1. HEGROTSRUTCA cONSTAVCTTTLOR
Tel, GERINVBIE TERMOFTZTOLOGTOB ALK OMULUL SE
QONFORTUD TERUTC
Confortul este o stare paihologick gi fiztologick com
plexi, in care oml mu inregistreaci cenrale din aediul Sncon-
juriitor care oX-1 sustragi de In aotivitate sau odthn, scent
stare este rezultatul existentel cimltene a unel multitudind
de factori extertori, care pot actiona asupra subiectului gi
care pot fi de naturé temick, acusticl, optick, chimict, de
compozitie a serulul etc.
Partioularitétile pstho-fiztologice ale utilizaterilor
Sn aprecierea senzatiei de confort, impun utilizarea concepti-
lui de exigent functional in elaborarea conceptiei generale
a clidirilor gi in alegerea colujiilor tehnice 91 a stmucturi-
lor constructive,
In acest context, exigentole de confort pentru olddiri
de looult se referk 1a:
~~ asigurarea confortului higrotermle tn conditii de
darn ;
esigurares confortulu teraie fn conditii de tamX 5
aotgurarea confortulut acustic ;
igurerea iluminirii naturale
~ mntilarea natural a tnckperilor gi asigurerea com
positiei optine a aerulut interior
= rezistenta elenentolor 1a actiunea complex a nediu-
lui anbiant exterior.
Satisfacerea acestor exigente se reflect in valoarea
parenetrilor spectfici fizicl ef mioroolinatulus interior,
Confortul ternic inseamnii sub aspect sensorial, lipsa
sentatied neplicute de frig sau cald, far biologic, realizarea
Dilengulut ternic fir suprascliciterea sietewulul termoregule-
tor.
Bilanful terme a1 omlut se realizeasl prin schiaburi-
le de c&ldurk Sntre om gi medin, pria
= conductie
= convectie = radiatie
= evaporare.
Sistem) teraoregulator el orgenismlui unan, regleazi
ee
gc
EL ay acral a _
3 a
£20
z
Et
é
Fs Lempetatur g
2 Me.
Depsadenta confortulut tennis
le temperature.
Frea rece yg
a:
3s
Sco.
£30. mad
Pe Fodue
cantor ramen
er Bia
4 %
16 25 3b a 7580301
1 Uniditates relatvd Gosralur i
‘Mg.1.3,Dependenta confortului te:
ae uaidl
jen aerului,
Wikio tha Baer gy
imbul de citldurk intre organtom gi mediul inconjurktor.
Deoarece nediul
exterior m are ine
totdenuna paranetri
favorabili pentru re
alizarea bilentulut
termic in condi tit
de confort, pentru
eviteres suprasolici=
‘irii organismlut a
pare necesi tat
Liskrit corespunsi~
toare a clkdirilor
si dotarea acestora
ou instalatii de cli~
natizare, astfel in=
oft of se realizese
un microclinat inte~
xior ou peranetri
care of asigure con
fortul teraic,
Paranetrii con
fortulul termio in in
tertorul clidirilor
aint
= temperatura om
erulut interior +
= viteza de ctx
oulagie a scrului in
terior ;
= uniditetes re-
lative a aemului inte
rior.
Dependenta con=
fortulul de valorile
acestor paranetrii es te ilustratt in fig.T.1, I.2 gf 1.3, In aceste figuri, domeni~
ul optim al valorilor acestor paranetrii este reprezentat hagu~
rat,
Realizarea ceringelor de confort interior este conditi-
onati de actiunea faotortlor extoriori : temperatura asrului ox-
terior, umiditatea relativi, vintul, preoipitatiile gi inten-
aitates radiatiei solare,
Valorile oi variatiile acestor tactori in timp caracte-
rizeast cliaa gl constitute caracteriatiotle anotimpurilor w=
nei regtunt geografice date.
1.2, PARAMB?RT DE CALCUL AT MEDIULUT EXTERLOR
Ie noi in Yar valorile paratetrilor de calcul at m
@iulut exterior sint stabilite oa valori conventionale statio-
tho!
STAS 6472/2-93 face urmitoarele prectziri ¢
= teritoriul R.S.R, cuprinde 3 cone de temperaturl con
ven{ionali de calcul pentm perioada de iarnk gi 3 zone olina-
tice pentru perioada de vari, astfel : -12 °c, -15 °c, -18 °c
gt 422 %, 425 °C gt 428 PC (#5¢.7.4 gf 1.5).
2 ~é
Pig.T.4.teaperaturite conventionale de calcu! pontm conds tts
ae danas, -7-
~ uniditates relativi a aerulut exterior, pentru peri-
oada de iarni este 85% iar pentru cea de vari, de 7o% (valori
medid, de caloul) 5
= intensitates radiatiel colare este prosentati in tax
delul 1 din STAS 6472/2473.
“
* ok
Pig.T.5.fonporaturtle convenftonsle sonaie de calcul petra
Conligit ae vara.
1.3, PARAMBTRIT DE CALCUL AT MEDTULUT TwRENTOR
Paranetrii de calcul ai nediulul interior aint in fune~
te ae:
= destinatia constmetiel 5
= procesul tehnologic, apecifioul activititss 5
jarea sinitiyii gi vireta oawenilor ;
- sirigea gi durcta de acfiune @ inconfortulut, respec
tiy aptitudinea gf adapterea onganismilui unen ;
= cerintele de confort fn timp de darn oi var 5
cerintele de confort fn timpul zilei tapi de noapte 5
= aspeote tehnico-economice privind constmucyia gi dota=
rea cu instalafit do clinatizare - 68 -
= gradul de civilisayie gi nivelul vietit
sootals
Valorile de calcul ai parasetrilor mediulut interior
sint pregentate fn tabelul 1.1, pentru primele 4 grupe de oli_
airt,
Tebolul T.1.
[SIS ape prrareaye Te Tape
Petut oiAdtritor gi eaten |retu- | xaturt pontra
al Incdpertlor fra ne-Pare
frunut partes
Tnte- Plort
stor fie Za~
"fait
"lat pas
(Po) baci
T |nolipertie olkairiior
scotia oy Heogaithpt
sand tarecigientce 71
dieate rege,
Jeriataiye, cdming de ee | oe lace ae
Sopit ef di b ae
Stfstet repeat —— ree ea
Fr Tracie: oF
sooiale ou regia nor
el de tenperegt umi-
ditate:toatre, gold,
cluburi gi inbeperite
anexe ale intreprinde- i
Hilor, 60 |r6 kas 4
HT] Inotiperite, tnodlsite 16
ale siiairilor de pro~ =
Guotle avid un Fesie l : ¥
gerunssitare, —fo,.60_| 9 fe 1
it tn 2
soiakt de untgitate = ss
hale de sudurl, 3s |r |e 1
Titan "
gi ale anexelor administrative gi social-culturale
prindetilor industriale sint prezentate in tabelul
Tabelul,
Valorile tenperaturii interioare ale ineXperilor tneXl~
site la clidiri de looult, aduinistrative gi soclal-culturale
ale intre.
1.2.
ay
te Snetpertt
HET
[oars 8c)
FE Destinayia SISaeIr gi Tenunizes
Tocutaye sleet edaintatwati ve, scoral-culti
-canere de Tooult,doraltoare,holust Ta Toou-
inte ,novelurt
peenitbater! te apartament
Eyesttbaturt to oeeteoote te SImaIET publics |
91 im gir Tabelul I.2, (continusre)
Desttantie oLKGinit gt denuaizes Snolperts — Pelgiay
5
rt,
Temperature interioari conventionalX pentma casa scd-
Tilor (incilcité seu neinoiilciti) sint presentate in tedelul
13. Tavelud 1.3,
ir.ort,] Mivelul Ia care oo congiderk teaperatura|fouperature
casei seiriior interLoand
Ty Cee)
+ Panter a
inie is
Tos TRANSHESTA DB CALDURA IN CONSIRUCITE IH REGTM
SPATTOWAR
1.4.1, Pransatsia do oflaurt
Deterninarea caracteristicilor teraice ale elenentelor
de constructie gi studiul termite al constructitlor, are 1a dew
2% ochinbul de oXidurk intre elesente, intre elenante gi nediul
intorior sau exterior, in general intre medii cu teapereturt ai-
ferite,
Tonperatura este un paresetm: de stare a umul medi
prin care se epreciaa¥ graiul de incdlzire al acestuia,
Daok tonporatura se nenjine constant in timp, fuxul
¢ constant, lar regiaul tersic in acest oat se mune
termie - 10 -
te atationar,
Deoare;
datoriti variayiet temperaturii mediulul tn-
conjuriitor, are loc o varictie a temperaturii olouentelor de
construofii, fluxul teraic mu este constant in timp, iar rogi-
mul ternic este nestetionar.
