Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea: Drept

REFERAT
Disciplina: Mari sisteme de drept contemporan.
Tema: Comparația Președintelui Statului între RM și Franța.

Chisinau 2020
CUPRINS:

I. Introducere.
II. Președintele Republicii Moldova.
1. Candidatul la funcția de Președinte a RM.
2. Alegerile Președintelui RM.
3. Procedura validării mandatului și depunerii jurământului Președintelui RM.
4. Durata mandatului.
5. Atribuțiile Președintelui RM.
6. Incompatibilități și imunități ale Președintelui RM.
7. Suspendarea și demiterea din funcție a Președintelui RM.
8. Vacața funcției.
III. Președintele Franței.
1. Candidatul la funcția de Președinte a Franței.
2. Alegerile Președintelui Franței.
3. Procedura validării mandatului Președintelui Franței.
4. Durata mandatului.
5. Atribuțiile Președintelui Franței.
6. Incompatibilități și imunități ale Președintelui Franței.
7. Suspendarea și demiterea din funcție a Președintelui Franței.
8. Vacața funcției.
IV. Asemănări și Deosebiri.
V. Concluzie.
VI. Bibliografie.
 I. INTRODUCERE
Președinte este o noțiune cu multiple semnificații, care poate desemna: un șef de stat al
unor republici, o persoană care conduce un organ de stat, o instituție, o organizație de stat,
o asociație, o persoană care prezidează o adunare, o dezbatere, o comisie .
În anumite țări președintele este un post de onoare simbolic. Iar în alte țări președintele
are cea mai mare responsibilitate și putere.
Propun să analizăm Președintele Franței și a Republicii Moldova pentru o comparație.
II. PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este
garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.

1. Candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova

Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de
ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de
10 ani și posedă limba de stat .

2. Alegerea Președintelui Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor
ce au participat la alegeri.
În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează
al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute
în primul tur.
Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că
numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva
candidatului. Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege
organică .

3. Procedura validării mandatului și depunerii jurămîntului

Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este validat de
Curtea Constituțională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului
și a Curții Constituționale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt: „Jur să-mi
dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și
legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei”.

4. Durata mandatului Președintelui Republicii Moldova

Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data
depunerii jurămîntului. Șeful statului își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de
către Președintele nou-ales. Mandatul Președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcția
de Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive .
 5. Atribuțiile Președintelui Republicii Moldova
Convocarea Parlamentului
Președintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la
alegeri.
Dreptul la inițiativă legislativă
Președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativă.
Mesaje Parlamentului
Președintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Președintele
Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale
națiunii.
Promulgarea legilor
Președintele Republicii Moldova promulgă legile și este în drept, în cazul în care are
obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare,
Parlamentului. În cazul în care Parlamentul își menține hotărîrea adoptată anterior, Președintele
promulgă legea.
Dizolvarea Parlamentului
În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a
legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor
parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea
Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin
două solicitări de învestitură.
Concomitent cu aceste posibilități, există și anumite restricții cu referire la dizolvarea
Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. El nu poate
fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul
stării de urgență, de asediu sau de război.

Atribuțiile Președintelui la numirea Guvernului

Învestitura
Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează
un candidat pentru funcția de Prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului,
șeful statului numește Guvernul. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției,
Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii
membri ai Guvernului.
Desemnarea Prim-ministrului interimar
Președintelui Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-
ministru interimar, în cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în
cazul decesului acestuia, pînă la formarea noului Guvern.
Atribuții în domeniul politicii externe
Președintele Republicii Moldova, care personifică statul și este chemat să-l reprezinte în
relațiile cu alte state, la cel mai înalt nivel, își exercită funcția de reprezentant oficial al statului în
colaborare cu Parlamentul și Guvernul și are următoarele atribuții în domeniul politicii externe:
 poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele Republicii
Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
 la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai
Republicii Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice; 
 primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor
state în Republica Moldova.

