Cuprins

Argument Pag. 1-2

Capitolul l Prezentarea Teatrului de Stat Constanţa

1.1 Scurt istoric Pag. 3-4

1.2 Localizare Pag. 4
1.3 Date de identificare Pag. 4
1.4 Organigramă Pag. 4
1.5 Analiză S.W.O.T. Pag. 5
1.6 Clasificarea şi prezentarea resurselor Pag.5

Capitolul ll Selectarea surselor proprii de finanţare

2.1 Sursele de finanţare ale instituţiilor publice Pag. 6-9

2.2 Finanţarea din veniturile proprii ale instituţiilor publice Pag.10-11
2.3 Prezentarea sistemului de conturi Pag.12-14
2.4 Tipuri de înregistrări contabile privind sursele de finanţare Pag. 14-16
proprii
Cap III Studiu de caz privind sursele de finanţare proprii la Teatrul de Stat Constanţa
Pag.17

Bibliografie
Anexe

ARGUMENT

Finanţarea instituţiei înseamnă obţinerea şi punerea la dispoziţie a unor sume de bani şi

bunuri productive. Aspectele finanţării produc o importantă crucială pentru supravieţuirea şi
dezvoltarea instituţiei.
 În primul rând instituţia trebuie să răspundă lichidităţi pentru a face faţă angajamentelor
asumate, adică de a onora datoriile cu scadenţă în viitorul apropiat, asigurându-şi astfel echilibrul
financiar pe termen scurt.
În al doilea rând se pune din partea instituţiei, problema lansării în investiţii de orice natură
(tehnologice, comerciale, sociale) care să dezvolte posibilităţile sale. În acest caz este vorba de
finanţarea dezvoltării pe termen lung care condiţionează creşterea rezultatelor în viitor şi menţinerea
echilibrului financiar. Deci, mijloacele financiare trebuie să fie adaptate calitativ la nevoile
instituţiei.
Selectarea mijloacelor, tehnicilor şi instrumentelor de finanţare este expresia concretă a punerii
în opera a unei politici financiare . În esenţă, politică financiară constă în determinarea ponderii pe
care o au şi trebuie să o aibă fondurile proprii şi îndatorirea în resursele instituţiei, ţinând cont de
costul lor real ( renumeraţia totală pretinsă de aportul de fonduri). În procesul de decizie propus de
politică financiară a instituţieii intervin, de asemenea, fie pe un mod de finanţare directă , fie pe o
intermediere financiară.
Finanţarea directă permite stabilirea unei relaţii imediate între instituţiile care au nevoie de
finanţare şi cele cu excedente de finanţare.
Primul capitol cu titlul „Prezentarea Teatrului de stat Constanţa” prezintă Teatrul de Stat
Constanţa care se află pe Bd. Ferdinand nr. 11, una dintre cele mai circulate artere ale oraşului
Constanţa. Secţia de estradă a Teatrului de Stat din Constanţa a fost înfiinţată în vara anului 1956. În
anul 1969, complexul artistic denumit Teatrul de Stat din Constanţa s-a împărţit în trei instituţii cu
statut juridic şi artistic distinct: Teatrul de dramă şi comedie, Teatrul liric şi Teatrul de revistă
Fantasio.
Din 1991, teatrul este condus de tânărul actor Mihai Sorin Vasilescu, care a continuat procesul
de întinerire a colectivului artistic, de atragere a unor colaboratori de valoare.
Din pricina lipsei de foduri sala este din ce în ce mai puţin funcţională (fisuri în acoperiş,
structura din lemn, care susţine acoperişul este putredă, ţevi sparte, centrală termică veche). Salariile
mici conduc spre alte tipuri de colaborări ale artiştilor, lăsând teatrul fără angajaţi.
Capitolul II cu denumirea „Selectarea surselor proprii de finanţare” Cuprinde patru
subcapitole.
Primul subcapitol prezintă principalele moduri de finanţare a instituţiilor publice.

1
 Instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul statului sau bugetele locale, primesc
fondurile bugetare sub formă creditelor bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea unor
nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli.
Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri băneşti
primite de la persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea
dispoziţiilor legale.
În cazul în care, la înfiinţarea în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii
publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri
suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot
acorda împrumuturi fără dobânda din bugetul propriu, pe baza de convenţie.
Al doilea subcapoitol prezintă finanţarea din veniturile proprii ale instituţiilor publice.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice, provin din chirii, organizarea de manifestări culturale
şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse
din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.
Donaţiile şi sponsorizările pot fi făcute în natură sau în bani. Donaţiile şi sponsorizările în
natură, după ce au fost acceptate şi recepţionate, sunt luate în evidenţă contabila.
Donaţiile şi sponsorizările în bani impun un circuit financiar mai amplu. În cazul obţinerii unei
donaţii sau sponsorizări, instituţiile publice au obligaţia de a solicită persoanelor fizice sau juridice
de la care primesc fonduri băneşti în lei virarea sumelor respective la bugetele din care acestea sunt
finanţate.
Al treilea subcapitol prezintă sistemul de conturi privind sursele proprii de finanţare ale
instituţiei publice. În continuare sunt prezentate principalele operaţii generice privind înregistrarea
surselor proprii de finanţare.
Capitolul III „Studiu de caz privind sursele de finanţare proprii la Teatrul de Stat Constanţa”
prezintă o înlănţuire de înregistrări contabile privind sursele proprii de finanţare la Teatrul de stat
Constanţa.

