prin spori,
bacilul antraxului poate să persiste în pământ zeci de ani, aceste locuri fiind denumite pășuni
blestemate cu îmbolnăviri mai numeroase în primăvară și în anii cu precipitații abundente.

3
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

Boala este amintită în Biblie, la greci din timpul lui Homer, sau la romani din timpul
lui Ovidiu, medicii arabi numesc boala apărută la om focul persic. Existența bolii la animale
sălbatice este observată din secolul IX de atunci este considerată ca o boală cu forme epidemice.
Bacilul antraxului este descris de Robert Koch 1877, ulterior s-a încercat prin diferite experimentări
germane, engleze, sovietice și americane folosirea bacilului antraxului, ca și agentul pestei (Yersinia
pestis) ca armă biologică în războaie, sau de organizații fundamentaliste prin actele de terorism.

Fig. 1.1 Bacillus anthracis

(https://www.shutterstock.com/search/antrax)

9
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

Capitolul 2
2. BIOLOGIA ANTRAXULUI

Bacillus anthracis este o bacterie aerobică, gram-pozitivă, în formă de tijă. Aceasta

măsoară 1-1,2 μm lățime și 3-5 μm lungime. La microscop, apare sub formă de lanț. Deși este un
organism aerob, totuși B. anthracis poate supraviețui în condiții anaerobe datorită proprietății sale de
sporulare. Sporii sunt rezistenți la temperaturi ridicate, presiune, pH, chimicale, UV și deficiența de
nutrienți. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4295216)
Deși acesta crește bine în laborator, totuși el preferă mediul de agar cu sânge, astfel
putându-se demonstra caracteristicile lui coloniale. După incubare pe agar de sânge la 37° C timp de
24 de ore, organismele produc colonii tipice nehemolitice, cu diametrul de 2-3 mm, cu marginea
ondulată și proiecții mici (un aspect „cap de medusă”). B. antracis nu produce acea capsulă pe
culturi obișnuite, ci doar în gazda în care pătrunde. Capsula este vizibilă când organismul este
colorat albastru policrom de metilen prin metoda lui McFadyean. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pm
c/articles/PMC4295216)
Cu toate că, sporii produși de B. anthracis sunt extrem de rezistenți la condiții chimice și
fizice, ei pot fi distruși prin autoclavare la 121°C timp de 15 minute sau prin alte metode de
sterilizare. În pășunile contaminate, sporii pot rămâne viabili mulți ani și devin o sursă de infecție
pentru animalele. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4295216)

Fig. 2.1 Bacillus anthracis – aspecte culturale pe agar cu sânge

(https://www.researchgate.net/figure/Colonies-of-Bacillus-anthracis-on-sheep-blood-agar-plate-
Courtesy-of-CDC-Public-Health_fig2_7565402)

5
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

Capitolul 3
3. EPIDEMIOLOGIA ANTRAXULUI
Antraxul este o zoonoză cunoscută şi descrisă încă din antichitate. Antraxul uman este
în prezent o boală rară, transmisă accidental de la animale, de obicei ierbivore, dar, ca urmare a
utilizării sporilor de antrax ca armă biologică, există posibilitatea unui mare număr de
îmbolnăviri în contextul unui război sau act terorist biologic.

3.1 Antraxul la animale

Antraxul apare mai des la ierbivore (bovine, oi, cămile, cai, etc.), cu toate acestea, practic
toate animalele sunt susceptibile într-un anumit grad. Boala la erbivore tinde să fie severă, cu o rată
mare de mortalitate. Se știe că pe lângă erbivore și păsările sunt sensibile la antrax. Omnivorii, cum
ar fi omul, porcii și carnivorele, cum ar fi câinii, au o mai mare rezistență la infecțiile cu antrax
decât erbivore. La animalele bolnave apare sângerarea. Focarele sporadice care implică un număr
mic de animale ca rezultat al consumului de plante contaminate, încă mai există în întreaga lume. Cu
toate acestea, focare mari au fost raportate în principal în țări în curs de dezvoltare din Africa și
Asia, unde vaccinarea fie nu există, fie e sporadică. În 1945, un focar de antrax din Iran, s-a soldat
cu moartea a 1 milion de oi. (https://www.researchgate.net/publication/232735159)