Transnisia cfldurii poate avea loc prin :
8) conductie sau conductivitate, carscteristiot corpue
Tilor solide aflate in contact ;
>) conveotie, intre suprafetele elenentelor de construc-
fie gi fluidul cu care vin in contact ;
©) zadistio, intre corpurd cau corpurl gf flusde 1a ai-
ferenge aari de tenperautri
1.4.2, Tranenigie ofidurtt prin conductie printr-un
Glenent de constructie onogen
Iq structuri omogene ale elenentelor de coustructie,
in cam trensxisiei termice prin conductie, cu resin statio-
nor (fig.1.6), cantitatea totalX de ciilduré transafo{ de 1a in
oe terior la extexi-
oF se calouleast
ou relatie ut
Fourier :
BC
aa
in care: 4 éste
grosimea elenen~
‘tulut de conatrie~
tie tnmy
3, supra
feya prin care ae
re loc tranaferul
‘ture ouprafetel intertoare, respectiv exteri-
enentulut de constructie, in °C sau K
t, timpul in care are loe transferu de oXldurk in h ;
A, cvefioientul de conductivitate al materialulut, in
Koal/ah°C seu W/a°C sau #/axK,
Intre unitiyile de nisuri traditionale gf unititile 3.1.,
trecersa se face ou relatiile : -n-
1 Keal/h = 1,63 W
1 W = 0,86 Keal/n
1(K) = 273,15 + T°C
Daot S1 m, t=1h, Tay-Tyerl °C gf del a, reletia (1.1)
devine
en (z.2)
Relagia (1.2) detinegte covfietentul de conductivi tate
Jo ca zepresentind cantitaten de exidurd care tzece de lao fa=
fk in cealaiti a unnt elenent de constructie ou grostaea de 1
m, printz-o suprafad de 1m, in timp de 1h gi pentru o difes
rengi de temperatur’ intre cele douk fete de 1 °C,
Coeficientul 4 este o caracteristiok termofiziod de ba-
th a matertalelor de constructie. Valoarea Tul varlasl intre
0,03 gf 300, in functie de
= denoitaten aparentl gt poresitate
untattate
= tenperatunt,
Goefiekentud de contuctivitate oregte cu creyteren den
sititdd aparente gi soade eu porositaten.
Crogteren continutuint de apk majoreask coefictentul de
conductivitate, decarece conductivitaten apet eate de 25 de ort
nai mare deoit conductivitates teraiel « aerulut,
Yaloaren coefictentulut de contuctivitete teratod fx
stare umedi}.,, se objine din relatie
a
dy d,asb 3)
an care
J, este coeticientul de conduetivi tat
Hislulut, a uaiditetea wé, in Wak ;
= coeficientul de conductivitate teraiok a materte-
iulut, in’stare uscatl, On Wak +
‘nx cocticient Ge cregtere « conductivi
tru 0 crégtore 0 umiditXyit volunetrice ou 18 +
W, - uniditaten materialnlut in # (raportets 1a volua),
Relaiie dintve uniditates aaterialulut raporteti 1a gre—
utate Wg of uniditates volusetrioé W, gi densi tates aparenti ¢
cate
we ee (4)
‘Temperatura uaterialulut conduce 1s oregterea conducti-
termict a mate
id termice pen= - 12 -
vitlid teraice, Intro relatie Lintert aceasta se poate sorte:
. Dy 2 A,(iep) (5)
in care +2, este conductivitates terniot « naterialului 1a
temperatura 0 °C in W/ak 5
fs coetictent de proportionalitate oe exprini cregte=
rea conductivitiyit termice pentru 1K gf are valoarea medic,
pentru antertalele de constructie, de 0,0025.
1, temperatura medie de exploatare a elementulut de
construotie, in °C,
Determinarea cocfictentulul de contuetivitate se face
pe cale experinentals.
Coeficientit de conductivitate ef diferitelor anterie-
Le gi elenente de constmuctic aint presentate in tabelul 1.4,
Tabetul T.4,
[pant [Uoptvo ri [Ceeri=[ Factors]
tates |vitates resistem
Denunires materialulul epac |ferniod fei le
Caras tittate |
ie 1a vapo:
UK
[Seton etapln eu agregate ain]
plotrig, tub caloaros,degeuri,
ceranice,diatonit
Beton cu zguri de cazan sau
ou agloporit
Beton cu zgurd gramlath
Beton ou zguré expandati -B-
‘Tabelul T.4, (continuare)
= x
Beton ou perlit
Beton cu sguré expandati sau
*Seranciit
Beton celular autoclavizat
fie Te,
Mol de wath winaraler tp OB
HD Gloo
ip
Pibronin
[Seer ——
2
[ Stolx-spongtoasxe————
Tae
a
Hiss
"tin Hal
:
‘Beton cu agreg, vepetale (rune [900 .
Manne hae mi 3
Plici fibrolemoase poroase ao: ae
s 43 ‘Tabelul 1.4, (contimare)
x
oi Tibroleancase Ge T23—}
Poot dre onontt de tour agroweratal
asiratifioate 650
530,
aisolatonse Be
® 650
sonogene ou golurt S20
#
[reaerae-sazax 1930-7538}
‘2gari de furnal,sgurk expandaté
Avgild expandata, granulit
[Harms grant tazalt
[Greete af sua cuartite
iris din pie
3
dont sale 9.29 3,0 | 25,7
Bose Eefas 238 fase | 22d
coe tere :
Wdkrie din clriaist eu glurt res |-oof3 | 8198 | B53
Bains He [sales
SSeS
“iaérst ain blocurt midi ain teton [209 | Hote fP2se6 | 123
ner 1 oh o | a5
Zaiirii @in bloourt mick on goluri [220° se ai =
2: 43} 4, Bo.
Waite din blocurl de BON de oF
en crosine To _| o3t| 41 | =
‘arnate Ta _pereti gi noo) ro cF
Hae ene Pea me
Big mee
eel elas ae
sees ee
Polistiren cel a 0,04
SSas es Spa ne sian ae
[patpacetss eet rar otaent hess 3
var 600 ox 70
ip epee here — pee
hh ik aes, a aannanta ey a
stationar Je elenente onogene
Princtpiul al II-1ea al ternodinanicss statueask oi,
oXldura se propagi intotdeauna de 1a mediul ald apro cel rece.
In consecintit transaisia cildurii prin elementele de construc~ -b-
fe are loo arma de Ie interior 1a exterior, deourece 2,7,
% gf 2, flind tenperaturile aemulut interior si respectiv of
terior, "ter vara de 1a exterior 1a interior, deoarece, in gene
yal 1.5%, in Hapal etlet.
Considerind situstia din tig.t.7, pe daze rlatiet sta
a “WE bilite de Fourier, expresia den-
[ec] >t sithfit flumlut este
a= 0 (1.6)
Sn care : q este denoitates fu
zulut de ofidurit tn Way
J, costictentul de com
ductivitate, in W/m°C sau W/mK 5
ah gredientut de toa
peraturs fn °C/m sau K/m.
Deterainaren ofmpulnt de
tonperaturi uns@irectiounl pre
Pig.t-7.trangatsia oildurid —gupune integrarea Souretie! ai-
prin conduoctie la un perete Poorest
Sadeta roe an
x0 5 ToBygs eds Tot, red
Ervoria'hllaptad Sonatttte te tata, sete +
a % yt) SAD (8)
Yertatia toxperaturtt fn structure elesentulus onogen
0 optine on selatia +
- 2
tyty Epes» 2,4- SP x (1.9)
Je struoturt onogens, flunil de oXidurk q este proportie~
nat ou raportul ¥ notat ou /\:
ReA [wat] (1.10)
Accasté airine ternofiniok a elewentolor de constructie
este denunith peraeabilitate teraict.
Inversul perneabilithyit ternice 11 represtnté resisters
ta te transatate a oftaurts, prin gontuetge
Ree [err] aay
Decarece materialole terotzolatoare se caracterizessit
prin tagare sub actiunea incizcirilor permanente gi utile, a
ceasta se reflect prin alogorarea grosinii stratulul tersotzo- = a8
lator, $4 deci inplicit printro eregtere a densitiytt aparene
te oh a conductivittit teratoe.
Acest aspect se ia in considerare 1a stabilize reste~
tenjot 1a permeabtlitete teratol realX a elenentalut de construce
ftey de grosine 4, prin interaediul expresied +
R= By (r.12)
in care b este un costiotent de calitate al anterinlulut terno-
teolant, avind valorile prosentate in tabelul 1.5.
Tabelnd 1.5.
a “lhtiriatad Tommotsolator D
1 |Blenente oxterioare de congtruopie Tuolate oi a=
teriale care suferé schinbiri de volua gi de denu | +20
sitate(plicl de vatt mineral X,poliseiren celular
feaente exterioare de consiniotie izolate ol
2 [plot de teton ugar micropores din cranulitseto.,
phics fan polistiren celul ee eetaeials termoizo~ ile
atoare In'vrac 'taaate prin’ pllonare (agreg. god
pyetaurl gxpandal) amis .
