2 ‘Transmisii mecanice ‘Tabelul 1.1(continuare) 0 T 210 | Diametrele cereurilor de cap ZIT | Areul (grosimea) dintelui pe eereurile de divizare 212 | Unghiul d presinne al profil pe ccereurile de cap decap mm a 213 | Areul (grosimea) dintelui pe cerewile | sys sa, , ‘ af jm ona, 14 | Gradul de acopenre al angrenajuha te ‘Trebuie ca 2a> Bama 3 [ELEMENTE DE CONTROL, ABATERI|In confonmitate cu indicafille din LIMITA $I TOLERANTE literatura de specialitate Trvelafille cu semn dubla, semmal superior este valabil pentru angrenajal exterior, lar semamil inferior pentru cel interior. 15. CALCULUL DE REZISTENTA AL ANGRENAJELOR CILINDRICE CU DANTURA DREAPTA Caleulul de rezistenfi are drept scop preintimpinarea prineipalelor forme de deteriorare a angrenajului:pittingul (aparitia de ciupituri pe flancurile active), datorité solicitiit de contact, si ruperea dinfilor prin obosealé, datorita solicitari de incovoiere. 1.5.1. Caleulul ka solicitarea de contact, Calculul Ia solicitarea de contact se efectueaz avand la baz relafia de determinare a tensiunii rmaxime de contact stabilité de Hertz pentru contactul dupa generatoare a doi cilindi (fig. 1.16) =z, Fl a2 in care: F, reprezinta forfa nonnala la suprafetele in contact dintre cei doi cilindr; eB — Iunginnea liniet (generatoarei) de contact, Zp — factorul de elastictate al materialelor rotilor, dependent de PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.comAngrenaje 2B nodal de elastictate longitudinal # side coefiieni de contract transversal (Poison) vai materialelor celor dows rofi: /p — curbura redusé, definité de relatia datet, ax) Pp Ps in care 2/2 reprezinti razele de curburi ale celor doi cilindri, semnul plus corespunziind contac exterior (116, a), ir ser mins contac interior (5g 1.16, ©) ml Relatia (1.2) a fost cua |F iineetor stabliti pe baza ‘urmatoarelor ipoteze (ipotezele lui Hertz): cilindrit sunt omogeni si itt, uterialele acest sunt elastice i respect legea Ini Hooke; firla nomi Py este aplicata static, tensiunile Gb conlat se repartizeazi vmiform pe largimea liniei de contact dintre cei si ial ify suprafefei de contact care ia nastere prin deformarea elasticd a celor doi cilindri este foarte mic’, comparativ cu lungimea acestora, suprafefele de contact sunt netede; efectul fortelor de frecare dintre suprafefele in contact se neglijeaz’. Contactul dintre doi dinji ai unui angrenaj cilindric cu danturd dreapta poate fi studiat prin analogie cu contactul dintre doi cilindri (fig. 1.17), corectind relatia de calcul a tensiunii maxime oy. Carectiile necesare iau in considerare deosebirile existente intre modelul teoretic care a stat la baza stabi relict lui Herts st angrenajul real Acete deosebiri sunt: ‘razz d eutouriale Danewilor din p spo sunt variable, dei profil evolventic al Ginfilor, mibimile lor depinand de poaba punetlui de contoct pe segmental real de angrenare; acest luca defineste varialia parabolcd a vaorilr tensinil de contact pe lungimea segmentului teoretic de angrenare, find necesar sa se stabileasc& pozitia punctulti de contact in care se vor determina razele de cusburt, poi in care teria de contact sh sib veloarea rim, Fig 16 PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.comu ‘Transmisii mecanice + forfa de interactiune dintre dinfi este normal Ia profilele in contact ale acestora, dar nm actionezi static, avind 0 variatie dependenta de tipal masini motoare, reginal de finefionare a nasinii antrenate si de mirimea soeurlor ce pot apaea in tranmisie in timpul functiondrii; pentru a se tine seama de aceste suprasarcini exterioare, in calcul, se apsleazi Ia factorul regimului de fanetionare Kx; + forfa de interactiune dintre dinji este influenfatd si de sarcini dinamice suplimentare ce apar datorita erorilor de execute si/sau