Tema: Dezvoltarea dinților faza I și II.

Histogeneza țesuturilor dentare

1. Numiți etapele de dezvoltare a dinților și modul de inițiere și evoluție a lamei dentare.

Procesul de dezvoltare a dintelui include:

 Formarea coroanei
 Formarea rădăcinii și în parallel structurarea țesuturilor de support care realizează ancorarea dintelui la
nivel de mandibulă

Procesul de dezvoltare a dintelui include următoarele etape și stadii:

1. Inițierea - stadiul de mugure

2. Proliferarea - stadiul de capișon
3. Histo și morfodiferențierea - stadiul de clopot
4. Apoziția - finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei.

Lamina dentară prezintă zone în regiunea viitoarelor procese alveolare sub forma unor conglomerate
epiteliale orientate în interior, ce poartă denumirea de mugure dentar este separate de celule
ectomezenchimale subiacente printr-o membrane bazală.

2. Din care lama dentară se dezvoltă primordiile dinților permanenți. Componentele primordiului
dentar.

În săptămâna a 6-8 de dezvoltare intrauterine la locul corespunzător poziției viitorilor dinți de lapte se
fromează 20 muguri dentari. În perioadele ulterioare vor apărea și cei 32 de muguri dentari pentru dinții
permanenți.

În ariile de dezvoltare a mugurilor dentari apar zone cu multe capilare și terminațiile nervoase.

Mugurii dentari pentru dentiția permanent au aceeași origine ca și cei pentru dentiția deciduală - banda
epitelială primară.

Mugurii dentari ai incisivilor, caninilor și premolarilor permanenți se formează în urma proliferării laminei
dentare, într-un loc comun cu mugurii dentari deciduali.

Deoarece molarii permaneți nu au corespondenții deciduali mugurii lor dentari nu iau naștere după același
model. Când maxilarele sunt sufiecient de dezvoltate, lamina dentară se continua posterior, sub epiteliul de
tapetare a mucoasei orale, adâncindu-se în ectomezenchimul subiacent. Această expansiune posterioară
duce la formarea mugurilor dentari pentru molarul 1, 2 și 3.
3. Apariția și dezvoltarea dinților temporari. Apariția și dezvoltarea dinților permanenți.

Dinti se dezvolta din ectoderm si mezoderm. La finele saptaminii a 6-a de sarcina epiteliu gurii embrionare,
de origine ectodermica, prolifereaza activ in zonele celer doua vitoare arcade dentare si patrunde in testul
mesodermal subiacent, formand cate o lama dentra primara. Aceste ingrosari, câte una pentru fiecare
molar, se desfac intr-o lama vestibulara dispusă extern care va forma ulterior gingia si vestbulul bucal si o
lama dentara, care va continua sa se adinceasca in mezenchimul viitorelor maxilare, lama din care se
formeaza mugurii dentari.

în saptamina a 10-a apar pe rând din lama dental primara cei 10 muguri ai dintilor temporari, incepând cu
incisivul canin, în total 20 de muguri pentru ambele maxilare, corespozând celor 20 de dinți temporari. Tot
din lama dentara primara se dezvoltă si mugurii molarilor permanenți, incepind cu primul molar, în luna a
IV-a intrauterina continuând cu al doilea molar permanent în primul an dupa nastere si cu mugurele
molarului de minte intre 3 si 5 ani.

4. Diterenterea celulelor organului adamantin

In organul adamantn, inițial constituit din tesuturi nedierențate, celulele epiteliale incep a se separa în
straturi aparte. În urma unor procese metabolice complexe între celulele parti centrale a organului
adamantin incepe a se acumula un fluid ce contine substante proteice si glicozoaminoglicani, care în urma,
cresteri presiunii în acesta, separa si distanteaza celulele una de alta. Celulele părții centrale a organului
adamantin capata o forma stelata sau forma celulelor tesutului reticular, si se numesc pulpa organului
adamantin. Celulele organului adamantin, care se afla în vecinătatea suprafeții papilei dentare formează un
strat de celule adamantine interne. Aceste celule sunt de forma cilindrică inalta care se vor diferentia in
adamantoblaste sau amelobalste si sunt celulele adamantine interne trec in cele externe, care sunt amplasate
pe suprafata organului adamantin si au o forma cuboida.

5. Diferentierea celulelor papilei mezenchimale

Diferențierea cellelor papilei dentare are loc aproape concomitent cu dezvoltarea organului adamantin. In
papilla dentara concresc vase sanguine si primele fibre nervoase. Din celulele mezenchimale ale papilei
dentare la limita trecerii catre celulele stratului intern al organului adamantin se dezvolta cateva straturi de
celule inghesuite cu o protoplasma bazofila - odontoblaste, aflate in procese de formare, printr-o membrana
bazala fina. Se considera ca fiferentierea acestor celule stimuleaza contactul lor cu o membrana bazala a
oranului adamantin.

