Sisteme de schimare automată a sculelor

Particularităţi constructiv-organologice ale centrelor

de prelucrare
Majoritatea centrelor de prelucrare derivă din maşinile-unelte universale ca
maşini de alezat si frezat, maşini de frezat, maşini de găurit, strunguri, conduse
numeric, la care se adaugă elementele caracteristice centrului de prelucrare:
magazinul de scule şi mecanismul de schimbare şi transfer a sculei.
Dacă, in ceea ce priveşte maşina-unealtă din care provine centrul de
prelucrare, nu intervin prea multe elemente particulare, acestea se întâlnesc la
construcţia şi cinematica sistemului de alimentare cu scule.
2.2.1. Magazin de scule
Magazinul de scule este ansamblul în care sunt depozitate, codificat, toate
sculele necesare prelucrării unei anumite piese.
Tabelul 2.1

Principalele tipuri constructive de magazine de sicule

Cele mai simple sunt magazinele de tip disc, care pot fi:
- cu axa sculei inclinată;
- turelă (stelat)
- disc cînd;
- având scule dispuse pe mai multe cercuri concentrice;
- multietajat (supraetajat).

1
La primele trei categorii de magazine de tip disc, deşi in principiu, au aceeaşi
capacitate de inmagazinare, poziţia sculei este dictată de poziţia magazinului faţă
de planul de lucru al sculei ca şi de cinematica şi construcţia mecanismului de
transfer.
Ultimele tipuri de magazine de tip disc asigură o capacitate mai mare de
înmagazinare. Magazinele etajate pot avea etajele paralele sau cu dispunerea
sculelor după o elice.
Turaţia magazinelor de tip disc, din motive dinamice, nu poate depăşi 10
rot/min.
Magazinele de scule cu lanţ pot avea un număr mult mai mare de locaşuri.
Pentru mărirea considerabilă a numărului de scule, se pot concepe magazine cu lanţ
de tip meandru. Locaşurile sculelor sunt practicate in elemente prinse de lanţul
transportor.
2.2.2. Transferul sculelor
Prin transferul sculelor se inţelege totalitatea operaţiilor executate de
mecansime auxiliare în vederea extragerii / introducerii sculei din/în magazin, a
transportului acesteia de la magazin la axul principal sau invers şi a
introducerii/scoaterii ei în/din alezajul axului principal.
Poziţia axelor sculelor din punctul de schimb din magazin şi din arborele
principal este definitorie pentru concepţia şi construcţia sistemului de transfer.
În general, sunt mai simple mecansimele sistemului de transfer la centrele de
prelucrare la care sculele ce trebuie schimbate, cea din magazin şi cea din arborele
principal, au axele paralele.
Dacă magazinul de scule poate fi aşezat astfel incat axa sculei să fie paralelă
cu cea a arborelui principal, atunci tranferul sculei se poate face cu o mană
mecanică simplă care are două mişcări de translaţie.
- mana mecanică, numită braţ de schimbare a sculelor, prevăzută cu
sisteme de apucare a sculei;
- mecanismul de transfer, care realizează transportul intre postul de
schimb din magazin si arborele principal.
In conceperea mecanismelor de transfer ale sculei se urmăreste, in principal,
reducerea timpului “aşchie la aşchie”.
2.2.2.1. Mâini mecanice
Mana mecanică asigură prinderea şi extragerea sculei din magazin/arborele
principal, transportul ei pe intreg drumul dintre magazin şi arborele principal sau
numai pe o parte din acesta. Pentru a realiza funcţiile sale, in afara strângerii cozii
sculei, mana mecanică execută mişcări de rotaţie, de translaţie ori combinate, fiind
acţionată de lanţuri cinematice mecanice, hidraulice sau combinate.
Strangerea cozii sculei se face cu un cleşte, care poate avea o falcă fixă şi una
mobilă, sau ambele fălci mobile.
Cele două braţe ale mainii mecanice duble pot fi acţionate simultan sau
succesiv (unul independent de celălalt).
In primul caz, extragerea celor două scule se face simultan cu ambele braţe,
ceea ce inseamnă că scula următoare asteaptă terminarea prelucrării cu scula
precedentă in postul de schimb.
În cel de-al doilea caz, extragerea celor două scule se face succesiv, scula
următoare asteaptă terminarea prelucrării in vecinătatea arborelui principal; timpul
de schimb „aşchie la aşchie” este mai scurt.
Tabelul 2.2

