TCAD

Avantajele metodelor CAD (Editarea schemei - proiectarea

cablajului imprimat)
 Oferă o soluţie completă pentru dezvoltarea schemelor şi a modulelor
electronice;
 Permit interfaţarea imediată a activităţilor de proiectare (CAE-CAD) cu cele
de fabricaţie (CAM);
 Permit utilizarea schemei şi a circuitului imprimat într-un mediu de
proiectare unitar, utilizând un flux de proiectare şi o concepţie structurată.
 Oferă o conexiune rapidă între editarea schemei şi proiectarea PCB;
 Au o capacitate rapidă de creare şi editare a componentelor sub formă
virtuală Permit generarea de rapoarte sub formă de fişiere cu diverse
destinaţii: listă de componente, fişiere de transfer (Netlist) către diverse
sisteme de proiectare
 Permit realizarea de simulări analogice, digitale şi mixte în acelaşi mediu
de proiectare;
 Beneficiază de proceduri automate de corectare, numire componente
(Annotation) şi reactualizare a schemei după lucrul în blocul PCB (Back
Annotation);
 Au proceduri uşoare de corectare.
TCAD

Avantaje importante ale modulelor « Schematics » faţă de

metodele clasice de desenare:

 Redesenare uşoară a schemei.

 Creion şi gumă “inteligente” ;
 Uşor de creat spaţiu pentru inserarea de componente
suplimentare în schemă;
 Multiplicare rapidă a porţiunilor repetitive (copiere de
blocuri);
 Generare rapidă, automată a documentaţiei;
 Posibilităţi de incrementare a numelor sau de numire
automată.
CAP 2. EDITAREA
SCHEMELOR
Un fişier schemă nu este doar o imagine de tip “bitmap”!
Este de fapt o bază de date care conţine informaţii despre:
•Componente
•Legăturile dintre componente
•Atribute ale componentelor, conexiunilor şi altele.

Editarea schemei are particularităţi în funcţie de scopul urmărit:

•Schemă pentru arhivă/documentaţie
•Schemă pentru proiectarea circuitului imprimat (PCB)
•Schemă pentru simulare, etc.
 BIBLIOTECI DE BIBLIOTECI
SIMBOLURI Fişier de actualizare DE CAPSULE
(Backannotation) Capsule corespunzătoare
simbolurilor conform
fişierului Netlist
Blocul de editare a Blocul de proiectare a
Fişier Netlist
schemelor electrice circuitului imprimat
SCHEMATIC CAPTURE (SCM) PCB LAYOUT (PCB)

Schema bloc a programelor CAD de proiectare a circuitelor imprimate

Reprezentarea CAD a unei scheme electrice în blocul SCM şi structura de

interconectare corespunzătoare în blocul PCB
 Pornirea blocului
SCHEMATIC
CAPTURE

Adăugarea de Crearea de
simboluri electrice simboluri

Adăugarea de
conexiuni

Numirea componentelor
Alocare de capsule şi alte
proprietăţi Fluxul de proiectare în blocul
de editare a schemelor SCM

Verificări finale
Fişiere postprocesare -
transfer
Fluxul de operaţii în PCB Editor
 Biblioteci Back annotation Modificări,
simboluri Gate and pin
.OLB swap,
pstxnet.dat Redenumiri.
Fişiere transfer Netlist pstxprt.dat
Editor grafic pstchip.dat
simboluri SCHEMATIC PCB Editor
CAPTURE

Biblioteci
simboluri BOM
.OLB

Rapoarte
+ DRC
Biblioteci
de modele
Fişiere de capsule
SPICE Simulare .CIR (footprint)
.LIB SPICE .OUT .psm .fsm .dra
.DAT
etc.

Fluxul de proiectare pentru Orcad PCB Editor (cu detalii)

Realizarea schemelor electrice
Există două variante de reprezentare a schemelor
complexe
Scheme plane (Flat design)
Scheme ierarhizate

Scheme plane
Pagina schemă A Pagina schemă B Pagina schemă C

>> << >> <<

În acest caz, paginile schemă se conectează prin semnale

utilizând « off page connectors » (Orcad)
Toate schemele sunt pe acelaşi nivel de importanţă
 Scheme ierarhizate
Pagina Schemă A

Nivel principal
Bloc 1 Bloc 2
(top, root)

Pagina Schemă B Pagina Schemă C

Bloc 3 Bloc 4 Primul nivel

ierarhic

Al doilea nivel
ierarhic

Pagina Schemă D Pagina Schemă E

În acest caz paginile schemă se conectează printr-o structură logică specifică
programului (ierarhie).
Schemele au un grad de detaliere diferit. Pe nivelul superior se reprezintă o parte din
schemă sub forma unui bloc ierarhic. Conţinutul blocului este realizat într-o pagină
schemă pe un nivel inferior corespunzător.
În paginile de pe nivelele inferioare putem avea alte legături (blocuri) către nivelele
inferioare următoare.
Semnalele electrice se transmit pe “cale ierarhică”. De exemplu, semnalele din schema
B nu pot « vedea » direct semnalele din schema C, trebuie realizată legătura cu schema
A mai întâi.
 Scheme ierarhizate complexe (ne-primitive)
În acest caz un bloc ierarhic poate fi referit de mai multe ori de pe un nivel superior.
Pagina Schemă A

Bloc 1 Bloc 2 Nivel principal

(top, root)
Pagina Schemă B

Bloc 3 Bloc 4
Primul nivel
ierarhic

Al doilea nivel
ierarhic

Pagina Schemă D Pagina Schemă E

În acest caz conţinutul paginii schemă B este apelat din Blocul1 şi din Blocul 2 din pagina
schemă A.
Atunci când se utilizează ierarhia complexă se utilizează noţiunile instanţă (instance) şi
ocurenţă, apariţie (occurrence). În cazul schemelor plane sau al celor ierarhizate simple cele
două noţiuni coincid. O instanţă reprezintă o plasare a unei componente, de exemplu plasarea
în pagina B a unui rezistor înseamnă că am instanţiat componenta R-rezistorul. Dacă pagina
schemă B este referită de 2 ori, ca în figură, atunci componenta are 2 ocurenţe.
OBS. La realizarea circuitului imprimat, trebuie să fie inclus în lista de componente numărul de
ocurenţe.
ORCAD CAPTURE
După pornirea programului Capture, pe ecran apare fereastra Session frame. Pe
lângă aceasta mai există o fereastră minimizată Session Log unde se găsesc
informaţii despre operaţiile realizate în proiectul curent, în sesiunea curentă de
lucru. Este utilă în special la examinarea mesajelor de eroare.
Project Manger

Când se porneşte programul Capture se deschid de obicei două ferestre. Prima

este fereastra Project Manger. Este utilizată pentru a organiza resursele necesare
proiectului (foldere schemă, pagini schemă, biblioteci de simboluri, fişiere VHDL,
fişiere de ieşire, rapoarte cum ar fi lista de materiale (Bill of Materials) sau listă de
conexiuni (Netlist).

