Cuprins

Întroducere..................................................................................................3
Noţiuni generale SMP.................................................................................4
Proiectarea Procesorului............................................................................6
Proiectarea Memoriei................................................................................12
Proiectarea unităţii
intrare/ieşire................................................................15
Proiectarea Tastaturei……………...………………………………………....17
Proiectarea Schemei Bloc a Sistemului Microprocesorului.......................18
Concluzie..................................................................................................19
Bibliografie................................................................................................20

1
 Întroducere

În proiectul de curs cu tema „Proiectarea unui sistem cu microprocesor”

vom studia cum se poate de proiectat unităţile de bază ale SMP (sistemului cu
microprocesor). Principalele compartimente ale proiectului sunt:
a) proiectarea procesorului;
b) proiectarea memoriei;
c) proiectarea porturilor I/O (input/output);
d) proiectarea perifericilor.
În primul compartiment vom studia principiul de lucru al microcircuitelor
folosite ca de exemplu: generatorul de sistem, formatoarele de magistrale, de
adrese, de date , de comandă.
La proiectarea memoriei vom analiza cum are loc înscrierea şi citirea
informaţiei din microcircuitele de memorie.
Proiectarea porturilor I/O este un alt compartiment al lucrării de curs în
care se studiază procesul de schimb de date dintre sistemul cu microprocesor
şi dispozitivele externe.

2
 Noţiuni Generale SMP

Sistem cu microprocesor (SMP) prezintă un sistem de prelucrare şi dirijare

a informaţiei, realizat pe baza unui set de microcircuite moderne, bazat pe
principiul dirijării prin program. În aşa fel SMP este un sistem numeric de
prelucrare a informaţiei şi dirijare, posibilităţile funcionale ale căruia sunt
determinate de programul de deservire, iar schimbul de informaţie cu mediul
înconjurător este asigurat de unitatea intrare/ieşire.
SMP ca şi sistemele electronice de calcul este format din următoarele
unităţi de bază:
- procesor, ce îndeplineşte funcţiile de bază, de dirijare şi prelucrare a
informaţiei;
- unitate de memorie (U.M.), ce se foloseşte pentru memorizarea datelor
şi programelor;
- unitatea de intrare/ieşire (IOP), asigură legătura cu dispozitivele externe.
Unităţile SMP sunt conectate între ele prin interfeisul intersistemului şi
interacţionează între ele după principiul adreselor – toate unităţile subalterne şi
părţile lor componente au o adresă unică prin intermediul căreia la ele se
adresează unitatea de comandă. Componenţa concretă şi structura unui SMP
este determinată de destinaţia ei şi caracteristicile tehnice impuse.
Sistem cu microprocesor poate fi cu un singur procesor sau cu mai multe
procesoare. În cazul în care sistemul are un procesor, toate funcţiile de
prelucrare şi dirijare a informaţiei este efectuată de un singur procesor, iar în al
doilea caz sunt cîteva procesoare ce au funcţii egale sau unul are funcţii
principale şi restul subordonate celui principal. Fiecare procesor la rîndul său
efectuiază dirijarea şi prelucrarea informaţiei din unitatea de memorie şi
unitatea de intrare/ieşire subordonată lui.
Procesorul prelucrează informaţie de trei tipuri: date, adrese şi comenzile
progamului. Asupra datelor se efectuiază operaţiile aritmetico-logice,
prelucrarea adreselor se determină prin metoda păstrării şi accesului la date şi
comenzi care la fel este bazată pe operaţiile aritmetico-logice. Prelucrarea
comenzii constă în convertarea codului comadă într-o consecutivitate de
acţiuni de dirijare (microoperaţii) corespunzător cu algoritmulde îndeplinire a
comenzii. Fiecare microoperaţie se efectuiază într-un inerval de timp numit
tact, iar toate comenzile efectuate împreună în decursul unui ciclu întreg
formează microprograma, în aşa fel prelucrarea comenzilor constă în
prezentarea ei în formă de microprogramă. Sub dirijarea microprogramei se
efectuiază prelucrarea datelor şi adreselor şi cu alte unităţi ale SMP.
Unitatea de memorie a SMP este realizată pe baza memoriei operative
RAM şi fixe ROM. Memoria RAM este necesară pentru păstrarea datelor
prelucrate şi programelor ce se schimbă des. În SMP se realizează un set fix
de funcţii pentru păstrarea programelor, la fel pentru păstrarea datelor

