Dinamica proceselor de uzură în cupla cu frecare

Dacă se reprezintă grafic dependenţa uzurii în timp (curba u=u(t) din figura 4), se constată existenţa a trei zone
distincte: I – zona uzurii de rodaj; II – zona uzurii normale (stabile) sau perioada de funcţionare normală; III – faza uzurii
distructive sau catastrofale (uzura de avarie).
Rodajul este un proces de „finisare” în condiţii de exploatare uşoare pe parcursul căruia jocul din cupla cinematică
ajunge la valori apropiate de cele normale de exploatare. Rodajul este o perioada absolut obligatorie în funcţionare, ce
realizează unele corecţii ale defectelor de microgeometrie datorate prelucrării pieselor.
În faza de rodaj, intensitatea procesului de uzură este apreciabilă, viteza de uzare vu [μm/h] având însă o tendinţă
descrescătoare, iar uzura liniară (sau masică) u [μm] un caracter crescător până la valoarea ur (uzura de încheiere a rodajului).
Caracteristic perioadei de rodaj este scăderea raportului Sr / Sn (raportul dintre suprafaţa efectivă de contact (la vârful
microasperităţilor) şi suprafaţa nominală a zonei de contact dintre piese) ceea ce implică scăderea presiunii specifice de
contact. Uzura la momentul t în zona de rodaj se poate exprima printr-o relaţie de forma:

uI = a ∙ tn (1.1)

Fig. 1.4. Diagrama uzurii medii statistice în timp

u [μm]
vu [μm/h]

ulim B

A αu
ur
vu

I II III
tr tlim

1
 Zona a doua este zona de funcţionare normală a cuplei cinematice. Uzura se desfăşoară cu viteză constantă, valoarea
efectivă a uzurii liniare crescând liniar cu timpul. Ea se poate exprima prin relaţia:

uII = k ∙ t + ur (1.2.)

în care k = tg αu este valoarea vitezei (intensităţii) de uzare, iar ur este valoarea uzurii la finele rodajului.

Valoarea ulim pe care o atinge uzura la sfârşitul acestei zone (în momentul tlim) este uzura maximă admisă a cuplei
cinematice.

Dincolo de această valoare, se trece în zona uzurii de avarie, zona în care condiţiile normale de funcţionare nu mai sunt
îndeplinite, ceea ce intensifică brusc procesul de uzură, mărind foarte mult posibilitatea apariţiei penelor de avarie.
În zona a III-a, valoarea uzurii liniare se poate exprima cu o expresie de forma:

uIII = c ∙ (t – tlim)m (1.3.)

EX:

2
Factori care influențează uzura
Calitatea suprafețelor

Suprafețele de frecare sunt caracterizate în principal printr-o microgeometrie proprie și anume prin existența
rugozităților.
Rugozitatea suprafețelor este definită ca ansamblul neregularităților suprafeței al căror pas este relativ mic în raport cu
înălțimea lor și care pot fi : striații, rizuri, urme ale tăișului sculei, goluri pori, etc.
Existența rugozităților este inevitabilă chiar în condițiile unei finisări deosebite a suprafețelor și depinde de procedeele
de prelucrare a pieselor.
Existența acestor neregularități pe suprafața pieselor prezintă o serie de avantaje și dezavantaje:
Dezavantaje: - micșorează suprafața efectivă de contact, înrăutățesc condițiile de frecare și funcționare ale pieselor,
adânciturile lor constituie concentratori de tensiuni, prin netezirea lor se modifică uneori dimensiunile reale ale pieselor.
Avantaje: menținerea stratului de lubrifiant între două suprafețe în contact.

Calitatea materialelor

Se referă la alegerea materialului și a tratamentului termic la care trebuie supus acesta. Tratamentul termic trebuie să ofere
o rezistență ridicată la uzură (mărirea durității la suprafață) : cementare, nitrurare, cianurare, căliri superficiale, tratamente
termo-chimice.
Un alt aspect îl reprezintă acoperirile (galvanice, metalice) în ceea ce privește atât protecția anticorozivă cât și
îmbunătățirea stratului superficial.