J [Bishente Se! congirusiTs Tpotate oo PINT HELE SI yoy
L2_ lrorat"remulath (pitet Bok) a
T.4.4s Prong sia ciildursi prin condue}ie $n cowl mut.
dosent de-onuptrosiie senllant fin stunted
perpendiculare pe fluxul terale
tn cant unit elonent Ge sonmtraoyie plan aloitust in
test straturt en grocdndle dy, api ty gf on oveflolanpit &¢ eat
ductivitate LyApd, (tieTse), tratantste okldurit tn regin
pootionar iapttutookasgig co enaitetee tlumsial tems penera
Temperaturat [°c] © —figeare strat of fe conetanth :
rad edn ae tae ty
ot 1.13)
Bepttotttnd atterengete &e
teapereturi din (1.13) gi insumind
rents ©
a[m] fx cares
ae Ry reprecinty resistenta tox
cransateie ctiaiM@M§ nicl! prin conduoyie @ elenontulut
rin conduopie le striourd do constructie alettult ain tre
Ein’uat mite’ otraturi. ‘sefecauteuetie SiSttitt ain et --
straturi perpendiculare pe fluml temic, In casul generel +
a
= a (1.15)
a, Say fat [xxv] 1
Yalorile teaperaturilor in intoriorul elonontulut de
consimoyie se pot onloula ou expreatile +
era Bette tf (1.26)
ah, a7)
(1.18)
1.4.5. Dranemiote ofidurtt prin conduetie in casul eo
Lenentelor de constructie cu structure neomo-
gonk pe dou directit
Ia multe elenente de constructii cum sint peretii de
zidirie cu stilpi din beton eraat, panouri nari in trei etra~
turl, pereti din beton armat in trei ctraturi oto., datorith
neonogenitijit structurilor, transiieia cEldurii prin conductie
ere loc dup douX sau trei directii. In consti situatie, 0 s0-
Iufie analitic’ exact este practic inaccestbi1k, De aceca se
utilizcast ca posibilitiyi de sclutionare urmitoarele : meto-
de aproxinative, metoda diferentelor finite, metoda elenente—
lor finite, netoda analogiilor electrice 91 metode expertnen~
tele la clidirile in exploatar
Deterainares cimpului de teaperaturfi plan in regim sta~
{loner presupune integraren eountie! +
Fay D+FaP-o (1.19)
Condi title 1imith se definese dup cum urneask (ti2.1.
a):
= Condi fii Lint de peje Z, care fixoask distribute
functjiet neounoseute T pe conturul domeniulus studiat gi se ex
pring cu relegia
T= flay, ) (2.20)
= Condi fii Lint de peta a Tine, care fixeasé distri
dutta derivatelor functiet aecunoseute pe conturul donentulut
studiet gi se exprink astfol : - 4H
« +24
nea! qua 1.58)
8p + Spy + Sprp
iar resistenta Ia transfer =
Ret (r.59)
Taea
In casul B (fig.T.12), se procedeast in felul uraXtar:
= 0 consiters elenontul de constructie aloXtult din
straturt perpendioulare pe fluml de oXlduri gi se calculeask:
a a
iy aed lel 2a (2.60)
as tag tay
amu finind cont gi de legiturile dintre stratul 1 of 3,
a4 4 4.
a (.01)
Ry.
4° * Shea “55
Se considert elenentul de constmuctie aloktust din stra
turt paralele on flumi de ofidurt gf se oalouleask +
ay +
po (1.62)
a
in care = afr “
ee +2 (2.63)
aytata.
aye SEES (oted 24-2)-24) 6)
Dao intre Ry gi Ry cate o diferent maxia de 25%, re
aistenta teraiol edie 1a transatote of1durit prin oonduotie ae
deteraink ou relayia +
Ry + 2p
Re (2.64)
Dack diferenta dintre Ry gi Ryeste mai mare de 25%,
se recurge 1a una din aetodele prezentate anterior,
1.4.6, Bransntste okldurit prin convecite
Tranoaisia ckidurit prin convee}ie, ae manifestX 1a su
prafaye 42 contact dintze elenentele de conatructie si medit
Fluide, deoarece tenperaturtle suprafetelor elenentelor de con
structie olnt diferite de ale sedtutut andiant (f36.1.13).
Centitaten total de oklduri priait Q, gf cantitates
totelii de ofidurt cedeti Q) prin conveotie, va fi + QA S(2-2,,)¢ [Ww]
Ogalgs(tgnt gt [w]
in care 2d, este coeticiontud
(1.65)
Q de transuisie tormio’ prin con-
T vootie te priaire de cfldurt,
= tn Wao oan t/a?
= 4 covticiontel ae
transatsie texte prin convec=
? feta cedare de oflduri, ta
~ a Wn? sau Wn?ky
MB.1.13,Trensalsta of1duriT Nyaa APP aen Ty
prin conveetie At, reprovintk dizerenta de
‘teaperatur
pectly la cedaren ofldurit, tn °C sau K.
Dack in relajitle (1,64) se consider Se1 a, aty1 °0
seu 1K, tyet °C son 1K gi tein, se obtine Qgnd gt Qin.
Deot costictentit de convectied, gi di, ve definose ca
find cantithpite de oltcur’, priaith sa codath intr-o ort de
5° de suprataty ae pezete, fad aiteronya de tonperntort ane
la primirea gi rea
1a
‘tre fluld g1 suprafetole clonentului de constructie este de 1°0
sau 1X,
Paotorit care fac sf varieze acest achiab de clidurk
sint natura 93 aspectul suprafetelor in contact, aiferenta de
tenpersturk intre ser gi suprafata elementului, viteza de cise
Jette a aeruiut,
ee Te47, ranontote oktdurst
pred act prin madiette.
af > Aronona Suet pin ra
Wy @iatie are loo intre corpurt,
alam. de dist.
intre corpurt gi fluide, res
Peotiv fntre suprafetele ele=
Rontelor de conatmiotie gi me
@iul interfor sau exterior,
‘Transitisia are loo prin
internediul undelor caloric,
Cantitates de oiftdurt
1.14.transnisie of2durie rimitd de supratata inte=
pain neat Shoos's coeeteie oe - 6 =
structie prin radiajie de 1a aerul interior ef Gl, cedati de
prafata exterioari prin medietie 1a aerul exterior, pentru o
perioad de 1h, se determin ou relatiile +
244273 4 T.. 4273 4]
eos [CHE, - | Iw] (1.66)
Bygt2T 4 BQt273 4
os ae] ow
Daok oe raporteas exprostile (1.66) 1a (Ty-Ty), 7
pectiv la (T,.-2,) gi pentru Se1 m’, se obtin expresiile coefi-
clengilor de achind de ofldurk prin radiatie :
2273 4 Tt2TDA
aye oles cogs] ates] Wate (2.67)
le prisires oidurit
Tygt?73 4_ Ty?
1 “cf
ds k 7 4 Wark (z.68)
In cedaren ckldurii,
I,4,8, Trpneuisla ofldurit prin convectie oi radiatie
‘Troneaisia oXldurii prin convectie gi prin madiatie are
Joe slmiten, Rezult& deci un coeficient de schimd superficial
prin supratsta interioariy, respectiv prin suprafaya exterica-
rid, : .
dy al ytt, [w/a] (2.69)
tg = aah, [w/a?e] (1.70)
Inversul coeficlentilor 4 9 , represintd rezistenta
Ry la printven cildurit gi resistenyei R la cedares ofldurii +
Re & [etn] wm
Rk [ater] (1.72)
Valorile dy, og, Ry of R ont presentate in tabelul 1.6,
1.4.9. Trangnisia termed totals
In cazul unui element de conatructie onogen care separ
aout medii cu temporaturi diferite %>7,, in regim etationar,
‘tranumicta ofldurit se face prin convecyie gi radiatie la supra
fata extertoark, prin conductie prin elementul de construotie gi - 7 -
Taberl 1,6,
eal suprefeyel qi senna Fiumiad Pa Ste] ee Ry
Tela surrateted et Giga) * | aPeyn
| Siprareye-taterioare ale apapitior Te
chise, ie ovalgoare nararaie © 7
sperefi exteriori gi interioristereas
‘re intvet ext. perdosell gi pisfoane
netede of ou norvurt proeminente gi
dene,ta° flict terate’ de joo in aus, 8 nga.
[=supettere te tnstnee! veoh oo
subsoluri witess nedie a acralut
vo. w 0,096
spartosel? Tere ANAT, Te TT
ode oe jos e172
ipratefe.crtertoare: Ta conta ar Teo
nul exterior la pereti exter ori soos
periguri,terase,forestre oxterioare +
“in timpit teria 23 0,043
sin timpul verti 2 2,086
prin convectie oi radiatie 1a suprafata exterioar a scestuia,
Plumal fiind constant rezulty of :
(1.73)
Gect : ne
o> te So (74)
Rezistente ternici totalk este eum rezistentelor ter=
aice prin conductie gf schimb supercicil, gf se noteask R, :
RyeRy+ReR, [ax (2.75)
Inversul rezistentet totale este :
mex, [r707] (1.78)
gi reprenint& coeficientul de transaisie teraiol totald a ele-
uentulut de constmuotie.
In cazul elementelor de constructie alettuite din stra
‘suri perpondioulare pe directia flumlut ternic rezistenta la
‘transfer termic prin conductie se caleuleazt cu relatia (1.15).
T.4,1os Puntd termice 1a elesentele de constructie.