6. Structura histologică a organului adamantin

Amelogeneza - formarea smalțului.

Amelogeneza este un proces de secreție celulară ce se termină înaintea erupției dintelui în cavitatea orala.
 Procesul începe în stadiul de clopot, cand mugurele dentar e format din 4 straturi. Amelogeneza decurge în
3 faze:
- diferențierea celulelor secretorii ale precursorilor matriciali
- formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei
- maturizarea adamantinei

Diferentierea ameloblastilor incepe la nivelul celulelor epiteliului adamantin intern alorganului smaltului.

Prin actiunea inductoare a papilei mezenchimale are loc multiplicarea celulelor epiteliale si in acelasi timp
isi modifica si morfologia.In acest stadiu celulele se numesc preameloblasti. Preameloblastii epiteliului
adamantin intern determina diferentierea fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce vor secreta
matricea predentinara. Prezenta predentinei conditioneaza diferentierea ameloblastilor deoarececapacitatea
ameloblastilor de a sintetiza proteine precursoare ale matricei organice a smaltului nu are loc decit in
prezenta predentinei. Trecerea din stadiu de preameloblast in acel de ameloblast functional e marcata de:
 oprirea mitozelor
 alungirea celulelor 
 dezvoltarea extremitatilor apicale.

Ameloblastul are un corp celular alungit. Nucleul e situate bazal. Organitele sunt numeroase si bine
dezvoltate. Polul apical al celulei care in stadiul de preameloblast prezinta numeroasemicrovilozitati se
dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale ce vor forma prelungirea Tomes.Polul bazal prin intermediul
desmozomilor se leaga de celulele stratului intermediar.Ameloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale,
la niVelul polului bazal si prin desmozomi asociati cu bare terminale intre corpul celular si prelungirea
Tomes.
Precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre ameloblasti. Produsul desecretie a
ameloblastilor e un gel complet heterogen, la nivelul caruia se disting:
-amelogenine
-enameline
-fosfoproteine 
Materialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in curs demineralizare. E format
din structure fibrilare sau cristaline, deci e un material aprismatic.Odata cu depunerea smaltului aprismatic
polul apical ala ameloblastului imbraca un aspect detriunghi si la acest nivel se schiteaza viitoarea
prelungire Tomes.

7. Structura histologica a papilei mezenchimale

 Pulpa contine celule mezenchimale nediferentiate, rezultate din celulele papilei dentare primitive.Aceste
celule multipotente au capacitatea de diferentiere in majoritatea tipurilor de celule mature.Aceste celule se
concentreaza sub stratul de odontoblaste, in zona bogat celulara.Aceste celule produc putin colagen, fiind
astfel evident ca ele nu sunt fibroblaste.Exista legaturi citoplasmatice intre odontoblaste si aceste celule
mezenchimale subiacente.Prin astfel de conexiuni, in timpul lezarii sau a mortii odontoblastelor, se trimit
semnale la aceste celule mai putin diferentiate. Aceste semnale le pot determina sa se divida si sa se
diferentieze in odontoblaste sau in celule asemanatoare cu odontoblastele, dupa necesitate.

De asemenea, importante sunt si celulele mezenchimale dispersate in toata pulpa, de obicei in juxtapozitie
fata de vasele sanguine.Acestea pastreaza capacitatea, stimulate, sa se divida si sa se diferentieze in alte
tipuri celulare mature ca de exemplu, mastocitele si odontoclastele (cu rol in resorbtie) ce apar in prezenta
inflamatiei.Importante sunt si acele celule care se diferentiaza pentru a forma tesutul calcificat care se
dezvolta sub calota pulpara sau in cursul pulpotomiei cand hidroxidul de calciu este plasat in contact direct
cu pulpa.Aceste celule unice sunt observate frecvent de-a lungul tesutului calcificat in formare, la baza
tubulilor implicati in leziunile carioase, restaurari, atritie sau abraziune.Acest tesut calcificat nu este o
dentina adevarata, celulele care il produc nefiind odontoblaste adevarate.Oricum, ca si odontoblastele,
aceste celule isi au originea in celulele mezenchimale nediferentiate.

8. Numiti din care componente ale primordiului dentar se dezvolta adamantina, dentina, pulpa si
cementul
Primordiile dentare la stadiul de capișon:

•Din organul smalţului se va forma smalţul dintelui; Formează cuticula dintelui;Denotă forma coroanei
viitorului dinte

•Din papila dentară se va forma dentina şi pulpa dentară;

•Din sacul dentar se va forma cimentul şi periodontul.

