A
SuprafaXa :
301 .225 km
A;ezarea geografică :
36°40'-47°5' latitudine nordică,
6 ° 33'-I8°30' longitudine estică
Popula>xia :
57 .265 .018) locuitori
Densitatea popuIaXiei :
190 lccuitori/km-
Capitala şi ora ;ul cel mai mare :
Roma, 2 .817 .227 locuitori
Limba oficială:
italiană
Produse importate:
produse din industria cle maşini,
titei, metale neferoase, produse
chimice, fier 5i olel, fibre textile
Produse exportate:
produse clin industria de maşini,
mijloace de transport,
îmbrăcăminte, tilei, încăltăminte,
fier şi olel, fructe şi legume
Moneda oficială :
lira (1 Ii1S = 100 centesimi)
Produsul intern brut:
1 .015 .221 dolari SUA
Forma de stat:
republică
CARACTERISTICI
GEOGRAFICE
Alpii se întind de la coasta
Mării Mediterane, de-a lungul
granitei cu Franca, Elvelia 5i
Austria, spre Slovenia si Marea
Adriatică . La Garda, Maggiore şi
Como sunt locuri glaciare mari.
Al doilea lant muntos al Italiei,
Appeninii, se întind din Liguria,
lăngă capătul sudic al Alpilor,
până in Calabria . Monte Corno
(2 .914 m) este cel mai înalt
vârf. Depresiunile se găsesc pe
partea vestică şi estică a
Appeninilor, dar regiunea cea
mai mare de depresiuni este
câmpia de nord, străhStută de
râul Po, cel mai lung râu din
Italia (652 km). Sicilia (25.708
km) este dominată de muntele
volcanic Etna . Sardinia (24 .090
km) este un platou cristalin care
atinge înăltimea de 1835 m .
® CLIMA
Italia are o climă
mediteraneană în sud şi pe
insule, dar in nord mai mull
continentală . În Alpi vremea
este similară cu cea din Elvetia,
dar mai umeda . Pe valea râului
Po verile sunt calde şi însorite,
însă iemile pot fi foane reci .
Temperatura medic la Milano
este de 2°C in ianuarie şi 25 °C
în iulie, cantitatea de precipitatii
fiind de 1000 mm pe an. Italia
peninsulară, muntoasă în partea
interioară, este mai rece şi mai
umeda decât coastele, însă du-
rata şi calcium verii creşte peste
tot înspre sud . Depresiunile de
pe coastă sunt foarte călduroase
vara, iar coasta de vest este mai
umedă decât cea de est .
ENERGIA
65% din electricitate este
produsă de termocentrale şi 32%
ITALIA j
12
Po
OO
Tr
a
6Lornli'ar is
aosta OO M ano
P.
(IrTorino
antova O
anaro 11
Piemon
PPpev
0 en a
0
a n na a \ ezuviu, este aapitala regională a
.udului .
Ma sa
ore
9q
TURISMUL
provine din hidroelectricitate în Livo o toscana Ar Cea mai importantă (ară
Alpi, in Calabria şi in Appenini . tSiena turi.,tică clin Europa şi a doua
Produclia de petrol este de arderello în lume dupa SLJA, Italia are o
mbino j ,51111, . I
aproape cinci milioane de tone, gamă largă de atractii turistice,
iar produclia de gaz în valea potrivite tuturor gusturilor, de
diului P, este de 16 .000 m' . la statiunile de schi şi alpinism
din Alpi până la plajele însorite
0 AGRICULTURA
l l",, clin suprafata terenului
arihil ~,w folosit pentru agricul-
LAZIO
ROM
ampagna
A
ale Mediteranei şi Adriaticii .
Kilometri
0 80 160
tură, 17% pentru păşunat. Culti- Roma) M ,tl; Gar5a'"O i I
MAREA TIRENIAINA
varea grâului este foarte impor- 0 40 80
Mile
tantă, dar se cultivă şi porumb şi
1 v,~d olfetta
orez în uncle depresiuni . Valea 4
O
râului Po este cea mai importan- 1a Bari
tă regiune pentru cultivarea cere- eapr 4
alelor, legumelor, sfeclei de za- Vezuviu (1277 m) Salern
m picioare Brindisi O
hăr, tutunului şi cânepei . Podgo- d alentina
rifle sum răspăndite, iar măslinele 4000 13125
ecce
sunt importante in provinciile din 2000 6560
sud. Italia este cel mai mare pro- 3280
1000 ,$
ducător de struguri şi de ulei de
500 1640
măsline din lume . În nord soot
importante culturile de mere, pe- 200 656
re şi piersici, iar în sud culturile
0 °
de citrice. Ofle şi caprele sunt
200 656 0 .
crescute în sud, caprele find
adaptate la regiuni mai secetoase 2000 6560
şi mai sărace . m picioare
MAREA IONICA
MINERITUL
a
Mercurul şi sulful sunt am-
hele exportate, şi se produce e
~o
zinc şi plumb in cantităti mic . Toate oraşele importante
Minereuri de 11er se găsesc în
Valle D'Aosta . Faimoasa marmură • peste 500 .000 locuitori
c ento
e
rone
nia prezintă interes cultural şi arhi-
tectural, în special Roma,
de Carrara şi Massa, din Toscana, *între 50 .000 - 500 .000 locuitori ; Florenla şi Venetia . Italia este
este exportată în toată lumea. • sub 50 .000 locuitori vizitată anual de peste 50 de
milioane de turişti .
® SILVICULTURA $I
PESCUITUL barbuni. Captura totală este in intematională se numeşte Alitalia, INDUSTRIA
Pădurile acoperă 23% din jur de 350 .000 de t one . l a care ea deserveşte toate oraşele Majoritatea ramurilor indus-
Iî
suprafata tării, în special în Alpi se adaugă până la 550 .000 tone importante. triei din Italia s-au dezvoltat în
şi în zonele de dealuri ale de moluşte pescuite de-a lungul nord, iar triungbiul Torino-
Appeninilor. Pădurile de foioase
cresc pe pantele mai joase,
până la 1000 m, mai sus fiind
coastei Italiei .
TRANSPORTUL
Il ORA$E
Rorua este un centru isto-
i ic, politic şi religios, precum şi
Milano-Genova este principals
zonă industrială . În sud, Neapole
şi Taranto produc otel . Produsele
pădurile de conifere. În multe Dintre cei 15 .983 km de un oraş industrial . Milano textile se fabrică în toate oraşele
t~
locuri se găsesc mici fabrici de cale ferată, 9110 km sunt electri- (1 .371 .008 locuitori), aşezat in industriale din nord. Industria
prelucrare a lemnului . Flote de fcati. Există 301 .307 km de şo- câmpia din nord, este capitala alimentar este dezvoltata şi
pescuit se găsesc în majoritatea sea. Principalele porturi sum Ge- industrială şi comercială a Italiei uncle produse alimentare sunt
aşezărilor de pe coastă, princi- nova, aici trece o treime din co- şi un centru financiar intematio- exportate, in special paste
palele capturi fiind cele de mert, Neapole, Triest, Venetia, nal. Neapole (1 .054.601 locuitori), făinoase, brânzeturi, vin şi
sardele, de scrumbii şi de Palermo şi Cagliari. Linia aeriană situat la poalele vulcanului legume conservate .
EUROPA DE SUD