Atribuții în domeniul apărării

Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. El poate
declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală. De
asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele Republicii Moldova
ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război se le aduce, neîntîrziat, la
cunoștința Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24
de ore de la declanșarea agresiunii. 
Președintele Republicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității
naționale și a ordinii publice, în limitele și în condițiile.

Numirea judecătorilor
Președintele Republicii Moldova numește în funcție judecătorii instanțelor judecătorești,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Alte atribuții
Președintele Republicii Moldova îndeplinește și următoarele atribuții: 
a) conferă decorații și titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic;
d) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; 
e) acordă grațiere individuală; 
f) poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes
național; 
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor
categorii de funcționari, în condițiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislației, pînă la adoptarea hotărîrii
definitive a Curții Constituționale; 
j) exercită și alte atribuții stabilite prin lege.
 6. Incompatibilități și imunități ale Președintelui Republicii Moldova
Calitatea de Președinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei
alte funcții retribuite. Șeful statului se bucură de imunitate și nu poate fi tras la răspundere
juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui Republicii Moldova, cu
votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși, în cazul în care săvîrşeşte o
infracțiune, iar competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție, în condițiile legii.
Președintele este demis de drept la data remiterii definitive a sentinței de condamnare.

7. Suspendarea și demiterea din funcția de Președinte al Republicii Moldova

În cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele
Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din
deputați. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați
și se aduce, neîntîrziat, la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da
Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de suspendare din
funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Președintelui.

8. Vacanța funcției
Vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a
mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de
deces. Cererea de demisie a Președintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului,
care se pronunță asupra ei.
Imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile de către șeful statului este
confirmată de Curtea Constituțională în termen de 30 de zile de la sesizare. În termen de 2 luni
de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor
organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte.
III. PREȘEDINTELE FRANȚEI
Președintele Franței, oficial președintele Republicii Franceze,este șeful executiv al
statului Franței în a cincea Republică Franceză. În termeni francezi, președinția este magistratura
supremă a țării.
Președintele Republicii Franceze este, de asemenea, copríncipe din oficiu al Andorra, mare
maestru al Legiunii de Onoare și al Ordinului Național de Merit. Deținătorul de birou este, de
asemenea, proto-canonul onorific al Arhiepiscopiei Sfântului Ioan Lateran din Roma (deși unii
au respins titlul în trecut).

1. Candidatul la funcția de Președinte a Franței

Pentru a putea fi admiși ca candidați oficiali, potențialii candidați trebuie să aibă împliniți 40
ani și să primească nominalizări semnate (cunoscute în mod informal ca „parrainage”, pentru
„sponsori”) de la mai mult de 500 de oficiali aleși, majoritatea primari.
Acești oficiali trebuie să provină din cel puțin 30 de departamente sau colectivități de peste
mări și nu mai mult de 10% dintre aceștia ar trebui să fie din același departament sau
colectivitate.
În plus, fiecare funcționar poate desemna un singur candidat. Există exact 45.543 de aleși,
inclusiv 33.872 de primari.
Cheltuielile și finanțarea campaniilor și a partidelor politice sunt foarte puternic regulate,
existând o limită superioară a cheltuielilor de 20 milioane Euro din care 50% sunt finanțări
publice.
Reclamele televizate sunt interzise, dar fiecare candidat are un interval de timp alocat la
televiziunea publică. Finanțarea campaniilor și a partidelor este supervizată de o agenție
independentă.

