Cap 4.

Metodele geometriei descriptive

• Problemele geometriei descriptive, complicate datoritã poziþiei elementelor din

spaþiu implicate în acestea, îºi pot simplifica rezolvarea dacã se folosesc metode ce permit
aducerea punctelor, dreptelor, planelor în poziþii particulare faþã de planele de proiecþie.
Metoda prezentatã în curs este metoda rabaterii ( caz particular al rotaþiei) , care, la rândul ei,
se poate efectua prin metoda triunghiului de poziþie sau metoda orizontalelor sau frontalelor
planului. Figuri geometrice cuprinse într-un plan, având proiecþii deformate în epurã, îºi aflã
adevãrata mãrime utilizând rabaterea. Tot aºa, forme geometrice regulate, situate într-un plan,
îºi pot gãsi proiecþiile prin operaþia inversã rabaterii, numitã ridicarea rabaterii.

• Obiective

-Sã determine rabaterea unui punct din plan, pe unul din planele de proiecþie, prin
metoda triunghiului de poziþie;
-sã determine rabaterea unui punct din plan, pe unul din planele de proiecþie, prin
metoda dreptelor de nivel sau frontalelor planului;
-sã determine rabaterea unui plan oarecare pe fiecare din planele de proiecþie;
-sã determine rabaterea unui plan proiectant pe fiecare din planele de proiecþie ale
reperului;
-sã determine priecþiile unui punct din plan, fiind datã rabaterea lui pe unul din planele
de proiecþie;
-sã determine adevãrata mãrime a unghiului dintre douã drepte, prin rabaterea dreptelor
pe unul din planele de proiecþie ;
-sã determine proiecþiile unor figuri geometrice regulate cu ajutorul ridicãrii rabaterii.

4.1. Schimbarea planelor de proiecþie, rotaþia, rabaterea – generalitãþi

Gradul de simplicitate al unei probleme de geometrie descriptivã depinde adesea de

poziþia figurilor faþã de planele de proiecþie. Pentru a îndepãrta unele dificultãþi grafice care
rezultã din poziþia pe care elementele unei figuri le au faþã de planele de proiecþie este necesar
sã se utilizeze un sistem de plan de proiecþie paralele cu aceste elemente, sau sã se aducã
elementele respective în poziþii paralele cu planele de proiecþie. În primul caz, sistemul poartã
denumirea de schimbarea planelor de proiecþie, iar dacã se modificã poziþia elementelor din
spaþiu, pãstrându-se fixe planele de proiecþie, se efectueazã o operaþie de rotaþie sau de
rabatere/

Metoda schimbãrii de plan constã în schimbarea planelor de proiecþie cu alte douã

plane de proiecþie perpediculare între ele. Problema generalã se exprimã astfel:
Fiind datã o figurã F în spaþiu prin proiecþiile sale f ºi f’ pe planele ortogonale H ºi V,
sã se gãseascã proiecþiile ei f1 ºi f1’ pe alte douã plane H1 ºi V1 de asemenea ortogonale între
ele.
Din punct de vedere teoretic, problema nu prezintã nici o dificultate, dar execuþia
graficã în cazul schimbãrii simultane a planelor de proiecþie este foarte laborioasã; de aceea,
problema generalã enunþatã mai înainte se reduce la cazul particular când unul din planele de
referinþã ale reperului nou coincide cu unul din planele reperului dat. În acest fel, în
93
problema schimbãrii planelor de proiecþie se considerã schimbarea separatã a fiecãrui plan de
proiecþie.
Prin metoda rotaþiei se aduce o figurã F sã ocupe o poziþie favorabilã în raport cu
planele de proiecþie. Rotirea se face în jurul unei axe convenabil alese. Deoarece rotaþia în
jurul unui ax oarecare implicã construcþii grafice dificile, se considerã de obicei axe verticale
sau de capãt. Se pot executa rotaþii de nivel, de front sau în jurul unei axe oarecare.
Un caz particular al rotaþiei este rabaterea.

Rotaþia planului unei figuri F pânã coincide sau devine paralel cu unul din planele de
proiecþie se numeºte rabatere.
Axa este una dintre urme sau o dreaptã a planului paralelã cu una din urme. A rabate
un punct sau o dreaptã înseamnã a rabate planul determinat de punct ºi de axã. Se obiºnuieºte
sã se spunã rabaterea punctului sau a dreptei, subânþelegând însã cã este vorba de rabaterea
planului în care se gãseºte punctul sau dreapta. Poziþia rabãtutã a unui punct conþinut de un
plan se poate determina prin mai multe metode: construind triunghiul de rabatere sau de
poziþie, determinând poziþia rabãtutã a unei drepte particulare a planului care trece prin
punctul respectiv sau utilizând proprietãþile afinitãþii.

4.2. Rabaterea unui punct, construind triunghiul de rabatere (de poziþie)

Fie planul P ºi punctul M(m,m’), conþinut de planul P ºi de dreapta de nivel D(d,d’) a

planului (fig. 4.1).

Fig. 4.1

Dacã se roteºte planul P, în jurul urmei orizontale P′ (fig. 4.1), punctul M va descrie un
arc de cerc, având raza egalã cu perpendiculara coborâtã din punct pe urma orizontalã a
planului. Punctul Ω în care perpendiculara intersecteazã urma orizontalã a planului se
94
numeºte centru de rabatere. Segmentul M Ω se numeºte razã de rabatere, iar urma orizontalã
P a planului, în acest caz, devine axã de rabatere. Triunghiul Mm Ω având unghiul drept în
m, se numeºte triunghi de rabatere sau triunghi de poziþie.
În momentul în care planul P ajunge pe planul orizontal de proiecþie punctul M va fi
situat pe perpendiculara m Ω , notat cu M0, care corespunde cu poziþia rabãtutã a punctului
M.
Pentru a determina poziþia rabãtutã M0, a unui punct M, conþinut de un plan, în
reprezentarea planã (în epurã) (fig. 4.1,b), se considerã cã se roteºte triunghiul de rabatere
Mm Ω , în jurul catetei m ω , pânã va coincide cu planul orizontal. Cateta mm1 este galã cu cota
punctului (m’,mx), iar ipotenuza ω m1 reprezintã adevãrata mãrime a razei de rabatere. Cu
vârful compasului în centrul de rabatere ω ºi cu deschiderea egalã cu raza de rabatere ω m1, se
descrie un arc de cerc care intersecteazã perpendiculara pe axa de rabatere din proiecþia
orizontalã m în punctul M0, care reprezintã poziþia rabãtutã punctului M.

