CURS

Grupa Fructus

1. Coriandrum sativum L. Coriandru

2. Foeniculum vulgare Mill. Fenicul
3. Pimpinella anisum L. Anason
4. Ribes nigrum L. Coacǎz negru, Struguri negri
5. Rosa canina L. Mǎceş
6. Silybum marianum (L.) Armurariu

1.Coriandrum sativum L. (Coriandru) Fam. Umbelliferae

d.c. Fructus Coriandri
Descriere botanică
Specie anuală, cu tulpina înaltă până la 1,6m.
-Frunzele bazale sunt întregi sau incomplet trilobate şi se usucă la începutul perioadei de vegetaţie.
-Frunzele tulpinale sunt penatsectate, cu secţiuni înguste, aproape liniare.
-Florile sunt grupate în umbele compuse, albe sau roşietice sau violacee, având petalele exterioare mai mari
decât cele interioare, dându-le un aspect asimetric florilor.
-Fructul este glabru, globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm, cu carpofor întreg şi două mericarpe
(achene) concave la partea comisurală şi convexe la partea exterioară, de cele mai multe ori unite.. Fructele au
culoare galbenă sau galbenă-maronie-deschis. Mirosul şi gustul la fructele uscate aromat, caracteristic, plăcut.
La cele verzi dezagregabile.
Principii active: = 0,20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, cimol,
pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc.; 15-20% lipide, 10% amidon, 4-5% substanţe
minerale, pectine etc.
Acţiune carminativă şi stomahică, utilizat şi corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). Are
proprietăţi bactericide şi fungicide. Utilizat şi în industria alimentară ca aromatizant şi condiment. Indicat în
anorexii şi dispepsii.

2.Foeniculum vulgare Mill. (Fenicul Fam. Umbelliferae

d.c. Fructus Foeniculi
Descriere botanică
Plantă erbacee, bianuală sau perenă.
-tulpina dreaptă, înaltă până la 2m, cilindrică, fin striată longitudinal, fistuloasă şi ramificată, începând de la
bază.
-Frunzele de la bază au peţiol lung. Sunt întregi, rotunde, în formă de rinichi şi creste. Frunzele pedunculare
dinspre vârf sunt trifoliate.
-Florile, galben-aurii, sunt mici, regulate, pentamere şi dispuse în umbele mari terminale.
-Fructele sunt formate din două mericarpe (achene) de obicei libere, glabre, eliptic - oblongi, uşor arcuite sau
drepte, lungi de 4 - 10 mm, groase de 1,5 - 4 mm, cu 5 coaste longitudinale foarte proeminente, dintre care
cele două marginale mai dezvoltate. La partea superioară se observă un stilopod laţit şi resturile stigmatelor.
Achenele sunt de culoare cenuşiu - verzuie până la brun - verzuie, iar coastele longitudinale galben -
verzui.sunt ovoidale, puţin turtite lateral. La maturitate, au culoare cenuşie sau brun-verzuie, cu miros plăcut,
caracteristic, aromat şi gust dulceag, uşor arzător.
Principii active:

1
Datorită compoziţiei în ulei volatil are acţiune antispastică şi carminativă, stimulează  secreţia lactată,
fluidifică secreţiile bronşice şi are proprietăţi sedative. Prin depăşirea dozelor terapeutice survin efecte de
iritare a mucoaselor digestive.

3.Pimpinella anisum L. (Anason) Fam. Umbelliferae

d.c. Fructus Anisi
Descriere botanică
Specie anuală, c
-tulpina înaltă până la 80cm, cilindrică şi goală prin interior, ramificată.
-Frunzele bazale ovate, cu marginile dinţate, frunzele tulpinale inferioare trilobate sau pentalobate, iar cele
superioare de 2 – 3 ori penate, cu lacinii liniare.
-Florile sunt albe, de tipul 5, grupate în umbele compuse.
Principii active: 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcarvicol sau izoanetol, cantităţi mici
de cetone şi aldehide anisice şi aldehidă acetică; 10-20% lipide, colină, 20% substanţe albuminoide (protide),
zaharuri, amidon, 6-10% substanţe minerale.
Uz intern: Datorită uleiului volatil, fructele de anason au acţiune expectorantă, carminativă şi galactogogă.
Excită peristaltismul intestinal, stimulează secreţia salivară, gastrică, intestinală şi pancreatică. Asupra
sistemului nervos central, în doze terapeutice, au efect stimulant în special asupra centrilor respiraţiei şi
circulaţiei.