În figura de mai jos se poate urmări fereastra Project Manager împreună cu pagina

schemă asociată.
Fereastra Project Manager a) pentru un proiect nou b) pentru un proiect ierarhizat
Fereastra Project manager este utilizată pentru a avea o privire generală
asupra resurselor implicate în proiectul curent, afişând resursele grupate
pe categorii sau foldere. Resursele includ: foldere cu scheme (Schematic
Folders),
-pagini schemă (Schematic Pages),
-biblioteci de componente (Part Libraries), componente (Parts), fişiere
VHDL,
-rapoarte generate, de exemplu listă de conexiuni (Netlist) sau listă de
materiale (Bill of Materials)
-alte articole legate de simularea electrică (modele, stimuli) sau de
limbajul VHDL (fişiere VHDL).

Project Manager-ul creează o structură de tip logic, pe disc sunt salvate:

fişierul design .DSN, asociat acestuia este fişierul proiect .OPJ şi fişierele
tip raport din zona Output.

Un proiect conţine un singur design, un design conţine minim un folder

schematic, un folder schematic conţine pagini schemă iar în paginile
schemă sunt conţinute simbolurile electrice.
!!!NOTA!!! Un proiect .OPJ nu conţine efectiv resursele. El face doar
trimiteri, link-uri spre resurse. Din acest motiv atunci când se mută
fişierele pe alt calculator trebuie mutat fişierul .DSN, fişierul .OPJ va fi
creat din nou.
 Crearea unui proiect nou: File→New Project

 Alegerea unui nume pentru

proiect

 Alegerea tipului proiectului

 Alegerea directorului de lucru

 Confirmare cu OK

După crearea proiectului se pot schimba numele fişierelor proiect sau design sau
denumirile folderelor sau ale paginilor schematice.
 Ferestre active la deschiderea unui proiect de tip Schematic

Fereastra
Project
Manager

Fereastra editorului de scheme

Fereastra Session Log

 Bara cu unelte
Caroiaj de (Toolbar) Paleta cu
referinţă unelte a
(Grid reference) editorului de
scheme
(Tool palette)

Aria de lucru

Indicator
(Title Block)

Linia de stare
(Status Bar)

Interfaţa de lucru a programului Capture în modul de editare

a paginii schemă (Schematic Editor)
Status Bar

Zona “Status bar” situată în josul paginii afişează informaţii

despre acţiunile curente, numărul de articole selectate, nivelul de
zoom şi poziţia pointer-ului.

Câmpul din stânga

Câmpul din stânga prezintă descrieri uneltelor selectate sau
articole din meniu.

Câmpul central
In câmpul central se afişează numărul de articole selectate în
pagina schemă sau în editorul de part-uri.

Câmpul din dreapta

In câmpul din dreapta sunt afişate scala curentă de mărire (zoom)
şi poziţia, locaţia pointerului. (de ex. Scale=75% X=20.0 Y=25.0).
Unităţile de măsură pot fi inchi sau milimetri, în funcţie se setări.
 Selectare Place Part
Place Wire Place Net Alias
Place Bus Place Junction
Place Bus Entry Place Power
Place Ground Place Hierarchical Block
Place Port Place Pin
Place off-page connector Place No-connect
Place Line Place Polyline
Place Rectangle Place Ellipse
Place Arc Place Text
Place IEEE symbol Place Pin Array

Barele cu unelte (toolbar şi tool palette) sunt andocabile, adică se pot

deplasa (“drag”) în alte poziţii. De asemenea se poate schimba şi
dimensiunea lor, de exemplu se pot afişa butoanele pe două linii.
 Setări ale proiectului/schemei Options→Preferences
Options→Preferences Color-Print

Anumite articole pot fi setate ca invizibile alocându-le aceeaşi culoare ca fondul

planşei de desen (Background). Elementele grafice de desen: liniile, poliliniile şi
arcele au culoarea precizată în tabloul Preferences, tab-ul Miscellaneous. Dacă
culoarea în acest tablou este setată pe poziţia default, atunci ele vor avea culorile
din tabloul Colors/Print. Selectarea-deselectarea din zona Print nu are efect decât
asupra operaţiei de tipărire, uzual se debifează grila.
 UNITĂŢI DE MĂSURĂ ŞI GRILE
Options→ Schematic Page Properties

Parametrul pin-to pin spacing controlează dimensiunea cu care apar simbolurile în

planşa de desen şi reprezintă distanţa minimă dintre terminalele componentelor,
distanţă care este totodată şi pasul grilei. Valoarea parametrului pin-to pin spacing
odată fixată pentru o pagină schemă nu mai poate fi modificată.
 Componente Orcad

-Part – componente cu semnificaţie fizică care se vor regăsi pe circuitul imprimat

-Symbol articole auxiliare cu rol de etichetă*
•Power
•Off-page Connector
•Hierarchical Port
•Title Block* (nu are pini)

Bibliotecile de part-uri sau simboluri sunt organizate sub forma unor fişiere cu
extensia *.olb, de la Orcad Library.
Dacă schema este introdusă în Capture în vederea realizării circuitelor imprimate
(PCB) de regulă part-urile trebuie puse în corespondenţă cu componente reale:
tranzistoare, circuite integrate, conectoare, relee, etc. Aceste componente
electronice se găsesc fizic sub forma unor capsule – package care se plantează
pe placa de circuit imprimat pentru a realiza funcţiile modulului electronic. În
programul Layout se utilizează pentru capsulă denumirea de “footprint”.