2
Tipul de mişcări executate de mâinile mecanice
2.2.2.2. Mecanisme de transfer
Frecvent, la proiectarea centrelor de prelucrare apare problema dificilă a
dispunerii magazinului de scule cât mai aproape de arborele principal al maşinii,
fără a ingreuna insă accesul sculei la piesă. Distanţele mari dintre planul de
extragere a sculelor din magazin şi planul de introducere a acestora in arborele
principal impun existenţa mecanismului de transfer. Acesta are rolul de a transfera
(transporta) scula pe intreg traseul dintre cele două puncte de schimb şi de lucru,
sau numai pe o parte a acestuia.
Mecanismele de transfer pot fi cu mişcare de translaţie sau cu mişcare de
rotaţie.
Unul dintre cele mai complexe mecanisme de transfer este cel folosit la
centrul de prelucrare prin strunjire.
El este acţionat de către:
-motorul hidraulic MH2, cu piston diferenţial, pentru deplasarea pe
verticală II;
-motorul hidraulic MH3, a cărui tijă-cremalieră angrenează cu
pinionul z1, în vederea efectuării mişcării de rotaţie III in jurul unui ax
vertical;
-motorul hidraulic MH4, a cărui tijă-cremalieră angrenează cu
pinionul z2, in vederea efectuării mişcării de rotaţie IV in jurul unui ax
orizontal;
- două motoare hidraulice MH1 ale căror tije acţionează fiecare câte
doi căţei 1, in vederea prinderii sau eliberării cozii prismatice a
portsculelor.
2.2.2.3. Locuri de aşteptare a sculei
Locurile de aşteptare a sculei, numite şi locuri tampon sau locuri de schimb,
sunt utilizate, în primul rând, la sistemele complicate de schimbare a sculei, cu
distanţă mare intre planul de lucru şi planul magazinului. Raţiunea acestor locuri de
aşteptare este aceea a reducerii timpului auxiliar. Schimbarea sculei intre locul de
aşteptare şi arborele principal se face simplu, cu ajutorul mâinii mecanice duble,

3
într-un timp minim, iar transferul sculei din magazin la locul de aşteptare este
suprapus timpului de prelucrare cu scula anterioară.
Mana mecanică simplă M1 printr-o mişcare de translaţie şi una de rotaţie
realizează transferul sculei intre magazin şi locul de aşteptare LA. Schimbarea
sculei in/din alezajul arborelui principal se realizează cu ajutorul mainii mecanice
M2, care execută o mişcare de translaţie şi una de rotaţie.
2.2.3. Sisteme de strângere şi blocare a sculelor
Sculele se montează in arborele principal sau in sania portscule cu ajutorul
unui dispozitiv intermediar numit şi portsculă. In primul caz, al montării sculelor in
arborele principal, dispozitivul intermediar se fixează pe o suprafată de revoluţie,
iar în cel de-al doilea caz, al montării lor in sania portscule, suprafaţa de fixare este
prismatică.
Fixarea şi eliberarea sculei din arborele principal depinde de forma cozii
dispozitivului intermediar care poate fi cilindrică sau conică.
Pentru cozile cilindrice, fixarea in arborele principal se face cu ajutorul bucşei
elastice. În Figura 2.1, care reprezintă o secţiune schematizată prin arborele
principal şi mecanismele sistemului de transfer, se poate vedea forma sculei S1
montată in portscula PS, in arborele principal cu ajutorul bucşei elastice 1, care este
stransă datorită arcului 2. Pentru extragerea sculei S1, bucşa elastică se desface sub
acţiunea tijei pistonului hidraulic 3. Scula S2 montată in magazinul MS se fixează
printr-un opritor cu bilă şi arc, bila intrând într-un canal al dispozitivului
intermediar.
In principiu, prinderea sculelor cu coadă conică se poate realiza cu bucşă
elastică sau cu bile.

4
Figura 2.1. : Mecanismul sistemului de transfer

Sistemul de schimbare automatã a sculei.Ansamblul magaziei

de scule.
3-4. Magazie de scule „ATC” (MB-46VA/46VAE) (#40).

Aranjamentul sculelor in magazie:

5
3-5. Diagrama de interferenta in magazia de scule in timpul lucrului (MB- 46VA/46VAE).

6
 3-6. Dimensiunea maxima a sculei montata cu scule adiacente (MB-46VB/46VBE).
Dimensiunile maxime ale sculei care poate fi montata in magazie cu locasurile adiacente
ocupate cu scule.

Barele de alezare care au muchii aschietoare de Ø152 mm sau mai putin pot fi asezate in
magazie cu conditia ca diametrul exterior este mai mic decat Ø100 mm iar diametrul sculelor
adiacente este mai mic decat Ø100 mm.

3.7 Dimensiunile maxime ale sculei montata fara scule adiacente (MB-46VB/46VBE)
Dimensiunile maxime ale sculei care poate fi montata in magazie cu locasurile adiacente goale.

7
 Cu barele de alezare si tipuri similare de scule, o scula cu diametrul de pana la 250 mm poate fi
utilizata prin asezarea acesteia in asa fel ca muchia aschietoare nu interfereaza cu celelalte scule, daca
diametrul barei este mai mic decat 152 mm.

8
3-8. Forta centrifuga maxima (MB-46VB/46VBE).