4.Ribes nigrum L. (Coacǎz negru, Struguri negri) Fam. Saxifragaceae

D.c. Fructus Ribis nigri
Descriere botanică
Fructele de coacǎz negru sunt bogate în vitamina C şi în antocianine, servind la obţinerea de vin, lichior,
compot, dulceaţǎ. Frunzele se usucǎ şi se folosesc la obţinerea unui ceai cu acţiune diureticǎ şi hipotensivǎ
(10g frunze uscate şi fǎrâmiţate se fierb timp de 5 minute în 200ml apǎ). Acest ceai se consumǎ jumatate
dimineaţa şi jumǎtate seara

5.Rosa canina L. (Mǎceş) Fam. Rosaceae

D.c. Fructus Cunosbati
Fructele de mǎceş reprezintǎ unul din cei mai bogaţi produşi în vitamina C, folosindu-se sub formǎ de ceai
pentru prevenirea şi chiar tratamentul rǎcelilor şi gripelor, în stǎri febrile, precum şi în perioada de lehuzie şi
alǎptare. Este indicatǎ folosirea ceaiului din fructe de mǎceşe în special în perioada de iarnǎ şi începutul
primǎverii. Ceaiul se obţine prin opǎrirea mǎceşelor în apǎ clocotitǎ şi menţinerea la temperatura de fierbere
timp de 5 minute. Se filtreazǎ dupǎ 20 - 30 de minute.

6.Silybum marianum (L.) Gaertn. (Armurariu) Fam. Compositae

d.c. Fructus Cardui Maria
Descriere botanică
Rãdãcina este fusiformã, iar tulpina este rigidã, înaltã de 120(150) cm, erectã, ramificatã, de culoare maronie,
slab pubescentã. Frunzele sunt alterne, lungi de 15(60) cm, eliptice sau alungit ovate, amplexicaule, glabre,
cu margini ghimpoase şi aspect marmorat cu alb lucios. Înfloreşte în iunie-septembrie. Florile sunt tubuloase,
roşii, grupate în capitule globuloase, lung pedunculate, solitare, mari, terminale, înconjurate de un involucru
cu mai multe rânduri de foliole pieloase, aşezate imbricat, având vârfurile cu spini mari şi puternici. Fructele
sunt achene anguloase (muchiate), glabre, cu papus. Lungimea achenelor este de 6-7(8) mm, netede, de
culoare galbenă brună până la brună - negru, uneori brune cu pete mai închise, fără miros sau gust
caracteristic.
Principii active: = silimarina, silibina, silidianina, silicristina, acizi: linoleic, oleic, palmitic, aminoacizi,
glicina, cisteina, leucina, tiramina, lipide, tocoferol, steroli, având proprietãţi de: hepatoprotector, regenerator
al celulei hepatice, tonic-amar, eupeptic, antihepatotoxic, laxativ

2
7.Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.
Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coaca, cucuzie, pomisoare
Compozitie chimica: frunzele contin arbutina, tanin, derivati flavonici, derivati antocianici, hidrochinona,
mirtilina, ericolina, neomirtilina, etc; fructele- tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina B1,
B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic, malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..
Actiune farmaceutica; are proprietati astringente, antiseptice, bacteriostatice, scade zaharul din sange,
antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice,
antiseptic intestinal, antihelintic, creste acuitatea vizuala, antiseptic urinar, adjuvant in tratarea diabetului.

Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele- afectiuni buco-faringiene, afectiuni coronariene, afte,
anorexie, arsuri, ateroscleroza, azotemie, balonari, bronsite, cancer (preventiv), candidoze, cicatrizarea
ranilor, cistite, colesterol marit, colibaciloza, convalescenta, cosmetica (tratamente), cuperoza, dermatite
(diverse), diabet, diaree, dizenterie, eczeme, edeme, enterocolite de fermentatie si putrefactie, faringite, guta,
hemoroizi, hepatita, hipertensiune, imunitate scazuta, infectii urinare, insuficienta biliara, metroragii, micoze,
obezitate, oftalmologie, oxiuraza, prurigo, rectocolite, retinopatii, reumatism, stomatite, febra tifoida,
tulburari de circulatie, tuberculoza pulmonara, ulceratii cronice, uremie, uretrite, varice, viroze

PRODUSE VEGETALE CU ANTOCIANINE

Antocianozidele sunt pigmenţi de culoare roşe, violeţă sau albastră; culoare care este imprimată florilor,
frunzelor, fructelor sau tegumentelor din sămânţă.
Din punct de vedere chimic sunt flavonoide, derivaţi ai 2-fenil-cromonei. Agliconii se mai numesc “
antocianidine” sau “ antocianidoli”; diferenţa dintre ei constă în numărul şi poziţia grupărilor –OH precum şi
gradul de metoxilre.
Acţiune: - tonic asupra vaselor (insuficienţa veno-limfatică, fragilitatea capilară)
- antioxidant
- antiinflamator
- diuretic
- antihistaminic
- microangiopatia diabetică.
MYRTILLI FRUCTUS – afin ( Vaccinium myrtyllus L. – fam. Ericaceae)
Caractere macroscopice: fructele sunt bace sferice cu numeroase seminţe mici în formă de semilună.
Culoare: negru-violaceu
Gust: dulce acrişor, astringent
Miros: slab aromat.
Caractere microscopice: secţiunea prin sămânţă pune în evidenţă fibre scurte puternic lignificate, endosperm
bogat în ulei gras; iar secţiunea prin fruct arată mezocarpul cu ace fine de oxalat de calciu şi conţinut bogat în
antociani.
Compoziţie chimică:

3
 - antociani (glicozide ale cianidinei, delfinidinei şi malvidinei)
- 10% taninuri catechice
- zaharuri
- pectine
- vitamina C
Acţiune: - antidiareică,
- antiseptică
- colagog
- vasoprotector al capilarelot (oculare, cerebrale, periferice)
- arterite ale membrelor inferioare
- ateroscleroză cerebrală
- HTA
- maladi vasculare ale diabeticilor
RIBES NIGRI FRUCTUS – coacăz negru (Ribes nigrum – fam. Saxifragaceae)
Caractere macroscopice: bace negre care la capătul anterior păstrează restul de caliciu.
Compoziţie chimică: - antociani (glicozide ale cianidinei şi delfinidinei)
- cantitate mare de vitamina C
Acţiune: - tulburări de circulaţie, afecţiuni cutanate (eczeme, psoriazis)
- creşterea acuităţii vizuale
- ateroscleroză
- insuficienţă cardiacă

Grupa semen

1.Nigella sativa L. Negrilicǎ

2.  Papaver somniferum L. Mac de grǎdinǎ
3.  Sinapis alba L. Muştar alb

1.Nigella sativa L. Negrilicǎ Fam. Ranunculaceae

d.c. Semen Nigellae
Descriere botanică
Este o plantã ierboasã anualã, cultivatã şi subspontanã
rãdãcina pivotantã subţire, slab ramificatã.
-Tulpina – erectã, înaltã de 40-60 cm, cilindricã, simplã sau ramificatã, pubescentă. -Frunzele – alterne, bi-
tripenat sectate cu lacinii liniare. Înfloreşte în mai-august. ----Florile – cu înveliş simplu petaloid alcãtuit din 5
foliole, alungit-ovate, albe, libere, cu vîrful albãstrui, cu 5-8 nectarii; androceu cu numeroase stamine,
gineceu cu numeroase carpele.
4
-Fructul – polifoliculã cu aspect de capsulã (prin sudarea foliculelor), cu numeroase seminţe negre,
trimuchiate, zbârcite, cu miros aromat şi gust plãcut iute.
Principii active: = ulei esenţial (1%), nigelonã, hederageninã, ulei gras, substanţe albuminoide
Seminţele se utilizează şi în arta culinară, în aromatizarea brânzei telemea sau a unor dulciuri cu brânză în
compoziţie, precum şi pentru ceaiuri aromatice.
Acţiune farmaco-dinamică: diuretic, carminativ, digestiv, vermifug, stimulator al poftei de mâncare,
afrodiziac. Se recomandă în tratarea bronşitelor, colicilor gastrointestinale, ameţelilor, combaterea viermilor
intestinali.