Dacă schema realizată se doreşte a fi simulată cu PSPICE atunci este necesar ca

un part să reprezinte un anumit model sau o funcţie de circuit.
OBS. Atragem atenţia asupra noţiunilor utilizate în diverse programe CAD de
proiectare în domeniul electronic care pot crea unele confuzii. Astfel, prin simbol
electric, electronic în general înţelegem strict reprezentarea grafică a unei
componente electronice. Un part (engl.) = piesă, sau tradus de noi componentă
fizică este identificată prin numele sau prin codul acesteia. De exemplu, articolul
"NPN" identifică un tranzistor generic de tip NPN iar “2N2222” este numele unui
tranzistor real. Fie că este vorba de NPN sau de 2N2222 reprezentarea vizuală a
componentei respective în blocul de realizare a schemelor se face tot sub forma
unui simbol grafic, simbol care de cele mai multe ori este identic. O componentă
cu corespondent fizic poate conţine definite sub diverse forme şi alte informaţii,
(proprietăţi) ca de exemplu capsula asociată utilizată în blocul PCB (footprint),
numărul de unităţi (simboluri) conţinute într-o capsulă (de ex. cele patru porţi ŞI-
NU conţinute în capsula DIP16 a circuitului integrat SN7400), alte informaţii
legate de definirea electrică a terminalelor ( de ex. terminale de tip intrare, ieşire,
open colector), informaţii despre permutarea (swap) pinilor sau a porţilor, etc.
Aceste informaţii sunt “transparente” la o primă privire în schema electrică.
 PSPICE CAPTURE LAYOUT

MODEL SPICE Pin 1 PART Pin 1

FOOTPRINT
caracteristici reprezentare grafică reprezentare fizică
electrice Pin 2 Pin 2
.model BC107A Pin 3
NPN(Is=7.049f Xti=3 Pin 3
Eg=1.11 Vaf=116.3
Bf=375.5

Pin 2

Pin 3
Pin 1

Informaţii conţinute în articolul “part”

Simboluri grafice /terminologie
IEC Publicaţia 117
IEEE Std 315-1971

Simbol preferat IEC

pentru condensator
polarizat
Realizarea schemei- Plasarea simbolurilor grafice
Place Part/ Place Power, Place Ground

Introducere
nume part
Conţinutul
bibliotecii Plasare part selectat
selectate

Part selectat
pentru plasare
Ştergere
Biblioteci biblioteci
active
Bibliotecă Adăugare
selectată biblioteci

Previzualizare
part selectat

Part “Normal” Entitatea din

sau “Convert” capsulă

Start căutare
Part căutat

Rezultate căutare
Folderul în
care se caută
 Plasarea simbolurilor de masă sau de alimentare

Simbolurile de masă şi alimentare sunt stocate în biblioteca CAPSYM.OLB.

Ferestrele Place Ground sau Place Power sunt similare cu fereastra Place
Part.
 Proiectarea la nivel de schemă
Proiectarea schematică (SCM, SCH) din cadrul cursului de faţă are la bază un sistem
software foarte puternic în domeniul mediilor EDA (Electronic Design Automation)
numit OrCAD Capture, care permite generarea, verificarea şi postprocesarea
profesională a schemelor electronice.

Exemplu de Mediul de învăţare

schemă asociat programului
electronică de proiectare este
clasică (varianta partiţionat în lecţii (ce
scanată, pot fi folosite şi
netrecută încă în independent) care
format electronic) permit înţelegerea
care furnizează uşoară a diverselor
datele de intrare aspecte legate de
pentru dezvoltarea
proiectarea proiectelor
schematică prin schematice bazate
medii EDA. pe tehnici CAD.
 Crearea unui proiect nou
Primul pas în proiectarea schematică este înţelegerea funcţionării circuitului. Astfel,
proiectantul va gestiona mai bine problemele specifice şi va optimiza activităţile CAD.
Odată ce mediul OrCAD Capture este deschis, utilizatorul
trebuie să creeze un nou proiect: File New Project.
La pornirea Capture sunt vizibile două ferestre.
Prima se numeşte Project Manager şi se foloseşte
pentru a colecta şi organiza resursele necesare
ale proiectului (directoare, pagini schematice,
biblioteci de componente, fişiere de ieşire – de
exemplu lista de componente sau fişierele de
transfer). Project Manager-ul realizează o
grupare logică a resurselor pentru utilizarea lor
optimă. Un fişier de tip “project” (*.OPJ) este un
fişier ASCII ce nu conţine proiectul efectiv, el
indicând doar fişierele folosite în proiect şi
realizând legăturile dintre resurse. Un proiect
poate fi format dintr-o singură pagină
schematică şi un singur director sau pagini
multiple în directoare multiple.
A doua fereastră este pagina schematică ce
furnizează descrierea grafică a circuitului din
cadrul proiectului. Ea conţine componente,
conexiuni electrice şi alte obiecte electrice şi
ne-electrice (simboluri de masă şi alimentare,
indicatoare, texte, elemente grafice).
Plasarea de componente virtuale
Plasarea unei componente într-o pagină schematică se face
în două moduri: Place Part sau clic pe butonul Place
Part din paleta de unelte a editorului. În fereastra Place
Part, sub butonul Libraries, se selectează biblioteca
DISCRETE, se tastează “R” în zona Part şi se acceptă cu
OK. Astfel va fi creat simbolul pentru un rezistor de uz
general care poate fi plasat în fereastra schematică.
Se deplasează mouse-
ul în poziţia unde
trebuie plasat rezistorul,
apoi se dă clic pentru a
îl plasa. Puteţi continua
să selectaţi alte poziţii şi
de fiecare dată un nou
rezistor va fi plasat.
Înainte de a plasa o
nouă componentă, se
apasă butonul drept al
mouse-ului, un meniu
contextual deschizându-
se şi permiţând
efectuarea unor acţiuni
legate de respectiva
componentă (de
exemplu rotirea sa).
Plasarea de conexiuni electrice şi de simboluri de
referinţă (alimentare şi masă)
Plasarea unui simbol de masă se poate face prin
selectarea butonului Place Ground din paleta
verticală de unelte a editorului schematic. În
următoarea fereastră se selectează
GND/CAPSYM. Plasarea unei surse de
alimentare de c.c. se face în mod similar sau
utilizând meniul: PlacePower, apoi
selectând VCC/CAPSYM din lista cu
simboluri de alimentare şi masă (de
asemenea masa poate fi plasată folosind
meniul). Se selectează cu clic poziţia dorită
pentru plasarea simbolul de masă sau
alimentare.
Conectarea componentelor prin conexiuni
electrice (wire) se face selectând butonul
Place Wire din paleta verticală de unelte din
pagina schematică sau folosind meniul:
PlaceWire.
!Observaţie! Atenţie la micile pătrate care pot
rămâne după conectare! Prezenţa lor după
realizarea conexiunilor electrice indică
terminale neconectate ale componentelor.
 Postprocesarea proiectului schematic
Activităţile de postprocesare urmează fazei de proiectare, rezultatul fiind fişiere binare şi
ASCII utilizate pentru a genera documentaţie tehnică şi a transfera datele spre alte
blocuri de proiectare sau sisteme CAD. Un raport important este lista de componente
electronice (bill of materials). Create Netlist este postprocesarea prin care se
generează fişiere specializate pentru interfaţarea cu alte blocuri sau sisteme
software. Formate: EDIF, PSpice, Spice, VHDL, Verilog, Layout, INF şi altele. Etape:
Se selectează fişierul de proiectare pentru care se generează fişierele de transfer şi
se foloseşte meniul Tools  Create Netlist. Se introduc informaţiile necesare şi se
selectează OK pentru obţinerea fişierelor.
Proiect Biblioteci
Alte sisteme CAD
electronic SCM sau fişiere de
interfaţare