Capitolul l PrezentareTeatrului de stat Constanţa

1.1 Scurt istoric

2
 Juridic, secţia de estradă a Teatrului de Stat din Constanţa a fost înfiinţată în vara anului
1956 printr-o decizie a Sfatului popular al regiunii Dobrogea. În acelaşi an îşi deschidea porţile si
Teatrul de păpusi (tot ca secţie a Teatrului de Stat), iar în 1957 constănţenii vor fi înzestraţi cu secţia
de operă-operetă (viitorul Teatru liric, actuala Operă).Prima etapă ( 1956-1969) a teatrului, în fapt
secţiea Teatrului de Stat (condus între 1954-1958 de Bernard Lebli, iar între anii 1958-1969 de Jean
Ionescu), a coincis cu formarea colectivului artistic şi maturizarea lui într-o serie de concerte,
comedii si reviste musicale.
În primăvara anului 1969, complexul artistic denumit Teatrul de Stat din Constanţa s-a
împărţit în trei instituţii cu statut juridic si artistic distinct: Teatrul de dramă si comedie, Teatrul liric
si Teatrul de revistă Fantasio. Numele acestei instituţii a fost preluat de la cel al sălii de cinema (la
început Tranulis, apoi - până la ocuparea sălii de către forţele „eliberatoare" - Fantasio).Pentru
revista constănţeană începea cea de a doua etapă din viata sa (1969 - 1989), cea mai importantă si
cea mai productivă. Directorul teatrului, compozitorul si dirijorul Aurel Manolache, a avut talentul
de a-şi apropia câţiva dintre cei mai valoroşi creatori de revistă: Saşa Georgescu, Henry Mălineanu,
Nicuşor Constantinescu, Cornel Patrichi.
Printr-o coincidentă, poate deloc întâmplătoare, primul spectacol al Teatrului Fantasio în
formulă nouă a avut loc la 1 aprilie 1969. Era comedia muzicală Siracu' Gici de V. Vasilache.
Actualul Teatru de balet Oleg Danovski a fost înfiintat în anul 1 978 ca sectie a Teatrului
Fantasio.
A treia etapă a început în 1990 şi este în curs de desfăşurare. După evenimentele din
decembrie 1989, la Fantasio s-a produs o degringoladă care se putea transforma într-un dezastru.
lnstituţia rămăsese firă director, contabil-şef, fără cântăreţii şi actorii principali, fară balet. Demisiile,
pensionările grăbite, transferările sau plecările în străinătate destrămaseră colectivul artistic, în
vreme ce o parte dintre cei mai buni tehnicieni ai scenei şi ai atelierelor fuseseră cedati, la cererea
lor, noului teatru de balet clasic şi contemporan, care apăruse şi crescuse în „casa" Fantasio. Cine a
gândit că Fantasio va dispărea, a fost crunt dezamăgit. Acest teatru era o institutie puternică, avea
rădăcini trainice ... s-a clătinat, dar nu s-a prăbuşit! Un grup restrâns de artişti (, împreună cu liderul
sindical al momentului (Ion Băluţă), a luat iniţiativa redresării teatrului. A fost adus - prin alegeri
libere - un director (Jean Badea), care şi-a propus, pentru un mandat scurt, de 10 luni, să refacă trupa
prin concursuri succesive pentru ocuparea posturilor libere şi să pornească procesul artistic pentru
montarea noilor spectacole.
Din 1991, teatrul este condus de tânărul actor Mihai Sorin Vasilescu, care a continuat
procesul de întinerire a colectivului artistic, de atragere a unor colaboratori de valoare. Unul dintre
aceştia este maestrul-coregraf Fănică Lupu. Angajarea actorilor Ileana Ploscaru si Emil Sassu,
pensionaţi de Teatrul dramatic.Un suflu proaspăt au adus Mirela Pană, Ileana Sipoteanu, Gheorghe
Maximencu, Ştefan Glintă, Camelia Constantin, iar tinerii actori ai secţiei pentru copii (Luciana
Grudu, Dan Cojocaru, Ovidiu Popescu, Laurenţiu Vlad, Florenţa Popescu, Mihai Popa), folosiţi de
regizorul Andrei Mihalache (un alt transfer de la Teatrul dramatic, care a completat si întărit trupa)
în spectacolele de revistă, au dat deplină satisfacţie. Înfiinţarea clasei de actorie/music-hall a
Facultăţii de Arte Hyperion , care a funcţionat pe lângă Teatrul Fantasio, a însemnat un pas decisiv
pentru profesionalizarea tinerilor angajaţi ai teatrului. Ulterior, trupa s-a completat cu experimentaţii
actori Florin Zăncescu, Mariana Darian, Florin Pretorian, cu instrumentiştii Titi Neaţu, Ion
Marinescu (pensionari reangajaţi prin cumul), cu coregraful Milidi Tătaru, revenit în teatru după
câţiva ani petrecuţi peste hotare. Există atât în interiorul teatrului cât si în afara lui opinia că
Fantasio si-a modificat în mod greşit profilul - de revistă -, optând nejustificat pentru multiple
formule artistice, ajungând să îndrăznească, aproape cu obrăznicie, la un Shakespeare - Falstaff-
story -, în varianta literar- muzical-coregrafică a lui Alexandru Darian, Nicu Alifantis şi Fănică
Lupu. S-au pus în scenă multe spectacole - poate prea multe - (41, în şapte ani).
3
 1.2 Localizare
Harta localizari Teatrului de Stat Consţanta se află in anexa numărul 1.
Teatrul de stat Constanta se afla pe Bd. Ferdinand nr. 11.