9. Care sunt celulele stratului epitelial intern al organului adamantin si functia lor

Celule cilindrice inalte, numite ameloblaste sau adamantoblaste, celule formtoare ale smaltului. Deasupra
ameloblastelor se afla un strat intermediar de celule cubice asezate in 3 rinduri, bogate in fosfataze, cu rol
special in procesul de mineralizare. Aceste celule lipsesc in zonele bogate unde nu se produce smalt,
respectiv in zona viitoarei radacini.

10.Rolul tecii epiteliale Hertwig. Gubernaculul dentis. Rolul lui

La periferia clopotului dentar, celulele epiteliale (stratul intern unit cu cel extern) e multiplică și se
invaginează spre interior formând teaca lui Hertwig. Aceasta va iniția formarea rădăcinii. Gubernaculul
este coloana de celule epiteliale care leagă mugurii dentari de mucoasa bucală. Coloanele epiteliale cu
 timpul se atrofiază transformându-se într-un cordon fibros cu un rol important în erupția dentară. Acest
cordon este un ghid în migrarea eruptive a dintelui.

11. Din cite straturi este construit organul adamantin

 Stratul mijlociu, cel mai extins, al smaltului este caracteristica prezenta prismelor.
 Stratul cel mai intern, deasupra jonctiunii amelo-dentinare prismele lipsesc, deoarece in procesul
dezvoltarii smaltului initial ameloblastii inca nu au prelungirile Tomes.
 Stratul cel mai extern, deasemenea nu contine prisme, deoarece in momentul formarii smaltului final
ameloblstii deja pierd prelungirile Tomes.

12.Modificarile din organul dentar care precedeza procesul de histogeneza

13.Stadiul de apozitie si calcifiere a dentinei si adamantinei

Etapa de calcifiere se caracterizeaza prin depunere de componente anorganice in structurile organice ale
smaltului si dentinei. Caracteristicile etapei sunt reprezentate de faptul ca initierea calcifierii se face la
nivelul dentinei, urmata de cea a smaltului, iar depunerea se face ritmic si succesiv, respectiv un strat de
dentina mineralizata, urmata de un strat de smalt mineralizat si asa mai departe. Desfasurarea fenomenului
are loc de la varful cuspizilor si al marginilor incizale spre colet si din profunzime spre suprafata pentru
smalt si din suprafata in profunzime pentru dentina.

 Apozitie de cement: depunere de cement neoformat de-a lungul radacinii dintelui in urma unui proces
traumatic, infectios sau iritativ (→ anchiloza dentara).
 Apozitie de dentina secundara: proces fiziologic sau patologic constand in formarea dentinei neoformate
pe peretii interni ai camerei pulpare si canalului radicular (→ dentina secundara, dentina de reparatie)

14.Numiti etapele de histogeneza a tesuturilor dentare dure

Activitatea vitala a tesuturilor dure dentare incepe cu dezvoltarea lor. In procesul de formare a
smaltului se modifica structura lui si componenta chimica. Primele etape de mineralizare se prodeuc
concomitent cu formarea matricei proteice. In smaltul matur substantele organice se affla sub for a de retea
fibrilara submicroscopica, care se foloseste pentru construirea cristalelor. Dupa finalizarea formarii
tesutului si calcifierea acestuia, care se produce inca inainte de eruptia dintelui, smaltul pierde capacitatea
de a creste.Diferite hipoplazii adamantine, aparute in perioada de formare a smaltului, nu se modifica pe
parcursul intregii vieti.

15. Cum se formeaza prismele smaltiare

 Unitatea structurala a smaltului este reprezentata de prisma smaltului. Prisma in forma de cilindru, este
organizata intr-un dispozitiv de cristale de hidroxiapatita, orientate cu axul longitudinal paralel cu axul
longitudinal al prismei. Regiunea interprismatica este zona din jurul prismei cu rol de cimentare a
prismelor. 1meloblastele , prin prelungirele Tomes, suntresponsabile de formarea prismelor. O prisma este
formata doar de un ameloblast, dar o regiuneinterprismatica este formata - de 8 ameloblaste vecine. La
directie de dispunere generala prismele sunt orientate in directie ocluzala , iar regiunile interprismatice
corespondente catre regiunelecervicale ale coroanei.In plan longitudinal si in sectiune longitudinala
prismele au traiect continuude la jonctiunea amelodentinara la suprafata externa a coroanei. In plan
trensversal prismeleformeaza siruri dispuse circumferentiar,de jur imprejurul axului longitudinal al
dintelui. Prismele oscileaza in directie orizontala la stinga si la dreapta si in directia verticala in sus si si in
jos