2.Papaver somniferum L. (Mac de grǎdinǎ) Fam. Papaveraceae

d.c. Semen Papaveris, Capita Papaveris
Descriere botanică
Rădăcina pivotantă lungă de 20-25 cm (80cm), groasă de circa 1-2cm cu ramificaţii secundare pe o rază de
circa 30-50cm:
tulpina erectă netedă cilindrică , cerificată, înaltă de circa 150cm, simplă sau puţin ramificată:
Frunze întregi alterne alungit-ovoide, acoperite cu ceară, cu margini neregulat, glabre (lipsite de peri), faţa
superioară cu nervură proeminentă.
Florile sunt mari, solitare 1-10 pe plantă, actinomorfe, violete, albe, roz sau roşii. Fructul este o capsulă
ovoidă sau uşor turtită, cu stigmat persistent (aspect de rozetă
Toate organele plantei conţin vase laticifere cu latex care are în compoziţie peste 40 de alcaloizi, din care cei
mai importanţi sunt: morfina (7- 23%), codeina (max. 3%), thebaina (max. 3%), narcotine (=noscapina
>12%), papaverine (max. 1,5%) şi narceina (0,2%), 40-50% acizi graşi; din care: 60% acid linoleic, 30% acid
oleic, 3% acid linolenic şi mai puţin de 10% grăsimi saturate.

3.Sinapis alba L. (Muştar alb) Fam. Cruciferae

d.c. Semen Sinapis albae
Descriere botanică
Specie anuală, cu tulpina înaltă de 30 -80 cm , pubescentă în partea inferioară. --------Frunzele peţiolate, lirat-
penat-sectate, cu 3-5 lobi neregulaţi, cu segmentul terminal mult mai mare decât cele laterale, sinuat-dinţate.
-Florile sunt galbene, de tipul 4, cu 4 sepale, 4 petale lungi de cca. 8mm, androceul din 6 stamine, dintre care
două mai scurte şi gineceul format din 2 carpele unite. Florile sunt grupate în racem şi se deschid pe tulpină
de jos în sus.
-Fructul este o silicvă formată dintr-o parte inferioară mai groasă, pubescentă, care conţine seminţele (4 – 8)
şi o parte superioară mai comprimată, sub formă de cioc (rostru), cu 3 nervuri longitudinale, având lungimea
egală
Principii active: ulei gras (cca 30%), mucilagii (cca 20%), substanţe de natură proteică (cca 25%),
substanţe minerale, sinalbozid şi mirozinază. Principiul activ sinalbozidul similar sinigrozidului (din muştar
negru) se comportă la fel ca acesta: sub acţiunea fermentului (mirozinazei) se dedublează în mediu apos în
glucoză, sulfat acid şi izotiocianat de p-hidroxibenzil care însă nu este volatil ca izotiocianatul de alil.

Grupa Cortex
QUERCUS CORTEX

Specia se numeşte QUERCUS ROBUS din familia FAGACEAE cu denumirea populara de stejar.
Se utilizează scoarţele care se rulează in bucati tubulare sau sub forma de jgheaburi. Au suprafaţa
neteda, lucioasa cu lenticele alungite. Scoarţele mai groase sau mai înguste raman plate. Suprafaţa externa
este cenuşie cu nuanţe de argintii, iar cea interna este galben – bruna. Suprafaţa interna este aspra, cu striuri
proeminente, ruptura este neteda, iar pe partea interna este fibroasa. Gustul este astringent, iar mirosul
lipseşte. Prin înmuiere dezvolta un miros particular de materie tananta.