1.3Date de identificare
Adresa: Bd-ul Ferdinand nr.11
Telefon/Fax: (secretariat) +40 241-488612 / 0241-488613
E-mail: tsct2013@gmail.com
Telefon: 0241.488.612 interior 23
E-mail: secretariatliterar2017@gmail.com
Cod Unic De Identificare: 21903044

1.4 Organigrama
Structură organizatorică a instituției este prezentată în anexa numărul 2.
Conducerea Teatrului este asigurată de directorul general desemnat în urma concursului
de proiecte de management, pe bază contracutului de management încheiat.
Activitatea directorului general este asigurată de: directorul economic, directorul producție
artistică și directorul artisitic, numiți prin decizia directorului general, în urmă concursurilor
organizate de către Teatrul de Stat, în condițiile legii, precum și de Consiliul Administrativ.
Directorul general reprezintă Teatrul în relațiile cu autoritățile și instituțiile publice, cu
persoanele juridice.

1.5Analiza S.W.O.T.

(S) PUNCTE TARI (W) PUNCTE SLABE

 -Poziţionarea pe Bulevardul Ferdinant, una dintre -Număr insuficient de personal la serviciul
cele mai circulate artere ale oraşului Constanţa exploatare scenă.
 -Nume importante: Saşa Georgescu, Henry  -Lipsa fondurilor extrabugetare
Mălineanu, Nicuşor Constantinescu, Cornel  -Infrastructura veche, din ce în ce mai puţin
Patrichi. funcţională (fisuri în acoperiş, structura
 -Buna colaborare cu autorităţile locale scheletică din lemn, care susţine acoperişul este
 Gradul de profesionalizare al personalului angajat putredă, ţevi sparte, centrală termică veche şi
care deserveşte atât teatrul, cât şi locuinţele din
4
 bloc nu mai face faţă în perioadele geroase)

(O) OPORTUNITĂŢI (T) AMENINŢĂRI

 -Prioritatea investiţiilor în programul CJ  -Prezenţa mult mai vizibilă a concurenţei
 
-Colaborarea cu Inspectoratele Şcolare relaţia cu -Salariile mici conduc spre alte tipuri de
presa colaborări ale artiştilor ceea ce poate întârzia,
nepermis de mult, finalizarea unor premiere şi
fac ca programarea spectacolelor şi vinderea
biletelor să se facă doar cu zece zile înainte

1.6 Clasificarea si prezentarea resurselor

În anexa numărul 3 se află tabelul de venitri si cheltuieli din anul 2016.

Capitolul 2 Selectarea surselor proprii de finanţare

2.1 Sursele de finanţare ale instituţiilor publice

   Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel:
 integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, după caz;
 din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, după caz;
 integral, din veniturile proprii.
Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare

5
 Instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul statului sau bugetele locale,
primesc fondurile bugetare sub formă creditelor bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea
unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli.
Creditele bugetare sunt:
 sume nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, fiind utilizate în interesul general al
statului sau al colectivităţii locale;
 mijloace băneşti prevăzute în legea bugetară anuală că limite maxime pentru
cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, în structura aprobată prin lege, cu destinaţii riguros stabilite
prin clasificatia indicatorilor finanţelor publice.
În procesul finanţării instituţiilor publice se disting două faze:
 deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;
 finanţarea propriu zisă – efectuarea plăţilor de casă pe seama mijloacelor de
trezorerie.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale repartizate pe trimestre,
pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai după deschiderea de credite prin
dispoziţie bugetară.
Acordarea fondurilor bugetare se face în limita creditelor bugetare deschise şi potrivit
destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior, cu
respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Acordarea fondurilor se face de către Ministerul Finanţelor Publice către ministere, celelalte
organe centrale precum şi sub formă de transferuri direcţiilor generale ale finanţelor publice
judeţene şi a Municipiului Bucureşti pentru bugetele locale.
Deschiderea, respectiv repartizarea de credite bugetare nu reprezintă o atribuire efectivă de
mijloace băneşti (o plata), ci numai o operaţie preliminară care urmează să se materializeze în
finanţare abia odată cu dispoziţia ordonatorilor de credite pentru efectuarea plăţilor.
Scopul operaţiei de deschidere de credite este de a încadra cheltuielile bugetare în limita
surselor de finanţare ce se colectează efectiv în acel buget, de a nu permite efectuarea unor plăti dacă
nu există în buget disponibilităţile băneşti necesare ( pentru a se evita plăţile fără acoperire cu surse)
Deschiderea de credite este, de fapt, o autorizare dată de Ministerul Finanţelor Publice şi
organele sale teritoriale ordonatorului principal de credite la diferite termene pentru a efectua plăti
pentru acţiunile cuprinse în bugetele lor, dar în limita creditelor deschise. Autorizarea se acordă
ţinând cont de:
 creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
 modul de folosire a creditelor deschise anterior;
 mijloacele existente în buget;
 modul de realizare a veniturilor;
 nevoile concrete ale instituţiilor publice pentru perioada următoare.
Dacă s-ar renunţă la deschiderea de credite, Ministerul Finanţelor Publice şi organele sale
teritoriale ar fi lipsite de posibilitatea efectuării unui control financiar preventiv în efectuarea
cheltuielilor şi condiţionarea acestora de realizarea veniturilor pentru a se păstra echilibrul bugetar în
execuţie.
Cheltuielile din sumele alocate prin buget se pot aprobă de către ordonatorul de credite şi se
pot efectua numai dacă au fost vizate în prealabil de conducătorul compartimentului financiar
contabil sau alte persoane împuternicite să acorde viza de control financiar preventiv.
Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile realizate
la bugetul din care sunt finanţate.
6
 Particularităţi privind finanţarea din donaţii şi sponsorizări
Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri
băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea
dispoziţiilor legale.
Fondurile băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări
de către instituţiile publice finanţate integral de la buget se varsă direct la bugetul din care se
finanţează acestea. Cu sumele primite se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv şi se
vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de donator.
Cu fondurile băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi
sponsorizări, instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, îşi majorează
bugetele proprii. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenţa, în anexă la contul de execuţie bugetară
trimestrială şi anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost
majorat bugetul.
Bunurile materiale primite sub formă de donaţii şi sponsorizări de către instituţiile publice se
înregistrează în contabilitatea acestora.
Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, indiferent de subordonare, se asigura atât din
bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală sau
prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.
Finanţarea din împrumuturi
Împrumut temporar pentru înfiinţarea unor activităţi sau instituţii publice
În cazul în care, la înfiinţarea în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor
instituţii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de
fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite
pot acordă împrumuturi fără dobânda din bugetul propriu, pe baza de convenţie.
Împrumuturile acordate de ordonatorul principal de credite se rambursează integral în termen
de 6 luni de la dată acordării.
Împrumuturi bancare sau prin emitere de obligaţiuni
Unul din principiile de baza avute în vedere la construirea bugetelor este principiul
echilibrului, principiu care limitează prevederile de cheltuieli publice la posibilitatea de acoperire cu
resurse financiare, reflectate în veniturile bugetare.
De regulă, presiunea asupra majorării cheltuielilor publice, determinată în cele mai multe
cazuri de necesităţi colective reale, este atât de puternică încât datorită faptului că resursele
financiare bugetare de acoperire sunt limitate este nevoie să se apeleze la surse alternative de
finanţare. Una dintre sursele alternative utilizate o reprezintă împrumuturile prin creditele bancare
sau prin emisiune de obligaţiuni.
În acest context din punct de vedere al scopului pentru care sunt utilizate, creditele bancare
se împart în:
-credite bancare pentru finanţarea deficitului bugetului de stat sau a bugetelor locale;
-credite bancare pentru refinanţarea datoriei publice;
-credite pentru finanţarea necesităţilor pe termen scurt ale bugetului de stat şi bugetelor
locale;
credite bancare pentru finanţarea unor activităţi economice.
Indiferent de scopul pentru care sunt utilizate, creditele bancare pot fi:
- interne
- externe
Împrumuturile angajate de stat sau de autorităţile publice locale, fac parte din datoria
publică.
Rambursarea împrumuturilor se asigura din următoarele surse:
7
 -din surse ale contului general al trezoreriei statului;
-din bugetele locale;
-din alte surse prevăzute în contractele de împrumut, cu care au fost garantate creditele
angajate: venituri, garanţii, etc.;
-din împrumuturi de stat pentru refinanţarea datoriei publice.
În situaţia în care, la împrumuturile contractate sau garantate de stat, fondurile băneşti sunt
insuficiente, pentru rambursarea lor, obligaţiile asumate de agenţii mandatari încetează prin
preluarea simultanta a obligaţiilor de către Ministerul Finanţelor Publice.
A) Finanţarea prin împrumuturi interne
Instrumentele împrumuturilor interne ce pot fi utilizate în finanţarea instituţiilor publice sunt:
a) titlurile de stat în moneda naţională;
b) emiterea obligaţiunilor municipale;
c) împrumuturile de stat de la băncile comerciale din România;
d) împrumuturile de stat de la alte instituţii de credit din România şi de la agenţii
guvernamentale.
Împrumuturile de stat de la băncile comerciale sau de la alte instituţii creditoare din
România
Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să contracteze împrumuturi de stat de la băncile
comerciale sau de la alte instituţii creditoare româneşti, în condiţiile rezultate în urmă negocierilor.
Autorităţile administraţiei publice locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia
Guvernului, cu condiţia informării prealabile a Ministerului Finanţelor Publice .
B) Credite bancare externe
Finanţarea prin credite externe poate fi :
-din credite externe guvernamentale;
-din credite externe cu garanţia statului
Instrumentele datoriei publice externe sunt următoarele:
a) titlurile de stat în valută, emise pe pieţele financiare externe;
b) împrumuturile de la guverne străine, agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare
multilaterale sau de la alte organizaţii internaţionale;
c) împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
d) împrumuturile directe de la investitori privaţi, pe termen scurt, mediu sau lung;
e) împrumuturile de la băncile străine sau de la companii străine;
f) alte împrumuturi, după caz.
Efectuarea de plăti din credite bugetare prin trezorerie
Ordonatorii de credite pot dispune plăti din creditele bugetare deschise sau repartizate, după
caz, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu, cheltuieli materiale şi prestări
servicii, alocarea subvenţiilor instituţiilor şi activităţilor din subordine, cheltuieli de capital.
Plăţile din creditele bugetare se efectuează în toate cazurile din iniţiativa ordonatorilor de
credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
Plăţile pot fi dispuse:
-în numerar, prin casieria instituţiilor după ridicarea sumelor din cont
-prin virament, decontarea din cont, în favoarea furnizorilor. Plăţile prin decontare din cont
au la baza contractele sau comenzile încheiate cu furnizorii.
În vederea efectuării plăţilor prin trezorerie, se folosesc următoarele forme:
-cecul pentru eliberarea numerarului în cont;