3
constante, pentru aceasta se utilizează memoria fixă ROM. În microcircuitele
de memorie ROM informaţia este introdusă în timpul fabricării MC şi în multe
cazuri rămîne neschimbată pe toto parcursul funcţionării MC în SMP.
Pentru comunicarea cu dispozitivele externe unitatea I/O a SMP se
realizează pe baza de canale intrare/ieşire autonome, fiecare dintre care
conţine interfeis a dispozitivelor externe şi metode de dirijare cu transferul.
Interfeisul se realizează pe baza registrelor intrare/ieşire ce au primit
denumirea de porturi I/O. Porturile de intrare/ieşire pot fi serie, paralele sau
analogice.
Interfeisul intersistem se realizează în cele mai dese cazuri pe baza unei
magistrale de sistem unice prin care se transmit datele, adresele şi comenzile.
Pentru transmitere datelor şi comenzilor se utilează magistrala comună a
datelor, adresele fiind transmise prin magistrală aparte numită magistrala
adreselor sau prin intermediul magistralei comune adrese/date.
Aşa dar SMP prezintă un sistem format din cîteva unităţi principale la baza
căruia stă dirijarea prin program.

4
 Proiectarea Procesorului

Procesorul este unitatea de bază a sitemului dat, el dirijează cu întreg

sitemul şi efectuiază operaţiile necesare asupra datelor, adreselor şi
comenzilor. La baza proiectării procesorului sau folosit următoarele
microcircuite:
- generatorul de sistem;
- microprocesorul;
- formatorul magistralei de date;
- controlerul de sistem.
Mai jos vom prezenta schema bloc a procesorului (figura 1).
КР580ГФ24 КР580ВМ80А КР580ВА86
GS CPU 16 BD
X1 F1 F1 A15-A0
X2 F2 F2
FZ A7-A0 MA
B7-B0
RES RES 16
RDY RDY
SYNC SYNC 8
D7-D0

În Sistem

DBIN КР580ВК28
WR SC
MD
HLDA
DB7-DB0
8
D7-D0
DBIN
MRD
WR MWR MC
HOLD IORD 4
Fig.1. Schema Bloc a Procesorului IOWR

Conform datelor iniţiale ale proiectului de curs utilizăm microprocesorul

I8080 sau analogul lui KP580BM80A şi deasemenea restul microcircuite vor fi
de seria KP580 şi după cum se vede din schema bloc a procesorului au fost
utilizate următoarele microcircuite:
1. KP580ГФ24
2. KP580BM80A
3. KP580BA86
4. KP580BK28
În continuare urmează descrierea detaliată a fiecărui MC în parte.

Microcircuitul KP580ГФ24 prezintă generatorul de tact al semnalelor de

fază C1 şi C2 destinat pentru sincronizarea lucrului MP I8080.

5
 Generatorul formează:
- două faze C1 şi C2 cu impulsuri pozitive defazate în timp, cu o
amplitudine – 12V şi frecvenţa 0,5 ÷ 3,0 MHz.
- semnale de tact a frecvenţei de referinţă 2 4
cu amplitudinea tensiunii nivelului TTL. RESIN GN RDY
3 1
- semnalul de strobare a stării STB cu 5
RDYIN SR
10
SYN C2
durata nu mai mică de (Tref/9 – 15ns) unde 13 11
TANC C1
Tref perioada impulsurilor de tact frecvenţei 14
XTAL1
6
C
de referinţă 15
XTAL2 STB
7
Generatorul sincronizează semnalele RDYIN
şi RESIN cu faza C2.
Reprezentaea microcircuitului este reprezen- 16 12
tată în figura 2. UCC2 OSC
9
UCC1
Generatorul semnalelor de tact (GST) este 8
GND
format din: generatorul frecvenţei de referinţă,
numărătorul divizării la 9, formatoarele fazelor C1,
C2 şi schema logică. Pentru stabilirea semnalelor
de tact a frecvenţei de referinţă la intrările X1şi X2 Fig.2. Microcircuitul KP580ГФ24
al GST se conectează un rezonator, frecvenţa
căruia trebuie să fie mai mare de 9 ori decît frecvenţa la ieşire C1 şi C2. În
cazul frecvenţei rezonatorului mai mare decît 10000 kHz este nevoie de
conectat consecutiv un condensator cu capacitatea 3-10 nF. Semnalul STB
este utilizat pentru introducerea informaţiei stării microprocesorului în
microcircuitul KP580BK28 pentru formarea semnalelor de comandă. Destinaţia
pinilor microcircuitului este prezentată mai jos:
SR - instalarea оn starea iniţială a micropricesorului şi sistemului;
RESIN - instalarea оn zero sau resetarea;
RDYIN - semnalul gata de funcţionare;
RDY - semnalul gata de funcţionare;
SYN - semnal de sincronizare;
C - semnal de tact, sincron cu faza C2;
STB - semnal de strobare al stării;
GND - borna comună (masa);
UCC2 - tensiunea de alimentare +12V;
UCC1 - tensiunea de alimentare +5V;
C2, C1 - semnale de tact ale fazelor C2 şi C;
OSC - semnalul de tact al frecvenţei de referinţă;
TANK - bornă pentru conectarea conturului oscilant;
X1, X2 - borne pentru conectarea rezonatorului.
Parametrii de bază al microcontrolerului în diapazonul temperaturilor de
lucru -100C - +700C şi tensiunii de alimentare U CC1 = +5V ± 5%, UCC2 = +12V
± 5%, sunt:
 Curentul de consum ICC1 = 115mA;
 Capacitatea la intrare C I = 8pF;
 Frecvenţa de referinţă maximă fref = 27MHz;