4.3. Rabaterea unei drepte particulare a planului

Fig. 4.2

Se considerã planul P ºi dreapta de nivel D, conþinutã de plan

(fig. 4.2, a).
. ,
Pentru a determina poziþia rabãtutã D0 a dreptei de nivel, se rabate urma verticalã V ,
utilizând triunghiul de poziþie (fig. 4.2, b). Orice punct situat pe axa de rabatere corespunde
totdeauna cu propriul sãu rabãtut, în consecinþã ºi punctul Px, comun urmei orizontale P ºi
urmei verticale P’ rãmâne neschimbat. Dacã se uneºte punctul Px cu punctul V0 se obþine
urma verticalã a planului P0’, în poziþie strãbãtutã.
Trasând din V0 o paralelã la urma orizontalã P , se determinã dreapta de nivel D0 în
poziþie rabãtutã. Perpendiculara din proiecþia orizontalã m, pe axa de rabatere P ,
intersecteazã orizontala rabãtutã D0 în punctul M0 care reprezintã poziþia rabãtutã a unui
punct M conþinut de planul P.

95
 Segmentele Pxv’ ºi PxV0 fiind egale, rezultã cã punctul V0 se poate determina prin
intersectarea arcului de cerc având centrul în Px ºi raza Pxv’ cu perpendiculara coborâtã din
proiecþia orizontalã v, pe axa de rabatere P .

4.4. Rabaterea de nivel

Pentru a reduce dimensiunile unor reprezentãri grafice, este necesar, uneori, sã se

efectueze operaþia de rabatere pe un plan paralel cu planul de proiecþie (fig. 4.3,a). În cazul în
care planul pe care se executã rabaterea este un plan de nivel, construcþia poartã denumirea de
rabatere de nivel. Figura rabãtutã pe planul de nivel se proiecteazã în adevãrata mãrime pe
planul orizontal de proiecþie. Rabaterea de nivel se executã prin construcþia triunghiurilor de
rabatere, sau prin utilizarea afinitãþii.

Fig. 4.3 a,b

Pentru a determina adevãrata mãrime a triunghiului ABC (fig 84), se rabate planul
triunghiului pe planul de nivel ce trece prin punctul A ºi deci corespunde cu propriul sãu
rabãtut. Axa de rabatere AN se determinã, utilizând dreapta CM, conþinutã de plan. Pentru
construcþia triunghiurilor de rabatere (fig. 4.3, b) se mãsoarã cotele pânã la planul de nivel.

4.5. Rabaterea planelor proiectante

96
 P′ P′

Fig. 4.4 a,b

- Plan proiectant faþã de planul H

Fie planul P ⊥ [H] ºi un punct M ∈ [P] (fig. 4.4). Pentru a rabate acest plan pe planul
vertical de proiecþie, se roteºte în jurul urmei verticale P’ pânã coincide cu planul vertical.
Punctele conþinute în plan se rotesc împreunã cu el, descriind arce de cercuri care corespund
aceloraºi unghiuri ºi ale cãror plane sunt de nivel (fig. 85 a). Dacã punctul M(m, m′) ∈ [P] , în
urma rotaþiei proiecþia orizontalã m → m 0 ∈ Ox , iar rabaterea M0 a punctului M este datã de
intersecþia dintre linia de ordine a punctului m cu paralela la Ox descrisã de m’ (fig. 4.4, b).
Dacã planul P se rabate pe planul orizontal (fig. 4.5, a,b), raza de rabatere este egalã cu
cota punctului.

P′ P′

P0 ′
P0 ′

Fig. 4.5, a,b

- Plan proiectant faþã de planul V

Fie [P] un plan proiectant faþã de [V], care conþine triunghiul ABC (abc a’b’c’). Pentru
a afla adevãrata mãrime a acestui triunghi printr-o rabatere pe planul orizontal, se construieºte
rabaterea A0(a,a’) (fig. 4.6, a). Axa de rabatere este P , raza de rabatere Px a’. Prin rabatere

97
a ′ → a1 ∈ Ox . Rabaterea punctului A, punctul A0 se gãseºte la intersecþia liniei de ordine din
a1 cu paralela la Ox dusã din a. Analog se procedeazã cu punctele B ºi C.
Pentru a obþine adevãrata mãrime a triunghiului ABC conþinut în [P] printr-o rabatere
pe planul vertical de proiecþie (fig. 4.6, b) se foloseºte urma orizontalã P a cãrei rabatere este
P0 ⊥ P′ . Rabaterea A0 a punctului A0(a,a’) se gãseºte la intersecþia dintre perpendiculara dusã
′
în a’ pe P1 cu perpendiculara dusã din a1 pe P0 (a x a = Px a1 = a′A 0 ) . Rabaterea celorlalte
puncte se obþin în mod analog.

Fig. 4.6, a,b

4.6. Ridicarea rabaterii
Ridicarea rabaterii este operaþia inversã rabaterii ºi împreunã cu operaþia rabaterii
constituie metoda rabaterii. Aceastã operaþie constã în construcþia proiecþiilor unor elemente
geometrice, pornind de la poziþiile lor rabãtute.
Se considerã punctul M0, conþinut de planul P, în poziþie rabãtutã pe planul orizontal
de proiecþie (fig. 4.7, a). Pentru a construi proiecþiile punctului M, se considerã prin punct o
dreaptã de nivel D0, în poziþie rabãtutã (fig. 4.7,b), având urma verticalã V0. din V0 se duce o
perpendicularã pe urma orizontalã P, care intersecteazã axa Ox în punctul v, proiecþia
orizontalã a urmei verticale.
Din v se ridicã o perpendicularã pe axa Ox, iar din Px, cu raza PxV0, se descrie un arc de
cerc care intersecteazã linia de ordine în punctul v’, urma verticalã a dreptei de nivel. Unind
punctul Px cu v’ se obþine urma verticalã P’ a planului, iar din v ºi v’ se traseazã proiecþiile d ºi
d’ ale dreptei de nivel.

98
 Fig.4.7

Perpendiculara din M0 pe P intersecteazã proiecþia orizontalã a punctului M. Trasând

linia de ordine se determinã proiecþia verticalã m ′ .
Proiecþiile punctului M se pot determina ºi utilizând dreapta de cea mai mare pantã a
planului faþã de planul orizontal, care trece prin punctul M (fig. 4.7,c). Prin M0 se considerã
dreapta de cea mai mare pantã rabãtutã D0, perpendicularã pe urma orizontalã P ºi proiecþia
oizontalã d, respectiv proiecþia orizontalã a urmei verticale. Din h ca centru, cu raza hV0, se
descrie arcul de cerc care intersecteazã paralela din v la urma P , în punctul v1. arcul de cerc cu
raza vv1 intersecteazã linia de ordine din v, în punctul v’ care se uneºte cu Px, obþinându-se
urma verticalã P′ a planului P. Din h ca centru, cu raza hM0, se descrie arcul de cerc pânã
intersecteazã dreapta hv1 în punctul m1. În m1 se traseazã paralela la urma orizontalã P , care
intersecteazã proiecþia orizontalã d, în punctul m, care reprezintã proiecþia orizontalã a
punctului M. Proiecþia verticalã d′ este situatã pe proiecþia verticalã d’ a liniei de cea mai
mare pantã.