8
 -ordin de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăti din conturile sale
în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat , bugetelor
locale;
-cecul cu limită de sumă, cu rezervarea prealabilă a creditelor bugetare, în vederea efectuării
plăţilor prin cont.
Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,
prevăzute în bugete pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Documentele de plata se semnează de ordonatorul de credite şi de şeful compartimentului
financiar contabil sau înlocuitorul de drept.
Ordonatorii de credite prezintă documentele de plăti trezoreriei din localitatea în care îşi au
deschise conturile la compartimentul de control cheltuieli împreună cu documentele justificative.
Documentele de plata derulate prin trezorerie se înregistrează în conturi deschise pe instituţii,
pe capitole de cheltuieli aprobate şi anume:
a) cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, subvenţii, transferuri
b) cheltuilei de capital
Documentele de plata depuse la trezorerie sunt însoţite de documente din care să rezulte
necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor ce urmează a se efectua şi documentele justificative care
stau la baza plăţii.
Organele trezoreriei exercită control financiar preventiv asupra efectuării plăţilor de către
ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmărind în mod special:
a) încadrarea în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate pe capitole şi categorii de
cheltuieli. În acest scop se stabileşte disponibilul de credite la fiecare document de plata, pe baza
contului „Credite deschise din bugetul de stat” ( capitol şi categorii de cheltuieli), din care se scad
plăţile înregistrate în contul „Cheltuieli din bugetul de stat” (pe capitole şi categorii de cheltuieli),
rezultatul se compară în documentele de plăti prezentate. În cazul în care unele documente nu au
acoperire în disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate, documentele respective se
restituie ordonatorului de credite
b) respectarea destinaţiilor creditelor bugetare pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare şi a
dispoziţiilor legale de autorizare a plăţii.
 
  

2.2 Finanţarea din veniturile proprii ale instituţiilor publice

Veniturile proprii ale instituţiilor publice se încasează, se administrează, se utilizează şi se
contabilizează de către acestea.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice, provin din chirii, organizarea de manifestări
culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări
de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.
Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii
şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat
bugetele fondurilor speciale se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care sunt finanţate, în
limita sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din
venituri proprii, se reportează în anul următor.