3.2 Antraxul la om

Trei forme majore de antrax apar la om: prin inhalare, pe cale gastrointestinală și cutanată,
care reprezintă 95% din cazuri. În țările dezvoltate cazurile de antrax s-au redus dramatic ca urmare
a vaccinării animalelor. În SUA era o medie anuală de aproape 130 de cazuri în prima parte a
secolului XX și a scăzut până la mai puțin de 1 caz anual, în ultimii 20 de ani ai aceluiași secol.
Sporadic, cazuri încă apar în Europa și în alte țări dezvoltate și majoritatea acestea asociate cu
expunerea la produsele animale (păr de capră, piei etc.) importate din Turcia, Sudan și Pakistan. O
excepție de la aceasta este focarul care a avut loc la Sverdlovsk, în fosta URSS în 1979. Acest focar
a rezultat dintr-o eliberare accidentală a acestei bacterii, la o unitate de microbiologie militară unde
au fost cel puțin 66 de decese. (https://www.researchgate.net/publication/232735159)
În țările în curs de dezvoltare, cele mai mari focare au fost raportate în Africa și Asia.
Aceste focare rezultă, de obicei, fie din contactul cu animale infectate, fie prin consumul de carne.
Unul dintre cele mai mari focare raportate în ultimul secol, a avut loc în Zimbabwe între 1979 și
1985 cu peste 10.000 cazuri, toate fiind provocate cutanat. Transmiterea de antrax de la om la om
6
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

este puțin probabil să apară și nu există nicio dovadă de răspândire a bolii, la personalul medical
care au îngrijit pacienții infectați. (https://www.researchgate.net/publication/232735159)

Capitolul 4
4. MANIFESTĂRI CLINICE ALE ANTRAXULUI

4.1 Antrax cutanat

Apare atunci când sporii se depun pe zonele pielii care prezintă tăieri. Zonele cel mai
frecvent afectate sunt brațele, față și gât. Infecția începe în 1-7 zile (maxim 12 zile) sub formă de
papule mici nedureroase care se dezvoltă în câteva zile într-o veziculă umplută cu lichid negru
albăstrui. Veziculele se măresc și se pot dezvolta și vezicule satelit. (https://www.researchgate.net/p
ublication/232735159)
Deși majoritatea pacienților prezintă dureri de cap, stare de rău și febră, unele cazuri pot fi
asimptomatice. Mortalitatea rezultată în urma infecției cu antraxul cutanat, poate ajunge până la
20% în cazuri netratate. Cu tratamentul cu antibiotice, însă, mortalitatea este foarte mică. La om,
infecția cu antrax asigură imunitate permanentă. (https://www.researchgate.net/publication/2327351
59)

Fig. 4.1. Antrax cutanat

(https://www.google.com/search?q=Antrax+&tbm)

9
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

4.2 Inhalarea antraxului

Se produce atunci când particulele purtătoare de spori sunt inhalate și depuse pe spațiile
alveolare. Germinarea sporilor are loc (până la 60 de zile) și boala urmează rapid. Hemoragia,
edemul și necroza apar ca urmare a toxinelor eliberate în urma replicării bacteriei. După o perioadă
de incubație de la una la șase zile, inițial, pacienții au simptome care includ febră, stare de rău,
mialgie, tuse, dureri în piept și dureri abdominale. În două-trei zile, pacienții intră în stadiul doi,
care începe brusc cu febră, dispnee acută și diaforeză. (https://www.researchgate.net/publication/232
735159)

Fig. Inhalare antraxului

(https://www.google.com/search?q=Antrax+&tbm=isch&ved=2ahUKEwj)

9
Albu Cătălin Ionuț Antraxul- Boală zoonotică

4.3 Antrax gastrointestinal

Forma intestinală a antraxului apare după ingestia produselor de carne contaminată cu

spori. Simptome, care apar la 2-5 zile de la ingestie, include greață, vărsături, febră și dureri
abdominale. (https://www.researchgate.net/publication/232735159)

Fig. Antrax gastrointestinal

(https://www.google.com/search?q=Antrax+gastrointestinal&)

9
 Capitolul 5
5. ETIOLOGIA

5.1 Ciclul infecției

Când condițiile nu sunt favorabile creșterii și înmulțirii formelor vegetative de B.