Postprocesare SCM

Layout PCB
Rapoarte

Simulator de Documentaţie tehnică

circuit
 Realizare schemă - Adăugare conexiuni PLACE WIRE

•Comanda de adăugare a conexiunilor electrice, PLACE WIRE , este o opţiune ce permite

utilizatorului să conecteze electric două simboluri. Conexiunile pot porni şi se pot opri "din
(în) aer". La terminarea unei conexiuni într-o altă conexiune, programul plasează în mod
automat un punct de joncţiune. Conexiunile sunt trasate în mod normal din două segmente
articulate la 90°. Pentru a realiza conexiuni cu alte unghiuri decât 90° se trasează
conexiunea ţinând apăsată tasta SHIFT.
•Terminalele simbolurilor sau part-urilor Orcad conţin un pătrat (Connection Square ), pătrat
care dispare atunci când conexiunea este realizată, fiind o indicaţie foarte bună a realizării
corecte a conexiunii electrice. Dacă se lucrează în afara grilei, cu butonul Snap to grid pe
starea OFF (roşu), există mari riscuri să nu se realizeze conexiunea în mod corect.
•Pentru a marca pinii lăsaţi intenţionat neconectaţi programul are prevăzut un simbol sub
forma literei “x”, care se plasează cu comanda Place No Connect sau apăsând butonul
corespunzător din paleta cu unelte.

(a) Part imediat după plasare,

(b) conectare corectă,
(c) utilizarea simbolului “No Connect”
pentru pinul 2,
(d) greşeală gravă, simbol
neconectat, deşi au fost trasate
conexiunile
 Realizare conexiuni PLACE NET ALIAS

Legăturile dintre simboluri sunt realizate automat (implicit) de program dacă porţiunile din arborii
de conexiune au acelaşi nume. Numirea arborilor de conexiune se poate realiza prin utilizarea
comenzii PLACE NET ALIAS, care adaugă o etichetă “alias” ataşată respectivului arbore de
conexiuni.

O altă modalitate de numire a arborilor de conexiune este utilizarea de articole tip Symbol
(Power, Off-page connector, Hierarchical Symbol) care impun numele lor arborilor la care sunt
conectaţi. Se mai spune că acestea sunt simboluri globale. Numele poate fi editat în mod
convenabil. De exemplu un articol tip sursă VCC_BAR poate fi redenumit +12V, de exemplu.

Aceleaşi consideraţii stau la baza conectării pinilor de alimentare invizibili ai circuitelor

integrate. Ei sunt conectaţi automat la un arbore de conexiuni cu acelaşi nume ca al lor.

Conectare realizată utilizând Net Alias şi simbolul VCC de tip Power

Realizarea conectării tip BUS

Varianta “clasică” de desenare

Varianta de desenare cu BUS
 Bus entry

Net Alias pentru

conexiuni şi bus

Bus

Operaţiile necesare sunt: Place Bus, Place Bus entry, Place Wire, Place Net Alias
 Verificarea proiectului schematic
Procedura de verificare şi validare a unui proiect schematic trebuie făcută obligatoriu în
două moduri:
1. Verificare vizuală pe ecran şi pe o variantă imprimată a schemei electronice
(realizate de utilizator);
2. Verificare automată bazată pe procedurile DRC/ERC (Design Rules
Check/Electrical Rules Check) (configurate de utilizator şi executate de sistemul
CAD) şi validate de utilizator. La finalul verificării DRC este creat şi plasat în
directorul cu fişierele de ieşire un raport DRC în care sunt descrise şi localizate
atenţionările şi erorile din proiectul schematic.
 Verificarea din punct de vedere electric a schemei proiectate DRC

Design Rules Check (DRC), este o procedură configurabilă printr-o comandă de tip
tablou. Comanda se găseşte în meniul Tools atunci când este activă fereastra Project
Manager şi se selectează linia cu proiectul *.dsn

Tabloul procedurii DRC

O anumită clasă de verificări se referă la conexiuni între part-uri. Verificarea conexiunilor
declarate ca interzise se face pe baza tipului pinului (terminalului), tip care este definit la
crearea part-ului respectiv. Atenţionările (W) şi erorile (E) sunt plasate într-o matrice (numită
ERC – Electrical Rules Check) care conţine pe linii şi pe coloane diverse tipuri electrice de
terminale aparţinând componentelor şi dispozitivelor electronice reale.

Matricea se poate edita,

anumite conexiuni pot
genera atenţionări sau
erori în funcţie de proiect.

Tabloul matricei erorilor electrice (ERC matrix)

 Tabloul "Reguli fizice"

Tabloul "Reguli electrice"

 Exemplu de erori semnalate prin markere DRC (sub formă circulară)
În figură este prezentat modul de afişare a marker-ilor de eroare sub forma unor cercuri.
Identificarea erorii se face prin dublu click pe marker-ul corespunzător sau se poate citi fişierul
Session Log. Tot în figură, la dioda din partea superioară mesajul afişat este legat de conectarea
aceluiaşi pin la mai mult de un arbore de conexiuni, un mesaj oarecum confuz. Eroarea este însă
evidentă, fiind foarte gravă. În schemă există două diode numite la fel: D25. În partea stângă, la
transformatorul TF4, marker-ul semnalează un posibil conflict intre tipurile de pini conectaţi. În
contextul proiectului respectiv, se poate ignora sau nu acest mesaj. Oricum, deoarece nu se
poate genera fişierul de transfer (Netlist), trebuie modificată matricea ERC pentru a nu semnala
decât atenţionare (Warning)în situaţia acestei conectări.
 Crearea de part-uri- simboluri grafice
Când este necesar să creăm sau să edităm un simbol nou?
- simbolul original nu poate fi găsit în biblioteci,
- simbolul original nu este corect sau are alte atribute.
În ambele situaţii este recomandat să se editeze un simbol existent!
 Crearea unui part nou: Click dreapta mouse→New Part (în biblioteca curentă)

Câmpul Name se completează cu numele

part-ului şi va fi utilizat la plasarea într-o
schemă. Ex. 2N2222, LM358, CDB400,
74LS244. Lungimea maximă a unui nume de
part este de 31 de caractere.
Câmpul Part Reference Prefix specifică
prefixul de identificare al part-ului, de
exemplu R pentru rezistoare sau C pentru
condensatoare, etc.