6
  Perioada consicutivităţii fazelor C1, C2 = 9/ fref µs.

Microcircuitul KP580BM80A; microprocesor 10

D0 CPU A0 25
paralel de 8 biţi cu un set fix de comenzi de sistem 9
D1 A1 26
ce se utilizează în calitate de procesor central în 8
D2 A2 27
7
D3 A3 29
dispozitive de prelucrare a datelor şi de comandă. 3
D4 A4 30
Microprocesorul conţine 16 biţi ai magistralei 2 A5 31
D5
5
D6 A6 32
de adrese şi 8 biţi ai magisrralei de date separate 6 A7 33
D7 34
A8
între ele. Magistrala de adrese asigură adresarea 23
RDY A9 35
1
directă a unei memorii externe cu un volum de 13
HLD A10
40
14 A11
65536 baiţi, 256 dispozitive de intrare şi 256 22
INT
A12 37
dispozitive de ieşire. 15
C1 A13 38
C2 A14 39
Reprezentarea grafică este prezentată în 12 A15 36
RS
figura 3. 20 HLD
21
U 24
Unitatea aritmetico-logică (ALU) de 8 biţi a 28
CC1 WI
A 16
C1 INTE
microprocesorului asigură înfăptuirea operaţiilor UCC2 17
TC 18
11
C2
TR
aritmetice şi logice asupra codurilor binare, 0 U10
SYN
19
prezentate оn cod adăugător. În componenţa de GD
2
registre intră: registrul de adresă a comenzii 16 biţi
Fig.3. Reprezentarea Grafică
(IP), registrul de păstrare temporară de 16 biţi
a microcontrolerului
(WZ), circuitul incrementare-decrementare de 16 KP580BM80A
biţi şi registrul de destinaţie comună de 8 biţi (B, C,
D, E, H, L), care pot fi utilizate ca 3 registre a cîte 16 biţi (BC, DE, HL).
Microprocesorul îndeplineşte comenzile conform ciclului maşină. Numărul
ciclurilor necesare pentru îndeplinirea comenzii depinde de tipul ei şi poate fi
de la unu la cinci.Ciclurile maşină se îndeplinesc după tacte. Numărul de tacte
în ciclu se determină de codul comenzii ce se efectuiază şi poate fi de la trei
pînă la cinci. Durata tactului este egală cu perioada frecvenţei de tact şi pentru
frecvenţa 2MHz constituie 500 ns.
La începutul fiecărui ciclu maşină MP formează semnalul de sincronizare
SYN, care împreună cu alte semnale poate fi utilizat pentru organizarea
diferitor regime de lucru. În dependenţă de combinaţia semnalului de stare ce
se formează într-un ciclu concret, ciclul maşină poate fi divizat în zece tipuri:
1. ciclul M1 - recepţia primului bait al comenzii în registrul de
comandă;
2. ciclul citire UM - citirea UM după conţinutul numărătorului de
program sau conţinutul unuia din registrele BC, DE, HL.
3. ciclul înscriere în UM - înscriera în UM după conţinutul unuia din
registrele BC, DE, HL.
4. ciclul citirea stivă - citirea UM după starea indicatorului stiv.
5. ciclul înscrierea stivă - înscrierea în UM după conţinutul
indicatorului stiv.
6. ciclul recepţie - recepţia informaţiei în registrul rezultatului
(acumulator) din DE.

7
 7. ciclul emitere - emiterea informaţiei din registrul rezultatului în DE.
8. ciclul întrerupere - recepţia codului comandă RST sau CALL din
controlerul de întrerupere.
9. ciclul de oprire.
10.ciclul întrerupere în caz de oprire - recepţia codului comandă RST
sau CALL în cazul scoaterii MP din regimul oprit “ după întrerupere.