Elenontole de constructie noonogene (pereji eau acope=
Hipuri) au uneori, datorith efstemuuf constructiv ales, unele
Porfiuni reduse neizolate teraic, ded ou o resistent’ teraict
sai redust deoft in portiunile de ofup tormoizolate fnvecinate, - 8
Aceste zone se aunose punfi teraice pontmu oX ole permit Local
clidurid intertoare oX treack uger prin ele gi au ca efect a
perijia in dreptul lor a unor zone rect ; temperatura pe supra~
fafa interioars a acestor zone este mult mai cckmuth fatt de
‘tenperatura interioari a cimpului termoizolant.
Puntile termice se intfinese freevent in practick gi c
Le apar in general acolo unde in grosiaea eleuentulul oint in
cluse elesente de reaiatent%, de obicet din beton sau metal,
De exemplu +
= in dreptul interseoyiei eleentelor verticale intre
ele sau in dreptul rezemirit plangeclor. In aceste intersectii
se previd noduri de conlucrare gi de rezistenti care se execu
‘tH din beton compact sau profile uetelice (f1g.1.15) 5
Fig.I.15.Exemple de punti termice: a,bye-toteale; d,e-partiale.
= de-a lungul centurilor, buiandzugilor sou @ sfaburi-
lor Gin beton arwat le clidizile cu pereyi portenti din idkrie;
~ fn panouri de perete prefabricate sau la diafragme ex-
tortoare turnate monolit, executate din trod straturs, in arep=
jul Imbiniirilor gi a nervurilor de legitw dintre straturile
de beton
~ 1a structurile cu schelet portant, Sn dzeptul elenen=
telor de resistenté exterioare {etiipi, rigle).
Punjile teraice constituie o deficient a cliairii, ax
tunci cfnd tenperature supratetei interioaze in dreptul lor soK
de sub temperatura de condens « cerului interior, In aceste six
tuajii se produce condens pe suprafata interioarX, usezind aate- = 29 =
rialul, favorisind astfel depunerea prafulut seu dezvoltarea
mucegaiutut,
In zona punjii ternice, intructt structure elenentulut
de construciie este neonogent, tronauicia oXldurii prin conduc
fie mi wai este unidirectional, fuml temic, respectiv cin
pul tersic presintl o varistie dupt 2 sou 3 dizectsi (plan, spe=
{iel). Determinarea cimpulut termic impliok utilizares uneia
Ain aetodele presentate 1a § 4.5.1 91 4.5.2.
Resistenta toratok fn éreptil puntii tomice Rye, este
Bai ore, decit rezistenta Ri, caleulatt considering puntes
0a un element independent, dutorit% influentei favorabile @ co-
nolor avecinate, dar este mai mic dectt restetente Ryage cal
gulatii, pentru portiunea curenti a elenentuliy (tig.t.18).
= Stabtlires
fre reristentei termi
Tie oe in soaa puntit
texnice ce tece,
pornind de 1a 1
potesa transntei-
of plane 0 oftdu-
sit, evaluind com
efiotentul de
transatsie termi-
oi Sn zona pungit
tomatoes
pts ain *
*% Boner"
Koain) (1-77)
fn care : Ky gin Cote coeficiontul de trensnisie in Zona curenti
coreopunelitoare resiotentel Ry sax §
K, nag 7 coeficiontul de trancniste fn gona punyit termi
ce considerati independent, ou reeietente Ry ain #
“Zp ~ coefioient de corcofie In funcyie de tipul puntit
of a caracterictiot lor et geonetrice,
1
i‘
Rt ge 1.10
ot" Boe” Racin Tp Soma onm 7)
Anlooutna
"Fig.1.16, Varlatia aractertstietlor terioe,
1
Fomax" fonza Ronin" Fo = 50 =
R
= ner onin (2.79)
ontn tp "ona Nonin
UisLeind notatiile +
Bower Roun (2.80)
eed ~ pom 8
Se ‘pt 5 S80 ‘omin
din relatie (1.79) se obtine +
nn (Z, 81)
fa bp e=
far in final, reaultl exproste coefictentelut 9, :
Sart
et (1.22)
Fe basa unor cercetiiri experinentale, puntile teraice
Sntiinite in practicl au fost clasificate in patra eategoris
(@ig.1.17).
Pani termicttele Pf terice parte
Ror ymin Remax. tiput Ext.
np oe ipul 1 w I re
! ie A se
—Hh a
a
Rank [3 “op mt pepest pe
"si.
"Mage «7. puri de punti teratce,
Gonforn acestes clasifictiri se pot considera structurt
ou punti termice totale (I), ou punti termice partiale, ou zone
de mare permeabilitete termick dispuse epre interior (IT), struc
uri ou cone de mare pormesbilitate termick ai spuse spre extort
or, (III) gi atructurt avind sone discontinue de tzolayie termi
o&% (IV).
Valorile coeficientulul p, pentra velori ele raportu-
Aut 9/4 cuprinse in intervalul 0,02...1,5, pentru cele patru ti-
puri de punji termice, aint cuprinse intre 0,04...1,27, conform
tabelulut 1.7.
‘Temperatura pe auprafate interto
ice ce calouleast ou relatia
%
abyaty-(ny-2,) od (2,83)
a
Bvitarea*condensulut pe suprafata interioaré fn dreptul
Sn ona pungit ter - a
puntit ternice necesitd respectares condities +
1 Ty cao
in care, este tenperetura puictulul de rout,
ore Ge cate ten pam Tabotud 1.7,
Srey,
a. 20 Toto Le,
a
unit
In general, pentru conportarea corespunsiitoare a struc-
turilor de pere{i cu punti termice, se recomandé ca valorile
qutf,, of fie:
Ga 2+ pentzu cludirile amplasate in zona eliaatick I:
aS 1s5, pentru cliidirile anplasate in zonele cliaati-
ce IT gi TIT.
Punfile termice totale produc cele mai mari céderi de
tomperaturi pe faja inferioart, respectiv oese cu cresterea 1:
imi puntid "a", Se recomandé 1Mjimi minine pentru elenentele
din beton arsat cuprinse in pereti.
Puntile termice partisle de tip (III) se comport nat
Dine decit cele de tip (II), Ciderile de teaperaturé pe fate in
terioard fn zone puntii termice, pentru tipul (III), soad ou
oregteren grosimii de acoperire, reapectiv ou sckderea 14timit.
"a" a elenentului din beton araat inglobat in 2idirie,
Ia peretii realizati din straturi de beton armet gi tere
noizolatie (tipul IV), este indicat oa stratul de resistentt
(Ge 15-18 om) din beton armet, cu inertie teraicd mai mare oi
fie anplasat le interior, intrucit Indeplinegte rolul de acumie
lnre de ckldurk gi de egalizare a teaperaturii pe fata interi—
cari a elementulut de constructie,
Preseriptiile tehnice in vigoare indict corectarea pun=
{Alor termice pentru diminuarea efectelor negative ele acesto-
ra prin +
= realizarea unui strat de repartizare a puntilor terai-
oe la fata intericari a elomentulut de constructie (f1g.1.18.a);
= Giepunerea unor straturi de temoizolatie pe fate ine
‘terioart sau exterioerd (fig.I.18.b.0).
In general se constatl o mal bunil comportere @ puntilor - 2 +
termice dack stratul de termoizolatie ve diepune pe fate inte=
rilmwi a puntii termice,
strat termoizolater
\euptimentar —
Ext
Fig.T,18, Corectares puntilor teraice,
In aceste cazuri ce aleg materiale teracizolatoare ou
rezistent& teraiet mare pentru a m resulta erosin prea nari
constructive, De asenenea ce va avea in vedere comportarea ma~
terialului teraoizolator 1a difusia veporilor, dao este eau mu
afectat de uniditate gi gratul de protectie necesar, Se recoman-
aX naterialele teraotzolatoare cu rezistente mari le perneabili-
tates vaporilor de ap’ pi care m sint afectate datorité umidi~
tHyiL. Stratul de termoizolatie pentru corectarea puntii termi~
ce este efficient minai ofnd 1tinea lui depigegte pe cea a pun
i, respectiv eficienta corectiel oregte ou Mtinea stratulut
de termoizolatie.
I.4.11, Coofictentul global de transfer tezaio la
gtructuri ou punts termice
Structurile ou punti temice liniare eu o riepindire
foarte mre 1a clidirile realizate din panouri art prefabricas
te, In aceste cagurl, coofictentul global de transfer teraic se
poate estima pornind de 1s ipoteza oX acesta xeprezintll o sun
a cantititilor de oflduré cedate prin suprafeyele clenentelor de
constructie gia pierderilor liniere de cXldurt, prin eleaente
le de legiturl, gi inbinare, reportate 1s cuprafata interioart
a clemontulut exterior de conatructie, conform expresiel +
Kymea At) Koy 2g)
Ko ie i aa (1.85)
Gn care : Koggq Teprezinté cocficientul mediu de transfer tex
aie el elementulut exterior de constructie, in W/ak 5
prafeta interioari a eleaentulut exterior de con
atmotte ta af - 33
Kay ~ cooficiontui de transfer termie liniar al puntit
termice, in W/ak 5
2 = lungimes geouetrict a punyil teratoe, in m (ti¢.I.
ay jungines g: ol & panty 36.