9
 Donaţiile şi sponsorizările pot fi făcute în natură sau în bani. Donaţiile şi sponsorizările în
natură, după ce au fost acceptate şi recepţionate, sunt luate în evidenţă contabila.
Ordonatorii principali de credite analizează propunerile de majorare a bugetelor de venituri
şi cheltuieli prezentate de ordonatorii de credite secundari, precum şi pe cele întocmite pentru
donaţiile şi sponsorizările primite pentru activitatea proprie, le centralizează şi întocmesc lunar
formularul "Propunere de majorare a bugetului de venituri şi cheltuieli corespunzător donaţiilor
şi/sau sponsorizărilor primite" care se transmite Ministerului Finanţelor Publice în termen de 10 zile
de la expirarea lunii.
În limita donaţiilor şi sponsorizărilor primite, ordonatorii de credite pot dispune plăti numai
pentru destinaţiile aprobate de transmiţător, astfel:
instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat
- din conturile de cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate;
-instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, instituţiile publice autonome şi
instituţiile publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat - din conturile de disponibilităţi prin care se gestionează bugetele
acestora;
-instituţiile publice finanţate integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate - din conturile de cheltuieli corespunzătoare
fondurilor speciale respective;
-instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, care efectuează plăti în valută din
donaţiile şi/sau sponsorizările primite - din conturile deschise la bănci.
Pentru utilizarea în anul următor a donaţiilor şi sponsorizărilor cu care au fost majorate în
cursul anului bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice, în limita cărora nu au fost
dispuse plăti, se va proceda astfel:
1. Instituţiile publice îşi transferă sumele reprezentând donaţii/sponsorizări rămase
disponibile din contul corespunzător de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi, după caz, deschise
la Trezoreria Statului, în contul 50.07 "Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la
finele anului".
2. Instituţiile publice care înregistrează la finele anului bugetar donaţii/sponsorizări rămase
neutilizate, acordate de transmiţători diferiţi prin acte de donaţie/sponsorizare distincte, vor transferă
în contul 50.07 "Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la finele anului" sumele
rămase disponibile, pe baza de ordine de plata, la care vor fi anexate conturi de execuţie a
donaţiilor/sponsorizărilor primite şi utilizate, întocmite distinct pentru fiecare donator sau sponsor.
3. Utilizarea în anul următor a donaţiilor/sponsorizărilor rămase neutilizate la finele anului
bugetar se efectuează din contul 50.07 "Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la
finele anului", pe destinaţiile stabilite.
4. Donaţiile şi/sau sponsorizările rămase neutilizate la finele anului bugetar în conturile în
valută deschise la bănci, se utilizează în anul următor din acelaşi cont, pe destinaţiile stabilite de
transmiţător.
Finanţarea pe programe
Finanţarea pe programe se diferenţiază de finanţarea tradiţională pe categorii de venituri şi
cheltuieli în ceea ce priveşte pregătirea, analizarea şi prezentarea bugetului. În loc să se axeze pe
ceea ce o instituţie publică achiziţionează, un buget pe programe alocă sume de bani programelor
mari, axându-se pe rezultatele ce se aşteaptă a se obţine în urmă desfăşurării activităţilor şi
serviciilor. De exemplu, domeniile programelor identificate de obicei de către o autoritate publică
locală sunt siguranţă publică, lucrări publice, servicii de recreere, servicii sociale şi de administrare
generală.

10
 Domeniile programelor sunt în general raportate la obiectivele organizaţiei şi, de obicei, se
intersectează cu domeniile de activitate ale entităţii.
Punctul de referinţă al elaborării bugetului pe programe este că permite conducătorilor
instituţiei publice să gândească bugetul într-o manieră care lasă loc îmbunătăţirii sistemului
decizional în ceea ce priveşte obiectivele organizaţiei. Într-un buget pe programe, veniturile şi
cheltuielile se leagă de obiectivele stabilite pe o perioada de mai mulţi ani.
Un buget pe programe identifica rezultatele anticipate ale acestor investiţii sau lucrări
prevăzute a se realiza.
Ordonatorii principali de credite analizează şi propun programe pentru finanţarea unor
acţiuni, obiective, proiecte având în vedere scopurile urmărite, direcţiile de acţiune şi rezultatele
scontate a se obţine în perioada respectivă, precum şi prezentarea deciziilor în legătură cu
modalitatea de alocare a resurselor în funcţie de priorităţi.
Programele elaborate de fiecare ordonator principal de credite trebuie să asigure:
-corelarea activităţilor desfăşurate cu obiectivele şi principiile cuprinse în Programul de
Guvernare;
-selectarea priorităţilor din domeniul de activitate coordonat;
-utilizarea eficientă a resurselor;
-transparenţă în ceea ce priveşte utilizarea resurselor publice.
Programele se întocmesc în cadrul fiecărui capitol şi subcapitol de cheltuieli, pe obiective,
proiecte, urmând că acestea să fie utilizate şi urmărite pe parcursul execuţiei bugetare.
Finanţarea pe baza de programe se realizează în una din următoarele variante:
-capitolul de cheltuieli să se identifice cu programul;
-fiecărui capitol de cheltuieli să îi revină mai multe programe care să se identifice că
subcapitole bugetare;
-fiecărui capitol şi subcapitol de cheltuieli să îi revină mai multe programe.
-Propunerile pentru proiectul de buget sunt însoţite de programele ordonatorilor principali de
credite finanţaţi din bugetul de stat însoţite de programele elaborate în acest scop.
Instituţiilor publice li se recomandă să analizeze, identifice şi să elaboreze programe
specifice activităţilor finanţate din bugete, care să fie aprobate că anexe la aceste bugete.

2.3 Prezentarea sistemului de conturi

Contul 560 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii" se
dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul ÎI şi III:
56001 "Disponibil curent al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii";
5600101 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii - Disponibil
curent la trezorerie";
5600102 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii - Disponibil
curent la instituţii de credit";
56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent";
5600200 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent";
56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi";
5600300 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi";
56004 "Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii";