Câmpul PCB Footprint conţine numele capsulei PCB utilizate de part-ul respectiv; acest câmp
poate fi lăsat necompletat dacă part-ul va fi utilizat doar la editarea schemei electrice.
Câmpul Parts per Package stabileşte numărul de entităţi din cadrul capsulei indicate de câmpul
PCB Footprint. Valoarea implicită este 1 dar există situaţii când acest număr este mai mare: de
exemplu porţile NAND SN7400 sunt câte 4 în capsula DIP14 iar bistabilii “D” SN7474 câte 2 în
acelaşi tip de capsulă DIP14.
Câmpul Package Type specifică dacă toate part-urile unei capsule au reprezentări grafice
identice (homogenous) sau diferite (heterogenous). De obicei, opţiunea este homogenous.

Câmpul Part numbering indică modul în care sunt identificate part-urile din cadrul aceleiaşi
capsule - numeric ( U*1, U*2... ) sau alfabetic ( U*A, U*B...), unde * reprezintă numărul curent al
respectivei componente fizice. De obicei se foloseşte opţiunea Alphabetic.
Opţiunea Create Convert View indică faptul că part-ul respectiv are două reprezentări - normală
şi “convert”. Reprezentarea “convert” semnifică o formă alternativă sub care este memorat part-
ul, echivalentul unei conversii De Morgan la porţile logice de exemplu.

Opţiunea Pin Number Visible este în general necesară, singurele excepţii fiind componentele
la care toţi pinii au aceeaşi funcţie - rezistoarele, condensatoarele nepolarizate şi bobinele
obişnuite - şi la care nu este necesară numerotarea lor.
Butonul Part Aliases deschide un dialog din care se pot adăuga sau şterge copii ale
componentei numite pseudonime – “aliases”, care au aceleaşi reprezentări grafice dar au nume
şi valori diferite. Se pot defini, dacă se consideră util, tranzistoare diferite din aceeaşi familie, de
ex BC107, BC107B, BC107C, BC109, BC109B, etc. editând grafic numai o singură componentă
numită părinte (parent). Componentele definite ca alias sunt vizualizate în lista din bibliotecă ca
un simbol cu o linie care trece prin simbolul utilizat în listă (poartă ŞI). Atunci când se editează
un part de tip alias în fereastră se va vedea numele part-ului “părinte”. Când este
copiat/mutat/şters un part “părinte” aceleaşi operaţii se transferă şi part-urilor “alias”.
Butonul Attach Implementation permite ataşarea unei “implementări” simbolului creat.
Definirea unei implementări înseamnă că simbolul (part-ul) care va apărea în schemă are de
fapt o structură (şi o comportare) complexă. Una din cele mai simple implementări este
ataşarea unui model SPICE unui part nou creat.
New Part

Ecranul editorului de part-uri

 Terminale tip Power Denumirea simbolului Elemente grafice: linii
setate ca invizibile ”Part Reference” şi arce de cerc

Text informativ

I0
Terminale tip Line, vizibile, cu
numele şi numerele vizibile 7400 O Terminal tip Dot
I1
Puncte de control ale
conturului simbolului

Câmp în care se va afişa în schemă conţinutul Conturul simbolului

proprietăţii Value (Valoarea componentei) “Part body border”

Elemente ale unui simbol în editorul grafic

Pini- plasare diferite forme /afişare nume-nr.

Plasarea pinilor

Forme de pin în programul Orcad

Modificarea afişării Options → Part Properties

 14 13 12 11 10 9 8

Part-uri multiple VCC

GND

1 2 3 4 5 6 7
SN7400

Trece la editarea entităţii

următoare cu View→Next Part.

Pentru a vizualiza toate

entităţile simultan
View→Package.
 Optimizarea part-ului
La acest pas, proiectantul optimizează forma şi dimensiunile part-ului, descrierea şi
poziţionarea terminalelor, zona de captură (de “gravitaţie”) etc.

Redimensionarea zonei de captură

Verificarea finală, validarea, salvarea şi arhivarea part-ului
Verificare finală şi validare a part-ului

Part-ul creat este

salvat uzual în
biblioteca curentă
-Pinii de alimentare nu sunt de regulă afişaţi în schemă. Această modalitate de
desenare face ca citirea schemei din punct de vedere al fluxului de semnal să
fie mai clară.

-Tensiunea de alimentare provine de cele mai multe ori din afara plăcii de
circuit imprimat, adică în schemă, de la un conector. Excepţii posibile: baterie
plasată pe placă, circuite cuplate electromagnetic (RFID, încărcătoare
inductive), alte circuite sau sisteme de tip “Energy harvesting” .

-De la conector alimentarea trebuie distribuită către circuitele integrate,

realizând “bara de alimentare” sau “Bus Bar”.
Pinii de alimentare
invizibili,
conexiunea se
asigură automat*

14 13 12 11 10 9 8

VCC

GND

1 2 3 4 5 6 7
SN7400

Pinii de alimentare
vizibili (7 şi 14),
urmează a fi
conectaţi cu
WIRE.
Pinii de alimentare ai part-urilor în Capture sunt vizibili. De regulă au pătratul de
conectare afişat şi trebuiesc conectaţi cu Wire sau cu un simbol plasat peste pin.
Metodă recomandată pentru a evita erorile de conexiune.
Dezavantaj: citirea schemei este îngreunată.
Pinii de alimentare invizibili (obligatoriu de tip “Power”) se conectează automat la
arborii de conexiune (net) cu acelaşi nume, în imagine VCC şi GND. Conectorul de
alimentare trebuie în acest caz să asigure legătura cu aceste semnale prin diverse
metode: plasarea unor simboluri cu nume corespunzător (ca în figură), plasarea de
OFF PAGE CONNECTOR cu nume corespunzător, WIRE urmat de NET ALIAS,
WIRE către simboluri de masă şi alimentare deja plasate, etc.
Pinii de alimentare cu nume diferite pot fi întâlniţi la circuite digitale din familii logice
diferite sau la amplificatoare operaţionale.
Se aduc perechi de simboluri de masă şi alimentare cu nume corespunzătoare care
se unesc cu WIRE. Arborele de conexiune rezultat va avea numele semnalului aflat
mai înainte în ordine alfabetică (de ex. VCC este înaintea lui VDD)
La conector trebuie să asigurăm conectivitatea cu aceste semnale rezultate, sau să
legăm cu WIRE pinii conectorului cu simbolurile de alimentare respective.
 Postprocesarea proiectelor schematice
Postprocesarea schematică (SCM) urmează etapei de proiectare, rezultatul fiind fişiere
binare şi ASCII folosite pentru generarea de documentaţie tehnică sau transferul datelor
spre alte blocuri de proiectare, sisteme CAD sau medii EDA. Cele mai importante
rezultate sunt următoarele: imprimări (print-uri) şi plot-uri (în general fişiere HPGL), lista
de componente, raport de verificare a erorilor electrice (DRC), raport de localizare a
obiectelor de proiectare (cross reference), fişiere de export/import a proprietăţilor, fişiere
de transfer spre simulare şi layout, precum şi fişiere de tip “netlist”.
Biblioteci Printare şi plotare
Proiect Alte sisteme CAD
electronic SCM sau fişiere de
interfaţare