Costicientul mediu de tran
sfer teraic se poate estima cu
forma
«
‘oned”
z YKomax*4y Boat
(x.86)
fn care : Ay reprosinti’ supra
fete toteld de transfer teraic,
sna?
Ay ~ supratege puntt=
Parsi ery ture und lor termice, fn wy
prefebricat de perete exterior TocaaiE yg gtnetiot=
enti de transfer termic prin sectiunea curent% gi in zona pun
{ilor teraice, in ipoteza fluxului termto unidirectional, in
Wark,
Pentru e lua in considerare influenta transferului 1a-
teral de c&ldurk, datoriti efectului negativ al puntilor termi-
relatia (I.86) se poate pune sub forma :
eh )Koanethye nen
= SirtpMopertt fontn rer
ome ; Gen
fn onre + 4, represiatll supratata suplinentart afectatl de com
portarea nogativi a pimi{lor teraice, in as
Kiser Ooefioient coveotat In transfor teraie dat de
relatia +
4
1
Xmtntonin(l* 32) (2.88)
Ja stricturt de pereyi ain panouri nert tn trot otraturt
(fig.t.20), ooefictenti? do transfer teraio Lintar, se poate ex
prin ou ajutorul nelaties
Kor mo Konax®+ 8 yaaeKotn)® 99)
a represint 1ifinen geometric’ a punyil teraioe 5
X, cveticient experiaental, in funezte de raportl
ayAaysd.), (21.0.2) 5
fn care -
on
09
“
onl eae
ono td See
3
op
aps}
ao
007
OOF OF OF OF GS UB OF OF OF TES,
ae
Pig.T.21.Adaok pontra deterwn
nafea cosfictentulul "=".
Fig B2o.Alcitulren ame
nou prefabricat de peret
tortor in trei straturi,
4, 91 grostatle straturtlor extrene ale peretelul.
Anslizind relatia (1.85) rezultY olf valorile Kj, oreae
cu lungimes punjilor terwice, Din acest activ, pentru siogorarea
pierderilor de cifiduri este indicat sf se liaiteze le ainimaa
Lungiaca puntilor terato
Citeva din solufiile de panourl mart ou lungimi reduse
fmgunyt termice, sint proventate in fig.I.22.
i
1.22,Structuri de pereti exterior! profabricati cu lungime
Feduse de punji teraice, - 35 =
1.5, MRANSMISTA DB GALDIRA IN REGTU MEsrAmT OAR
T.5.1, Bouatie dt forentialk a regimulut teraie
nestationer
Regimul teraic nestagionar se caracterizeask prin vari
afte denot iyi fluulut de olduri q in grocimea eleaentulul +
2,
B- eed (2.90)
Veriatie densitijii fluubit de olfduri depinte de car
pacitatea de acumlare sau de cedare a ofldurit de oktre aate~
HLalul din care este aloiiutt elemontul de construotie, Cantiter
tea de ofldurk 4g, necesari pentru ozegtorca teaperaturl! otratue
lui de grogine dx, cu), fn intervalul de timp J+ este propor-
lonalX ou capacttaten ae acumulare teraicl a stratulut gf eu
variajia teaperaturii ta tap conform reletie!
dq = ~cp ax 91)
fn care : Oeste ofldura specifict a satertalulut in J/keX +
$Y, donsitates aparenth a astersalulut in ke/a,
Din relatiile (1.90) gi (I,91) reqult% variajia tempera
turii tn timp in structure unut material de constmuctie +
en D2,
RR cr,92)
in care "a" eate coeficientul ae difurivitate teratol tn n°/o,
BL carectertzeask vitesa de egalare a tenperaturit in aiferite
puncte ale ediulut in care are loc propagarea c{ldurit,
Pentru fenomenut plan gf apstiel al propagirii ofidurtt
relate (92) devine 1
32
Bea G+ pb (2.93)
an. oe
Bee oh + +o (x.94)
Dunaytezenonzontetotlation terise ale teumntelor de
construojie in regin nestatonar presuplne integrarea ecuatitlor
(1.92), (1.93), (1.94), cu impunerea conditiilor liaiti, Difieul-
taten rezolviris acestor eouafit impun utillearea unor aetode m=
serioe oa :
= setoda aiferentelor sintte,
= netoda closontelor fintte,
= setoda elonontelor de frontiont,
ai reapeotiv = 36 =
= eriterii aproxtrative,
1.5.2, Qritorii aproxtuative ale regtmulud teratc
nestationar
1.5.2.1, Indicele inertiel ternice
Uislisarea meterialelor ugoare la elewntele de con
struojii exterloare, influenta radiatie! solare agupra mprafen
felor exterfoare, o2t gi funoytonarea intoraitonté a instalatiia
lor de inoiilire interioard, fac actualX ipotese regimului tor=
ic neatationar pentru studiul teraic al aceator elenente,
Misuritorile ternice, efeotuete 1a constructii in exploe-
tare, au arfitat ci variajia tlwmlui de oXiduré gi a toaperatue
wit suprafeyelor elenentelor de constructii poate £1 representa
“4 prin intermediul une funotit simsoidale. Pertoada "t” poo
te £1 considerati o ai, 0 luni seu un an, (£i¢.1,23).
Datoriti va
riabiel fluxulut
de okldurk, are
oe variatia tom
poraturii Ty a
Nea / atwim2) suprafeyet elenen-
ft,
tutus de construe.
He, tn timette
te) ae carnotes:sttot-
Je toraotinice em
Ar le materialelor
a) tin care ate al
cltutt elenmntul,
f Caonestaten te a
ig.1-23-Osoilatia flumiui de cXlgurk gi q cumlare a cifldus
fenjetatistt aujratetel eleassesiaie HL de oftze
sentele de cone
stricta co aprootanit prin eporhil kage
Goetictentul de absordtie a cfidurti "s", este denumtt
soetictont de asinitare terniot gi osrasteriseasl soneunn nt te
astnclare @ ofldurtt de oltre materialele de constennae taken
clenful "a" ge aisoant tn w/a°K gi deninte te etiters secotnce
rer [afeamnt|, Ge aenestaten specttiog aparntielee/eSipn to
perfoada de ogctlatio tin ove, -3
Deoarece fn ealoute se considert
a" rolagia de cate) : -
8p470)59V Rog (wa%e] (2.95)
Yalorile coofictentutul s sint date in tebelul 1.4. La
aaterlalele temotzolatoare valorilo coeficientulut aint ict,
tar 1a naterialele grele, compacte, mai nari,
Pentru aprecteres oapecttiiii de acumlare gi cedare a
eXldurii de oXtze elenentele te conatmotie ce uit lizonsk inds-
cele de ineryie termick "DY defintt prin expresia +
D=Re (1.96)
pentru un elenent Gintr-un singur strat oaogen de grouine con
stantk, Pentru un element aloXtuit din nat multe etraturi per=
pendtovlare pe flumil termio indicelo de inertie are expresia t
Ryo, (2.397)
4h, reculth pentru
iar pentru un elenent de constructie aloXtult din mai multe stras
tart paroiele cu fluml termic sau din atraturi neoaogene pe ce
Le dou aireotit
Bea tee +
pe EAE + Papter
ee
Aprecteres nasivitiyit elonentulut de eonstmeyie ae fa
ce prin interaediul coeficientulut de masivitate "n” care este
in Zunotie de indicele de inertie teraieK D, conform tabelulut
a ‘Tabelul 1.8,
(1.38)
— Tndicele | Coetietentat
Gradnl de masivitate inerfiet | de amortiza-,
teraloe [°° “rey "]8
2 T,
TTP
Tiare 5 5
CER
‘Wijiocie Eo vie v
me Sepisst | pafeees Te
ar 21
oo
1.5.2.2, Amorti zarea of
Osctlatiile de teaperaturk a aerului exterior, reapectiv
9 tonperaturil suprafeyei exterioare a elementulut de construc-
‘ie, ce trancnit suprafetel interioare in mod auortizat, dect
ou amplitudini mai miei (fig.T.24), Anortizarea se datoreash 1
nertiei termice a elementulut, respectiv capacititil lui de ex
nortizare terniok. -
Coeficientul anortiairii termice ) se exprim& prin rapor-
fie
Ap
ye ae (2.99)
Tet
Valoazea ut Y este adinensionsli gi ae oaleuleask cu re=
retia +
getetrn (Satay apt5,)(9545,)..-CoytS, 1 (dt5y)
. Tepe RES SNES tae Tae ao Jae
“ (1.100)
in care : D este indice
Jo inertiei teraice a eo
Lenentulut de constructies
p82 9000 ryy
coeficientit de asintla-
re termicl ef materiale
Lor 1,2,3yeeeymy care ale
eittutese eloaentul de eon
etmeotie 5
ghey coetiot~
Pig.1.24, Anorbigarea ocflatitlor ett d@ sohiab' supertici
Tenntees al de oftdurt ;
5y,82+++)5,, coe2iciongi de asiatlare termicl a suprafete
lor exterfoare ale straturtlor componente a eleentilui de con
structie, Se calculeasi succesiv, incepind cu primi strat de le
interior,
Determinarea valorilor S se face ou formilele t
= pentru straturi sudgiri (D,¢1) +
Pas, .