Idei de reþinut

-Rabaterea unui plan din spaþiu pe unul din planele de proiecþie este rotaþia planului în
jurul unei axe de rabatere (care poate fi o urmã a planului sau o dreaptã remarcabilã a lui )
pânã se suprapune pe planul de proiecþie sau devine paralel cu acesta ;
-rabaterea unui punct dintr-un plan, pe planul orizontal de proiecþie, se aflã se aflã pe
perpendiculara dusã din proiecþia orizontalã a punctului pe axa de rabatere;

99
 -Rabaterea unui punct dintr-un plan, pe planul vertical de proiecþie, se aflã pe
perpendiculara dusã din proiecþia verticalã a punctului pe urma verticalã a planului;
-Planele proiectante faþã de planele de proiecþie, rabãtute pe unul din planele de
proiecþie, au unghiul dintre urme de 900;
-Punctele de pe axa de rabatere sunt propriile lor rabãtute.

4.7. Probleme rezolvate

1. Fie triunghiul ABCdefinit de punctele: A& (50,5,21) , B& (31,20,22) , C& (11,10,23) situat
în planul P dat prin urme: P&x (110,0,0), P&y (0,40,0), P&z (0,0,45). Sã se rabatã triunghiul pe
planul orizontal de proiecþie (fig. 4.8).

Rezolvare
Se considerã urma Pca axã de rabatere. Cu ajutorul unui punct oarecare (v, v’) de pe
urma verticalã P ' a planului, se rabate aceastã urmã în P ' 0 , pe planul orizontal de
proiecþie.Se rabat totodatã ºi orizontalele care trec prin (a, a’) ºi (b, b’), pe care se obþin
rabaterile a0 ºi b0, ducând din a ºi b linii de ordine, perpendiculare pe axa de rabatere P .
Rabaterea c0 a punctului (c, c’) se poate determina similar. Rabaterea a0b0c0 reprezintã adevãrata
mãrime a triunghiului.

Fig. 4.8

100
 2. Sã se construiascã proiecþiile triunghiului ABC, echilateral, conþinut de planul P ºi
având latura datã AB (fig. 4.9).

Rezolvare
Se determinã proiecþiile orizontale ale punctelor A ºi B utilizând dreapta HV (hv,h’v’),
care conþine latura AB ºi aparþine planului P. Se rabate planul P, utilizând urma verticalã V
ºi se determinã punctele A0 ºi B0, care redau adevãrata mãrime a laturii. Se construieºte în
poziþie rabãtutã triunghiul echilateral A0B0C0. Se executã ridicarea rabaterii ºi se determinã
proiecþiile punctului C, utlizând dreapta de nivel a punctului.

Fig.4.9

3. Se dã planul P, determinat de punctele A(70,30,40), C(110,50,0) ºi P&x (150,0,0 ) . Sã se

construiascã pãtratul ABCD aparþinând planului P, de diagonalã AC.

Rezolvare ( fig.4.10)
Se determinã urmele (diagonalei ) dreptei AC în punctele V(v, v’) ºi H(h, h’), h ≡ c,
h ≡ c' . Printr-o rabatere pe plan orizontal se obþin urma P , a planului P ºi diagonala AC ca
'

dreaptã a planului. Astfel cu raza Pxv’ se duce un arc de cerc cu centrul în Px, pânã intersecteazã
perpendiculara dusã din v pe P P , în punctul V0. Se uneºte P& cuV& ºi se obþine P ' 0.
x x 0

101
 Fig.4.10
Rabaterea diagonalei AC se face prin rabaterea punctului A(a, a’), iar punctul C(c,c’)
fiind conþinut în urma orizontalã a planului se suprapune peste urma orizontalã H(h, h’)
dreptei AC, astfel cã c ≡ C&
Prin a se duc douã drepte: prima aω ⊥ Px P ºi alta paralelã la PxP luând aa1’=axa’ se
formeazã triunghiul de poziþie aω a1’, se roteºte a1’ cu arcul de cerc de razã ωa1 ' pânã acesta
intersecteazã direcþia aω în A0 .Rezultã deci diagonala AC rabãtutã A0C0 (în adevãrata
mãrime). Astfel fiind cunoscutã diagonala pãtratului , se poate determina cealaltã diagonalã
BD ºi deci laturile pãtratului ABCD. Pentru a determina proiecþiile pãtratului ABCD din
planul P care îl conþine pe acesta, se face ridicarea rabaterii pentru diagonala B0D0 astfel:
direcþia dreptei AD intersecteazã PxP0’ în V01; cu arcul de cerc de razã PxV01 se intersectezã PxP’
în v1’; se duce astfel V1(v1, v1’) urma verticalã a direcþiei diagonalei BD. Se ridicã din rabatere
punctul O0, de intersecþie a diagonalelor rabãtute , O0o ⊥ PxP pânã intersecteazã proiecþia ac,
a diagonalei AC în plan orizontal; λO ∩ a ' c ' ⇒ O’, se uneºte O’ cu v1’, respectiv O cu v1,
deci direcþia (D1) a diagonalei BD, deci BD ∈ D1(d1, d1’).
În final se scot din rabatere punctele B0 ºi D0 ale diagonalei BD; din D0, respectiv B0, se
duc perpendiculare pe PxP, pânã intersecteazã direcþia (D1),adicã pe (d1) în punctele d respectiv
( )
b; λd ∩ (d1 ) ⇒ d’ ºi λb ∩ d1 ⇒ b’. Astfel s-au determinat ºi vârfurile B ºi D ale pãtratului
'

ABCD conþinut în planul P.

102
 4. Sã se construiascã proiecþiile cercului conþinut de planul P, fiind dat în poziþie
rabãtutã (fig.4.11).
Rezolvare
Prin centrul cercului în poziþie rabãtutã , se traseazã diametrul A0B0, paralel cu urma
orizontalã a planului, care va determina axa mare a elipsei în proiecþie orizontalã.

a) b)

Fig.4.11

Utilizând urma verticalã rabãtutã V0, se determinã urma verticalã a planului. Diametrul
C0D0 determinã axa micã a elipsei în proiecþie orizon-talã.Pentru a determina axa mare a
elipsei în proiecþie verticalã, se considerã diametrul E0F0 paralel cu urma verticalã rabãtutã P0’
iar pentru a determina axa micã a elipsei în proiecþie verticalã, se considerã diametrul C0H0
perpendicular pe Pv0. Ridicând rabaterea ºi construind proiecþiile acestor puncte, prin unirea
lor se obþin elipsele care reprezintã proiecþiile cercului pe planele de proiecþie.