Postprocesare SCM

Layout
Rapoarte
PCB

Simulator de Documentaţie tehnică

circuit
Fişierele HPGL sunt create folosind comanda “Print”
 Lista de componente (BOM)
Lista de componente (creată folosind meniul
Tools  Bill of Materials) reprezintă o listă cu
toate componentele electronice folosite în proiect
şi este folositoare în etapa de fabricaţie a
modulului/sistemului electronic.
Lista de componente poate fi de două tipuri:
- Raport standard;
- Fişier de tip “Crystal Report”.

Lista de componente “Crystal Report” este un

fişier cu o configuraţie structurală specială,
bazat pe un software specializat, utilizat
pentru generarea de rapoarte orientate pe
client. Poate fi conectat cu programe de baze
de date relaţionale (ex: Microsoft Access).
 Verificarea regulilor de proiectare (DRC)
La finalizarea oricărui proiect, utilizatorul trebuie să
ruleze procedura de verificare a regulilor de proiectare
(folosind meniul Tools  Design Rules Check) pentru
a verifica proiectul din punct de vedere electric înaintea
generării fişierelor de transfer. Verificarea regulilor de
proiectare informează dacă există probleme în proiect şi
se bazează pe matricea ERC care conţine un set
cuprinzător de atenţionări şi erori la interconectarea
terminalelor. Severitatea unei probleme poate împiedica
finalizarea proiectului. Alte situaţii implică decizia
utilizatorului şi pot sa nu aibe consecinţe.
OBSERVAŢIE: Verificarea regulilor de proiectare
este o activitate obligatorie pentru verificarea
integrităţii proiectului dar utilizatorul trebuie să
efectueze şi o inspecţie manuală/vizuală atentă
deoarece nu toate erorile unui proiect electronic
sunt evidenţiate de procedura automată DRC.
Dacă proiectantul este mulţumit de rezultatele
raportului DRC şi a verificat manual proiectul, poate
trece la generarea tuturor fişierelor de transfer
necesare etapelor următoare.
Export/Import de proprietăţi Cross Reference - raport
de localizare a part-urilor
Fişierul de Export/Import proprietăţi
Raportul Cross Reference (creat
(creat folosind meniul Tools 
folosind meniul Tools  Cross
Export/Import Properties) permite
Reference) este folosit pentru localizarea
salvarea/citirea proprietăţilor proiectului
componentelor virtuale în paginile
schematic în/din fişiere ASCII.
schematice şi biblioteci.
Proprietăţile sunt delimitate de spaţii (tab-
În plus, este folosit pentru sortarea şi
uri). Exportul/Importul de proprietăţi se
generarea altor rapoarte utile.
poate face pentru “proiecte” şi “biblioteci”.
Comanda Create Netlist (de asemenea din Netlist 1
meniul Tools) permite generarea de diverse (transferul de date către mediul
fişiere specializate pentru interfaţarea mediului PCB/PWB)
schematic şi a proiectului aferent cu alte blocuri
de proiectare, sisteme CAD şi medii EDA.
Formatele disponibile pentru fişierele de transfer
sunt: PCB Editor, EDIF 200, INF, Layout,
PSpice, Spice, VHDL, Verilog şi “Other” (având
diferite noi opţiuni de postprocesare).
Etape pentru transferul SCM-PCB/PWB
(Capture-Layout):
1. Meniul ToolsCreate Netlist (tab-ul Layout);
2. Crearea fişierului de transfer (extensia *.mnl);
3. Deschiderea mediului de proiectare
PCB/PWB Layout Plus  New;
4. Încărcarea fişierului implicit (*.tpl, *.tch);
acest fişier este un şablon pentru configurarea
mediului PCB/PWB;
5. Încărcarea fişierului de transfer “*.mnl”; Fereastra Create Netlist,
6. Salvarea activităţii de transfer ca fişier de tip tab-ul Layout
layout, “*.max”.
 Netlist 2
La generarea de fişiere de transfer pentru PSpice, (generarea de fişiere de transfer
proiectantul poate alege între fişiere de pentru mediul de simulare)
transfer plane sau ierarhizate.
Se selectează “Create SubCircuit Format Netlist”
dacă se doreşte generarea unui fişier de
transfer ierarhizat. Un fişier de transfer plan
este generat pentru toate nivelurile ierarhice,
începând de sus, indiferent dacă utilizatorul se
află pe o altă pagină a proiectului.
Etape pentru obţinerea fişierului de transfer spre
Pspice şi simularea circuitului:
1. Meniul ToolsCreate Netlist (tab-ul PSpice);
2. Crearea de fişier de transfer (extensia *.net);
3. Rularea simulării;
4. Deschiderea automată a mediului PSpice,
blocul de vizualizare Probe;
5. Vizualizarea rezultatelor;
6. Înţelegerea rezultatelor şi optimizarea Fereastra Create Netlist,
circuitului pentru a obţine un modul/sistem tab-ul PSpice
electronic în parametrii corecţi de funcţionare.
 Realizarea transferului spre blocul Layout fişierul NETLIST

BIBLIOTECI DE BIBLIOTECI
SIMBOLURI Fişier de actualizare DE CAPSULE
(Backannotation) Capsule corespunzătoare
simbolurilor conform
fişierului Netlist
Blocul de editare a Blocul de proiectare a
Fişier Netlist
schemelor electrice circuitului imprimat
SCHEMATIC CAPTURE (SCM) PCB LAYOUT (PCB)

Realizarea transferului presupune crearea fişierului de transfer numit generic

Netlist. Înainte de crearea fişierului este necesară editarea corectă a schemei şi
alocarea de capsule (footprint) pentru toate componentele. Alocarea de capsule
se realizează editând proprietatea PCB Footprint asociată fiecărui part. În acest
fel se oferă informaţia absolut necesară care va fi utilizată în blocul PCB Layout.