5-3 (2201)
ped
~ pentru stratul 1 (Dy <1) :
Rate
oy te (t.102)
= pontra straturt grosse (0, >)
Sy ay (Z.103)
Conditiite de contort. tnpun Liasterva eaplitudinit bag,
@eoi valori mari pentmi ), cau col mult egale ou valorile aint=
uo normate, in functic de elextuirea, pozitia in constructie gi - 39 =
orientarca fat de punctele cardinale, ale elenentelor de con-
atructie.
Bleuentole de constructie anortizeas gi intirsie osci-
latiile de tenperaturi, Acoasti tntizeiere se nunegte defazejul
oscilajiilor teraice gi reprezinti intervalul de timp de la in-
ceputul aoyiunti ternice exterioare (notre sau inctletre), pi-
ni cind efectul teraic ce canifests pe auprafata interioar’ a
eleaentulut, respectiv in interiorul ol%éirii, calculat eu ro
Leyte +
‘
eo wiyzp Gen)
Pentru stroturt omogene, 1a care D=Rag4.
hy cA
"ee = [fo Sv,-arote apmye teste satan 7 eat09)
vegies struoturt realtsate din sat mutto ctreturt, 18 oareftay«
oPRjey 3
B,'s0 refert 19 prinul strat (Interior), 102
Sq se referd 1a ultima otrat (exterior).
Defazaju oscilatiiior teraices, Core], dopinte ae iner=
fia termick a elonentelor de conatructie gf reprozint® un indi—
ator de contort ternio, Tn tinpil verii, (ub acfiuies tngert=
Fil, dao defacajud este de ool putin 8 ore, efeotul tneorteit
se Teatiate tn interioral olidirii tn pertoada ofna aera) extert=
c= eate in ours de rioize, avinl conseeinte favoravile, Dak
Aefareju este atc, ae produce o suprainofleire a neraiut intec
rior,
1.6, DIMBNSTONAREA CAA BLELOONTS TOR smRVORTE
Realizarea confortulut ternic in olidiri in contextul
Ginensionirit optine a instaletiilor de inc¥leire centralX, im
pune linitarea pierderilor de ciidur% prin elenontele de com
structie care deliniteazi mediul exterior de aicroclinatul inte-
rior, Ia nivelul eleuentulus de constructie, aceastl cering se
exprint prin Incgalitetea
R
Roe = IR neo [ake] (1,106)
In oare : R, eote xezistonta ternict total a elenentulut de
constructie (regim temic stattonar) ;
%, coefloiontul de nasivitate conform tabelulul 1.8.5 =~ 40 =
gg Fesistenga ternic corectat, prin lusrea $n consi~
Gorare a nacivititit termice (rogim teraie nestationar) 5
Ry neor Teststente temiok neceasrt, calculatl cu expre-
ste
(12m y-2,
R, wit - deg, (207
© nec” TAT ax ‘imax >
in care: ,, 7, ofmt tonpersturile conventionale de calcul ale
eerulut interior, reapectiv exterior (veel tab.I.1 gi fig.J.4,
1.5) 5
hy coeficient in functie de posite suprafetel exteri-
care a clonentulul de construcyie, fat de aerul exterior (tam
velul I.9)
gs coeficient de schimb superficial de céiauré (tab,
1.6) 5
AX aax“Ty-Zyqs Giferenya de tenperaturl, maxim adaist-
Dil Intre toaperatura aerului interior gi temperatura suprefen
fei interfoare a elenentulut de constructie, ain condltii de con
fort termic gi pentru evitarea fenomemului de condens pe supra
faga intertoark (tavelul 1.4),
‘Paberud 1.9,
Blenentul_a tructie exterts 2
ro yereh erteriss exter! sf gurt fare pod-gl planges pes |
Sagi ar - 20
He Soares Sear ete a
stzelurt de'ae? ven Hate el.de Gonstreanre rowmmrt | 0,9
ei 20; go exterior.
p-Biekeas sonst. Gor lange ,pereui)-aTe spat Tor igor
Hiite civ aiichad iatbtaier ala pete icin [0,6
intyies pink 1a anx.1 myavind Zepootre’ bau glut
enti latte,
ae ce ta 3, AST TER TORT wa HT To ene
Pate pt npr aor |
fou soelu avind 50,86 atk/|
Si GoeTH avTRe R50, BRETT [aT]
Stabilitates termicl a unul element de constructie oste
corespunzittoare dack
Yor? ain (108)
in care : Voz ente anortizaren efectivi a oscila{iilor termice,
calculatt ot relatia (1.100) s
Yatny enortizaron aintai necesnti « oectlabitior ter
ice, confor tab.I.10, ‘Tabelul T.lo.
ite geperetoare de constructie | Valorl miatne
fort ak olfarerior te Test | .
yer 35
ere ort al CTMMTIGF ae FouT
gi ndninistrative
fon" shag Go taxol 28
Spe isp de van
jee de. acoperTgusT aldo poate Tho
peri loosite sau poste Sactper! coupate
[sd
:
Mor7%nin [ore] ¢r.109)
in care en este defazajul oscilatitior termice, calculat cu
relatiile (1.104 gf 1.105)
Yan» Aetecajul mini necesar al oscilatiilor teratce
avind valorile dia tabelul T.21,
Defazajud osctiatiilor ternice
ok:
‘Tabelul I.11.
Denunizee elgzoutelor de conetmucise | Valart eintne 4
Ssonstmictit de loouinte 2osee12
Sconstructit de fvigor! fere eu
[Beret ostesrarr ta“ thas tay paris]
avin’ orf ontare
» sudevest
‘sud uae
i gudns8t,sud-veat
8.10
SeasT_
1.7, GRUTERTU DB APRECTBRE A IZOLARIT TERIOR
GUOBALE A WET CLADIRT
I.7.2. Indicele de transmistdilitate teratok el unos
precy
Cantitates de okldurii prin tranantese, Q, in Wy prin
elenentole componente ale unei inctpert, oe poate esting cu aju-
torul expresie! :
=O Hep ey HQ, (110)
in care : Q, eate plerderen de oflduré prin transnisie, prin
partes opacl a elementelor oxtorioare de constructie (pere {i exe
teriori, perefi exteriori de subsol, acoperiguri, plangee peste
ganguri eto.) 5 - 2 -
Qp, pierderes de ciildurt prin trananisie, prin partea
viteatt a eleuentelor extericare de conatmuctie (ferestre extex
rioare, ugi exterioare, luninatoare) ;
, pierderea de céidur4 prin trenemiaie, prin elenenten
le interioare de constructie care separ inefperi avind un regin
@iferit de inckisire (pereti interiori, ug interioare, plangee
ete.) 5
Qg pierderes de ciildurX prin trensmieie, prin sol (prin
pardoseald, prin pere{ii de subsol aflati eub nivelul teremlut
gi prin straturile de pimint cupringe Gntre nivelul pardoselit
gi nivelul terenulud gi reapectiy Intre pardoseals gi pinza de
api freaticl!).
Pierderea de ciildurs prin tranemisie, prin partes opact
8 elenentelor exterioare ale unei inciperi, se poate calcula ou
releyia +
ear Benson) any
fn care + my roprosintt conficientul de aactvitete teratoll a o-
lesentulut drterior opae de constructie +
Bqj+ ourrafata oloaentulst exterior, opao de constzuotie,
evtnd coeMciental de transfer terete (yy 4), 28 a 3
Yq, 2 eefiotentul de tranater felsic, prin conducts,
convectie gi radiatie, al clementului exterior opac de construe
the, ia wale
a
temperature interioart, rospectiy extericaré, in
eo
Hlanderee: Gu slit ets paren eLiGGthien pots eran
eed te geo ghet eae
dase igiznpen silk attiantiy ae pail Jerald
Terr cottons te teeter tyre, prin anette,
sonveotie of Fadiatie, al ferestrei, in w/m°c ;
teapoveture interioal, seapeotty interioest,
avind coeficientul de trans.
1,
Flerderes de oXldurli prin tranemisie, prin elenentele in-
terioare de constmuctie, care separ inctperi avind un zegim de - 6
ferit de inoiilsire, se poate estina cu expresta =
8 28a, 3 Kos, gD 113)
Pierderea de cXldur prin transmisie, prin sol se poa-
te aprocia prin relofia :
OprBp Kap (Ty M)45.Koy9 (1,74) aa)
In care : Sp, reprecintl suprafate cumlath a purdoselit gi a
peretilor exteriori de subsol, aflati sub nivelvl teremlut, in
2
wy
Sg, suprateta unet densi cu 1htinea de 1m, gituatt
@e-n lungul conturulul exterior al suprafete Sp, ina
Kyps coeficientul de transfer termic al pardoselii gi
al straturilor de plnint cuprinse inte pardosealX gi pinza de
ep freatiol, in /m°°C ;
Kgygr Soeficientul de transfer terie al dentit de oon
tur, in functie de grosimes pincei de apt treatict, in W/a°%c ;
‘Tp, temperatura apei freatice, consideratt Ty=+10 °C,
pentru toate zonele clinatice ale frit.