Destinaţia pinilor microcircuitului

A15 - A0 - ieşiri cu 3 stări ale canalului de adrese
D7 - D0 - intrări/ieşiri cu 3 stări ale canalului de date
GND - borna comună (masa)
U10 - tensiunea sursei de deviere minus 5V(-5V)
SR - intrare; instalare оn poziţie iniţială
HLD - intrare; acces direct
INT - intrare; cerere de întrerupere
C2, C1 - intrări; semnale de tact
INTE - ieşire; permiterea întreruperii
RC - ieşire; recepţionarea informaţiei
TR - ieşire; transmiterea informaţiei
SYN - semnal de sincronizare
Ucc1- tensiune de alimentare +5V
Ucc2 - tensiune de alimentare +12V
HLDA - permiterea accesului direct
RDY - semnal “ gata de funcţionare “
WI - semnal “aşteptare ”

Toate operaţiile asupra datelor şi adreselor se efectuiază de către

microprocesor , deasemenea funcţia de dirijare este tot a MP deaceea el este
unitatea de bază a SMP.

Microcircuitul KP580BA86 - prezintă un formator al şinei de adrese de 8

biţi, destinat pentru schimbul de date dintre microprocesor şi magistrala de
sistem. Microcircuitul KP580BA86 este formator fără inversie şi cu trei stări la
ieşire.
Reprezentarea grafică a MC este prezentată în BD
figura 4. A B
1 19
MC constă din 8 blocuri funcţionale identice şi 0 0
2
schema de dirijare identice. Blocurile funcţionale 1 1 18
3
conţin 2 amplificatoare - formatoare bidirecţionale. 2 2 17
4
3 16
Cu ajutorul schemei de dirijare se efectuiază 5 3
4 4 15
transmiterea datelor dintr-o direcţie în alta şi 6
5 5 14
7
deasemenea selectarea direcţiei transmiterii 6 6 13
8
informaţiei. 7 7 12
9
În dependenţă de starea semnalelor de dirijare DE UCC 20
11
T GND 10
OE şi TMC poate funcţiona în regimul de transmite
Fig.4. Reprezentarea grafică a
8 Microcircuitului KP580BA86
A - B, B - A sau regimul „deconectat”.
În cazul OE=0, T=1 direcţia de transmitere A -
B, cînd OE=0, T=0 se efectuiază transmiterea B - A,
dacă OE=1, T=x stare de aşteptare unde x - semnal aliator. În cazul nostru
semnalul T este conectat la tensiune de nivel înalt ceea ce ne indică faptul că
MC funcţionează numai în regimul de transmitere A - B, deoarece nu este
nevoie ca adresele să le transmitem bidirecţional.
Destinaţia pinilor a microcontrolerului:
A7-A0 - intrări ale magistralei de informaţii;
B7-B0 - ieşiri ale magistralei de informaţii;
OE - permite transmiterea (dirijarea cu starea a treia);
GND - borna comună;
T - alege direcţia transmiterii informaţiei;
Ucc - tensiunea de alimentare +5V ± 5%.

Microcircuitul KP580BK28 - prezintă controlerul de sistem şi registrul

bufer al datelor se utilizează în SMP pe baza microprocesorului KP580BM80A
pentru formarea semnalelor de comandă şi ca registru bufer al datelor.
Controlerul de sistem formează semnalele de dirijare după starea
semnalelor MP în momentul adresării la UM: RD şi WR şi la adresarea IOP:
IORD şi IOWR, deasemenea asigură recepţia/emiterea datelor prin pinii D7-D0
canalul de date al MP şi pinii DB7-DB0 canalul de date al sistemului.
Controlerul de sistem constă din schema bufer a datelor bidirecţională ,
registrul stării şi decodificatorul semnalelor de comandă.
Schema bufer a datelor de 8 biţi , paralelă cu 3 stări recepţionează
informaţia de la canalul de date al MP prin pinii D7-D0 şi o transmite în
registrul de stare al informaţiei la canalul de date al sistemului DB7-DB0.Se
transmit datele în ciclul de înscriere după semnalul TR.
În ciclul de citire după semnalul RC schema
bufer recepţionează datele de la canalul de sistem Z SC Z
15 13
DB7-DB0 şi le transmite la canalul de date al D0 DB0
17
microprocesorului D7-D0. D1 DB1 16
12
Registrul stării după semnalul de intrare STB D2 DB2 11
10 9
D3 DB3
fixează informaţia stării MP în tactul T1 a fiecărui 6
DB4 5
D4
ciclu maşină a MP. 19
D5 DB5 18
Decodificatorul semnalelor de dirijare formeată 21
D6 DB6 20
8 7
unul din semnalele de dirijare în fiecare ciclu 4
D7 DB7
24
maşină: citirea U.M.-RD , înscrierea în U.M.-WR, 2
RC RD
HLDA WR 26
citirea din IOP-IORD , înscrierea în IOP- IOWR , în 3 25
1 TR RDIO
cazul permiterii cererii de întrerupere - INTA. STB
22 BUSEN WRIO
27
23
Reprezentarea grafică a MC este reprezentată 28 INTA
UCC
în figura 5. 14
GND
Destinaţia pinilor MC :
STB - semnalul de strob al stării Fig.5. Reprezentarea grafică
HLDA - confirmarea accesului direct a Microcircuitului
KP580BK28