Trebuie subliniat că această alocare în programul ORCAD nu este obligatorie,

programul având posibilitatea unei alocări interactive în timpul citirii fişierului de
transfer în blocul Layout. Totuşi, recomandăm utilizatorilor, chiar experimentaţi,
utilizarea alocării manuale, aşa cum se va prezenta în continuare.
Pentru a trece la alocarea capsulelor trebuie, bineînţeles, ca acestea să fie
cunoscute. Acest lucru este posibil fie utilizând documentaţia cu conţinutul
bibliotecilor, fie utilizând Library Manager din programul Layout.
Editarea se realizează din fereastra Property Editor care se lansează prin dublu click pe part,
sau selectând part-ul (part-urile) şi alegând Edit Properties din meniul contextual. Fereastra
Edit Properties este organizată ca o foaie tabelară (“spreadsheet”) şi afişează toate
proprietăţile asociate part-ului. Pentru a avea afişate numai proprietăţile legate de part-uri,
este necesară selecţia “tab-ului” Parts. Deoarece sunt destul de multe proprietăţi, se poate
face o selecţie a celor relevante pentru proiectul curent, alegând în zona listei “drop-down”
Filter by varianta Orcad-Layout.

Fereastra editorului de proprietăţi având listate mai multe part-uri, proprietăţile fiind filtrate
după cerinţele Orcad Layout
 Selecţie
design

Accesarea comenzii Create Netlist

Tabloul comenzii “Create Netlist” (tab-ul Layout)
 START LAYOUT 5. Start proces
AutoECO

1. File New

Da 6a. Afişare fereastră

Erori
alocare Link Footprint to
2. Introducere fişier capsule component
machetă tehnologică

Nu Rezolvare
3. Introducere nume Da alocare
fişier Netlist .MNL interactivă
capsule

Nu
4. Introducere nume
fişier Layout
.MAX 6. Afişare fişier .MAX 6b Afişare fişier .MAX
cu componente (fără componente)

Importul fişierelor de transfer în programul Orcad Layout (acest

program nu se mai studiază la laborator!)
 Fereastra Auto ECO Utility

Componente şi conexiuni transferate în aria de lucru PCB

 Transferul în Orcad PCB Editor

Transferul proiectului electronic SCM în blocul PCB se realizează prin intermediul

a trei fişiere de postprocesare.
Operaţia de transfer poate fi realizată numai în condiţiile în care fiecărei
componente electronice (part) i se alocă o capsula PCB (amprentă PCB, „PCB
footprint”) din biblioteca de capsule asociată blocului de proiectare a circuitelor
imprimate PCB Editor (aflată pe HDD la locaţia <Drive de
instalare>:/Cadence/SPB_16.6/share/pcb/pcb_lib/symbols). În sistemul de
proiectare Cadence OrCAD 16.6 capsula se numeşte „package symbol”. O listă
cu o parte din capsulele de interes este disponibilă la fiecare staţie de lucru,
alături de platformele de laborator.
 Capsulele din cadrul bibliotecii pot fi vizualizate astfel:
a. presupunând ca sistemul de proiectare OrCAD PCB Editor a fost deschis, în
partea stângă a mediului de proiectare PCB există o bară verticală cu butoane
utilitare, primul dintre acestea fiind butonul „Place manual”, care trebuie apăsat;
b. se selectează tab-ul „Advanced Settings” şi se bifează caseta “Library”, după
care se revine la tab-ul „Placement list”;
c. în partea stângă, din meniul drag & drop se alege „Package symbols”,
putându-se vizualiza astfel toate capsulele existente în biblioteca sistemului
PCB Editor;
În condiţiile în care numele capsulei nu este deja cunoscut, se baleiază lista de
capsule şi se alege capsula (footprint, package symbol, package)
corespunzătoare componentei electronice virtuale plasate în proiectul
electronic din OrCAD Capture. Denumirea de capsulă se copiază în tab-ul
“PCB Footprint” din fereastra de proprietăţi a componentei amintite mai sus.

După introducerea în câmpul “PCB Footprint” a acestei informaţii, se poate

vizualiza respectiva capsulă prin selecţia componentei electronice şi rularea
comenzii “Show footprint” din meniul contextual (activat prin RMB – butonul din
dreapta al mouse-ului). Astfel proiectantul poate face corespondenţa dintre “part” şi
“footprint”, operaţie extrem de importantă în cadrul proiectării prin metode CAD a
modulelor electronice.
 Proiect didactic pentru
evidenţierea procedurii de
transfer SCM - PCB

Vizualizarea capsulei prin

selecţia componentei şi
rularea comenzii “Show
footprint”
Generarea fişierelor de postprocesare şi transferul în blocul PCB (“PCB
Editor”)

Comanda Create Netlist (meniul TOOLS) permite generarea unor fişiere

specializate destinate interfaţării mediului ORCAD CAPTURE cu alte medii de
proiectare din domeniul electronicii. Obiectele incluse în “netlist” sunt doar
obiectele “cu terminale” şi arborii de conexiuni. Articolele create în subblocul
specializat (prin intermediul comenzii New Part) care nu conţin terminale, nu
apar în aceste fişiere de interfaţare şi transfer, ele fiind incluse doar în listele de
aprovizionare (numite bill of materials).
Formatele de fişiere Netlist generate cu ajutorul comenzii de faţă sunt
următoarele: PCB Editor, EDIF 200, INF, Layout, PSpice, SPICE, Verilog,
VHDL şi Other.
Una dintre cele mai importante postprocesări ale proiectului electronic realizat
prin metode CAD este cea legată de transferul SCM (OrCAD Capture) – PCB
(OrCAD PCB Editor).
 Etapele de realizare a transferului sunt următoarele:
1. În cadrul meniului TOOLS se accesează comanda Create Netlist. Aşa
cum s-a mai precizat, acest lucru se poate face doar dacă utilizatorul a selectat
anterior (figura 4.6), în cadrul ferestrei “project manager”, linia design (fişierul cu
extensia .dsn, “scm-pcb.dsn” în figura de mai jos), design ce este purtătorul
întregii informaţii tehnice legate de circuitul electronic proiectat.
Tabloul comenzii “Create Netlist” (tab-ul PCB Editor)
Create Netlist (figura) este o comandă de tip tablou multi-tab. Tab-ul utilizat pentru
generarea fişierelor de transfer spre blocul PCB este intitulat “PCB Editor” şi permite
generarea fişierelor de postprocesare în vederea accesării blocului OrCAD PCB Editor.
Zona “PCB Footprint” precizează câmpul (din baza de date a componentelor fizice)
care va fi luat în calcul în vederea asocierii de capsule tuturor part-urilor prezente în
schema electrică proiectată. În fereastra Create Netlist, tab-ul PCB Editor, în partea
dreaptă jos se alege „Open board in OrCAD PCB Editor”.
După selectarea casetelor din figura (a se vedea marcajele cu verde din figură,
inclusiv ultima selecţie “Open Board in OrCAD PCB Editor”, selecţie importantă
pentru deschiderea automată a mediului de proiectare PCB şi transferarea
componentelor din proiectul schematic în baza de date a sistemului PCB Editor),
se declanşează procedura de postprocesare (figura) şi se generează cele trei
fişiere de transfer, pstxnet.dat, pstxprt.dat şi pstschip.dat (fig).