5. Sã se determine poziþia rabãtutã a punctului M conþinut de planul P, paralel cu axa

Ox (fig. 4.12,a).

Rezolvare (fig.4.12 b)
Se cosiderã rabaterea punctului M pe planul orizontal de proiecþie, utilizând triunghiul
de rabatere (de poziþie ). Din proiecþia orizontalã a punctului ,m, se traseazã o paralelã la axa
de rabatere, urma orizontalã a planului P, pe care se mãsoarã cota punctului, obþinând
punctul m1. Tot din m se traseazã o perpendicularã pe axa de rabatere , determinând centrul de
rabatere ω . Cu raza de rabatere ωm1 ,se traseazã arcul de cerc ce intersecteazã
perpendiculara în punctul M0, care reprezintã poziþia rabãtutã a punctului.

103
 a) b)

Fig. 4.12 a,b

6. Sã se construiascã proiecþiile hexagonului regulat conþinut de planul de capãt P,

având centrul în punctul M(m, m’) ºi unul dintre vârfuri, punctul A(a, a’) (fig.4.13).

Rezolvare
Se rabate planul P pe planul vertical de proiecþie împreunã cu punctele Mºi A. Se
construieºte hexagonul în poziþie rabãtutã A0B0…F0, apoi se construiesc proiecþiile verticale
ºiorizontale ale vârfurilor prin ridicarea rabaterii.

104
 a) b)

Fig.4.13

7. Sã se construiascã cu ajutorul liniei de cea mai mare pantã care trece printr-un punct
A(50, 15, z) , un plan care face un unghi de 300 cu planul orizontal de proiecþie. Sã se
determine cota punctului A (fig. 4.14).

Rezolvare
Dreapta de cea mai mare pantã faþã de planul orizontal de proiecþie este perpendicularã
pe toate orizontalele planului P, deci ºi pe urma orizontalã a planuluiP.
( )
Dintr-un punct oarecare v de pe axa Ox ducem o dreaptã ∂, ∂ ' prin proiecþia
orizontalã a , a punctului A, care va fi proiecþia orizontalã a dreptei de cea mai mare pantã (hv,
h’v’) . Printr-un punct oarecare h al lui δ , ducem o perpendicularã pe δ . Aceasta va fi urma
orizontalã a planului P. Construim rabaterea dreptei de cea mai mare pantã pe planul H. Cu
unghiul de 300 faþã de δ ducem prin h o linie ajutãtoare (de ordine), care se va intersecta cu
perpendiculara pe δ dusã prin v, in puctul v0. Pe perpendiculara dusã prin v la axa Ox, la
distanþa egalã cu vv0 se va determina v’. Prin puctul Px ºi v’ se construieºte urma verticalã P’ a
planului. Pentru a determina cota punctului A , se duce linia de ordine din h ºi determinãm
proiecþia sa verticalã h’. La intersecþia liniei de ordine dusã din proiecþia orizontalã a , a
punctului A cu (h’v’) se determinã proiecþia verticalã a’ ºi cota punctuluieste egalã cu axa’.

105
 Fig.4.14

4.8.Probleme propuse spre rezolvare

8. Prin punctul A(20,30,40) se duce dreapta D1, paralelã cu dreapta D2, datã prin punctele
B(30,10,30) ºi C(50,-10,-20). Sã se determine adevãrata mãrime a distanþei dintre dreptele D1
ºi D2.

9. Sã se determine adevãrata mãrime a distanþei de la punctul M la planul P. Se dau:

M (90,30,40 ) ºi planul P prin punctulPx(70,0,0), A& (40,0,50 ) , B& (20,20,0) .
&

10. Se considerã un plan R cu urmele în prelungire ºi un triunghi ABC în acest plan dat
prin proiecþii pe [H ] ºi [V ] .Sã se determine advãrata mãrime a triunghiului ABC.

11. Se dã planul P, determinat de punctele Px(150, 0,0), M(40,0,120), N(40,120, 0). Sã se

construiascã epura cercului conþinut de planul P având centrul C& (50,50, z ) iar raza R=40mm.

12. Sã se realizeze rabaterea unui triunghi oarecare conþinut într-un plan paralel cu axa
Ox.

13. Se considerã dat un plan P prin urmele sale ºi poziþia rabãtutã (faþã de planul H) a
punctului M. Punctul M aparþine planului P. Se cere ridicarea rabaterii punctului M utilizând
:
a) o orizontalã a planului;
b) o frontalã aplanului;
c) o dreaptã oarecare a planului.

14. sã se determine adevãrata mãrime atriunghiului ABC:

A& (55,40,43,) , B& (30,25,10 ) , C& (90,15,20 ) .

15. Sã se determine proiecþiile înãlþimilor unui triunghi oarecare definit prin proiecþiile
punctelor A(a,a’); B(b,b’); ºi C(c,c’).

16. Sã se construiascã proiecþiile unui triunghi echilateral ABC de laturã datã, situat în
planul bisector al diedrului doi , ºtiind cã vârful A(a,a’) se gãseºte pe linia de pãmânt.

106
 17. Sã se gãseascã proiecþiile cercului determinat de punctele A(60,20,15), B(20,10,30)
C(100,30,35).

18. Datã fiind urma orizontalã (PxP) a unui plan P ºi punctele M0 ºi N0, poziþiile rabãtute
pe planul de proiecþie H a douã puncte M ºi N, conþinute într-o frontalã a planului P, sã
se determine urma verticalã (PxP’) a planului P.

19. Se dau : A& (90,35, z A ) , B& (60,30, z B ) , C& (50, y C ,20 ) ºi planul P, determinat de :
punctul H(35, 60, 0), punctul V(35, 0, 95) ºi punctul Px(150, 0, 0) . Sãse determine adevãrata
mãrime a triunghiului ABC, conþinut de planul P.

20. Se dau : planul Q definit de H& (20,105,0 ) , V& (130,0,35) , Q x (160,0,0 ) ºi punctele
A(100, yA, 70) , B(60, yB, 90) , C(40, 60,zC) , D(85, 45, zD). Sã se determine adevãrata mãrime a
patrulaterului ABCD, conþinut în planul Q.

21. Sã se construiascã proiecþiile unui triunghi isoscel cu unghiul la vârf de 300, situat într-
un plan paralel cu linia de pãmânt , prin rabatere pe planul lateral de proiecþie.