Suprefata cumlet! a pardoaelii gi a peretilor aflati
sub nivelul terenulut, se calculeas% cuformla :
= a.d4 ph aus)
sn care + ay » roprostndl ddnonslundie toolperts, tm a
Py perisetrul Snoliperii, tn m 5
hy, cota pardogelii sud nivelul tezenulul, in m.
Debitul orar de cf1durk prin tranexisie va fi dat de
relatia :
aaa + BAY (16)
In careE.A represinti adaosustie, in proconte, datorate orienti=
wii gf compensirit efectalut ouprafetelor reci.
Suprafaga total de pierdert de oflduri Spy a uned cone
stowotit va fi:
2 ao
eK 8e, ge Bhs hs, sth 8y,5 ony
Indicole global de traneaietbilitate teraiok al unet
slaty vn Ean aorta
Kyte rs matey Live] ce
ot
Valorie linit ale indicelut de transatetbilitate ter sue
alo reoomndate sint 1,0 pentru cona T, 0,75 pentru ona TT
gi 0,50 pentru zona TIT,
I.7.2 Indicele de coupactitate al une olkdirt
Indisele de conpactitate al unei clidiri este detinit
de retatia + +
a
to gt Ta
Sn care : Vy roprosint& volumul totel protejat al olkdirii, in
1s)
Sgy suprafaa totald de pierdert de ofidurt, nn?
© olfaire ou volun mare gt suprafayt de plerdert de oll
duri aio, procinti un indice i, ridicat, ceea ce detinegte ©
constructie cosgactl, caracterizath prin plerdert ainiae de ofl
dur,
Goefietentul mediu de transfor termite al unef otiidtrt
(iyq)s 20 poate osloula aproxiaativ, oa sede ponderati a coeti-
oienyilor ée transfer termic ai elomntelor de constructio eos
ponente, ou supratetole corespuneltoare de pierderi de eklaur’,
tn wars, cu relatia L .
Boas Boh So SBow, ate, sot, s2p 4 AFoty gE sop §?
(E220)
an cure : a represintl un factor de corectie, avint valoitie :
fax1,o 1a plangee in contact eu aor exterior 3
a=2/3, la pereji exteriori de subsol partial ingropati
in toren
=2/3, In plangee peote inctport noinoHicite gt 1a pe-
roti Anterior intre fnolipert ou tenperaturt ai ferite ;
an1/3, In pardoseli aontate direct pe piaint of la pore=
$4 extesiori de subsol aflati oud nivolul teremlut.
Pack se notoasH prin Cy, cantitaten swxinl de enengie
oe 0 adaite on plerdere prin transfor torate, eritertul de a=
prooiere a izolirii tersice globale, se serie :
en
“Te <%
aaa)
Sxproaia,(I.121) se poate pune aud forma :
ee ee (r.tza)
Reprogentares grafiol a expreatel (1,122) este 0 dreape
th ce trece prin origine (tig.T.25.e). Diagraaa permite apreoi- - 45 -
dup% care, pentru o el{dire ou un indice sic de conpaoti-
coeficiontul nediu de transter ternio (K,,) trebuie af
fie nic, in comparatic ou valoarea coeficientulul medi de
transfor teraio al olfairtior compacte inalte, pentma care ine
Atoele O, sk presinte aceeagi valoar
parler’ Eompacta 3
Fig.1.05, Criteriul teoretic gi practic de aprectere a 1: cy
ternice, in funogic de indisele de coupactitate a cladiril,
Deoarece adoptaren acestul eriteriu ideal conduce 1a 0
exigent sever’, impostbil de zealizat 1a elXdiri eu 4, mic,
ai le 0 exigent rodust 1s elKdirt on {, mare, ae propane adop-
teres unui criteria practic, repreaentat in f%g.7.25.b, care
presupune valori constante pentru Ky oud ig-1 ef peste £)=3.
Ga nivel de refering, oe pot adopta valorile +
Kogrl (u/a290}, pentru V_/54=1
% (w/a?c), pentra 14/5, 123)
Ca aceste valort ortteriul practis pentru 1ke
‘Temperatura pe fate interioark 7,4 se caloulens ou re-
lagia
By
Tagen gE (Oyo2,) (9)
Tenperatura de rou, este teaperatura la care presiunea
partials e vaporilor din acr este egalX ou presiunea de satura~
fie gi eate in functie de temperatura of uniditatea aeruini inte
rior (tab,1.14).
‘Tabelul T.14,
Teup. punctului de roul Gy, in °C
Ty ro
ative a a
Fulut ine
ltertory :&
=e
Let fehedaeyaseyel Tabelul T,14(continuare)
6
Condensul pe suprafata interioaré este favorizat in z=
nele rect (punti termice)sle clenentelor de constructie, precun
si de uniditatea inijiali aare a acestors. De aveaenen depinde
ei de ventilarea aerului intertor, de aigoarea aerulut exterior,
de gradul de onogenitate constructivi @ poretilor gi teraseloz,
preoum gi de finicajele interioare,
Condensul pe suprafata interioari se poate produce gf in
conditiile cregterii umiditty1i relative a acrului interior, de-
carece aceasta detersing majorarea presiunii partiale py; @ vaw
porilor, ou tendints de egalare e preciunii de saturatie, Feno-
menul se produce in inciperile eu mari degajiri de uaiditate in
procesul functional (bit, spilitorii, uscliterii ete.).
Analizind relatia (1.139) fn contextul inegelitiyii (I,
136), reault uratoarele ateurt care pot reduce condensul pe
suprafats intersoark
~ wirirea recistentet termice a elesontelor de conetructii
= reducerea rezistonjei termice « serulul din vecinitatea
suprafetelor interioare prin ventilarea lor ¢
= amplacaren sictemelor de inoilzire sub ferestrele 1 pe-
retit exterior 5
1.8.4.2. Condengul vapori lor de opi in nase elenentolor
de constmctte
Condensui vaporitor de ap in asa elenentelor de con
stmuctie, intorvine fn concle unde vaporii intfineso straturi
de material cu temperatura nei mick dectt e punctulut de rou!
covespunsitor presiunil particle a vaporilor la nivelul straturi~
lor respective.
Intrucit, Im anotinpul rece, are loc 0 sckdere a teape~
raturilor pe grosimea elenentulut de constructie, rozultd of gi
presiunile de saturatie p, 0 vaporilor de ap vor scldea, Acolo
unde presiunile partiale vor fi mat nari deoit presiunile de oo
turatie, vaporii vor condensa. = 4 =
Cregteres unidititii elementulul de constructic peste
valoarea limit a usiéithtii higroscopice de echilibru modifi-
co negativ caracteristicile termofizice ale materielelor, cu
consecinte negative asupra confortulul interior gi asupre dure-
DILLtELL elenontulut,
Analizind un olexent de constructie exterior la trans-
forul de cilduri gi de mask generet de diferente de potential
Aintre cele douk wedii pe care acesta le separ se poate studia
stoaniom formirii condenguiut in nasa aceotute (#ig.r.29)a~
4 2
aya dy,89
do ty yo 4
conden Be dens ink Ps
< Supra von ;
oe eShe. Dy= Ps Py>Ps =
‘Yig.1.29.Condensul vaporilor in interior] elenentelor de cof
stmetie.
Yertatia tenperaturtlor pe crosinen elenentulut este in
funotie de rexistenta teraicl a otraturilor (r01.1,10).
Afink varieties tonporaturilor, va fi of variatin presi=
untlor de saturatie py.
Vartetia preciuntlor perjiale py @ vaporilor este deter~
ninati de renistentele 1a vapori Ry, @ straturilor care eloitue
dese elementul (rel.I,136).
Reprecensind grafic variatiite de tenperaturi 2, @ vari=
atiilor prosiuailor de saturatie py, of @ presiunilor partiale
Py ve grosiaca clonentulnt, in conditiite de clinat (1), inte=
rior gi exterior dat se poate stab{li moaentul Snoeperis. conden
suluf, preoum of extinderen sones de oondena, Tn £1g.1.29 aint
repserontate varia{iile T, py ol py pentru tret aleituiri con
structive, in condi tiite aceloragi paranotrit de oliaat exterior
gi interior gf ou aceleagi rezistente teraice globale Ry 1a - 5 =
transmiste teraicX, Analiza lor expliok conportarea digeriti
Ie difusia veporilor de apX gi la conden:
Blenentul A care are o variatie uniform a rezistente-
lor termice gi le vapori se comporth satisf¥citor le condens,
care chiar dact apare este eliminat prin eapilaritate apre ex
tortor,
lia elenentele B gt C condensul mu poste fi evitat, dar
poate fi linttat printr.o corespunsktoare diapunere a straturi-
lor din care acestea aint aloktulte. Astfel 1a elenentul B ou
stratul de deton sasiv la interior, ee coaporti mai bine decit
elenentul C care are stratul mi aubjize 1a interior, datorit®
variatiel mei favorahile e presiunii vaporilor pe grosines ul.