Tool mass moment: 15.3 N-m (11.3 lbf-ft)

9
 Greutatea maxima admisa incluzand coada sculei este de 117,6 N iar centrul de gravitatie trebuie
sa fie pana in 130 mm fata de diametrul de referinta [69,85 mm].

4. Aranjarea sculelor in magazia de scule.

(1) Magazia de scule poate stoca pana la 20 (32, 48) de scule. Fiecare locas este identificat
cu un numar [1 pana la 20 (32, 48)] marcat pe locas. Selectia sculei poate fi facuta dupa numerele
corespunzatoare de locas.
(2) Pentru o aranjare eficienta, presetati punctul sculei utilizand un mecanism de presetare
a sculei.
(3) Cu o memorie de operare arbitrara, corespondenta dintre numarul sculei si numarul
locasului se schimba pe masura ce un program se executa. De aceea, aveti grija la interferenta cu
sculele adiacente asa cum e aratat in 3.4 sau 3.9. « Interferenta sculelor », cand incarcati o scula
in magazie.
(4) Inainte de incarcarea sculelor, curatati cu atentie conul sculei si locasul.
(5) Incarcati sculele specificate in fisa-tehnologica program din locasurile corespunzatoare
: Notati corespondenta dintre numarul sculei si numarul locasului.
Apasati scula in al doilea locas din stanga fata de locasul din pozitia de indexare a
magaziei (capatul de jos), in timp ce trageti maneta de eliberare a locasului. Scula va fi tinuta in
locas prin actiunea arcului.
(6) Cand asezati o scula care are un pin de prindere asa cum e descris mai jos, asigurati-va
ca pinul este in gama permisa aratata in diagrama de interferenta a sculei cu scopul de a monta
scula corect in arbore.
Adaptorii pentru racirea prin scula, arborii pentru viteze mari, scule multiple, tarozi
reversibili etc.
(7) Nu strangeti niciodata o scula in timp ce este asezata intr-un locas. Altfel locasul
sculei poate fi deteriorat.
(8) Inainte de pornirea automata a magaziei de scule, introduceti numerele de scula asa
cum e explicat in 6. « Operarea manuala a magaziei de scule (si bratului de schimb) ».
(9) Daca introduceti scule mai multe intr-o anumita zona a magaziei, magazia isi pierde
echilibrul, care poate determina o indexare imprecisa si chiar sa afecteze precizia masinii.
Pentru a solutiona aceasta problema, introduceti scule nefolosite in locasurile goale pentru
echilibrare. Cand utilizati o scula grea cu diametru mare, determinati pozitiile celorlalte scule
avand grija sa distribuiti greutatea sculei grele.

5. Operatia de indexare manuala a magaziei.

In plus fata de indexarea magaziei prin comenzi manuale sau MDI, este posibila indexarea
manuala de la panoul de comanda al magaziei din partea dreapta a magaziei.

5.1 Conditii pentru indexarea manuala a magaziei

Locasul din magazie indexat in pozitia de schimbare scula nu este orientat in jos. Usa
magaziei este inchisa.

10
 5.2 Procedura
(1) Apasati tasta [MANUAL] de pe panoul de comanda CN.
(2) Pe panoul de comanda al magaziei, executati urmatoarele operatii.
Pentru indexarea magaziei in locasul urmator :
Procedura :
1- Rotiti [MANUAL INT. ON/OFF] pe ON.
2- Rotiti butonul [CONSTANT INDEX] fie in sensul invers acelor de ceas, fie in sensul
acelor de ceas si apasati. Magazia este libera si urmatorul locas este indexat.
Pentru indexarea continua a magaziei :
Procedura :
1- Rotiti [MANUAL INT. ON/OFF] pe ON.
2- Rotiti butonul [CONSTANT INDEX] fie in sens invers acelor de ceas fie in sensul
acelor de ceas si tineti apasat.
3- Magazia incepe sa se roteasca. Cand locasul din fata celui necesar este indexat in
pozitia de schimbare, eliberati butonul [CONSTANT INDEX]. Magazia va fi blocata dupa ce
urmatorul locas este indexat.
Pentru indexarea magaziei in timpul operarii automate :

11
 Rotiti [MANUAL INT. ON/OFF] pe ON si operatia de indexare indicata mai sus este
posibila. Dupa indexarea manuala a magaziei, aveti grija sa rotiti pe inchis.

Daca magazia este rotita in timpul prelucrarii de finisare, vibratia generata in

timpul rotatiei magaziei poate sa lase urme pe suprafata piesei care se prelucreaza. Pentru
a evita astfel de defecte, evitati rotirea magaziei in timpul finisarii prin schimbarea
programului. In timpul finisarii, indexarea manuala a magaziei trebuie de asemenea
evitata.

Constructia magaziei de scule si a lanţului cinematic auxiliar de rotire a magaziei.

Constructia şi funcţionarea braţului de schimbare automata a sculei.

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
TOOL-POT

25