montaj si a deformailor elastice ale dintlor si a pieselor subansamblului din care face parte angrenajul; in aceste condifti se apeleazA la factorul dinamic Kr, indicele V evidenfiind viteza periferica ca find principalul factor ce defineste ririmea forfelor dinamice suplimentare; + tensiunile de contact se repartizeaz neumiform pe lungimea liniei de contact, datorta imprecizilor de execufie si montaj, a deformatilor elastice ale dintilor sia celorlalte piese ale subansamiblutui din care face parte angrenajal i, nu in tian rand, a erorit de dieetie a dinfilor, pentru evidenfierea avestui fenomen se apeleaza la fictorul de repartizare a sarcinil pe litimea danturit Gungimea dintelui) Kips + in wma angrendrit bipare, pe sezmentul real de angrenare, sunt dowd perechi de dingi in angrenare; din cauza erorilor de execufie (in special a pasului dintre doi din) sarcina mu se repartizeazi uniform pe perechile de dini aflate sinmultan in angrenare; penta a se fine seama de acest luort se apeleaza Ia factorul de repartizare a sarcini in plan frontal Ki + transmiterea sarcinii se realizeazi ~ intt-o amumiti perioadé din timpul angrenit, dependent de mirimea gradului de acoperite &«~ prin mai mmalte pereehi de dinti; ew cit ‘gtadul de acoperiere este mai mare cu atat zona in care sunt in contact mai multe perechi de dinfi (de regula dou’ perechi) este nmi mare si sareina ce neared fieeare pereche este mai micd decat Ia angrenarea singular, pentru a se fine seama de acest lueru, in caleule, se introduce fuctorul gradului de acoperite Z., eu valori ce depind de valorile gradului de acoperite ca; + exist frfe de fiecare, datoité aluneedtit reciproce a flaneurlor conjugate (v fig 1.6, a); chiar daca in caleule mse pot uN, evidenfia valorie mérimile acestor fore, oN acestea sunt importante in aparifia fénomenuf pitting (ciupire) ‘Termeni din relafin hi Hertz (1.2), defini pentru model teoretic acceptat i avand la baz ipoteze simplficatoare, se inlocuieso prin cei caracteisici angrenajului, utlizand factorti de coteoie prezentayi, care vor fi atayai att forte Fig1a8 nomnale teoretice Fy, aceasta. devenind fort normald coreetati Fac ~fiotoit Ks, Ks Kim, Kine ~ et si hangin lnitor de contact fy, eare va fi mai mare decit langimea dintehi ime roi) — factor 2, Forts normabi corectati Fux, se caluleazi eu telatia(v, fig. 1.18) Core € rosiogolie Lg PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.comAngrenaje 25 Fp EK KK Km = SEK KK Kings ay incare Fy est fora nonmala teorticg,calculat la nivel cercului de divizae, Fy find componenta tangenfal si ounghiul de angrenare la nivelul acest cere Lungimea liniei de contact J, este egal cu 4, =b/22, ay 2 find langimea dinteui 52, factoal gradului de acoperire Curbura redusi 1/p se detenmini in fimcfie de razele de curbura py si ps ale profilelor dinfilor in contact, manimile acestora find funcfie de punctul de contact considerat pe segmentul real de angrenare La acoeptaren relajsi hui Hert, pentma caleulul angrenajelor la solicitarea de contact, sa considera cf arcele de evolven in zona punctuli de contact dintre din, pot fi aproximate cu ace de cere care au razele de curburd identice cu cele ale evolventelor conjugate in punctul considerat. Dar, in procesul angrenarii, de la intrare Ja iegirea din angrenare a doi dinti, aceste raze de curbura ‘variazi, deci si curbura redusd este variabild pe segmentul real de angrenare. Vari ‘contact, pe segmentul real de angrenare Variafia li oy, pentru t= 1 wk Ly a/R GI, See Diagrama pere- cchilor de init ay Fig..19 PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.com26 ‘Transmisii mecanice Pentru un angrenaj cilindric exterior, curbura redusa (v. sie (1.3)) este rit PP, Ps PP: PP: TT: find segmentul teoretic de angrenare, care, pentru un anumit