Tachetul

Material : fonte aliate sau oțeluri

Codiții de rebut

- Fisuri, crăpături și rupturi pe suprafața cilindrică exterioară

- Ondulări ale suprafeței

- Pete întunecate

- Rizuri adânci ale suprafeței cilindrice care nu se pot înlătura nici la ultima treaptă de
reparație

- Uzuri de peste 0,5 mm ale suprafeței de contact cu cama.

Defecte și recondiționare

1 suprafața de contact cu cama – suprafața

se recondiționează prin rectificare

2 suprafața cilindrică – se rectifică la cota

de reparație montându-se corespunzător în
bloc sau chiulasă o bucșă la cota de
reparație

3 suprafața de contact cu supapa sau cu tija

împingătoare

Culbutorul

Materiale: fonte aliate turnate sau din oțeluri de calitate forjate.

Codiții de rebutare

- Fisuri, crăpături, rupturi

- Uzură exagerată a suprafeței de contact cu tija supapei.

Defecte și recondiționare

1
 4 alezajul culbutorului – ovalizarea
diametrului interior. Se
recondiționează prin alezare sau
rectificare daca e cazul la cote de
reparație. În cazul în care în alezaj
este presată o bucșă aceasta se
înlocuiește cu una la cotă nominală
sau la cotă de reparație.

5 suprafața de contact cu tija

supapei- se recondiționează prin
rectificare la raza R avându-se grijă
să nu se depășească stratul durificat.

1,2 uzura șurubului de reglare.

3 fisuri – se înlocuiește culbutorul

Arcul supapei

Datorită funcționării într-un regim intens supus la șocuri arcurile pot avea două defecte:

- Ruperea datorită oboselii

- Pierderea elasticității în timp astfel încât nu mai corespund la măsurători efectuate în stare
liberă sau comprimată

Arcurile nu se recondiționează.

Pistonul. Defecte şi posibilităţi de recondiţionare

Pistonul este piesa esenţială a motorului care închide camera de ardere la partea inferioară şi
care prin mișcarea sa alternativă realizează toate fazele (timpii) de lucru ale motorului.

Materialele din care se execută pistoanele trebuie să răspundă unor cerinţe absolut necesare
şi anume: greutate specifică redusă, prelucrabilitate ridicată, să fie uşor de turnat, să aibă
conductibilitate termică bună şi proprietăţi antifricțiune. De obicei materialele pentru pistoane sunt
aliaje eutectice sau hipereutectice de aluminiu cu siliciu (siluminuri) sau cu cupru (numite şi aliaje
Y). Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice, după turnare, materialele se supun călirii (prin
menţinere 4-6 ore la 500 - 550ºC şi răcire în apă) şi îmbătrânirii artificiale (încălzire la max 190ºC
şi menţinere timp de 10 – 12 ore). Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor antifricţiune, pe suprafaţa
2
exterioară a pistonului se aplică cositorirea, plumbuirea, grafitarea sau oxidarea prin procedee
electrochimice.

Rebuturi

Fisuri sau sufluri din turnare indiferent de poziţie, rupturi indiferent de poziţie, rizuri sau alte
defecte pe suprafaţa locaşului pentru bolţ.

Tehnologia de reparaţie

Datorită exploatării, după un anumit număr de ore de funcţionare pistoanele pot prezenta
următoarele defecţiuni, poziţionarea acestora fiind prezentată în fig.7.10.:

1. Rizuri sau urme de gripaj pe suprafaţa de lucru

2. Ondularea punţii dintre canalele de segment

3. Fisuri sau rupturi indiferent de poziţie, mărime sau natură

4. Joc mărit al segmenţilor în canale

5. Uzura alezajelor pentru bolţ

6. Ciupituri sau deteriorări ale suprafeţei capului pistonului.

Datorită rolului important al pistonului, precum şi a condiţiilor riguroase pentru execuţia sa,
acestea nu se repară ci se înlocuiesc cu altele noi la acelaşi diametru sau cu diametru la o cotă
majorată funcţie de situaţie.
3
Recondiţionarea arborilor cotiţi

Arborii cotiţi sunt folosiţi in construcţia motoarelor cu ardere internă, maşinilor cu abur cu
piston, pompelor si compresoarelor cu piston, maşinilor agricole, şamd, având rolul de
transformare a mişcării de translație în mișcare de rotație sau invers.