5
 Compoziţie chimica: 8 – 20 % taninuri mixte, mai conţine flavonoide, acid galic si acid elagic.
Acţiune si intrebuintari:
1. Astringenta – se utilizează in gingivite sângerânde, hemoroizi, boli de piele, degerături, ulceraţii,
transpiraţia excesiva a mâinilor si a picioarelor.
2. Hemostatica – se utilizează in hemoragii si scaune cu melena (sânge), antidot in intoxicaţiile cu
alcaloizi si unele metale.
Se mai foloseşte si ca antidiareic cu bune proprietati antiseptice si astringente asupra florii microbiene
(diaree pana la diverse forme de dizenterita). Se mai foloseşte si ca spălaturi vaginale, in leucoree. Se
foloseşte si sub forma de decoct 5 – 10%. Intra in formula ceaiului diareic.
SALLICIS CORTEX produsul vegetal este constituit din diverse scoarţe recoltate de la speciile de
SALIX (ALBA, PURPUREAE, TRAGIRIS, CAPREAE) cu denumirea populară de salcie. Sunt arbori sau
arbuşti cu trunchi foarte gros uneori, adânc brăzdat cu ramuri subţiri si flexibile. Frunzele sunt lanceolate si
lat – alungite acuminate la vârf. Florile sunt dispuse în amenţi (mâţişori) de culoare galbenă sau galben –
verzui, plăcut mirositoare. Cortexul se prezintă sub forma unor bucăţi plate sau jgheaburi rulate în tuburi cu
zbârcituri longitudinale si având suprafaţa internă fin striată. Faţa exterioară este brun – verzuie, iar cea
interioară galben – brună. Mirosul lipseşte, iar gustul este amar astringent.
Compoziţie chimică: 10% tanin galic si între 5 – 7% alcool salicilic (din salcie s-a extras aspirina).
Acţiune si întrebuinţări: antiinflamator – reumatism, analgezic, febrifug, astringent puternic, antidiareic si
hemostatic, mai prezintă si proprietăţi cicatrizante. Uşor sedativ nervos, se administrează sub formă de decoct
sau pulbere mai ales după masă. Se utilizează si extern tot sub formă de decoct, dar mai concentrat, intră în
compoziţia ceaiului antireumatic

FRANGULAE CORTEX face parte din familia RHAMNACEAE cu denumirea populară de cruşin,
lemn câinesc sau paţachină. Produsul este constituit din scoarţele recoltate de pe ramurile în vârstă de 3 – 4
ani ale speciei RHAMNUS FRANCULA si care au fost ţinute 1 an de zile în depozit sau uscate 1 oră la 1000
C pentru a avea loc oxidarea antranolilor în antrachinone.
Decorticarea se face în lunile aprilie – mai când seva începe să circule înainte de înfrunzire.
Recoltarea se face de pe ramurile tinere lucioase cu lenticele. Nu se recoltează scoarţele ramurilor
vârstnice deoarece sunt aspre, crăpate si cu licheni pe suprafaţă. Produsul se prezintă sub forma unor
fragmente plate sau răsucite în tuburi sau jgheaburi, suprafaţa externă fiind acoperită de crăpături
longitudinale si lenticele alungite transversal. Faţa internă este fin striată longitudinal, iar ruptura este netedă
către exterior si fibroasă la interior.
Culoarea la exterior este brun – cenuşie, adesea cu pete albe, iar la interior este portocalie sau brun –
gălbuie. Dacă se zgârie suprafaţa externă apare în profunzime un strat de culoare roşie.
Compoziţie chimică: conţine franculozide A si B si gluco – franculozide A si B.
Acţiune si întrebuinţări: este laxativ sau purgativ în funcţie de doza utilizată.
NU SE UTILIZEAZĂ PRODUSUL PROASPĂT DEOARECE ARE EFECT DRASTIC.
Se utilizează în constipaţii cronice, în general care nu cedează la alte tratamente. Se utilizează în insuficienţa
hepatică, pentru eliminarea viermilor intestinali si doza să fie purgativă, în obezitate, dischinezie biliară. Se
utilizează sub formă de decoct 1%, ca pulbere sau ca extract fluid. Se administrează seara înainte de culcare.
Intră în compoziţia ceaiului hepatic, ceaiului laxativ, ceaiului antihemoroidal si în compoziţia pulberii laxativ
– purgativă