angrena, are 0 Valoare constant Mérimea curbuii reduse este dati, in acest caz, de produsul pyp> Valoarea minima a curbuti seduse, deci sia tensituit de contact, se obfine atunci cind p; Pentru stabilitea zonei in care apar tensiuni maxime de contact, se umiireste diagrama perechilor de dinfiin angrenare, din fig. 1.19. Din analiza acestei diagrame, rezult c@ este justificata considerarea portiunit BD, din segmentul real de angrenare , unde angrenarea este wnipard, ca zon unde apar tensiuni mari de contact, en valoare maxima in punctul interior de angrenare uniparé B, unde tensiumea este ois. Deoarece lungimea segmentului BD este relativ redusé, iar in zona polului angrenérii C apar solicitari suplimentare ale stratuini superficial al flancurilor dinfilor conjugati, in special datorit schimbarii sensului forfelor de frecare (W. fig.1.6, a), ISO recomanda ca pozitie a punetulti de contact, pentru determinarea curburiireduse, polul angreniti C. Astfel, din triunghiurile O;T,C si O:TC (. fig. 1.19), se obfin razele de curbux’ ao an as) Avaind in vedere cf diametrele cereurilor de baz pot fi exprimate in fimetie de diamettele cereurilor de divizare, prin reafia dys = d cose ay sic rportl de angrenane are expresia u=d/d, (119 relajia curburii reduse este 2 _i cosaigd, 1 quay polul angrendsi Gp =ZiL Ly 56: (1 in cate ou» reprezint’ rezistenta admisibild la solcitarea de contact PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.comAngrenaje 27 La calculul angrenajelor, ca date de intrare sunt puterea P [kW], turaia m [rot/min), respectiv momentul de torsinne 7; [Nmun} la ata conducitoare (pinion) si raportul de angrenare 1, iar findnd seama de expresile cost, + d= dy da . 4 050. uel se objine relajia pentru tensiunea de contact F, urs (113) ‘in care b= min(dy; by). Pentru dimensionare, se expliciteazi ay din relafia (1.13), dup ce s-a ficut inlocuirea b= a, bj se ke Ran (22,24) DE, unde‘ epreint coeSicientl de lime al rofi, porta a distana dike axe Wy-b/a.). Uneoi se explisteaz dj din ela (12), dup ce a fest out inocitea b=", de une s fine +1): (14) coset cos, (is) 4 EK Ky Kp kKne (2) Wy Sup Wa fiind coeficientul de latime al rofii, raportat la diametrul de divizare (Y¥a= b/d). Pentru angrerae leven! utiizate in trnsmisile mecnice, eu rapoare de angenare >| si cu rofi deplasate, segmentul real de angrenare BD se deplaseaza inspre punctul 7; al segmentului teortc de angrerae, aceaté deplasare find cu att mai mare eu ct valoarea repotuli de angrenare este mai mare. $i polul angren&rii C se deplaseaza in acelasi sens, dar pozitia sa nu este influenfata de deplasitile de profil aplicate rofilor. Deoarece pozifia puntelor B si D este influentata de deplasarile de profil, aceste puncte pot fi mai. apropiate sau mai depirtate de polul angrenirii, fn aceasta situatie este necesar si se calouleze tensile de contact iin acest puncte. Penta comilatea calcul se va deterina tensinnee de contact in polul angrenisié C, eu relatia (1.13), jive va conser teruine de baz = sat tensiunile din punctele B gi D se vor obfine prin corectarea tensiunii de bazi cu factorii de angrenare Zp 3 Zp, obfinindse Gun = Ze $i Gv = Zoi. a6 Factor de angrerare se determing wyer, finind seame c& suna razelor de curburh este imarime constanta pentru un angrenaj (segmentul TyP), iar produsnl razzlor de curbur’ pp, din relia (1.6), devine pmipas pentru. contact PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.comAngrenaje 29 § se neglijeaz8 solicitarea de compresiune determinata de componeta radial. Fy a forfei normale Fy si solictarea de forfécare determinat de componenta tangentiala Fy a aceleiasi forte (v. fig 1.22); § grosimea dintelui Sy, in sectiunea periculoasi, este delimitata de punctele de tangenfa dinte profil de racordare al dintelui la