22. Sã se gãseascã urmele P ºi P’ ale unui plan P, cunoscându-se proiecþiile punctului M(m,
m’) din planul P ºi rabaterea M0 a acestui punct în planul orizontal de proiecþie.

23. Se dã dreapta D(d, d’) definitã de punctele: A(80, 40, 40) ºi B(20, 10,10) ºi planul P dat
prin punctele Px(60,0,0), Py(0, 35,0), Pz(0, 0, 45).
Indicaþie- rabatere de nivel)

24. Sã se determine adevãrata mãrime a unghiului dintre dreptele concurente D(d, d’) ºi
Δ(δ , δ ') .Dreapta D este datã de punctele A(90, 30, 10) ºi B(60, 10, 30) iar dreapta Δ este
datã prin punctele C(20, 35, 15) ºi B(60, 10, 30).

25. Sã se gãseascã adevãrata mãrime a unui triunghi ABC, situat într-un plan proiectant
faþã de planul vertical de proiecþie, prin rabaterea planului pe cele douã plane de proiecþie.

26. Se dã triunghiul ABC situat într-un plan de capãt Q. Sã se construiascã înãlþimea

vârfului A, printr-o rabatere pe planul vertical de proiecþie.

27. Se considerã datã o dreaptã oarecare D(d, d’). Sã se ducã prin dreapta D(d, d’) un plan
P, astfel încât dreapta D sã facã unghiuri egale cu cele douã urme P ºi P’ ale planului.

28. Sã se determine urmele P ºi P’ ale unui plan, cunoscând proiecþia orizontalã a unui
punct A din plan , rabaterea A0 a acestui punct pe planul orizontal de proiecþie ºi unghiul
diedru - α -cuprins între planul P ºi planul orizontal de proiecþie

29. Se dã planul oarecare P prin urmele sale. Se cere sã se costruiascã cercul conþinut în
planul P ºi tangent la urmele P ºi P’ale planului.

107
 30. Sã se gãseascã proiecþiile unui pãtrat de laturã 25 mm, situat într-un plan P, a cãrui
urmã verticalã face cu axa Ox un unghi de 400, abscisa punctului Px fiind de 120 mm. Centrul
pãtratului este punctul M(60, 25, 30), iar o diagonalã a sa este linia de cea mai mare pantã a
planului faþã de planul orizontal de proiecþie.

31. Sã se construiascã proiecþiile unui pãtrat ABCD, conþinut de planul P cu urmele în

prelungire, ºtiind cã latura pãtratului are 30 mm ºi latura AC face unghi de 600 cu urma
orizontalã a planului.

32. Sã se construiascã proiecþiile unui hexagon regulat, conþinut într-un plan proiectant
faþã de planul orizontal de proiec;ie , ºtiind cã centrul cercului circumscris hexagonului este
punctul M(m, m’), unul din vârfuri (A) se gãseºte pe urma orizontalã a planului care face un
unghi de 300 cu axa Ox.

33. Sã se determine planele bisectoare ale unghiurilor diedre ale planelor P ºi R. Planul P
este definit de punctele P(150, 0, 0), H(100, 40, 0), V(140, 0, 40) iar planul R este definit de
punctul Rx(120, 0, 0) ºi de punctele H ºi V.

Indicaþie: se traseazã planul Q perpendicular pe dreapta HV de intersecþie a planelor date

P ºi R. Se recomandã ca planul Q sã conþinã punctul V sau H. Planul Q intersecteazã planele
P ºi R dupã douã drepte D1 ºi D2. Se rabate planul Q ºi se determinã bisectoarele unghiului
dintre dreptele D1 ºi D2 care împreunã cã dreapta HV, determinã planele bisectoare respective.

34. Se dã planul P determinat de punctele: Px(80, 0, 0), M(60, -10, 35), N(30, 25, 15). Sã se
determine :
a) rabaterea pe [H ] a planului P;
b) rabaterea pe [H ] a dreptei MN;
c) verificarea prin metoda triunghiului de poziþie cã punctele M0 ºi N0 aparþin dreptei
MN.

35. Se dã patrulaterul ABCD situat într-un plan de capãt. Sã se determine adevãrata

mãrime a acestui patrulater. Se cunosc coordonatele punctelor : A(55, 20, 10) ; B(44, 5, 20);
C(33, 20, 32); D(44, 35, 20) ºi Px(64, 0, 0).

36. Fiind datã o dreaptã D prin proiecþiile ei d ºi d’, sã se ducã prin ea un plan astfel încât
dreapta D sã facã unghiuri egale cu cele douã urme P ºi P’ ale planului.

4.9. Probleme de sintezã

108
4.9.1. Probleme rezolvate

37. Se dau punctele: A& (20,80,20) , B& (100,0,20) , C& (50,70,60) , M& (70,40,0) , N& (130,40,−60) ,
P&X (150,0,0) , K& (35,30, Z ) . Sa se construiasca:
a) dreapta D care sa-l contina pe C si paralela cu AB;
b) planul Q, determinat de dreptele D si AB;
c) planul P, determinat de punctele: PX ,M,N;
d) dreapta Δ de intersecþie dintre planul [P] si [Q];
e) punctul G de intersectie dintre dreapta D si planul [P];
f) cota punctului K asa încat punctul sa aparþina lui [Q];
g) planul R, determinat de punctul K ºi [R] || [P] .

Rezolvare (fig. 4.15)

a) Se construieste AB : ab si a’b’ || O X deci este orizontala; se construieste D (d,d’) :
d ∋ C si d || ab, d ∩ O X = v d , d’ ∋ c’ si d’ || a’b’; λv d ∩ d’ ⇒ v d ’;
b) Urma orizontalei AB : ab ∩ O X ⇒ b ; λb'∩a' b' ⇒ b' ; urma verticala a planului Q :
Q X Q' (b’ si v d ’ ) (urmele verticale ale orizontalelor AB si D, deci Q X Q’ ≡ b’ v d ' ; urma
orizontala Q X Q ||(ab,d), deci s-a construit planul Q X QQ’;
c) P X P’ ∋ P X (150,0,0) si P X P ' ||m’n’(MN frontala); m’n’ ∩ O X ⇒ h' ; λh'∩mn ⇒ h ;
urma PX P ∋ h , deci se duce PX P ≡ PX h ;

d) Se construieste AB : ab si a’b’ || O X deci este orizontala; se construieste D (d,d’) :

d ∋ C si d || ab, d ∩ O X = v d , d’ ∋ c’ si d’ || a’b’; λv d ∩ d’ ⇒ v d ’;