Caracteristica principala care îi diferenţiază este rigiditatea, astfel că la motoare şi

compresoare, se întâlnesc arbori rigizi de mare precizie, iar la maşini agricole (prese de balotat,
combine, selectoare, etc.), arbori nerigizi.

Condiţiile tehnice impuse arborilor cotiți sunt foarte severe, datorită rolului lor important în
funcţionarea motorului. Astfel, pentru arborii cotiți ai motoarelor, precizia diametrelor fusurilor
paliere şi manetoane trebuie să corespundă treptelor 6.. .7 ISO, ovalitatea fusurilor să nu
depăşească 0,02 mm, iar conicitatea la 100 mm să fie de maxim 0,02...0,03 mm.

Abaterea de la paralelism nu trebuie sa depășească 0,02 mm pe lungimea de 100 mm. De

asemenea rugozitatea fusurilor trebuie să aibă valori de 0,4...0,8 μm, iar duritatea acestora să fie
52.. .64 HRC.

Pentru arborii cotiți ai mașinilor agricole se prevăd toleranţele diametrelor corespunzătoare

treptelor 8...9 IS0.

Arborii cotiți ai motoarelor sunt executați din materiale cu rezistenţă mare la oboseală, ce
asigură obţinerea unor durităţi ridicate a suprafeţelor fusurilor paliere prin tratamente de suprafață:
OLC 45, 33MoCr11, 40Cr10, fonte aliate cu crom, nichel, molibden si fonte modificate cu grafit
nodular (Dacia 1300).

Arborii cotiți ai maşinilor agricole sunt executați din oteluri de uz general (OL 50,OL 60) şi
mai rar din oteluri carbon de calitate (OLC 25, OLC 35), deoarece transmit sau preiau momente de
încovoiere sau răsucire de valori mici.

Defecţiunile caracteristice arborilor cotiţi sunt: încovoiere, răsucire, înfundarea canalizaţiei

de ungere, uzarea canalelor de pană, uzarea locașului pentru rulment (bucşă), uzarea fusurilor
paliere şi manetoane.

Arborii cotiţi se rebutează când sunt rupţi, fisuraţi sau răsuciţi peste limitele admisibile.

Defecte şi posibilităţi de recondiţionare

Recondiționarea propriu-zisă este precedată de operaţiile de curăţare-spălare atât la exterior

cât şi a canalelor de lubrifiere.
4
 Curăţarea canalelor de lubrifiere se obţine prin trimiterea unul jet de petrol sau o soluție cu
detergent si aer comprimat sub presiunea de 106 Pa, urmată de suflare cu aer comprimat.

Arborii astfel curăţaţi se supun controlului defectoscopic si dimensional, în urma căruia se

pot constata următoarele defecte principale (fig. 7.11):

1. Încovoierea arborilor cotiţi poate fi cauzată de nerespectarea coaxialităţii fusurilor paliere si a

mărimii jocurilor între fusurile paliere si cuzineți, in urma execuției sau recondiționării.

Mărimea săgeţii de încovoiere se măsoară cu un comparator cu cadran al cărui palpator se

poziţionează pe fusul palier din mijloc, iar fusurile de capăt se sprijină pe prisme unghiulare.

Această operație se execută de obicei pe masa presei de îndreptat sau pe maşina de rectificat
fusuri paliere cu prinderea arborelui intre vârfurile fixe ale mașinii.

La verificarea intre vârfuri a încovoierii arborelui se are in vedere starea orificiilor de

centrare, pentru a se elimina posibilitatea introducerii de erori din cauza găurilor de centrare,
(bătaia radială a palierelor de capăt nu poate depăşi valoarea de 0,05 mm). Odată cu verificarea
încovoierii se verifica şi bătaia axială a flanșei pentru fixarea volantei.

Arborii încovoiați se îndreaptă la prese hidraulice la care se indică forța aplicată în serii timp
de 1÷3 min.

Un procedeu mai precis de îndreptare a arborilor cotiţi de dimensiuni mari sau mijlocii cu
deformaţii reduse se realizează cu ajutorul unui dispozitiv cu cap vibrator.

Prin acest procedeu arborele se îndreaptă în alte zone decât cele cu concentratori de eforturi
(racordările, degajările), iar stabilitatea îndreptării este foarte mare.

5
2. Răsucirea arborelui se constata prin așezarea acestuia cu fusurile paliere de capăt pe prisme
unghiulare si controlul înălțimii de la placa de control la fusurile manetoane corespondente.
Arborii cotiţi răsuciţi peste limita admisibilă nu se recondiţionează.