9
 TR - emiterea informaţiei
RC - recepţia informaţiei
DB7- DB0 - canalul de date al sitemului
GND - borna comună
BUSEN - dirijarea cu transmiterea datelor şi emiterea semnalelor
INTA - confirmarea cererii de întrerupere
RD - citirea din UM
WR - înscrierea în UM
RDIO - citirea din IOP
WRIO - înscrierea în IOP
UCC - tensiunea de alimentare +5V
Semnalul asincron BUSEN dirijează cu transmiterea datelor din schemă
bufer şi semnalelor de dirijare din decodificator. În cazul tensiunii de nivel
redus la intrarea BUSEN schema bufer transmite datele şi se formează unul
din semnalele de dirijare; în cazul aplicării unei tensiuni de nivel de nivel înalt
toate ieşirile microcircuitului se transferă în starea a treia.
Tensiunea cu nivel înalt la intrarea HLDA transferă ieşirile RD, RDIO,
INTA în stare pasivă şi blocheză transmiterea informaţiei prin schema bufer de
date. Semnalul de dirijare WR, WRIO se formează în ciclul de înscriere
conform semnalului TR.
În cazul funcţionării cu microprocesorul I8080 CS în ciclul cererii de
întrerupere formează trei semnale INTA pentru a recepţiona 3 biţi ai comenzii
CALL de la controlerul de întrerupere KP580BH5.

10
 Proiectarea Memoriei

Unitatea de memorie a SMP este formată din memorie fixă (ROM) şi

operativă (RAM). Pentru a obţine un volum de memorie RAM de 32 kB vom
utiliza 4 microcircuite de memorie operativă dinamică K565PУ5, care necesită
a fi conectate împreună cu controlerul memoriei dinamice. În calitate de
controler al memoriei dinamice (CMD) vom utiliza microcircuitul K1810BT03.
Memoria fixă este efectuată pe baza microcircuitului K573PФ5. Schema bloc
de conexiune a unităţii de memorie este reprezentată în figura 6.
MA
MD
MC

K1810BT03 K565PУ5*2 K565PУ5*2

DRC RAM RAM
<2> <2>
AH OUT
A DO A
AL RAS0 DO
RAS RAS
BO RAS1 CAS DI DI
CAS
RD CAS WE WE
K573PФ5
WR WE
EPRO
M
A
DIO
CEO

Fig.6. Schema Bloc a U.M.

Controlerul memoriei dinamice K1810BT03 se utilizează în calitate de

dispozitiv de dirijare cu RAM a SMP pe bază de MP din seria K580, K1810,
K1821 şi deasemenea formarea modulelor funcţionale independente a RAM
dinamică. Controlerul formează formează toate semnalele necesare de dirijare
cu citirea, înscrierea şi regenerarea RAM dinamică cu volumul 4kb, 16kb, 64kb
şi mai mult, îndeplinite pe elemente de memorizaredin seria K565.
Reprezentarea grafică figura 7.
K1810BT03
Controlerul se atribuie la clasa schemelor
DRC
multifuncţionale şi poate funcţiona în cîteva regime,
care-s determinate de anumite semnale. În aşa fel AH OUT

CMD funcţionează în regimul 4k, 16k, 64k cuvinte, AL RAS0

deasemenea controlerului îi poate fi dat regimul BO RAS1
regeneraţiei interne sau externe funcţionînd cu RD CAS
generator intern sau extern.
WR WE
Destinaţia pinilor microcircuitului:
Fig.7. Reprezentarea
Grafică a CMD
11 K1810BT03
 AH6-AH0 – intrările de adrese a baitului
superior a celulelor RAM;