Deck condengul tn cazul 3 se va produce muani pe o cuprafati de
condens, in timp ce la elenentul 0 se va forme 0 zonk de condens,
Puncyionarea corespunsiteare a elenentolor de construc
11 Ampune fndeplinirea urnttoarelor condi tii +
1, cantitates de vapori, a, (kg/m), care se fornoazit
4n mise clenentulut fn perioade rece a anulut (ttw[h]) trebuie
si fie mai mick deckt cantitates de vapori m,(ke/a°) ce s-ar
putes elinina prin evaporare in pertoada oods a anulut (iyLt]),
adios:
ay = myo (1.140)
2, oregterce ualdititit elonentulut de constructie 1a
afirgitul perioadet de condensere, AW(2), nu trebuie aX depigeas-
. velonren naxink adnially AM 19 (8)
Too
af yd du gy ee
Ey % Spa = FEE Myo (rau)
Ne apaTe Type
fn care :Q este densitatea materi
alulut onFe ona ugesi? prin cone
densare, in (kg/m?) 5
grosinen stratutut ue
ost prin'condena, conforn tg.T.
30%
ANags oregteres mexink
adnisk a umfaitiyit, functie de
natura ei cerscteristictle higro-
: : ys gglomaice ale materialelor, conform
t 2 b.T.15.
LB 1, 3o,Determinarca groi ‘a cami] nerespectirit condi«
ties Tn com pectirsi cones. Tabelul 1.15.
rs ek
Tada
Flenentul de constructie raportat 1a
| aesutgte |
2
ere(T GTR panourl sant Oy UotOn Ue BGO, ?
petai cx}jls qutoplevisst
(Polistizen expander a
tiilor mentionate ant sus, este necesart 0 reprotectare a elem
aentulut fn sent naJoririt rezistenjet 1a transfer torato oi/
sau a rozisten{et In peraeabilitate 1a vapori, Oregteren rezie-
tenjei la perseabilitate 1e vepori se realizeasX prin dispmne-
ree unui strat suplinentar auait variert de vapori, care of 1
aiteze difusta vaportlor tn intertoru? elenentulut de construce
ie, Reducerea umiditstit cin conéens se sat poate realize prine
tro aleituire constiuctivi care of perait evacuaren vaporilor
de op ain interioru? elenentulut de constructie in sediul exte-
rior (vontilarea natural a elenentelor de constructte).
Conform SPAS 6472/4-82, celeulud 1e conéens fn ange e~
lenentelor de constructte prempune dou etape +
1°. verificares Lipset acumlirit progrestve de apt de
te an le an datorit’ condensiiztt vaporilor de apf in interior
elenentelor de constructie +
2°. verificarea respectirit condi gtet (1.141) +
Anbele condifit se verific# printr-o aetodi grafoaneli-
tie care progupune construirea varietiilor tenperaturilor 2,
preciunilor de suturatie p, gi presiunilor paryiale p, ale vapo-
rilor, pe grosinea elenentulut de constructie, representat 1a
scare resistentel 1s pezueabilitate 1a vaport, In aceasté repren
rentare, variatia py va fi o dreepti obfinuté prin unirea pune~
telor pyz Gt Dyer 18F vartatia py va fi o cuba.
Velorile presiunitor partisle py ale vaportior din ae~
mul interior gt oe} exterior se dotersini fn funogie de uniai-
tates relativé le interiorY 4, adoptatl gi de cea de 1a exteri~
or (care pentru anotimpul rece, ente de 85%), cu relagitle
casi.
In casul verificirit acumlirii progresive de api de 1a
an le an se adopté pentru tenperetura exterioart o valoare me- - =
Ate anual’, functie de zona geografic’ (T,,-+10 °C pentru zone
Ty Tegzt9s5 °C pentra zona a Ti-a, Tyge47,5 °C pentru zona a
qIT-a).
Variatia tonperaturii tn interforul elementulul ce ote
vtomte eit
nyetge BY 8
stoieas th Siusat fees tabeoaraee tng an oo sec
cease SS
Faxon SA) ca)
in care "r" are valogres 172 pentru zona I, 162 pentru zona a
aie inn coe,
Heat cis pretusne priate mlitecpctee caste
progresivi de api de la an 1a an, cas in care verificarea 2° m
mane meen.
Pentru efectuarea verificirii 2° este necesari determi-
Saeie ty sos ou selesttpecicac G2 Sabo Res aps:
acestor perioade, 1, Lm (fig.I.31). Determinarea temperaturil
® Nw, iutie prin incereiri, sdoptind pentru
Toei ty aten
cia ces chon eS we
Feat curbed pe te nara to
ony Elena ne alate
Satan es ake
weit ng setae Spots ta cam
¢ Sete aatattt pace
Pig.T.31.temperatura neciB e de saturatie factorul de coreo~
corespunziitoare perioadel fie "r" din (1,143) are valoarea
a comes 9, Sar pentim Ty, negative
3 cree)
reo.
Din punctele py gi Pye 9 duc tangonte 1a ourbe proai-
unilor de saturafie, punctele de tengenti obfinute definind in- - 5B +
ce sfingitul toned de condens, fg.T.32. Se obtin gst-
a, Bee aabored tee
1
fel grafic valoriie py, #4 Pggy care Su cami] unei suprateye de
* ae 4th _ YeTe
ESN
4 jwarge | || Use
48 i Ry Ry Ry Ry
% we —t
gr tortote py 9 oy pe grostea elosetatut Ge eon
taetae Beafeeaines cuezgats = 59 =
Conti tatea de vapor m, care contenseasi se deterning
cu relatie :
ny = 3oo(PgPah _ ParePvey ¢ [icg/a] rsa)
ou sountticatiiie tut R, gf Ry in fie.T.32.
Centitatea de epi ce Sar putea evapora Sn portoada cal~
4% o anului, my, 0 detoraini printr-o procedurt siatlart, con
struind curbele T, p, ot p, pentru TyaT,, (fig.1.33). Yaloaren
my Se ealoulearX ou Pelagia + we
evaporare si evacuare cevaporare si evacuare *
Perin ditasre rin difuzie
int Int eS
msi Ps
we i he
Pigeded3.Yeriatia p, gt py 7e srosinen elexcntutut de co
in potoait de °¥ 2yagorares
eoo(atrh , 2 erm, [xe/a?]cr.t45)
1,864.3. Barter zh
Barierele de vaporivsint executate din xateriale ou re—
sisten}k ridicaté 1s peravabilitate 1a vapori sub fomX de stra
turi cubtizi iapersoabile, Barierele de vapori se pot oxecuta ain
pelicule vopsite, meabrane hidrofuge (izolatii hidrofuge bituni-
noase), folif din mase plastice sau alte aplicatit epeciale otan~
ge.
Rolul de barier de vapori #1 poate indeplini gf un strat
Gin aloiituizea elenentului de constructie, ou conditia ca sk asi=
gure revistenta necosari 1s difusia vaporilor, si sf fie aapla~
sat corespunetitor fn structurk,
Modul in caze lucreagi bariera de vapori este reprezen= - 6 =
tat in fig.T.34, Bariera de vapori functie de rexistents ei la
vaporl provoac sciiderca prestunii p, in interiorul cleaentu-
lui de construayie (py), evitindu-se anu Lijfyind condensul vax
porilor.
Rv Rye Ra Ru Ry BV. fp Rah
Condens py >Ps ‘evilrea condensuli By
S-ar putea să vă placă și
- Partea 1 Modulul Constructii FinalDocument52 paginiPartea 1 Modulul Constructii FinalMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- CALCUL ENERGETIC Cladire Reala Tema CURSDocument45 paginiCALCUL ENERGETIC Cladire Reala Tema CURSMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- I. Inst IncDocument22 paginiI. Inst IncMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Calculul Energetic - Tema Curs Modul InstalatiiDocument125 paginiCalculul Energetic - Tema Curs Modul InstalatiiMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- ECM - Transferul de Caldura Cu SolulDocument7 paginiECM - Transferul de Caldura Cu SolulMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- ECM - PLACA PE SOL - CursDocument15 paginiECM - PLACA PE SOL - CursMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Agrement Tehnic European Durisol - Valabil 2018, TraducereDocument31 paginiAgrement Tehnic European Durisol - Valabil 2018, TraducereMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Calculul Imbinarilor Cu Suruburi (Incastrare)Document4 paginiCalculul Imbinarilor Cu Suruburi (Incastrare)Marius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Armare PlaciDocument7 paginiArmare PlaciMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Armarea Transversala A Unei Grinzi Antiseismice - V3Document3 paginiArmarea Transversala A Unei Grinzi Antiseismice - V3Marius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Armarea Longitudinala A Unei Grinzi Antiseismice - V2Document7 paginiArmarea Longitudinala A Unei Grinzi Antiseismice - V2Marius MarinescuÎncă nu există evaluări
- Dokumen - Tips SR en 1995 1-1-2005 Proiectarea Structurilor de Lemn Partea 1 1 GeneralitatiDocument124 paginiDokumen - Tips SR en 1995 1-1-2005 Proiectarea Structurilor de Lemn Partea 1 1 GeneralitatiMarius MarinescuÎncă nu există evaluări