3. Uzura canalelor de pană se recondiţionează prin încărcare cu sudură si readucere la

dimensiuni nominale. Când acest lucru nu este posibil se frezează un nou canal decalat la 90º sau
180º cu condiția să se ţină seama de implicaţiile asupra pieselor cu care se asamblează.

4. Uzarea fusurilor paliere si manetoane este principala cauza care impune recondiţionarea
arborelui cotit.

Mărimea uzărilor se pune in evidenţă prin măsurare cu micrometre de exterior, pasametre,

etc. La capetele fusurilor, ovalitatea se determină ca diferența intre valoarea cea mai mare si cea
mai mică a diametrelor, măsurate in plane de secţiune perpendiculare pe axele geometrice ale
fusurilor paliere si manetoane.

Valorile minime măsurate sunt cele care impun treapta de reparaţie sau recondiţionarea prin
aducerea la diametrul nominal.

Aceasta ultimă metoda presupune încărcarea fusurilor paliere şi manetoane prin diferite
procedee, ca de exemplu: cromare, metalizare, sudare, urmate de prelucrări de finisare prin
aşchiere.

5. Uzarea găurilor de prindere a volantei – se recondiţionează prin majorarea găurilor şi

refiletarea lor

6. Uzura locaşului pentru ghidarea arborelui ambreiajului. Daca ghidajul este prin bucşă,
aceasta se înlocuieşte. Daca ghidajul se efectuează prin intermediul unui rulment, locaşul acestuia
se cromează dur şi se prelucrează la cota nominală.

7. Bătaia frontală a flanşei de prindere a volantei: se recondiţionează prin rectificarea suprafeţei

frontale, respectându-se grosimea minimă admisă a flanşei

Recondiţionarea bielelor

Bielele se confecţionează de obicei din oţel carbon de calitate, OLC 45...50 X sau oţeluri aliate

Rebuturi

Fisuri sau rupturi de orice natură sau poziţie, micşorarea distanţei între axele alezajelor,
rizuri sau alte defecte pe suprafaţa locaşului pentru cuzineţi, încovoierea sau torsiunea bielei
datorită avariilor, deteriorarea filetului din corpul bielei (când există), pentru fixarea capacului.

6
Defecte

Principalele defecţiuni ale bielelor sunt prezentate în fig. 7.12.:

1. Torsionarea sau încovoierea bielei

-se îndreaptă la rece pe prese hidraulice. Biela se consideră îndreptată când neparalelismul
axelor alezajelor capului şi piciorului bielei în plan perpendicular (torsionarea) nu depăşeşte
0,075......0.01 mm pe lungimea de 100 mm, iar neperpendicularitatea axelor de fixare a şuruburilor
faţă de axa bielei nu depăşeşte 0,1 pe aceeaşi lungime.

2. Uzura diametrului interior al bucşei din capul bielei

- nu se recondiţionează, se înlocuieşte bucşa

3. Uzura locaşului pentru bucşa din piciorul bielei

- se alezează la o cotă de reparaţie, se presează o bucşă nouă cu diametrul exterior mărit,

care se alezează apoi la cotă nominală

4. Deformarea sau uzura locaşului pentru cuzineţi

- se frezează suprafeţele de îmbinare a capacului până la preluarea uzurii. după care se

alezează la cotă nominală, respectându-se distanţa dintre axele capului şi piciorului bielei.

5. Uzura laterală a bielei

7
 - se recondiţionează prin cromare dură sau metalizare cu pulberi şi rectificare la cotă
nominală.

Înainte de montaj se cântăresc bielele şi se face ajustarea masei acestora.

Recondiţionarea cuzineţilor

Cuzineţii se execută dintr-un suport de oţel, având aplicat pe suprafaţa de lucru un material
antifricţiune aplicat într-un strat sau în două straturi, aplicate de obicei prin acoperire galvanică.
Materialul antifricţiune poate fi deasemenea placat sau depus prin sinterizare.

În timpul exploatării cuzineţii se uzează sau pot prezenta anumite defecţiuni, prezentate în
fig. 7.13.

1. zgârieturi pronunţate sau impurităţi pe suprafaţa materialului antifricţiune.

2. urme de gripaj. exfolieri de material.

3. pierderea elasticităţii.

În toate cazurile cuzineţii se înlocuiesc cu alţii noi, la cota nominală sau de reparaţie a
fusului maneton sau palier respectiv.