B0/AL7, B1/OP1/AH7 – intrările de alegerea baitului, îndeplinind diferite

funcţii în dependeţă de regimul ales;
PCS – selectarea protejată a cristalului;
WR – semnal de intrare, ce arată CMD că MP îndeplineşte funcţia de
înscriere a datelor în UM. Participă la formarea semnalului WE.
RD/S1 – arată CMD că MP îndeplineşte funcţia de citire a datelor din UM;
REFRQ/ALE – cererea regeneraţiei;
OUT6-OUT0 - adresa rîndului şi coloanei a UM. Ce formează într-o
consecutivitate corectă mai întîi baitul mic mai apoi cel mare.
WE – iniţializarea înscrierei;
CAS – însoţeşte adresa coloanei;
RAS0-RAS3 – însoţeşte adresa rîndului;
X0-X1 – intrări pentru conectarea rezonatorului de cuarţ;
16k/64k – selectarea regimului;
Ucc – tensiunea de alimentare;
G – masa;
CMD este format din 2 blocuri funcţionale.
Primul recepţionează adresa celulei de la MP şi o convertează în regim
mutiplexat şi o transmite într-o consecutivitate determinată la ieşirile OUT.
Deasemenea la ciclul de regenerare se înfăpuieşte cu ajutorul taimerului de
regenerare RT, situat în interiorul CMD. Circuitul extern de regenerare se
realiziază prin utilizarea microcircuitului K565PУ5, care prezintă un microcircuit
de memorie RAM dinamic, ce are volumul de memorie 64kb.
Reprezentarea grafică figura 8. RAMD
A
DI, DO - sînt intrările respectiv ieşirile de 5 0
7 1
informaţie; 6 2
WE - intrarea de dirijare cu citire/inscrierea 12 3
11 4
informaţiei; 10 5 14
DO
A7-A0 – intrările de adrese; 13 6
9 7
RAS – selectarea liniei;
CAS – selectarea coloanei; 4
RAS
Microcircuitul PУ5 are numai 8 linii de adrese, de 3
WE
aceea pentru a primi un cod 16 biţi se foloseşte regimul 15
multiplexat. Mai întîi la intrările A7...A0 se aplică 8 biţi CAS G 16
U 8
2
mai mici ai adresei depline care se memorezează în DI CC

registru de adrese cu semnalul RAS, apoi pe aceleaşi Fig. 8. Reprezentarea

linii se aplică restul adresei care se memorezează cu grafică a MC K565PУ5
semnalul CAS. Semnalul WE are funcţia citire/înscriere,
WE = 1 înseamnă citirea informaţiei a celulei selectate de ieşirile DO, WE = 0
înpreună cu semnalele RAS şi CAS – inscrierea stării de la intrările DI în
celula de memorie selectată. Deoarece memoria este de tip dinamic pentru a
asigura un ciclu deplin de regenerare trebuie la intrătile A7...A0 de aplicat

12
toate 128 adrese însoşite de semnalul RAS, fără a fi nevoie de format
semnalele CAS şi WE. În procesul regenerării intrărilr/ieşirile microcircuitului
rămîn în starea z de aceea ciclul regeneraţiei se petrece în interiorul
microcircuitului.

Microcircuitul K573PФ5 – prezintă un

A EPROM
MC de memorie fixă reprogramabilă ce are 8 0
un volum 2k  8. Ele pot fi reprogramate de la 7 1
6 2
DO
0 9
100 pînă la 10.000 ori. 5 3 1 10
11
4 4 2
Reprezentarea grafică figura 9. 3 5 3 13
2 6 4 14
1 7 5 15
Destinaţia pinilor MC: 23 8 6 16
17
A10-A0 – intrările de adrese; 22 9
19 10
7

CS – selectarea MC; 20
OE
OE – permite transmiterea datelor; 18
CS
Upr – tensiunea de programare; 21
UCC 24
12
DO07-DO00 –ieşirile de date; UPR GND

GND – masă;
Ucc – tensiunea de alimentere +5V; Fig. 9. Reprezentarea gra-
fică a MC K573PФ5

13
 Proiectarea unităţii intrare/ieşire

Pentru realizarea schimbului de informaţie dintre SMP şi dispozitivele

externe este nevoie de porturi de intrare/ieşire (IOP). Porturile sunt de cîteva
tipuri: serie, paralel, analogic. La elaborarea acestui proiect vom utiliza portul
de tip paralel. În calitate de IOP paralel s-a utilizat două MC KP580BB55A.
16 MA
8 MD
4 MC
8 8
KP580BB55A KP580BB55A
2 IOP 2 IOP
D7-D0 PA7-- 8 D7-D0 PA7-- 8
2 RD PA0 2 RD PA0
WR PC7- 8 WR PC7- 8 Spre dispozitivele
A0 -PC0 A0 -PC0 externe
A1 A1
PB7- 8 PB7- 8
RES RES RES
-PB0 -PB0
CS CS CS CS

