UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

TITLUL REFERATULUI

Lect.univ.dr. SHAAO MIRELA

Student: POPESCU ION

Anul: I, Grupa....

Craiova,
2020
 Conținutul referatului va avea minim 2 pagini (exclusiv text; nu include coperta și
bibliografia) – maxim 5 pagini (text sau text + imagini; nu include coperta).
Bibliografia și citarea surselor este obligatorie.
Cerințe privind așezarea în pagină, editarea și citarea surselor - după modelul text de
mai jos:

După cum afirma Petcu, M. (2002) „efectele comunicării de masă reprezintă

ansamblul de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea mesajelor,
procese şi consecinţe care nu pot fi atribuite decât actului de comunicare sau toate
modificările la nivel individual şi social pe care le produc mass-media prin tipul de
mesaje”1.
Roman, A. (2009) menţionează că efectele comunicării au următoarele caracteristici:
persoana asupra căreia se exercită efectul (ținta), natura efectului, durata efectului și
intenționalitatea efectului2.
Coman, M. (2007) citându-l pe O Sullivan, T. (1994) precizează că teoria „glonţului
magic“ apare ca „un model mecanicist şi lipsit de subtilitate pentru explicarea relaţiei dintre
presă şi audienţă, model care consideră că mass-media injectează valori, idei şi informaţii,
în mod direct, în indivizi pasivi (care fac parte dintr-o audienţă atomizată) producând un
efect direct şi imediat“3. Utilizată mai ales în perioada „marilor crize sociale“, teoria
glonţului magic considera mass-media un mecanism atotputernic, având la bază un model
stimul-răspuns.
. Există două condiţii ale acestui proces: dacă societatea trece printr-o perioadă de
schimbare, criză sau conflict şi dacă media ocupă o poziţie centrală şi importantă ca sursă
de informaţii4 (McQuail, D., 2010).
Modelul spirala tăcerii reprezintă rezultatul cercetărilor efectuate de E. Noelle-
Neumann asupra modului în care opinia publică este modelată de anumiți factori (sociali,
economici, politici, culturali), dar și varianta mai puțin studiată, respectiv modul în care
opinia publică influențează mediile sociale. Teoria are la bază cinci premise, de natura

1 Petcu, M. (2002). Sociologia mass-media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p.58.

2 Roman, A. (2009). Rolul mass-media în dezvoltarea personalităţii, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad.
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, http://documents.tips/documents/rolul-mass-media-
in-dezvoltarea-personalitatii.html, Accesat: 30 noiembrie 2017.
3 Coman, M. (2007). Introducere în sistemul mass-media, Ed. a III-a, Editura Polirom, Iași, p.34.

4 McQuail, D. (2010). Comunicarea, Trad. Rusu, D., Editura Institutul European, Iași, p.96.

2
sociopsihologică (Coman, M., 1999)5:
1) oamenii se tem de izolare şi doresc să se integreze;
2) societatea marginalizează indivizii cu comportamente deviante, care nu se înscriu
adică în opinia comună;
3) teama de izolare face ca oamenii să evalueze permanent opinia comună;
4) de asemenea, nevoia de grup determină o aliniere a comportamentelor pentru a
evita excluderea;
5) aceste procese de renunţare şi adaptare formează şi menţin opinia comună.
După cum afirma Petcu, M. (2002) „efectele comunicării de masă reprezintă
ansamblul de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea mesajelor,
procese şi consecinţe care nu pot fi atribuite decât actului de comunicare sau toate
modificările la nivel individual şi social pe care le produc mass-media prin tipul de
mesaje”6.
Roman, A. (2009) menţionează că efectele comunicării au următoarele caracteristici:
persoana asupra căreia se exercită efectul (ținta), natura efectului, durata efectului și
intenționalitatea efectului7.
Coman, M. (2007) citându-l pe O Sullivan, T. (1994) precizează că teoria „glonţului
magic“ apare ca „un model mecanicist şi lipsit de subtilitate pentru explicarea relaţiei dintre
presă şi audienţă, model care consideră că mass-media injectează valori, idei şi informaţii,
în mod direct, în indivizi pasivi (care fac parte dintr-o audienţă atomizată) producând un
efect direct şi imediat“8. Utilizată mai ales în perioada „marilor crize sociale“, teoria
glonţului magic considera mass-media un mecanism atotputernic, având la bază un model
stimul-răspuns.
.

5 Coman, M. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași p.115.

6 Petcu, M. (2002). Sociologia mass-media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p.58.
7 Roman, A. (2009). Rolul mass-media în dezvoltarea personalităţii, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad.

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, http://documents.tips/documents/rolul-mass-media-

in-dezvoltarea-personalitatii.html, Accesat: 30 noiembrie 2017.
8 Coman, M. (2007). Introducere în sistemul mass-media, Ed. a III-a, Editura Polirom, Iași, p.34.

3
 Bibliografie

1. Coman, M. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași, p.115.

2. Coman, M. (2007). Introducere în sistemul mass-media, Ed. a III-a, Editura Polirom,
Iași, p.34.
3. McQuail, D. (2010). Comunicarea, Trad. Rusu, D., Institutul European, p.96.
4. Petcu, M. (2002). Sociologia mass-media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p.58.
5. Roman, A. (2009). Rolul mass-media în dezvoltarea personalităţii, Universitatea
„Aurel Vlaicu“ din Arad. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic,
http://documents.tips/documents/rolul-mass-media-in-dezvoltarea-personalitatii.html,
Accesat: 20 mai 2020.
6. Vlad, G. (2010). Socio-psychological Impact of Media on Children, Revista de
Informatică Socială. Vol. III (13) / 2010. 75-79. http://www.ris.uvt.ro/wp-
content/uploads/2010/11/gdumitru_ris13.pdf, Accesat: 20 mai 2020.