109
 Fig 4.15

e) Urma orizontalei AB : ab ∩ O X ⇒ b ; λb'∩a' b' ⇒ b' ; urma verticala a planului Q :

Q X Q' (b’ si v d ’ ) (urmele verticale ale orizontalelor AB si D, deci Q X Q’ ≡ b’ v d ' ; urma
orizontala Q X Q ||(ab,d), deci s-a construit planul Q X QQ’;
f) P X P’ ∋ P X (150,0,0) si P X P ' ||m’n’(MN frontala); m’n’ ∩ O X ⇒ h' ; λh'∩mn ⇒ h ;
urma PX P ∋ h , deci se duce PX P ≡ PX h ;
g) [P] ∩ [Q] = Δ(δ , δ ') astfel PX P '∩Q X Q ' ⇒ vδ ' ; λvδ ' = vδ ; PX P ∩ Q X Q ⇒ hδ ;
λhδ ⇒ hδ ' deci δ ' ≡ vδ ' hδ ' si δ = vδ hδ ;
h) G ( g , g ') ⇒ D ∩ [P ] ; dreapta Δ(δ , δ ') ⊂ P , deci G& ⇒ D ∩ Δ ; δ '∩d ' = g ' , δ ∩ d sau
λg '∩d ' ⇒ g , rezulta G& (150,−30,60) ;
i) K& ∈ [Q ] , deci apartine unei drepte a lui [Q] ; prin K& se duce orizontala E (e, e') ⊂ [Q ]
astfel: prin K& se duce e || O X , e ∩ Q X Q ⇒ hk ; λhe ⇒ h' e ; prin he ' se duce
e' || Q X Q' ; e'∩λK& = k ' = −50 mm , deci K& (35,30,−50)
j) planul R asa incat K& ∈ [R ] si [R ] || [P ] ; prin K& se duce orizontala F ( f , f ') || [P ] :
prin k se duce f& || P P ; f ∩ O = v , prin k ' se duce f ' || O ; λv ∩ f ' = v ' (cota
X X f X f f

negativa), deci V& f (v f v f ') este urma orizontalei F ( f , f ') || P ; se construieste

[R] ⊃ F ( f , f '); [R ] || [P] , astfel: R X R ' ∋ V f si R' R X || P' PX ⇒ PX ; se duce
R X R || PX P . In final [R ] || [P ] si [R] ∋ K&

38. Fiind data o dreapta oarecare D prin punctele B& (120,25,25) , C& (85,10,60 ) si un punct
exterior acesteia A& (45,85,25), sa se construiasca alta dreapta D1 concurenta cu cea data D sub
un unghi dat α .

110
Rezolvare (fig 4.16)
Dreapta BC impreuna cu punctul A determina un plan [P] care va contine si dreapta
ceruta D1 .
Planul P se determina usor afland urmele celor doua drepte BC ≡ D si AB ≡ E care
este orizontala; apoi s-a rabatut urma verticala PX P' a planului fata de [H]
obtinand PX P0 ' ≡ PX V0 . Prin punctul V0 se duce orizontala E 0 in pozitie rabatuta, iar pentru
a obtine D0 rabatuta, se rabate mai intai punctul B0 ca in figura: h ≡ H 0 deci D0 ≡ H 0 B0 .
Se rabate si punctul A0 ∈ E0 , de unde se duce dreapta D1 care intersecteaza dreapta D0 in
punctul G 0 sub unghiul α dat.
Se ridica acum din rabatere punctul G0 care sse gaseste continut de o orizontala E10 a
planului ( in acest scop ) obtinand punctul G (g , g ') in figura

111
 Fig 4.16

4.9.2. Probleme propuse spre rezolvare

39. Se dau punctele: A& (30,40,10 ); B& (50,5,−30 ); C& (60,−20,40 ) . .

a) Sa se construiasca urmele planului determinat de cele trei puncte;
b) Sa se construiasca urmele planului [R ] || [P ] cu R& X (80,0,0 ) ;
c) Sa se construiasca epura dreptei de intersectie dintre planul P si planul Q unde
[Q] || [H ];
d) Printr-un punct M& ∈ II, exterior planului P sa se duca o dreapta Δ ⊥ [P ] .
40. Se dau punctele: A& (30,30,0 ); B& (50,10,34 ); C& (63,53,34 ); M& (90,60,19 ) . Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P determinat de cele trei puncte;
b) prin punctul M sa se duca o perpendiculara D pe [P] ;
c) sa se construiasca epura piciorului perpendicularei D pe [P] ;
d) sa se determine adevarata marime a triunghiului ABC.

41. Se dau punctele: A& (60,6,26) si B& (80,17,43) .

a) Sa se construiasca urmele planului R determinat de dreapta AB care este dreapta de
cea mai mare panta fata de [V ] a planului R;
b) Prin punctul B& sa se duca un plan de nivel Q;
c) Sa se determine dreapta de intersectie dintre [R] si [Q];

112
 d) Sa se afle adevarata marime a unghiului dintre dreptele Δ si AB.

42. Fie punctele: A& (60,−20,30 ); B& (90,20,10 ); C& (20,10,−40 ) . Se cere:
a) Sa se construiasca urmele planului P determinat de cele trei puncte;
b) Sa se construiasca urmele planului R, paralel cu [P] si cu R X (30,0,0) ;
c) Sa se construiasca epura dreptei de intersectie dintre planul P si un plan Q, paralel
cu planul vertical de proiectie;
d) Sa se construiasca epura triunghiului BMN ce apartine planului P;
e) Prin punctul N, sa se duca dreapta de cea mai mare panta a planului P fata de [V];
f) Sa se afle adevarata marime a triunghiului BMN.

A& (150,−30,80), B& (20,100,80), C& (115,30,30), M& (30,−60,60), N& (80,90,10),
43. Se dau punctele:
T& (20,−15, z )
Sa se construiasca :
a) urmele planului P, determinat de punctele A, B, C;
b) urmele planului Q, avand MN , drept dreapta d.c.m.m.p. fata de [V];
c) dreapta de intersectie D a planelor P si Q;
d) punctul I de intersectie a dreptei BC cu planul Q;
e) cota punctului T cand acesta apartine planului Q;
f) urmele planului S, asa incat sa-l contina pe C si sa fie perpendicular pe MN.

44. Se dau punctele:

&A(125,−30,30), B& (30,40,75), C& (170,40,−30), M& (100,−10,120), N& (20,70,−120),
.Sa se
K& (160, y,−20)
construiasca:
a) dreapta D care sa-l contina pe A si sa fie paralela cu BC;
b) urmele planului P, determinat de dreptele BC si D ;
c) urmele planului Q avand pe MN drept dr.d.c.m.m.p. fata de [H];
d) dreapta Δ de intersectie a planelor P si Q;
e) punctul G, de intersectie dintre dreapta MN si planul P;
f) coordonata punctului K& , stiind ca acesta apartine planului P;
g) urmele planului R, asa incat sa contina punctul K si sa fie paralel cu planul Q.

