Sunteți pe pagina 1din 1

A

SuprafaXa :
ITALIA j

301 .225 km
A;ezarea geografică :
12
36°40'-47°5' latitudine nordică,
6 ° 33'-I8°30' longitudine estică
Popula>xia :
57 .265 .018) locuitori
Densitatea popuIaXiei :
190 lccuitori/km-
Capitala şi ora ;ul cel mai mare :
Roma, 2 .817 .227 locuitori Po
OO
Limba oficială: Tr
a
italiană 6Lornli'ar is
Produse importate:
aosta OO M ano
produse din industria cle maşini, P.

titei, metale neferoase, produse (IrTorino


chimice, fier 5i olel, fibre textile antova O
Produse exportate: anaro 11
produse clin industria de maşini, Piemon
PPpev
mijloace de transport, 0 en a
îmbrăcăminte, tilei, încăltăminte, 0
fier şi olel, fructe şi legume a n na a \ ezuviu, este aapitala regională a
Moneda oficială : .udului .
lira (1 Ii1S = 100 centesimi) Ma sa
ore
9q
Produsul intern brut: TURISMUL

1 .015 .221 dolari SUA provine din hidroelectricitate în Livo o toscana Ar Cea mai importantă (ară
Forma de stat: Alpi, in Calabria şi in Appenini . tSiena turi.,tică clin Europa şi a doua
republică Produclia de petrol este de arderello în lume dupa SLJA, Italia are o
mbino j ,51111, . I
aproape cinci milioane de tone, gamă largă de atractii turistice,
CARACTERISTICI iar produclia de gaz în valea potrivite tuturor gusturilor, de
GEOGRAFICE diului P, este de 16 .000 m' . la statiunile de schi şi alpinism
Alpii se întind de la coasta din Alpi până la plajele însorite
Mării Mediterane, de-a lungul
granitei cu Franca, Elvelia 5i
Austria, spre Slovenia si Marea
0 AGRICULTURA
l l",, clin suprafata terenului
arihil ~,w folosit pentru agricul-
LAZIO
ROM
ampagna
A
ale Mediteranei şi Adriaticii .
Kilometri
0 80 160
Adriatică . La Garda, Maggiore şi tură, 17% pentru păşunat. Culti- Roma) M ,tl; Gar5a'"O i I
MAREA TIRENIAINA
Como sunt locuri glaciare mari. varea grâului este foarte impor- 0 40 80
Mile
Al doilea lant muntos al Italiei, tantă, dar se cultivă şi porumb şi
1 v,~d olfetta
Appeninii, se întind din Liguria, orez în uncle depresiuni . Valea 4
O
lăngă capătul sudic al Alpilor, râului Po este cea mai importan- 1a Bari
până in Calabria . Monte Corno tă regiune pentru cultivarea cere- eapr 4
(2 .914 m) este cel mai înalt alelor, legumelor, sfeclei de za- Vezuviu (1277 m) Salern
m picioare Brindisi O
vârf. Depresiunile se găsesc pe hăr, tutunului şi cânepei . Podgo- d alentina
partea vestică şi estică a rifle sum răspăndite, iar măslinele 4000 13125
ecce
Appeninilor, dar regiunea cea sunt importante in provinciile din 2000 6560
mai mare de depresiuni este sud. Italia este cel mai mare pro- 3280
1000 ,$
câmpia de nord, străhStută de ducător de struguri şi de ulei de
500 1640
râul Po, cel mai lung râu din măsline din lume . În nord soot
Italia (652 km). Sicilia (25.708 importante culturile de mere, pe- 200 656
km) este dominată de muntele re şi piersici, iar în sud culturile
0 °
volcanic Etna . Sardinia (24 .090 de citrice. Ofle şi caprele sunt
200 656 0 .
km) este un platou cristalin care crescute în sud, caprele find
atinge înăltimea de 1835 m . adaptate la regiuni mai secetoase 2000 6560
şi mai sărace . m picioare
MAREA IONICA
® CLIMA
Italia are o climă MINERITUL
a
mediteraneană în sud şi pe Mercurul şi sulful sunt am-
insule, dar in nord mai mull hele exportate, şi se produce e
~o
continentală . În Alpi vremea zinc şi plumb in cantităti mic . Toate oraşele importante
este similară cu cea din Elvetia,
dar mai umeda . Pe valea râului
Minereuri de 11er se găsesc în
Valle D'Aosta . Faimoasa marmură • peste 500 .000 locuitori
c ento
e
rone
nia prezintă interes cultural şi arhi-
tectural, în special Roma,
Po verile sunt calde şi însorite, de Carrara şi Massa, din Toscana, *între 50 .000 - 500 .000 locuitori ; Florenla şi Venetia . Italia este
însă iemile pot fi foane reci . este exportată în toată lumea. • sub 50 .000 locuitori vizitată anual de peste 50 de
Temperatura medic la Milano milioane de turişti .
este de 2°C in ianuarie şi 25 °C ® SILVICULTURA $I
în iulie, cantitatea de precipitatii PESCUITUL barbuni. Captura totală este in intematională se numeşte Alitalia, INDUSTRIA
fiind de 1000 mm pe an. Italia Pădurile acoperă 23% din jur de 350 .000 de t one . l a care ea deserveşte toate oraşele Majoritatea ramurilor indus-

peninsulară, muntoasă în partea suprafata tării, în special în Alpi se adaugă până la 550 .000 tone importante. triei din Italia s-au dezvoltat în
interioară, este mai rece şi mai şi în zonele de dealuri ale de moluşte pescuite de-a lungul nord, iar triungbiul Torino-
umeda decât coastele, însă du-
rata şi calcium verii creşte peste
tot înspre sud . Depresiunile de
Appeninilor. Pădurile de foioase
cresc pe pantele mai joase,
până la 1000 m, mai sus fiind
coastei Italiei .

TRANSPORTUL
Il ORA$E
Rorua este un centru isto-
i ic, politic şi religios, precum şi
Milano-Genova este principals
zonă industrială . În sud, Neapole
şi Taranto produc otel . Produsele
pe coastă sunt foarte călduroase pădurile de conifere. În multe Dintre cei 15 .983 km de un oraş industrial . Milano textile se fabrică în toate oraşele
t~
vara, iar coasta de vest este mai locuri se găsesc mici fabrici de cale ferată, 9110 km sunt electri- (1 .371 .008 locuitori), aşezat in industriale din nord. Industria
umedă decât cea de est . prelucrare a lemnului . Flote de fcati. Există 301 .307 km de şo- câmpia din nord, este capitala alimentar este dezvoltata şi
pescuit se găsesc în majoritatea sea. Principalele porturi sum Ge- industrială şi comercială a Italiei uncle produse alimentare sunt
ENERGIA aşezărilor de pe coastă, princi- nova, aici trece o treime din co- şi un centru financiar intematio- exportate, in special paste
65% din electricitate este palele capturi fiind cele de mert, Neapole, Triest, Venetia, nal. Neapole (1 .054.601 locuitori), făinoase, brânzeturi, vin şi
produsă de termocentrale şi 32% sardele, de scrumbii şi de Palermo şi Cagliari. Linia aeriană situat la poalele vulcanului legume conservate .

EUROPA DE SUD