11
 5600401 "Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii la
trezorerie";
5600402 "Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii la instituţii
de credit";
Contul 5600101 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii -
Disponibil curent la trezorerie"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţă sumelor încasate din venituri proprii la trezorerie,
potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Contul 5600101 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii -
Disponibil curent la trezorerie" este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează încasările
reprezentând venituri proprii, iar în credit plăţile efectuate din venituri.
Soldul debitor reprezintă disponibilul din venituri existent în cont.
Contul 5600101 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii -
Disponibil curent la trezorerie" se debitează prin creditul conturilor:
411 "Clienţi"
- cu sumele încasate de la clienţi, reprezentând contravaloarea bunurilor vândute, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate.
413 "Efecte de primit de la clienţi"
- cu sumele încasate de la clienţi.
419 "Clienţi - creditori"
- cu sumele încasate, reprezentând avansuri primite de la clienţi pentru livrări de bunuri,
executari de lucrări şi prestări de servicii.
461 "Debitori"
- cu sumele încasate de la debitori.
462 "Creditori"
- cu sumele încasate în cont, necuvenite.
472 "Venituri înregistrate în avans"
- cu sumele încasate reprezentând venituri în avans aferente perioadelor viitoare.
473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare"
- cu sumele încasate în cont, care necesită clarificări suplimentare.
481 "Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate"
- la instituţia subordonată, cu sumele primite de la instituţia superioară în vederea efectuării
cheltuielilor.
483 "Decontări din operaţii în participaţie"
- cu sumele primite de la coparticipanti.
518 "Dobânzi"
- cu dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturi la trezorerie.
519 "Împrumuturi pe termen scurt"
- cu împrumuturile pe termen scurt primite de la bugetul de stat sau bugetul local, conform
legii, pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice finanţate integral din venituri proprii;
- cu sumele primite în timpul anului din excedentul anilor precedenţi pentru efectuarea de
cheltuieli.
581 "Viramente interne"
- cu sumele intrate în cont din alt cont de disponibil.
751 "Venituri din vânzări de bunuri şi servicii"
- cu sumele încasate reprezentând prestări servicii.
Contul 5600101 "Disponibil curent al instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii - Disponibil curent la trezorerie" se creditează prin debitul conturilor:
12
 462 "Creditori"
- cu sumele plătite creditorilor, reprezentând sume încasate necuvenit.
481 "Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate"
- la instituţia superioară, cu sumele virate instituţiilor subordonate în vederea efectuării
cheltuielilor.
483 "Decontări din operaţii în participaţie"
- cu sumele achitate coparticipantilor sau virate că rezultat al operaţiei în participaţie.
519 "Împrumuturi pe termen scurt"
- cu împrumuturile pe termen scurt primite de la bugetul de stat sau bugetul local, conform
legii, pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice finanţate integral din venituri proprii,
rambursate;
- cu sumele restituite care au fost primite în timpul anului din excedentul anilor precedenţi.
56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu soldul debitor al conturilor de venituri proprii în
vederea stabilirii rezultatului execuţiei bugetului de venituri proprii.
Contul 56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent"
Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii ţin evidenţă
rezultatului execuţiei bugetului de venituri proprii la sfârşitul anului, aflat în contul deschis la
trezoreria statului.
Contul 56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent" este un cont bifunctional.
În debit, se înregistrează la sfârşitul anului soldul debitor al contului de disponibil al
bugetului de venituri proprii, iar în credit, soldul creditor la contului de disponibil al bugetului de
venituri proprii.
Soldul debitor al contului, reprezintă excedentul bugetului de venituri proprii.
Soldul creditor al contului, reprezintă deficitul bugetului de venituri proprii.
Contul 56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent" se debitează prin creditul
contului:
5600101 "Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii - Disponibil
curent la trezorerie"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu soldul debitor al conturilor de venituri, în vederea
stabilirii rezultatului execuţiei bugetului de venituri proprii.
56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu deficitul execuţiei bugetare din anul curent.
Contul 56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent" se creditează prin debitul
conturilor:
56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu excedentul execuţiei bugetare din anul curent.
770 "Finanţarea de la buget"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu soldul plăţilor nete de casă efectuate, în vederea
stabilirii rezultatului execuţiei bugetului de venituri proprii.
Contul 56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi"
Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii evidenţiază
excedentul rezultat din execuţia bugetului de venituri proprii din anii precedenţi, aflat în contul
deschis la trezoreria statului.
Contul 56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi" este un cont de activ. În
debitul contului se înregistrează preluarea excedentului din anul curent, iar în credit, preluarea
deficitului din anul curent.

13
 Soldul debitor al contului reprezintă excedentul bugetului de venituri proprii din anii
precedenţi.
Contul 56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi" se debitează prin creditul
conturilor:
468 "Împrumuturi pe termen scurt acordate potrivit legii"
- cu sumele restituite care au fost acordate în timpul anului din excedentul anilor precedenţi.
56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu excedentul execuţiei bugetare din anul curent.
Contul 56003 "Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi" se creditează prin debitul
conturilor:
468 "Împrumuturi pe termen scurt acordate potrivit legii"
- cu sumele acordate în timpul anului din excedentul anilor precedenţi pentru efectuarea de
cheltuieli.
56002 "Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent"
- la sfârşitul exerciţiului financiar, cu deficitul execuţiei bugetare din anul curent.

