Elaborarea metodică nr.

6
Tema: Morfologia funcţională a incisivilor.
Grupul de dinţi incisivi. Caractere comune.
1. Morfologia funcţională a incisivului central superior. Caracteristica.
Sunt cei mai mari dinți după volum din grupa incisivilor, implantați in portiunea centrala a
arcadei superioare de o parte si de alta a liniei mediane a fetei. Coroana lor este turtita in sens
vestibulooral, astfel incat forma poate fi comparata cu o lopatica. Pe masura ce se apropie de
colet, coroana se ingusteaza trecand in radacina.
Suprafata vestibulara a incisivilor centrali superiori este convexa atat in sens gigivoincizal, cat si
meziodistal si are o forma dreptunghiulara cu latura verticala mai mare decat cea orizontala. La
tineri, pe aceasta suprafata sunt situate 2 santuri orientate vertical cu o adancime mai accentuata
la margineaza incizala care se atenueaza treptat, pana la disparitia lor la jumatatea inaltimei
vestibulare. Aceste santuri impart suprafat vestibulara in 3 lobi inegali: distal cel mai mare,
mezial de marime mijlocie si central cel mai mic, creandu-se astfel o usoara ondulare tripla.
Suprafata vestibulara este mai lata in regiunea marginii incizale si mai ingusta in regiunea
coletului. Marginea distala a suprafeti vestibulare este mai scurta si mai convexa, decat cea
meziala, care este mai mare si mai plana.
Suprafetele palatinala a incisivilor centrali superiori are o forma triunghiulara cu baza spre
marginea incizala si dimensiuni mai mici decat suprafata vsetibulara. Proximal ea are cate o
ingrosare de smalt, numita creasta marginala. Sunt creste marginale, meziala si distala, care
converg spre treimea cervicala, unde se unesc formand tuberculul dentar, care poate avea relief si
forme variate: santuri vertical, orificiu orb (foramen caecum) etc.
Suprafetele proximale au forma triunghiulara cu baza spre colet, laturile carora sunt formate din
marginile vestibulara si palatinala ale suprafetelor respective, care se intalnesc intr-un unghi
ascutit la marginea incizala. Suprafetele proximale sunt usor convexe spre colet. Suprafata
proximala meziala este mai mare decat cea distala atat in sens vertical, cat si orizontal. Ambele
surafete proximle au acelasi contur general, insa suprafata distala are o convexitate mai
accentuate.
Marginea incizala este putin oblica de jos in sus si in sens meziodistal, avand relief ondulat,
format de 3 proeminente, ce corespund celor 3 lobi vestibulari, care si ele cu vartsa se abraziaza.
La unirea marginilor incizalecu suprafat meziala se formeaza un unghi de circa 85-90°, iar la
unirea cu uprafata distala un unghi optuz, rotunjit. Atat incisivii superiori, cat si cei inferiori
(centrali si laterali) sunt monoradiculari. ( “Tehnici de confecționare a protezelor dentare”
Gheorghe Bârsa, Ilarion Postolachi, Chișinău, Știința, 1994 pp.24-25)
2.Morfologia funcţională a incisivului central inferior și lateral inferior. Caracteristica.
Sunt cei mai mici dinti ca si incisivii superiori sunt implantati de o parte si de alta a liniei
mediane a fetei in aceeasi ordine. Atat incisivii centrali cat si cei laterali sunt asemanatori, avand
coroane turtite in sens vestibulo-lingual in portiunea incizala si in sens meziodistal spre colet,
conferindu-i astfel forma de dalta. Incisivul central este mai ingust decat cel lateral.
Suprafetele vestibulare au un aspect alungit de forma unui paralelipiped, fiind convexe inspre
colet si aproape plate spre marginea incizala. Pe ele sunt situate cate doua santuri care impart
suprafata vestibulara a fiecarui dinte in 3 lobi de marime egala , facand-o usor trilobata.
Suprafetele inguale au aceeasi inaltime ca si suprafetele vestibular, fiind insa putin mai inguste in
sens mesiodistal si ptin concave. Ele sunt aproape netede, dar, uneori ca si la incisivii superiori,
pe suprafata lor pot fi tuberculi mici nedivizati.
Suprafetele proximale au o forma triunghiulara, fiind aproape egale atat mezial, cat si distal, cu
un relief aproximativ plan, fiind convergente spre colet.
Marginile incizale sunt oriontle, iar unghiurile atat meziale, cat si distale sunt drepte. ( “Tehnici
de confecționare a protezelor dentare” Gheorghe Bârsa, Ilarion Postolachi, Chișinău, Știința,
1994 pp.26-27)

