Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cerințele generale:
● Fiecare elev este obligat să completeze zilnic Agenda formării profesionale.
● În p. IV pentru a vă ușura lucru am completat sarcinile de lucru –total 10 teme – 60 ore, pentru fiecare zi sunt planificate câte 6 ore.
Săptămâna a II vom avea temele 6-10.
● Zilnic vom lucra prin Gmail, veți primi informații și sarcinile de lucru. Veți prezenta produsele elaborate.
● Obligatoriu veți completa portofoliul digital cu informațiile, tabele, schemele, referatele și alte produse.
Adresa mea - ala.banari @gmail.com.
Categoriile de resurse Caracteristica resurselor biologice naturale Importanța resurselor biologice în sfera de
biologice naturale activitatea a omului
1.Resursele biologice Aceste resurse determină funcționarea normală a sistemelor naturale și Bunăstarea noastră depinde de utilizarea
ce fac posibilă antropogene, precum și stabilitatea biosferei în ansamblu. Din această resurselor naturale. Extragem resurse şi le
existența vieții categorie fac parte toate grupările de organisme vii, cum ar fi plantele, transformăm în alimente, clădiri, mobilă, aparate
animalele, fungile, bacteriile, care asigură: electronice, haine etc. Totuşi, ritmul în care
exploatăm resursele depăşeşte capacitatea
-desfășurarea normală a circuitelor biologic; mediului de a le regenera şi de a ne oferi ceea ce
-compoziția gazoasă a atmosferei; avem nevoie. Resursele naturale alimentează
producția și consumul nostru și creează bogăție
-calitatea apelor naturale; și locuri de muncă, contribuind la calitatea vieții
și la bunăstarea noastră. Dar nivelul nostru de
-fertilitatea naturală a solului;
consum al resurselor subminează capacitatea
-capacitatea de autocurățire a solului și bazinelor de apă etc. ecosistemelor noastre de a ne oferi ceea ce vom
avea nevoie în viitor. Ritmul de extracţie şi
modul în care utilizăm resursele reduc în
realitate capacitatea planetei noastre de a ne
susţine. Să privim, de exemplu, stocurile de
peşte. Pescuitul excesiv, poluarea şi schimbările
climatice au afectat grav stocurile de peşte la
nivel global. Numeroase comunităţi din
regiunile de coastă care depindeau înainte de
pescuit au fost nevoite să investească în alte
sectoare, precum turismul. Cele care nu au reuşit
să îşi diversifice economia se confruntă cu
dificultăţi.
2.Resursele biologice Din această categorie fac parte: Plantele au o importanţă deosebită în viaţa
folosite în activitatea oamenilor deoarece ele asigură aportul de
gospodărească a -speciile de vânat, peștii și animalele acvatice;
omului vitamine şi substanţe nutritive de care aceştia au
-populațiile de animale de la care se folosesc produsele activității nevoie, iar prin procesul de fotosinteză îşi
vitale;
îndeplinesc rolul de plămân verde al planetei.
-plante și ciuperci colectate pentru industria alimentară, farmaceutică, Plantele ne oferă vitamine, grăsimi, micro şi
gospodărească;
macroelemente, ceară, amidon, proteine,
-plantele decorative etc. celuloză etc.Plantele ne oferă vitamine, grăsimi,
micro şi macroelemente, ceară, amidon,
proteine, celuloză.
3.Resursele biologice Utilizarea resurselor biologice pentru necesitățile spirituale și estetice Poate sa se odihnească
necesare pentru ale omului, pentru recreație și turism.
dezvoltarea fizică și
spirituală a omului Comunicarea cu natura ridică dispoziția, reduce oboseala și stresul,
influențează dezvoltarea unei personalități armonioase.
Șarpele lui Esculap este un șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în centrul și sudul Europei (inclusiv în România și Republica
Moldova), în jurul Mării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este
ocrotit prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele
invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți
solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului are două pete gălbui. Abdomenul este alb-gălbui. Are o dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar
se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare
(șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii
eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. Șarpele lui Esculap este un șarpe mare cu o lungime totală până
la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Are un corp zvelt, cilindric, lung și strălucitor; capul mic și îngust, iar coada lungă și subțire. Solzii spatelui sunt netezi, ușor
carenați spre coadă, dispuși în 23 (rar 21) șiruri transversale la mijlocul corpului. Ventral are 212-248 de scuturi ventrale, cu unghi lateral, carenate pe laturi. Scutul anal
este divizat; 60-91 de perechi de scuturi subcaudale. Coloritul spatelui este brun-deschis, brun-închis, brun-cenușiu cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile
capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică
pentru genul Elaphe). Abdomenul este uniform alb-gălbui. Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu
porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație.
Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri.
Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură.
Apare în aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci.
De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle.
Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și ouăle lor.
Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole.
În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate.
Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl
omoară pe loc odată ce îl observă.
Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap.
După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare
ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la
înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al
medicinei.