anthracis, acesta începe să formeze spori. Sporularea necesită prezența oxigenului. Aceasta
înseamnă că ciclurile vegetative apar în interiorul mediu scăzut de oxigen al gazdei infectate și în
cadrul gazdei, organismul fiind exclusiv în formă vegetativă. (https://www.who.int/csr/resources/pu
blications/anthrax_web.pdf)
Odată afară din gazdă, sporularea începe la expunerea la aer. În interior gazdei infectată,
sporii germinează pentru a produce formele vegetative care se înmulțesc, rezultând în cele din urmă
moartea gazdei. Preluarea de către următoarea gazdă se poate întâmpla în orice moment, de la mai
puțin de o oră până după multe decenii. (https://www.who.int/csr/resources/publications/anthrax_we
b.pdf)

Fig. 5.1 Ciclul infecției

10
(https://www.slideshare.net/doctorrao/anthrax-teaching)

9
 Capitolul 6
6. CONCLUZIE

Antraxul, cauzat de B. anthracis este încă o boală endemică de mare importanță pentru
sănătatea publică în mai multe țări din Asia, Africa și Europa. Se reaprinde în unele țări occidentale
din cauza tulburărilor politice sau a schimbărilor stilul de viață (utilizarea drogurilor intravenoase),
cum rezultă din focarele recente. În țări precum India, antraxul reprezintă o problemă pentru
sănătatea publică. Deși antraxul poate fi vindecat prin antibioterapie promptă, este fatal în mai multe
cazuri din cauza lipsei unui diagnostic corect din timp.
Printre cele trei forme clinice de antrax, cel cutanat este cel mai frecvent, dar poate fi ușor
vindecat. Celelalte două formele, antraxul gastrointestinal și inhalant, sunt mai puțin frecvente, dar
dificil de vindecat și au mortalitate ridicată.
Recent, o altă formă de antrax, cea injectabilă, prezintă, de asemenea, amenințări pentru
diagnosticul precoce și tratament. Cu toate acestea, supravegherea activă, imunizarea și
conștientizarea pot ajuta la remedierea bolii. Diagnosticul rapid și precis al antraxului cutanat este
crucială pentru aplicarea tratamentului la timp. Deși o mulțime de teste moleculare sunt disponibile
pentru antrax, totuși este dificil să folosești aceste sisteme ținând cont de resursele disponibile în
locații îndepărtate, unde antraxul este endemic. Prin urmare, rapid, ușor de utilizat, ieftin, sunt
testele de serodiagnostic care pot fi instrumente importante pentru supravegherea antraxului.

11
 7. BIBLIOGRAFIE

1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/medicina-veterinara/antrax-131200.html?
fbclid=IwAR0_wCztiUttuKF8UYfE8YW-06w36Idf8WyAx2OzDU_PZ965dxpLagDpqf4

2. https://www.britannica.com/science/anthrax-disease

3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4295216

4. https://www.researchgate.net/figure/Colonies-of-Bacillus-anthracis-on-sheep-blood-agar-plate-
Courtesy-of-CDC-Public-Health_fig2_7565402

5. https://www.researchgate.net/publication/232735159_ANTHRAX_A_REVIEW?
fbclid=IwAR0axgcGMtfJmxWTXljzO_NmkCAYSUSnHuwKHQBWYgb3n6V5ZqjOkUlijNU

6. https://www.shutterstock.com/search/antrax

7. https://www.slideshare.net/doctorrao/anthrax-teaching

8. https://www.who.int/csr/resources/publications/anthrax_web.pdf

9. https://www.google.com/search?
q=Antrax+gastrointestinal&tbm=isch&ved=2ahUKEwjTwfzQvOPoAhVIO-
wKHYHJCdkQ2-
cCegQIABAA&oq=Antrax+gastrointestinal&gs_lcp=CgNpbWcQA1D_CVj9UGCsU2gCcA
B4AYABgwGIAYoRkgEEMTguNpgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1n&sclient=img&ei=
CliTXtOUAsj2sAeBk6fIDQ&bih=608&biw=1366#imgrc=-8sMNtSt-b7b7M

10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Antrax

12