2. Alegerea Președintelui Franței

Metoda de alegere este în două tururi de scrutin, președintele ales având nevoie obținerea
majorității din numărul de voturi exprimate. În cazul în care din primul tur nici un candidat nu a
obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați

3. Procedura validării mandatului Președintelui Franței

După ce președintele este ales, acesta urmează o procedură solemnă de instituire, numită
,,passation des pouvoirs” ( predarea puterilor).
4. Durata mandatului
În urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidențial s-a redus de la 7 la 5
ani, iar primele alegeri pentru un cincinat prezidențial au avut loc în anul 2002. Nu există un
număr limită de termene, astfel că, fostul președinte Chirac, care a fost ales pentru un septenat în
1995 și pentru un cincinat în 2002, a putut candida din nou la alegerile din 2007.
De la legea constituțională din 23 iulie 2008, un președinte nu poate îndeplini mai mult de
două mandate consecutive.
 5. Atribuțiile Președintelui Franței
Cea mai mare putere a președintelui este capacitatea de a alege primul ministru. Cu toate
acestea, întrucât Adunarea Națională Franceză are singura putere de a demite guvernul
premierului, președintele este obligat să numească un prim-ministru care poate comanda sprijinul
unei majorități în adunare. De asemenea, au obligația de a arbitra funcționarea bună a
autorităților guvernamentale pentru un serviciu eficient, în calitate de șef al statului Franței.
Spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte posturi de președinte al națiunilor europene,
postul de președinte al Franței este unul foarte puternic din punct de vedere politic, în special în
ceea ce privește politica externă. Cu toate că procesul legislativ este efectuat și supervizat
de Primul ministru și de către parlament, președintele Franței are o influență semnificativă
asupra acestuia, fie în mod formal, fie datorită puterilor constituționale. Președintele ocupă cea
mai importantă funcție în stat și surclasează toți ceilalți politicieni.

 Când majoritatea Adunării Naționale este din spectrul politic opus președintelui situația
se numește coabitare. În acest caz, puterile președintelui sunt diminuate, deoarece puterea de
facto aparține primului ministru și a Adunării Naționale care îl sprijină. Totuși, convenția
constituțională este ca președintele să se ocupe de politica externă, cu toate că trebuie să
lucreze în acest domeniu cu Ministrul de Externe.
 Când majoritatea Adunării Naționale este de aceeași parte a spectrului politic cu
președintele, acesta poate avea un rol mai activ și, în realitate, dirijează politica guvernului.
Primul ministru este în cele mai multe situații prima victimă în cazul în care administrația
devine nepopulară, președintele putând să în ceară demisia fără ca acesta să poată refuza.
Alte puteri ale președintelui sunt:

 Promulgarea legilor
o în acest domeniu președintele are o putere limitată de veto, el putând propune
doar o dată reîntoarcerea legii în parlament;
o Președintele poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului
Constituțional;
 Președintele are puterea de a dizolva Adunarea Națională;
 Președintele poate propune, în anumite condiții, aprobarea legilor prin referenum
național;
 Președintele numește anumiți oficiali (cu acordul guvernului);
 Președintele numește anumiți membrii ai consiliului Constituțional;
 Președintele primește ambasadorii străini;
 Președintele poate pardona (dar nu poate amnistia) persoanele condamnate și poate ușura
sau suprima sentințele criminale. Aceasta era de o importanță capitală în perioada în care
Franța opera pedeapsa capitală, condamnații la moarte cerând în general comutarea sentinței
la închisoare pe viață.
 Președintele este comandantul Suprem al Forțelor Armate.
Toate deciziile președintelui trebuie contrasemnate de primul ministru, cu excepția deciziei
de dizolvare a Adunării Naționale.
Există o tradițe de o așa numită "amnestie prezidențială" care are loc atunci când președintele
și Adunarea Națională sunt alese din cadrul aceluiași partid politic. Aceasta este o lege ce
autorizează președintele să desemneze anumiți indivizi, ce au comis anumite infracțiuni, cărora
să le fie amnistiate pedepsele. Se consideră că astfel de legi permit reducerea suprapopulării
închisorilor, dar totodată metoda este criticată deoarece se consideră că încurajează comiterea de
infracțiuni rutiere înaintea perioadei alegerilor. Diferența dintre amnistie și pardon prezidențial
este că prima elimină consecințele următoare ale sentinței, ca și cum infracțiunea nu a fost
comisă, în timp ce a doua doar termină sentință, fără însă de a elimina eventualele consecințe.
6. Incompatibilități și imunități ale Președintelui Franței
Președintele Republicii se bucură de imunitate în timpul mandatului său: nu poate fi solicitat
să depună mărturie în fața oricărei jurisdicții, nu poate fi urmărit penal, etc. Cu toate acestea,
statutul de prescripție este suspendat pe durata mandatului său, iar anchetele și urmăririle penale
pot fi repornite la cel târziu la o lună după ce pleacă din funcție.