45. Se dau punctele: A& (42,10,20 ), B& (37,15,20), C& (65,15,30) . Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P determinat de cele trei puncte;
b) sa se construiasca derapta de cea mai mare panta a planului fata de planul lateral de
proiectie;
c) sa se construiasca dreapta de intersectie dintre planul P si un plan Q ce trece prin
linia de pamant;
d) sa se construiasca epura triunghiului MNR ce apartine planului initial.
Indicatie! Se lucreaza in trei proiectii.

113
46. Se dau punctele: A& (30,20,10 ), B& (30,40,−30 ), C& (30,−20,30) . Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P determinat de cele trei puncte;
b) sa se construiasca dreapta de intersectie dintre un plan vertical Q ([Q ] ⊥ [ H ]) si
planul P;
c) printr-un punct M (45,−20,30) sa se duca o dreapta pe planul Q;
d) sa se construiasca epura punctului de intersectie dintre dreapta D si planul P.

47. Fie dreapta AB si punctul C exterior ei: A& (115,40,5), B& (70,−50,30 ), C& (30,10,−20 ) .
Se cere:
a) sa se construiasca planul P determinat de dreapta si punct;
b) prin B& sa se construiasca dreapta de cea mai mare panta a [P] fata de planul
orizontal de proiectie;
c) sa se construiasca dreapta Δ de intersectie dintre planul P si un plan R paralel cu
linia de pamant;
d) in punctul C& sa se duca o perpendiculara pe planul P.

A& (50,20,60), B& (110,80,−30), C& (70, y,−20), M& (170,60,−60),V& (80,0,40),
48. Se dau punctele: .
N& (100,60,80)
Sa se construiasca:
a) urmele planului P, avand AB drept dr.d.c.m.m.p. fata de [H];
b) urmele planului Q definit de punctul V si dreapta MN;
c) dreapta Δ de intersectie a planelor [V] si [Q];
d) departarea punctului C care apartine planului P;
e) urmele planului [S] asa incat sa-l contina pe C si sa fie perpendicular pe dreapta Δ .

49. Se dau punctele: A& (120,20,50), B& (90,50,30), M& (90,0,60), N& (70,80,25), R X (40,0,0 ) .Se cere:
a) urmele planului P, avand dreapta AB drept dr.d.c.m.m.p. fata de [V];
b) urmele planului [R] definit de punctele R X ,M,N;
c) dreapta de intersectie D , dintre planele P si R;
d) marimea segmentului din dreapta D , cuprinse intre urmele acesteia;
e) marimea unghiurilor dintre dreaptea D si planele de proiectie.

50. Se dau punctele: A& (120,20,60 ), B& (90,20,100 ), C& (90,50,20 ), M& (60,90,0 ), N& (90,0,40 ) . Se cer:
a) perpendiculara din punctul A pe dreapta BC (punctul G va fi piciorul
perpendicularei).
b) urmele planului R, avand dreapta MN drept dr.c.m.m.p. fata de [H];
c) punctul T de intersectie dintre dreapta AB si planul R;
d) adevarata marime a triunghiului MNT.

51. Se dau doua drepte concurente AB si CD:

&A(90,15,40 ), B& (45,35,10 ), C& (95,25,15), D& (60,55,15) . Sa se construiasca:
a) urmele planului P determinat de cele doua drepte;
114
 b) adevarata marime a segmentelor AB si CD si unghiul dintre ele, folosind metoda
rabatarii pe [H].

52. Se dau punctele: A& (75,38,20), B& (30,7, z ), C& (80,50,0 ), H& (60,45,0),V& (82,0,24 ) . Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P, determinat de punctul C(c,c’) si orizontala
AB(ab,a’b’);
b) sa se construiasca urmele planului Q, a carui dreapta HV(hv,h’v’) este dreapta de cea
mai mare panta a planului, fata de [V];
c) sa se construiasca dreapta Δ(δ , δ ') de intersectie dintre planele P si Q;
d) sa se determine urmele planului R care trece prin punctul S& (120,13,55) si este
paralel cu planul Q;
e) sa se determine adevarata marime a triunghiului MNP(mnp,m’n’p’) continut in
planul R, stiind ca M& (176, y,21); N& (142, y,38) si P& (153,27, z ) .

53. Se dau punctele: PX (111,0,0 ), A& (65,10,13), B& (45,37,10 ), Q& X (5,0,0 ), M& (50,70,0 ), N& (105,061) .
Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P, definit de punctele A, B, PX ;
b) sa se construiasca urmele planului Q, definit de punctele Q X , M , N ;
c) sa se determine dreapta Δ(δ , δ ') de intersectie dintre planele P si Q;
d) sa se determine proiectiile cercului de raza R=15mm, care apartine planului R,
paralel cu [P], cunoscand pozitia rabatuta C0 a centrului cercului , C 0 (197,51,0) si
punctul R X (222,0,0) .

54. Se dau doua drepte concurente in punctul G(100,70,60) si anume dreapta D1 contine
M& (135,45,25) si D contine punctul N& (110,80,70) . Se cere:
2
a) sa se construiasca urmele planului P al celor doua drepte;
b) prin N& sa se duca o perpendiculara pe planul P ;
c) sa se afle adevarata marime a triunghiului MNG.

55. Se dau punctele: A& (60,23,20), B& (50,7,60), N& (35,8,20 ), V& (70,0,77 ) si Q& X (10,0,0) .Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P avand dreapta AB(ab,a’b’), drept linie de cea
mai mare panta fata de planul orizontal de proiectie;
b) sa se construiasca urmele planelor S si Q, stiind ca planul S este paralel cu O X si
contine dreapta AB, iar planul Q, contine punctele V , N , Q X ;
c) sa se afle dreapta Δ(δ , δ ') de intersectie dintre planele S si Q;
d) sa se construiasca urmele planului R, paralel cu planul P, stiind ca planul R, contine
C& (150,50,10) ;
e) sa se construiasca urmele planului T, perpendicular pe planul R, stiind ca trece prin
punctele C (c, c') si TX (110,0,0) ;
f) sa se determine adevarata marime a segmentului cuprins intre urmele dreptei
Δ 1 (δ 1,δ 1 ') de intersectie a planelor R si T.
115
56. Se dau punctele: A& (80,16,15), B& (40,16,47 ), C& (34,33,31), H& (5,25,0),V& (30,0,60 ) . Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P al punctelor A,B,C;
b) sa se construiasca uemele planului Q, paralel cu axa Ox si continand dreapta
HV(hv,h’v’);
c) sa se verifice dreptele Δ(δ , δ ') si HV(hv,h’v’) sunt concurente intr-un punct G(g,g’);
d) sa se construiasca urmele planului R, care trece prin punctul M& (150,20,45) si este
paralel cu planul P;
e) sa se determine adevarata marime a unghiului format de planul R cu planul vertical
de proiectie [V];
f) sa se determine adevarata marime a distantei de la punctul I&(180,51,62 ) la planul
R.