Fig.10. Schema Bloc de Conexiune a Port I/O cu MS

MC KP580BB55A – dispozitiv de intrare/ieşire paralel programabil.
Schimbul de informaţie se face dintre magistrala de date a sistemului şi MC se
efectuiază prin intermediul canalului de date bidirecţional de 8 biţi D7 – D0.
Pentru legătura cu DE se utilizează 24 linii intrare/ieşire grupate a cîte trei
canale de 8 biţi PA, PC, PB direcţia transmiterii informaţiei şi regimul de
funcţionare al cărora este determinat de către program. Reprezentarea grafică
a MC este prezentată în figura 11.
Microcircuitul poate funcţiona în trei regime de 35
IOP BA7
37
36 SR 38
bază. Regimul 0 se asigură posibilitatea 5 WR
BA6
39
BA5
transmiterii sincrone a datelor prin două canale 6 RD BA4
40
8 CS 1
independente a cîte 8 biţi PA şi PC şi 2 canale a 9 A1
BA3
2
A0 BA2
cîte 4 biţi PC. Regimul 1 se asigură posibilitatea BA1
3
4
recepţiei sau emiterii informaţiei în/din 7
BA0
GND BA7 25
dispozitivele periferice prin 2 canale independente 26
U BA6 24
a cîte 8 biţi PA şi PB. În acest caz liniile canalului BA5 23
CC

BA4 22
C se utilizează pentru recepţia şi emiterea BA3 21
semnalelor de dirijare. Regimul 2 asigură BA2 20
27 D7 BA1 19
posibilitatea schimbului de informaţie cu 28 D6 BA0 18
dispozitivele periferice prin canalul bidirecţional 29 D5 BA7
10
30 D4 11
de 8 biţi PA. Pentru recepţia şi emiterea 31 D3
BA6
12
BA5
semnalelor de comandă se utilizează 5 linii ale 32 D2 BA4
13
33 D1 17
canalului PC. Selectarea canalului corespunzător 34 D0
BA3
BA2
16
şi a direcţiei transmiterii informaţiei prin canal se BA1
15
14
BA0
determină de către semnalele A0, A1 (ce se
conectează de obicei cu biţii inferiori ai MA a Fig. 11. Reprezentarea
grafică a MC
KP580BB55A
14
sistemului) şi semnalele RD, WR, CS conform
tabelei 1.
Tabela1
Semnale de Intrare
A1 A0 RD WR Direcţia Informaţiei
CS
Întroducere
0 0 0 1 0 BA - can. datelor
0 1 0 1 0 BB - can. datelor
1 0 0 1 0 BC - can. datelor
Extragere
0 0 1 0 0 BA - can. datelor
0 1 1 0 0 BB - can. datelor
1 1 1 0 0 BC - can. datelor
Blocare
X X X X 1 can. dat. a 3 situaţii
1 1 0 1 0 com. interzisă

Regimul de funcţionare al fiecărui canal PA, PC, PB este determinat de

conţinutul registrului cuvintelor de dirijare (RCD). Efectuînd înscrierea codului
de dirijare în RCE se poate de transferat MC în unul din aceste 3 regime :
0 - recepţie/emitere simplă;
1 - recepţie/emitere strobată;
2 - canal bidirecţional.
La aplicarea semnalului SR RCD se instalează în starea pentru care toate
canalele funcţinează în regimul 0 pentru recepţia informaţiei. Regimul de
funcţionare al canalului se poate de schimbat cum la început, aşa şi deservirea
a cîtorva dispozitive periferice întro ordine anumită de către un singur MC. În
cazul schimbării regimului de funcţionare al oricărui canal toate registrele de
intrare şi ielire ale canalelor şi bistabilele stărilor se relizează.
Destinaţia pinilor microcircuitului
PA7–PA0 - canalul informaţional A;
PC7–PC0 - canalul informaţional C;
PB7–PB0 - canalul informaţional B;
RD – citirea informaţiei;
CS – selectarea MC;
A1, A0 – biţii inferiori ai MA;
UCC – tensiunea de alimentare +5V;
D7-D0 – canalul de date;
SR – instalare în poziţie iniţială;
WR – înscrierea informaţiei.