Aceste fişiere permit transferul complet al informaţiilor din cadrul proiectului schematic,
astfel: pstxnet.dat – pentru informaţii legate de conexiunile electrice, pstxprt.dat – pentru
informaţii legate de componentele electronice şi pstschip.dat – pentru informaţii legate
de entităţile din interiorul componentelor electronice. După cum se observă, locaţia în
care se salvează fişierele este, în cadrul “managerului de proiect” („project manager”),
directorul “Outputs”. Tot în acest director se salvează şi orice alt fişier de postprocesare,
în figura de mai jos observându-se existenţa fişierului de verificare a regulilor electrice,
“transfer.drc” (sau “scm-pcb.drc”, conform figurilor de mai înainte).
În timpul postprocesării se creează pe disc un subdirector (numit “allegro”)
al directorului curent (în care este plasat proiectul schematic şi fişierele
asociate), subdirector în care sunt plasate fişierele de transfer, fişierul
proiectului PCB şi fişierele asociate transferului şi proiectului PCB. De
mare importanţă este fişierul “netrev.lst”, de tip text, care prezintă
informaţii esenţiale din timpul rulării transferului, inclusiv toate
atenţionările (warnings) şi erorile (errors) generate la transfer.
 Salvarea fişierului PCB (fişier care va avea extensia .brd) are loc în
subdirectorul “allegro”, locaţie în care va fi regăsit permanent proiectul PCB
aflat în lucru. În cazul în care transferul se blochează din cauza unor
neconcordanţe sau erori pe parcursul fazei de postprocesare, se recomandă,
pentru perfecta corectitudine a proiectului schematic, realizarea tuturor
modificărilor şi adăugirilor în proiectul SCM şi reluarea procedurii complete de
transfer. Dacă transferul a avut loc fără erori, întregul proiect schematic (cu
toate componentele, conexiunile electrice şi configurările realizate în SCM) va fi
stocat în baza de date a proiectului PCB. O garanţie că transferul a fost perfect
(sau aproape perfect; a se discuta acest caz în cadrul laboratorului) este
deschiderea automată a sistemul de proiectare OrCAD PCB Editor.

Pentru vizualizarea componentelor, utilizatorul trebuie să selecteze, în partea

stângă a ecranului, butonul „Place manual” din bara verticală cu butoane
utilitare, să verifice că tab-ul „Placement List” este selectat şi să aleagă filtrarea
“Components by refdes”. Toate componentele proiectului electronic realizat în
Capture vor fi vizualizate, putând fi plasate, prin selecţia lor şi deplasarea
mouse-ului în aria de lucru a mediului PCB.

OBS. Uneori componentele apar în listă, dar nu pot fi plasate în aria de lucru. Acesta
este urmarea unei alocări greşite a capsulei. Corectarea erorii presupune
întoarcerea la Capture şi generarea din nou a fişierului Netlist.
 Vizualizarea listei de
componente transferate, în
vederea începerii activităţii
de proiectare PCB

În aria de lucru utilizatorul poate observa componentele virtuale (existând şi

posibilitatea de vizualizare 3D), conexiunile transferate şi numele/tipul componentelor
electronice (figura ). Acesta este momentul de start al proiectării structurii de
interconectare PCB (proiectare numită şi “PCB design” sau “ PCB layout design”),
moment în care se poate spune că transferul a fost realizat cu succes!
Vizualizarea componentelor virtuale şi conexiunilor electrice, după transferul
SCM-PCB reuşit
 Corespondenţa simbol-capsulă (SCM-PCB)

OBS. Realizarea transferului presupune editarea corectă a schemei şi alocarea de

capsule (footprint) pentru toate componentele.
La crearea fişierului Netlist se verifică corectitudinea sintaxei în numele capsulelor.
Procedura Auto Eco verifică în bibliotecile programului Layout existenţa capsulelor
şi realizarea corespondenţei pinilor între simbol SCM şi capsulă PCB.

Realizarea unei corespondenţe corecte între articolele utilizate în blocul SCM –

simboluri şi articolele din blocul PCB – capsule trebuie să se facă atât în ceea ce
priveşte numărul/numele terminalelor şi aranjarea acestora.
De obicei, programele CAD acceptă pentru capsulă un număr mai mare sau egal
de pastile decât numărul de pini ai simbolului. În mod evident, dacă se alocă o
capsulă cu număr mai mic de pastile vor rezulta erori. De exemplu, un simbol
pentru tranzistor are alocat o capsulă cu două pastile tip diodă. Dacă
corespondenţa privind numărul de terminale este mai clară, importanţă celui de-al
doilea aspect privind aranjarea şi numirea terminalelor este ceva mai greu de
sesizat la prima vedere. Cu riscul de a repeta anumite noţiuni, prezentăm detaliat
în continuare problema corespondenţei simbol-capsulă, deoarece am constatat
erori chiar la proiectanţi avizaţi în domeniul electronic.
Corespondenţa simbol-capsulă (SCM-PCB)
Variante de
numerotare a
simbolului şi capsulei
(Capsula TO18 are
marcat terminalul
emitor)

Schemă utilizată ca
exemplificare a corelaţiei
SCM-PCB
Corespondenţa simbol-capsulă (SCM-PCB)

(a) (b)

Layout corespunzător transferului schemei (a) corect; (b) greşit (diferă conexiunile
la Q1- de ex. conexiunea de la rezistorul R2 ajunge la colectorul Q1)
Corespondenţa simbol-capsulă pentru transfer în programul Orcad

În concluzie, realizarea corespondenţei SCM-PCB presupune:

1. Nr. pini = nr. pastile (paduri)
2. Denumirea pinilor identică cu denumirea pastilelor
3. Corelarea aranjamentului pinilor cu cel al pastilelor corespondente