7. Suspendarea și demiterea din funcție a Președintelui Franței

Președintele este iresponsabil pentru acțiunile sale în calitatea sa oficială, cu excepția
urmăririi penale în fața Curții Penale Internaționale și a acțiunii în justiție. Încuviințarea poate fi
pronunțată de Înalta Curte, o curte specială convocată de la ambele camere ale Parlamentului, la
propunerea oricărei Camere, în cazul în care președintele nu și-a îndeplinit funcțiile într-un mod
care, în mod evident, împiedică continuarea mandatului său.
8. Vacanța funcției
În caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției constatată de către Consiliul
Constituțional, Președintele Senatului asigură interimatul, adică asigură funcțiile președintelui,
dar nu ocupă postul de președinte, ceea ce înseamnă că acesta nu trebuie să părăsească postul de
Președinte al Senatului.
Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai
târziu de 35 de zile. Datorită faptului că durata între cele două tururi de scrutin este de 15 zile,
Președintele Senatului nu poate exersa funcția de Președinte al statului mai mult de 50 de zile,
perioadă în care nu are dreptul să dizolve Adunarea Națională, să inițieze schimbări
constituționale sau să ceară un referendum.
Până în momentul de față, doar Alain Poher a trebuit să își asume această sarcină, cu ocazia
demisiei lui Charles de Gaulle și a decesului lui Georges Pompidou.
 IV. Asemănări și Deosebiri între Președinții Republicii Moldova și Franța
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI RM DEOSEBIRI FRANȚA
Președintele în calitatea sa de - Președintele Republicii
șef al statului, Franceze este, de
reprezintă statul asemenea, copríncipe
și este garantul din oficiu al Andorra,
suveranității, mare maestru al
independenței Legiunii de Onoare și
naționale; al Ordinului Național
de Merit. Deținătorul
de birou este, de
asemenea, proto-
canonul onorific al
Arhiepiscopiei
Sfântului Ioan Lateran
din Roma.
Candidatul la Cetățean care are - Candidatul trebuie să
funcția de 40 ani împliniți, primească nominalizări
Președinte locuiește pe semnate de sponsori de
teritoriul statului, mai mult de 500 de
posedă limba de oficiali aleși.
stat.
Alegerea Este declarat ales Președintele Republicii -
Președintelui candidatul ce a Moldova este ales prin vot
obținut universal, egal, direct,
majoritatea secret și liber exprimat.
voturilor.
În caz că nimeni
nu a obținut
majoritatea în
primul tur, se
organizează al
doilea tur de
scrutin.

Procedura - Depune în fața Printr-o procedură

validării Parlamentului și a Curții solemnă de
mandatului Constituționale jurământul . instituire,,passation des
pouvoirs” se predau
toate puterile și
atribuțiile de la
Președinte la
Președinte.