2.4 Tipuri de înregistrări contabile privind sursele de finanţare proprii

Împrumuturi primite din bugetele locale pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau a
unor activităţi finanţate integral din venituri proprii

Împrumuturi pe termen scurt primite pentru înfiinţarea unor

560
instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate integral din 5195
(562)
venituri proprii

Rambursarea împrumuturilor pe termen scurt primite pentru

560
înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate 5195
(562)
integral din venituri proprii

Sume primite din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă

Sume primite din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor

5211 5197
temporare de casă provenite din decalaje între venituri şi cheltuieli

Sume restituite fondului de rulment în situaţia în care bugetul

5197 5211
local nu înregistrează goluri temporare de casă

Sume primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului

Sume primite din disponibilităţile contului curent general al

trezoreriei statului pentru acoperirea golurilor temporare de casă, după 5211 5198
utilizarea fondului de rulment

Sume restituite contului curent general al trezoreriei statului în

5198 5211
situaţia în care bugetul local nu înregistrează goluri temporare de casă

14
 Împrumuturi acordate din bugetele locale pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau
a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii

Împrumuturi pe termen scurt acordate din bugetul local pentru

înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate 4682 7702
integral din venituri proprii

Împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul local pentru

înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate 5211 4682
integral din venituri proprii, rambursate

Sume acordate din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă

Sume acordate în timpul anului din fondul de rulment pentru

acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalaje între 4687 5221
venituri şi cheltuieli

Sume încasate în timpul anului reprezentând restituiri de sume

5221 4687
acordate din fondul de rulment

Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

Sume alocate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la

nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, în contul distinct deschis pe 523 440
seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale

Sume virate bugetelor locale din contul distinct deschis pe seama

440 523
consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale

Sume încasate de bugetele locale ale comunelor, oraşelor,

municipiilor şi judeţului de la consiliile judeţene reprezentând cote 5211 7312
defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrare

Constituirea şi utilizarea sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile

publice de interes local

Valoarea bunurilor livrate, lucrări executate şi servicii prestate de

serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură
economică şi care au obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării fizice 411 134
şi morale a activelor fixe prin tarif sau preţ, potrivit legii, şi constituirea
fondului de amortizare

Încasarea bunurilor livrate, lucrări executate şi servicii prestate 560 411

Sumele virate de serviciile publice de interes local care 554 581

15
desfăşoară activităţi economice şi recuperează uzura fizică şi morală a
activelor fixe aferentă acestor activităţi În cont distinct la unităţile 581 560
trezoreriei statului

Sume datorate pentru active fixe şi obiective de investiţii în curs 212

404
de execuţie (213, 214, 231)

% 409
Acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor de investiţii 554
234

La finalizarea investiţiei, recepţia activului fix, în situaţia în care

212 231
aparţine domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale

Cheltuieli cu amortizarea activelor fixe procurate din sumele

încasate reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile 681 281
publice de interes local

La sfârşitul perioadei închiderea conturilor de cheltuieli 134 6xx

Capitolul 3 Studiu de caz privind sursele de finanţare proprii la Teatrul

de Stat Constanţa

1. Prefinanţare primită de la Asociaţia Fondului Cultural Naţional în valoare de 10.000 lei.

560 = 4585 10.000 lei
Disponibil al instituţiilor publice Avansuri primite de la
finanţate integral din venituri proprii Asociaţia Fondului Cultural
Naţional
2.Achizitie de materiale consumabile în valoare de 3.000, în baza facturii emise de furnizori:
201 = 401 01 30.000 lei
Cheltuieli de constituire Furnizori sub un an

3. Se dau în consum materialele consumabile în totalitate conform bonului de consum.

602 01 = 302 01 3.000 lei
Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare
4. Plata furnizorilor din sursele proprii.
401 01 = 560 01 3.000 lei
Furnizori sub Disponibil curent al instituţiilor publice de finanţare
un an integral din venituri proprii

16
 4. Înregistrarea cererii de rambursare, reprezentând sume de primit in contul plăţilor
efectuate în anul curent, în valoare de 20.000 lei.
a)
458 03 = 775 20.000 lei
Sume de primit de la Asociatia Fondului Asociaţia Fondului
Cultural Naţional Bucureşti nerambursabile postaderare
b) sume de rambursat din Fonduri de la buget – cofinanţare, in valoare de 800 lei.
4585 = 458 03 10.000 lei
Avansuri primite de la Sume de primit de la Asociaţia Fondului
Asociaţia Fondului Cultural Cultural Naţional Bucureşti
Naţional

5. Diminuarea sumelor de primit de la de la Asociaţia Fondului Cultural Naţional cu sumele

primite în avans sub formă de prefinanţare.
4585 = 458 03 10.000 lei
Avansuri primite de la Sume de primit de la Asociatia
Asociaţia Fondului Cultural National Fondului Cultural Naţional Bucureşti
6. Încasarea sumelor rambursate de către Asociaţia Fondului Cultural Naţional Bucureşti
reprezentând sume de primit în contul plaţilor efectuate in anul curent.
a) sume rambursate din contul plaţilor efectuate în anul curent -FONDURI DE LA BUGET",
in valoare de 1.000 lei
561 = 4583 1.000 lei
Disponibil al instituţiilor Sume de primit de la
publice finanţate din venituri proprii si Autoritaţile de la Asociaţia Fondului
subventii Cultural Naţional Bucureşti
b) sume rambursate din Fonduri de la buget - cofinanţare, în valolare de 500 lei
561 = 458 03 500 lei
Disponibil al instituţiilor publice Sume de primit de la Asociatia
finanţate din venituri proprii si Fondului Cultural Naţional Bucureşti
subvenţii

17
18
19