16. Cum se formeaza tubulii dentinari

Tubii dentinali - ei reprezinta unitatea morfofunctionala a dentinei, se formeza in urma patrunderii

odontoblastelor in dentina. Canaliculele incep in pulpa linga suprafata interna adentinei si divizindu-se in
forma de evantai, se termina pe suprafata ei externa. In prelungiriledentinoblastelor a fost descoperita
acetilcolinesteraza, care joaca un rol in transmitereaimpulsului nervos. In canalicule se afla limfa care joaca
rol de nutritie. In interiorul tubului afost identificata o componenta organica care contine molecule de
protioglicani, tenascina,albumina, transferina. 1pare astfel un hidrogel, daca acest hidrogel este degradat
enzimaticconductibilitatea poate creste de citeva ori. Un alt element existent in interiorul tubilordentinali
este colagenul tipB si tipC, si fibre nervoase. O acumularea de colagen duce ladisparitia precoce a
prelungirilor odontoblastice.

17. Ce prezinte fibrele Tomes ale odontoblastilor

Prelungiri protoplasmatice ale celulei odontoblastice (din pulpa dentara) canaliculele dentinare, fiind
inconjurate de o membrana celulara. In interior contin un bogat filament protoplasmatic, granulatii
ribozomiale si, exceptional, mitocondrii. Ele ocupă centru canaliculului dentinar și are rol important
în hipersensibilitatea dentară și în durerea dentară în general.  Ruperea acestor fibre în timpul prepărării
cavităților pentru tratamentul cariei dentare îi indică medicului când a depășit stratul de smalț, deoarece
pacientul resimte durere.

18. Ce prezinte prelungirile Tomes ale ameloblastilor

Adamantoblastele își alungesc porțiunile apicale spre dentină și formează niște expansiuni protoplasmatice
scurte – prelungiri Tomes. Anume aceste prelungiri formează prismele adamantine.

19. Cum se formeaza jonctiunea smalt-dentina

 Jonctiunea smalt-dentina este realizata din intrepatrunderea cristalitilor mari de smalt cu
cristalitii mici de dentina, dispozitie gratie careia se realizeaza o unire puternica intre cele
doua tesuturi dure

20. Histogeneza cementului dentar.Inversia polaritatii ameloblastilor. Importanta

Cementul este constituit din punct de vedere morfologicdin doua componenete: cementul
acelular (fibrilar) si cementul celular. Din punct de vedere cronologic, cementul acelular se
depune primul, din sacul dentar, prin apozitie, fund denumit frecvent si cement primar;
cementul celularse formeaza ulterior,fund denumit si cement secundar.Cementul acelular,
fibrilar sau primar acopera dentina radiculara pe intreaga suprafata. El prezinta pe sectiune
numeroase striatiuni perpendiculare pe suprafata externa, care corespund traiectelor de
insertie ale fibrelor periodontale. Lipsit de celule, cementul fibrilardispune de un sistem de
canalicule fine,radiare, care asigura desfasurarea proceselor metabolice.Substanta organica
este alcatuita din filamente colagene reunite intr-un reticul fin, cu ochiuri de marimi variate,
cuprinzand cristale minerale de volume diferite.Substanta organica a cementului fibrilar este
mai densa la periferie decat la centru; ea\ are o dispozitie stratificata caracteristica acestui
tip de cement.

Cementul celular sau s ecundar se gaseste la periferia cementului acelular fund localizat
predominant in zona apicala a radacinii si la nivelul bifurcatiei sau trifurcatiei
radiculare.Cementul celular contine numeroase spatii lacunare orientate paralel cu suprafata
(cementoplaste), spatii in care isi au sediul celule specializtae in formarea matricei organice
a cementului. Aceste celule denumite cementoblaste se gasesc in diverse faze evolutive.

Importanta:

- inchiderea si protectia din aara a canaliculelor dentinare

- face parte din aparatul de fixare al dintelui in alveola- paradontiul de sustinere
- asigura adaptarea functionala la modificarile determinate de miscarile ocluzale ale dintelui
- asigura regenerarea in fracturile orizontale ale radacinilor dentare prin depunerea lui in
regiunea apexului radicular
- asigura compensarea, prin depunere apozitionala, pierderii lungimii totale a dintelui,
rezultata ca urmre a procesului de uzare ocluzala
- asigura permiterea, prin depunere apozitionala a eruptiei verticale si migrarii meziale
- asigura izolarea prin depunere la nivelul foramenului apical, a pulpei dentare afectate
- asigura reglarea in asociere cu procesele alveolare, a lungimii ligamentului paradontal