15
 Proiectarea Tastaturei

Pentru a avea posibilitatea de a dirija cu SMP din exterior vom utiliza şi

tastatura. Tastatura se conectează la SMP cu ajutorul unuia din porturile
paralel KP580BB55A studiat mai sus. Schema bloc de conexiune a tastaturii
este prezentată în figura 12.
16 MA După cum am spus mai sus
8 MD dispozitivele externe se
4 MC
conectează la porturile A , B şi
8
KP580BB55A C. În cazul proiectării tastaturii
2 IOP pentru a avea 40 de taste vom
D7-D0 PA7 8 folosi portul A cu toate 8 linii a
RD PA0 intrărilor/ieşirilor, iar portul B
2
WR PC7 8 numai 5. Tastatura nu are nici o
Tastatură
A0 PC0
schemă electrică în plus şi
A1 8
RES RES
PB7 prezintă nişte comutatoare
PB0
CS CS aranjate în formă de matrice.
La apăsarea tastei
Fig.12. Schema Bloc de Conexiune a Port I/O cu MS corespunzătoare liniei şi coloa-
nei se scurtcircuitează, formînd
o conectare. Detectînd poziţia liniei şi coloanei în care s-a produs scurtcircuitul
contactelor se determină codul cuvîntului corespunzătoare tastei apăsate.
Portul de ieşire trimite semnal 0 în linia 0 şi în restul liniilor, apoi se numără şi
se verifică liniile coloanelor. Dacă în linia 0 nu este semnal 0 procesul se
repetă pentru linia 1 apoi pentru linia 2.
Cînd se detectează 0 se determină tasta apăsată, poziţia liniei este
cunoscută după combinaţia introdusă, iar poziţia coloanei după rezultatul
introducerii. Împrerupînd codul poziţiei liniei şi coloanei în care s-a detectat 0
se poate de format un cuvînt dintr-un simbol arătînd poziţia tastei apăsate.
Tastatura are două neajunsuri: apăsarea concomitentă a două taste şi apariţia
unui proces tranzitoriu la conectarea întrerupătorului.
În cadrul acestui SMP este utilizat un decodificator de adrese ce are ca
scop de a adresa într-o consecutivitate anumită unitate de memorie RAM şi
ROM şi porturile de intrare/ieşire. Semnalele de la ieşirea decodificatorului
sunt aplicate la intrarea CS ale fiecărui microcircuit ce are ca funcţie
selectarea unui sau altui microcircuit. La intrările V3-V1 sunt aplicaţi biţi
superiori ai magistralei de adrese.

16
 Proiectarea Schemei Bloc a Sistemului
Microprocesorului

Pentru a obţine schema bloc a sistemului microprocesorului vom utiliza

schema bloc parţial utilizate anterior în subpunctele precedente. Reieşind din
schema bloc a procesorului, unităţii de memorie, unităţii de intrare/ieşire şi a
tastierei împreunîndu-le vom obţine schema în întregime a sistemului
microprocesorului, care este prezentată mai jos. 16
MA

КР580ГФ2 КР580ВМ80 КР580ВА8 K1810BT03 K565PУ5*2 K565PУ5*2

4 А 16 6
GS CPU BD DRC RAM RAM
X1 F1 F1 A15-A0 <2> <2> K573PФ5
AH OUT
X2 F2 F2
AL RAS0 A A EPROM
A7-A0 DO DO
B7-B0 BO RAS1 RAS RAS A
RES RES DI DIO
RD CAS CAS DI CAS
RD RDY
8 CEO
SYNC
Y SYNC WR WE WE WE
D7-D0

8 MD

KP580BB55A KP580BB55A

IOP IOP
DBIN КР580ВК28 D 8 D 8
WR SC PA PA
RD RD
HLDA DB7-DB0
WR 8 WR 8
D7-D0 PC PC
DBIN A0 A0
MRD A1 A1
WR MWR 8 8
HOLD IOR PB PB
4
IOW
D MC
R

Fig.13. Schema Bloc a Sistemului Microprocesorului

17
 Concluzie

În urma efectuării acestui proiect am făcut cunoştinţă cu etapele de lucru

în cazul cînd este necesar de proiectat sau de elaborat un dispozitiv. Conform
caracteristicilor proiectului nostru am elaborat schemele bloc ale unităţilor în
parte apoi am selectat microcircuitele necesare şi corespunzătoare reieşind
din caracteristicile impuse. După schemele bloc am efectuat schemele
electrice pe anumite porţiuni. După ce am efectuat schemele electrice pe
porţiuni împreunîndu-le la un loc am obţinut schema electrică principială a
sistemului pe microprocesor în întregime. În ultimul pas am descris
funcţionarea şi caracteristicile microcircuitelor utilizate în proiectul dat şi am
studiat funcţionarea în întregime a întregului sistem.

18
 Bibliografie

1. Шахнов В.А. «Микропроцессоры и микропроцессорные комплекты

интегралъных микросхем.» М. «Радио и связъ»1988

2. Артюхов В. Г. «Проектирование микропроцессорной электронно-

вычеслителъной аппаратуры.» Справочник. Киев «Техника» 1988

3. Лебедев О. И. «Микросхемы памяти и их применение.» М. «Радио

и связъ» 1990

4. Козаринов Ю. Н. «Микропроцессорный комплект К 1810.» М.

«Радио и связъ» 1989

5. Микропроцессоры. Средства сопряжения. Контролирующие и

информационно-управляющие системы. / Под ред. Л.Н. Преснухина . - М.:
Высшая школа, 1986.

6. Микропроцессоры. В 3-х книгах. Учеб. для ВТУЗов. / Под ред. Л.Н.

Преснухина. М.: Высшая школа, 1986.

19