corpul rofi si dowd. drepte inclinate la 30° fafa de axa de simetrie a dintehui (v. fig 1.22). ‘Tindnd seama de ipotezele enunfate, dintele poate fi asiilat cu o grind incastrat,solicitata la incovoiere, sectimmea periculoas avind foma creptunghinlara, cu dimensiunile dS. Tensiunea maxim’ de ineovoiete (teoreticd) se determin’ cu relatia My _ Fung _ Fr COSC hig bs? bs 6 6 Pentru calculul tensiunit de incovoiere reale, se introduce, in telafia (1.18), factorul de corectie a tensiunilor de incovoiere la aca dinielui You, cate ine seamea de concentrarea tensitnilor Ia baza dintelui si de starea complex de tensinni din sectinnea peticuloasa, find dependent de numarul de inf = si de coeficientul deplasirii de profil x. Expresia tensiunii maxime de incovoiere (is) devine aay) Fig.21 Forta normal corectata Fy se determina cu relatia Foe = FyK KK wpK rake = Lig (120) EK) En kik cos Factotii Ka, Ku, Kip si Kro au aceleasi semnificafii ca in cam calcuhului la solicitarea de contact, et mentiines cd factorii Ka si Ky au aceleasi valori ca sila soliitarea de contact, Factorul gradului de acaperire pentma solicitarea de incovoiere Ye fine seama de faptul cf, spre deosebire de modelul teoretic, in care sa considerat c& forta este prefuata de un singur dinte (eI), la angrenajul real eq>1, adich forta este preluatd de dowa perechi de dinpi aflate in angrenare in anumite perioade ale angrendi PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.com30 ‘Transmisii mecanice Expresia tensiunii maxime de ineovoiere devine hes coset’ ARK) Kink ne yp om Oe o,= ney ym an) bm & jl =) cose iar daca se impune condita de limitare a tensitnit de incovoiere, rezulta relatia E, : = EEK Kp Kind Lal SO > 22) in care 6" cosa’, a (1.23) () Se) cosa reprezinti factorul de formé al dintelui pentru solicitarea Ia incovoiere, dependent de numarul de de coeficientul deplasiri de profi x. funefie de momentul de torsiune la pinion 7; si fndnd seama de expresile: 2a, se poate serie ERK Ky KnlTmaatans $s (24) Gna inte ensue maimed inoovoen,difrite penta cele dow roi ale wi angrens, exit saportul ° Gr by Yes Yon din care rezalta (125) Pentru dimensionare, st dintre axe sy Si rezult expresia distantei (1.26) PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.com28 ‘Transmisii mecanice dingilor in B, respectiv poipos penta contactul in D. in aceste conditi, rezulta relatiile pentru factor de angrenare 2, = OnPes giz, = [PaBee ay Ve nPos VP oiPo: respectiv tensiunile de contact in aceste puncte (¥. rel. (1.16). Relapile pentru determinarea segmentelor 7,75, 4B, BD sia razelor de eurburd per2, Pai $i pox2 (Wi fig. 1.20) sunt prezentate in tabelul 1.2, ‘Tabelul 1.2 Relafii pentru determinarea parametrilor din expresiile factorilor de angrenare Zs $i Zp Denumirea parametrulut Relat de calcul ‘Segmentul teoretic de angrenare TT, =a,sina, Tn Joos ugar, ‘Segmental real de angrenare AE = ame, cos ‘Segment de angrenare unipark BD =RmQ—e, Joos Razele de eurburd in polul angrendini C Razale de curburi in punctal B Razele de cumbura in punctal D Usor programabile, relafille prezentate in tabelul 1.2 pot fi utilizate pentru ealculul oricérui angrenaj cilindric cu dantura dreapta, definit prin ay, sya ait as git 1.5.2. Caleutul ka solicitarea de incovoiere ‘Tensiunea de incovoiere are valoare maximi la baza dintelui, in zona de incastrare a acestuia {in corpul roti, ia calcutul ei se efectueaza pe baza wmatoarelor ipoteze § forla nommala se considera concentrati Ia varful dintelui (aici braful forfei este maxim — fig. 1.22) — situatia corespunde intrinii in angrenare a dintelui rofii conduse, respect iesisii din angrenate a dintelui rofii conduedtoare(fig. 1.21); forfa find preluata de un singur dinte; PDF created with pdfFactory Pro trial version www pdffactory.com