Durata mandatului Președintele nu Mandatul Președintelui Mandatul Președintelui

poate îndeplini durează 4 ani. durează 5 ani.
mai mult de 2
mandate
 consecutive, cu
exceptia unui caz
de război,
catastrophe etc.
Atribuțiile Președintele este Președintele RM după După consultarea
Președintelui Comandantul consultarea fracțiunilor Prim-Ministrului și a
Suprem al parlamentare poate dizolva Președintelui
Forțelor Armate. Parlamentul. Republicii poate
Președintele Parlamentul poate fi pronunța dizolvarea
acordă grațiere. dizolvat în termen de 45 de Adunării
Desemnează zile de la prima solicitare. Naționale.Alegerile
Prim-Ministrul . generale sunt
Președintele organizate cu cel puțin
promulgă legile. 20 și cel mult 40 zile
Numește în de la dizolvare.
funcții publice.
Incompatibilități Președintele este Parlamentul poate hotărî Statutul de prescripție
și imunități ale incompatibil cu punerea sub acuzare a este suspendaat pe
Președintelui exercitarea Președintelui durata mandatului său,
oricărei alte În cazul săvârșirii unei iar anchetele și
funcții. infracțiuni Președintele este urmărirea penală pot fi
Președintele are demis de Drept la data repornite la cel târziu o
imunitate și nu remiterii definitive a lună după ce pleacă din
poate fi tras la sentinței de condamnare. funcție.
răspundere.
Suspendarea și - În cazul săvârșirii unor În caz de
demiterea din fapte grave, prin care iresponsabilitate pentru
funcție a încalcă prevederile acțiunile sale în
Președintelui Constituționale,Președintele calitatea sa oficială cu
poate fi suspendat. excepția urmăririi
Propunerea de suspendare penale Președintele
din funcție poate fi inițiată poate fi
de cel puțin o treime din suspendat.Încuviințarea
deputați.Dacă propunerea poate fi pronunțată de
de suspendare este aprobată Înalta Curte, la
în cel mult 30 de zile se propunerea oricărei
organizează referendum camera, în cazul în care
pentru demisie. Președintele și-a
îndeplinit funcțiile într-
un mod care împiedică
continuarea mandatului
său.
Vacanța functiei Vacanța funcției În termen de 2 luni de la Consiliul
de Președinte data în care a intervenit Constituțional și
intervine în caz vacanța funcției se vor Președintele Senatului
de expirare a organiza alegeri pentru un asigură
mandatului, de nou Președinte. interimatul.Noile
demisie, de alegeri pentru funcția
demitere , de supreme trebuie
deces sau de organizate nu mai
imposibilitatea repede de 20 de zile
definitive a dar nu mai târziu de 35
 exercitării de zile .
atribuțiilor sale.
V. CONCLUZIE:
Instituția Șefului Statului constituie una dintre cele mai vechi autorități politice, ea
apărând odată cu formarea statului de drept, cunoscând o evoluție constantă atât în ceea ce
privește forma, structura, cât și prerogativele și atribuțiile.
Orice colectivitate, indiferent de mărimea ei, de nivelul său de organizare și dezvoltare, a
avut în fruntea sa un lider, fie ales, fie impus. Astăzi această intituție, sub diferite forme,
structuri, atribute și prerogative este prezentă și are un rol major în societate.
Desemnarea sau alegerea Șefului Statului, sunt influențate de o multitudine de factori și
anume:
- Natura sistemului politic;
- Sistemul Constituțional și forma de Guvernământ;
- Anumite tradiții istorice șu naționale;
Președintele oricărui stat în general, este o persoană foarte importantă, acesta reprezintă
într-o măsură oarecare nu doar cetățenii statelor, dar și tradițiile, cutumele și alte lucruri.
Fiind persoana numărul unu în stat, preşedintele este ca un exemplu pentru alţi politicieni,
pentru toţi cetăţenii, cît şi pentru persoanele străine şi apatrizii care domicialiază pe teritoriul
statului respectiv sau activează în unele domenii.
Însă, cum acesta încalcă normele legale, acesta poate şi trebuie demis din funcţie,
deoarece imaginea sa pătată nu poate fi compatibilă cu înalta funcţie de preşedinte.
VI. BIBLIOGRAFIE:

1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994 cu modificările ei ulterioare;

2. L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661 privind modificarea Constituţiei;

3. Victor Popa, „Drept Constituţional şi instituţii politice”, Curs de prelegeri pentru anul de
studii 2009-2010, Chişinău 2010;

4. Moraru,Ioan.,,Constituția Republicii Franceze”.Guliver,February 2, 2002;