3. Morfologia funcţională a incisivului lateral superior. Caracteristica.

Au aceeasi frma generala ca si incisivii centrali superiori, dar cu dimensiuni mi mici si cu unle
edetalii morfologice mai accentuate. Sunt implantati in femiarcadele dentare imediat dupa
incisivii centrali.
Suprafata vestibulara a incisivilor laterali superiori este mai ingust asi mai convexa decat a
incisivilor centrali. Ca si la incisivii centrali, pe suprafata vestibulara sunt situate doua santuri cu
aceeasi orientare, care o impart in cei trei lobi: distal mare, mezial-mijlociu si central-mic. Spre
deosebire de incisivul central, marginile distale si meziale ale incisivului lateral converrg, in
majoritatea cazurilor de la ecuatorul coroanei spre marginea incizala, facand marginea incizala
mai scurta decat diametrului dintelui la ecuatorul anatomic.
Suprafata palatinala este mai mica decat cea vestibulara si mai oblica, deosebindu-se de suprafat
palatinala a incisivului central printr-o exprimare mai accentuata a tuberculului dentar. Pe
suprafata palatinala se gaseste mai frecvent orificiul orb. Suprafetele proximale au forma
triunghiulara. Suprafata proximal-meziala este mai mare decat cea rpximal-distala si este
convexa in jumatatea incizala si plata la colet, fiind mai rotunjita spre marginea vestibulara.
Suprafata distala in general este plata si se rotunjeste inspre unghiul incizal.
Marginea incizala este asemanatoare cu a incisivului centra, deosebindu-se totodata de ultimul
prin unghiul mezial mai ascutit si cel distal mai obtuz si mai rotunjit. ( “Tehnici de confecționare
a protezelor dentare” Gheorghe Bârsa, Ilarion Postolachi, Chișinău, Știința, 1994 pp
4. Semnele de diferenţiere a incisivilor superiori
-relieful plan convex al fetei vestibulare
-diametrele coronare cervico-incizal si mezio-distal sunt aproape egale
-fata meziala este aproape plana
-unghiul disto-incizal este rotunjit, iar cel mezio-incizal aproape drept
-coroana este evident mai lata comparativ cu radacina, putand fi comparata cu o lopata
-este monoradicular cu radacina conica, care pe sectiune transversala este aproape circulara.

5. Semnele de diferenţiere a incisivilor inferiori

-prezinta dimensiunile cele mai reduse dintre toti dintii permanenti
-aspectul de dalta al coroanei, cu unghiurile proximo-incizale drepte si exprimate
-fetele pro!imale aproape paralele
-radacina aplatizata mezio-distal si cu apexul curbat spre distal
-santurile longitudinale situate pe fetele proximale ale radacinii (santul distal este mai pronuntat)

6. Semnele de diferenţiere a incisivilor superiori de cei inferiori.

-incisivii superiori sunt in serie descendenta iar incisivii inferiori in serie ascendenta
-incisivii superiori sunt evident mai voluminosi ca cei inferiori si sunt dispusi pe un arc de cerc
mai avansat
-diametrul coronar mezio-distal este superior diametrului vestibulo-palatinal pentru incisivii
superiori. La incisivii inferiori diametrul mezio-distal este mai redus decat cel vestibulo-lingual.
-diferenta dintre diametrul coronar mezio-distal si cel cervico-incizal este mai evidenta la
incisivii inferiori, rezultand astfel un aspect mai alungit al acestora comparativ cu incisivii
superiori
-incisivii superiori au un diametru mezio-distal coronar mai mare decat incisivii inferiori
-unghiurile incizale sunt in ansamblu mai exprimate in cazul incisivilor superiori
-coroanele au forma asemanatoare cu o lopata, in timp ce coroana incisivilor inferiori este
asemanatoare unei dalti
-culoarea incisivilor este diferita pentru cele 3 segmente coronare. Incisivii superiori sunt
transparenti incizal, alb-cenusiu sau alb-galbui in treimea mijlocie si galbui la colet
-incisivii superiori au radacinile voluminoase conice si mai rotunjite pe sectiunea transversala
decat cele ale incisivilor inferiori care sunt puternic aplatizate mezio-distal si efilate.

7. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivi şi ce rol îndeplineşte.

Datorita convexitatilor de pe fetele laterale, se formeaza o circumferinta transversala maxima,
denumita ecuatorul anatomic al dintelui. Este o circumferinta festonata, situata la unirea treimii
cervicale cu treimea medie, pe fetele vestibulare, iar pe fetele orale-in treimea medie. Prin
convexitatea proximala se formeaza puncte de contact, care prin abraziune devin suprafete de
contact ce au urmatoarele roluri:
-prevenirea traumatismelor papilelor interdentare ale gingiei
-rol in masticatie, participand la dispersarea si repartizarea fortelor de masticatie, presiunii
functionale asupra dintilor vecini
-previn suprasolicitarea functionala a dintilor
-ariile de contact transmit presiunea masticatori de la un grup de dinți la altul, ba chiar la toată
arcada dentară.