Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Formal, energia definită în fizica clasică, în mecanică, respectiv în termodinamică, este starea unui sistem
fizic oarecare de a efectua lucru mecanic între două poziții diferite ale respectivului sistem fizic în spațiu.
Folosind notațiile comune în fizică, se poate scrie:
{\displaystyle L=\int \mathbf {F} \cdot \mathrm {d} \mathbf {s} }{\displaystyle L=\int \mathbf {F} \cdot
\mathrm {d} \mathbf {s} }
Adică lucrul mecanic (L) efectuat de un sistem oarecare este dat de integrala produsului dintre forța (F) cu
care sistemul fizic acționează pe elementul de distanță, care aici este reprezentat infinitezimal ca o
diferențială (ds).
La nivel integral, deoarece forța și deplasarea sunt mărimi vectoriale, expresia energiei ca lucrul mecanic
efectuat de un sistem fizic ce acționează cu o anumită forță, pe o anumită distanță, este un produs scalar a
doi vectori, vectorul forță și vectorul deplasare.
{\displaystyle L=\mathbf {F} \cdot \mathbf {d} =|\mathbf {F} ||\mathbf {s} |\cos {(F;s)}\,}{\displaystyle
L=\mathbf {F} \cdot \mathbf {d} =|\mathbf {F} ||\mathbf {s} |\cos {(F;s)}\,}
unde prin notațiile: |F| și |s| se înțeleg scalarii respectivi, adică valorile numerice ale respectivelor mărimi
fizice.
Unități de măsură
< E > = < L > = < F > x < s > = 1 N x 1 m = 1 kg x 1m x s−2 x 1 m = 1 kg x 1m2 x 1s−2 = 1 J
[ E ] = M x L +2 x T −2
Conservarea energiei
Una dintre proprietățile energiei este conservarea sa, ca parte a materiei, cu cele două forme de existență
ale sale, substanța și câmpul. Prima dată o lege de conservare a fost formulată în 1778 de către Antoine
Lavoisier în lucrarea Considérations Générales sur la Nature des Acides (română Considerații generale
asupra naturii acizilor) sub forma: „În natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă.”
Exemple de conservare: conservarea energiei unui pendul, conservarea energiei în cazul unei mașini
termice, conservarea energiei în cazul unei explozii chimice sau nucleare etc.
Această constatare, a conservării totale a materiei, a avut nevoie de un timp îndelungat și de mulți
gânditori, filozofi și oameni de știință pentru a ajunge în forma sintetică cunoscută azi ca Legea conservării
materiei.
Aspecte lingvistice
În sensul comun de folosire, cuvântul „energie” este un substantiv feminin, având singular și plural (o
energie, două energii). Semnificația cuvântului poate fi:
În sensul folosit în fizică (știință, tehnică și tehnologie), termenul este un substantiv feminin, defectiv de
plural, la singular fără articolul nehotărât o. Pentru plural, se recomandă expresia forme de transfer
energetic și nu forme de energie, folosită des, dar incorect.
Forme
energie hidraulică, care, la rândul ei, poate proveni din energia potențială a căderilor de apă și mareelor, sau
din energia cinetică a valurilor;
energie nucleară, care provine din energia nucleelor și din care o parte poate fi eliberată prin fisiunea sau
fuziunea lor;
energie de zăcământ, care este energia internă a gazelor sub presiune acumulate deasupra zăcămintelor de
țiței;
energie chimică, care este dat de potențialul electric al legăturii dintre atomii moleculelor,
energie de deformație elastică, care este energia potențială datorită atracției dintre atomi;
După sursa de proveniență, poate fi: energie stelară, solară, a combustibililor, hidraulică, eoliană,
geotermală, nucleară.
energie neregenerabilă,adică energia obținută din resurse epuizabile, cum sunt considerati combustibilii
fosili și cei nucleari;
energie regenerabilă, prin care se înțelege energia obținută de la Soare, energie considerată inepuizabilă,
sub formă de energie electrică (conversie directă), termică (încălzire directă), hidraulică, eoliană, sau cea
provenită din biomasă.
După modul de manifestare al energiei se vorbește despre energie mecanică, energie electrică, energie
luminoasă.
Conversii
electromagnetică ChimicăNucleară
electromagnetică Velă solară Panou solar termic Panou solar Optică neliniară Fotosinteză
Spectroscopie Mössbauer
Nucleară Radiație alfa Soare Radiație beta Radiație Gama Izomerie nucleară