57. Se dau punctele:

A& (35,65,20 ), B& (80,15,60), C& (70,65,0), D& (85,32,30), PX (145,0,0 ), Q X (15,0,0) . Se cere:
a) sa se construiasca urmele planului P, definit de punctele A,B si PX ;
b) sa se construiasca urmele planului Q, definit de punctele C,D si Q X ;
c) sa se determine dreapta de intersectie Δ(δ , δ ') dintre planele P si Q;
d) sa se determine urmele planului R, paralel cu planul P, stiind ca contine punctul
M(200,20,30);
e) sa se determine adevarata marime a unghiurilor triunghiului MNP(mnp,m’n’p’),
continut in planul R, cunoscand N& (180,25, z ) si P& (168, y,30) .

58. Se considera dreapta AB prin A& (210,6,25) si B& (195,26,10) . Se cere:

a) sa se construiasca urmele planului P determinat de dreapta AB(ab,a’b’) ca linie de
cea mai mare panta fata de [V];
b) sa se construiasca planul Q, perpendicular pe planul P, care trece prin punctul
M(170,25,28) si contine dreapta de capat Δ(δ , δ ') , avand urma verticala
V&X (192,0,50 ) ;
c) sa se construiasca intersectia Δ (δ , δ ') dintre planele P si Q;
d) sa se afle adevarata marime a segmentului AB si adevarata marime a unghiului
dintre dreapta AB si planul [H];
e) sa se construiasca un plan T paralel cu planul Q, care sa contina punctul
Ω(90,34,28) ;
f) considerand Ω(ω , ω ') ca centru al cercului de raza R25, continut in planul T, sa se
reprezinte proiectiile cercului.

59. Se dau punctele:

&A(110,15,25), B& (35,30,70), H& (110,30,0),V& (125,0,65), C& (90,25,30 ), Q& (30,0,0 ) . Se cere:
X
a) sa se construiasca urmele planului P, definit de punctul A si frontala BH(bh,b’h’);

116
 b) sa se construiasca urmele planului Q, care trece prin punctele C& , V& si Q& X , si sa se
determine dreapta Δ(δ , δ ') , de intersectie dintre acest plan si planul P;
c) sa se construiasca urmele planului R, paralel cu planul P, stiind ca trece prin
punctul M& (230,35,40 ) ;
d) sa se determine adevararta marime a unghiurilor MNP(mnp,m’n’p’), stiind ca este
cuprins in planul R, dandu-se coordonatele punctelor N& (220,10, z ) si
P& (200, y,60 ) ; sa va folosi rabaterea pe planul orizontal de proiectie;
e) sa se afle adevarata marime a unghiului format de planul R cu planul vertical de
proiectie.

60. Se dau punctele: A& (90,30,40 ), B& (150,0,20), C& (19,30,−40), M& (10,−30,120), K& (10, y,30 ) . Sa
se construiasca:
a) urmele planului P, determinat de punctele A,B si C;
b) urmele planului Q avand dreapta AM drept d.c.m.m.p. fata de [H];
c) dreapta Δ de intersectie a planelor P si Q si sa se verifice daca A& ∈ Δ ;
d) punctul G de intersectie a dreptei BC cu planul Q;
e) departarea punctului K& , stiind ca acesta apartine lui P;
f) urmele planului R, astfel incat acesta sa fie paralel cu [Q] si sa-l contina pe K& .

61. Se dau punctele:

&A(120,40,0 ), B(100,45,30 ), C& (130,0,60 ), M& (110,0,60 ), N& (100,70,0 ), T& (80,45,0 ) . Sa se
constuiasca:
a) urmele planului P, determinat de punctele M,N,T;
b) piciorul G al perpendicularei dusa din B pe dreapta AC;
c) sa se determine distanta de la punctul G la planul [P].

62. Se duc drepte concurente in punctul G& (105,50,30 ) : D1 , care contine punctul
A&1 (140,−20,45) si D1 care contine punctul A2 (70,25,75) . Sa se construiasca:
a) adevarata marime a unghiului format de drepte;
b) adevarata marime a unghiului format de planul P al celor doua drepte D1 si D2 cu
planul orizontal de proiectie.

63. Se dau proiectiile orizontale si verticale a doua drepte concurente D prin punctele:
A& (60,30,50), B& (110,70,20) si Δ prin punctele A& si C& (30,50,10 ) si proiectia orizontala a unui
punct M& (100,50, z ) care apartine planului definit de D si Δ .

64. Se dau punctele: A& (45,10,40 ), B& (10,20, z ), H& (30,30,0 ),V& (95,0,40 ), P&X (10,0,0 ) . Sa se
construiasca:
a) planul definit de punctele PX , H si V& ;
b) planul Q determinat de orizontala AB si punctul Q X ;
c) planul R || O X cu urmele y=z=25mm;
117
 d) punctul G de intersectie a planelor [P] ∩ [Q] ∩ [R] ;

65. Se dau punctele:

&A(130,25,15), B& (55,70,30 ),V& (150,0, z ), Q (50,0,0 ), H& (145,65,0 ), C& (130,30,25) . Sa se
X
construiasca:
a) planul [P] determinat de punctele A,B si V& ;
b) planul [Q] definit de Q& X , H& si C& ;
c) dreapta D1 ca intersectie a planelor P si Q;
d) unghiul pe care dreapta D1 il face cu planul orizontal de proiectie.

66. Se dau punctele:

&A(10,70,10 ), B& (90,0,10 ), C& (40,60,50 ), M& (60,30,0 ), N& (120,30,−50 ), P& (140,0,0 ), T (25,20, z ) .Sa
X
se construiasca:
a) dreapta D, care sa-l contina pe C& si este paralela cu AB;
b) planul [Q], determinat de dreptele D si AB;
c) planul [P], determinat de punctele P&X , M& , N& ;
d) dreapta Δ de intersectie a dreptei D cu [P];
e) punctul I& de intersectie a dreptei D cu planul P;
f) cota punctului T, stiind ca T& ∈ [Q ] ;
g) planul S, care sa-l contina pe T si sa fie paralel cu planul P.

-//-

118