3
 Calitatea combustibililor și a lubrifianților

Combustibilii trebuie să satisfacă condițiile de: compoziție, cifră octanică, cetanică, etc.

Lubrifianţi
Uleiuri (lubrifianți) Rol Proprietăți
Funcționarea organelor în mișcare este foarte mult influențată de tipul și calitatea uleiului utilizat, care trebuie să adere
bine la cele doua suprafețe în mișcare, iar pelicula (filmul) de ulei să fie continuă și să nu se întrerupă din cauza presiunii
exercitate în cupla de frecare. De aceea, la alegerea uleiului trebuie sa se tina seama de proprietățile lor fizico-chimice.
Este foarte important să se țină cont de tipul de ulei recomandat de uzina constructoare iar înlocuirea uleiului și a
filtrului de ulei să se facă în concordanță cu recomandările constructorului precum și cu recomandările producătorului
uleiului.

Rol
1. Reduce uzura prin reducerea frecărilor interioare ale suprafețelor metalice, astfel se îmbunătățește eficiența motorului și se
reduce consumul de carburant;
2. Răcește cuplele de frecare;
3. Protejează împotriva coroziunii, reduce expunerea la oxigen și oxidării la temperaturi înalte, garantând eficiența și
durabilitatea motorului ;
4. Asigură eliminarea particulelor de uzură din cuplele de frecare

Principalele proprietăți ale uleiurilor:

- Viscozitatea reprezintă rezistența opusă de fluid (frecarea) ce apare la deplasarea în sens opus a două straturi de lubrifiant
vecine din filmul de ungere, datorită acestei proprietăți lubrifiantul poate să umple spațiul dintre suprafețele în mișcare,
separându-le complet.
- Indicele de vâscozitate indică variația vâscozității în raport cu temperatura și depinde de natura uleiului și de procedeul de
rafinare prin care a fost obținut uleiul. Trebuie ținut seama, că o dată cu creșterea temperaturii,(uleiul se subțiază),
viscozitatea scade și filmul de lubrifiant se poate rupe, provocând contactul metal pe metal și deci uzura.
- Densitatea uleiului reprezintă masa unității de volum.
4
- Onctuozitatea reprezintă proprietatea uleiurilor de a adera la suprafețele pieselor
- Punctul de inflamabilitate reprezintă temperatura minima la care se formează la suprafața uleiului vapori inflamabili care,
la apropierea unei flăcări, se aprind.
- Punctul de ardere este temperatura la care arde uleiul, si este cu 40 ... 50°C mai ridicată decât punctul de inflamabilitate.
- Punctul de autoaprindere reprezintă temperatura la care uleiul se aprinde singur, fără existența unei flăcări, și depinde de
condițiile de lucru și de posibilitatea formarii unui amestec de ulei cu aer sau cu combustibil.
- Punctul de congelare reprezintă temperatura cea mai coborâtă la care un ulei lubrifiant încetează, practic, sa mai curgă.
- Impuritățile solide reprezintă totalitatea corpurilor străine insolubile din uleiuri; Fiecărui ulei îi corespunde o anumită cifra
de impurități, de exemplu, uleiurile de motor au cifra 0% (respectiv nu cuprind impurități), iar uleiurile de transmisii auto au
cifra de impurități 0,015%.
- Conținutul de cenușă permite aprecierea gradului de impurificare a uleiului. În uleiurile proaspete cenușa (adică reziduul
mineral rezultat din arderea uleiului) nu trebuie să depășească 0,02%.
- Tendința de cocsificare indică tendința de a se forma reziduuri de cocs și de cocsificare în camera de ardere sau la
suprafața supapelor unui motor

Regimurile de funcționare

Altfel spus influența sarcinii, turației și temperaturii asupra uzurii.

În cazul creșterii vitezei precum și a forțelor aflate în mișcare există posibilitatea ca pelicula de ulei să fie distrusă ceea ce
implică o funcționare într-un regim de frecare semiuscat (mixt) ceea ce duce la o degradare rapidă a suprafeței.