Practica de inițiere în specialitate „Ecologie generală”

II săptămână: 9 – 12 iunie 2020

Cerințele generale:
● Fiecare elev este obligat să completeze zilnic Agenda formării profesionale.
● În p. IV pentru a vă ușura lucru am completat sarcinile de lucru –total 10 teme – 60 ore, pentru fiecare zi sunt planificate câte 6 ore.
Săptămâna a II vom avea temele 6-10.
● Zilnic vom lucra prin Gmail, veți primi informații și sarcinile de lucru. Veți prezenta produsele elaborate.
● Obligatoriu veți completa portofoliul digital cu informațiile, tabele, schemele, referatele și alte produse.
Adresa mea - ala.banari @gmail.com.

Tema 6 – 9 iunie 2020

Tema 7 – 9 iunie 2020
Tema 8 – 10 iunie 2020
Tema 9 – 11 iunie 2020
Tema 10 – 12 iunie 2020
 Tema 6. Resursele biologice naturale și caracteristica lor
Planul activităților:

1. Resursele biologice naturale și utilizarea lor rațională.

2. Grădina Zoologică din orașul Chișinău. (vizită de studiu virtuală).
3. Modul de viață și arealul lor de răspândire al animalelor.

1. Resursele biologice naturale și utilizarea lor rațională

Resursele biologice naturale reprezintă toate organismele vii, populațiile și comunitățile lor, ce asigură existența omului și a generațiilor
următoare.
Resurse biologice - sunt obiecte ale naturii pe care omenirea folosește în forma sa originală, precum și folosește pentru crearea de bogăție,
fiind rezerve de prima importanță, întrucât ele determină baza biologică a activității vitale a oamenilor.
Importanța plantelor
Plantele au o importanţă deosebită în viaţa oamenilor deoarece ele asigură aportul de vitamine şi substanţe nutritive de care aceştia au
nevoie, iar prin procesul de fotosinteză îşi îndeplinesc rolul de plămân verde al planetei.
Plantele ne oferă vitamine, grăsimi, micro şi macroelemente, ceară, amidon, proteine, celuloză etc.
Plantele au fost şi sunt folosite în diverse domenii: medicină (coada şoricelului, mentă, rozmarin, usturoi, anghinare, rostopasca etc.),
alimentaţie (legume, fructe, cereale, plante furajere), în industria chimică, cosmetică, farmaceutică etc. În industria alimentară, unele plante
medicinale şi aromatice sunt folosite pentru colorarea, aromatizarea şi obţinerea unor gusturi plăcute la alimente.
În calitate de parteneri al habitatului nostru, plantele mai posedă pe lângă valenţele lor de ordin biologic şi pe cele de ordin estetic, întrucât
înfrumuseţează nu numai mediul de locuit, ci însuşi modul de convieţuire, respectiv de exprimare.
Plantele sunt entităţi vegetale fascinante, au un miros atrăgător, încântă ochiul, armonizează gustul şi aduc satisfacţii de ordin estetic.
Oamenii sunt mai fericiţi atunci când trăiesc înconjuraţi de natură şi verdeaţă, iar florile au devenit martorii cei mai fideli a celor mai importante
evenimente din viaţa lor.
 Importanța animalelor
Broaştele sunt indicatori excelenţi pentru sănătatea ecosistemelor şi servesc ca avertisment. Pielea lor absorb substanţe din mediul
înconjurător, iar ca o consecinţă, orice schimbare a pielii pot indica o contaminare sau alte probleme prezente în zonă. Aceşti amfibieni sunt
indicatori excelenţi pentru sănătatea ecosistemelor şi servesc ca avertisment. Pielea lor absorb substanţe din mediu.
Viermii pot ajuta enorm la reducerea deşeurilor. În loc să arunce gunoiul în spaţiile special amenajate, oamenii au început să folosească
sisteme de eliminare a deşeurilor pe bază de viermi. Practica poate fi folosită în mod autohton, iar în afară de reducerea poluării cu deşeuri,
substanţele rezultate pot fi folosite ca îngrăşăminte pentru grădină.
Furnicile nu sunt numai un etalon al vredniciei, sunt insecte cu adevărat impresionante. Societatea lor este una elaborată, care se aseamănă
foarte mult cu a noastră. În ceea ce privește forța lor fizică, furnicile sunt construite să fie foarte rezistente și eficiente în munca pe care o depun.
Biomasa tuturor furnicilor din lume echivalează cu biomasa tuturor oamenilor și reprezintă aproximativ 10% din biomasa tuturor animalelor.
Păsările sunt crescute pentru a fi folosite de oameni, în timp ce altele sunt indirect ajutate de oameni. Ele formează o parte a lanțului
alimentar din ecosistem și sunt o parte component a naturii. Au nenumărate roluri ecologice, realizând, controlul populaţiilor de insecte,
descompunerea materiei organice din păduri, reciclarea nutrienţilor, polenizare, semănarea seminţelor şi aerisirea solului. Excrementele păsărilor
sunt bogate în acid uric care poate fi ușor transformat în amoniac fiind gunoi fertil pentru plante.
Peștele și produsele sau subprodusele obținute de la acesta trebuie tratate cu mai multă atenție, în condițiile în care proteina de origine
animală provenită din mediul acvatic are un rol deosebit de important pentru dezvoltarea și menținerea sănătății organismului. Majoritatea peștilor
au și un conținut ridicat de vitamina B12, vitală pentru un sistem nervos sănătos și de iod, necesar bunei funcționări a glandei tiroide.
Primatele par un grup de specii dispensabile, sau cel puţin dispariţia lor nu ar afecta atât de mult ecosistemele din care fac parte.
Rolul ştiinţific al primatelor este esenţial prin studiile care implică evoluţia comportamentului la oameni şi la primate
„Dacă albinele ar dispărea de pe fața pământului, omul ar mai avea doar patru ani de trăit“ (Albert Einstein)
Ca și agenți polenizatori albinele la dezvoltarea florei, la răspândirea plantelor ce acopereau ecosistemele zonale și continentale. Practic, micile
insecte zburătoare transportă polenul de la o floare la alta, iar fără polenizare, nu pot exista seminţe. Fără seminţe, plantele nu vor mai creşte, iar
viaţa nu poate exista fără regnul vegetal.
Mierea, de pildă, este principalul motiv pentru care oamenii au început să crească albine și cel mai cunoscut produs al stupului.
Sarcina de lucru:
Studiați suportul didactic și completați ultima rubrică a tabelului de mai jos, identificând importanța resurselor biologice în funcție de
categoriile de resurse.

Resursele biologice naturale și utilizarea lor
Categoriile de resurse Caracteristica resurselor biologice naturale
biologice naturale
1.Resursele biologice Aceste resurse determină funcționarea normală a sistemelor naturale și
ce fac posibilă antropogene, precum și stabilitatea biosferei în ansamblu. Din această
existența vieții categorie fac parte toate grupările de organisme vii, cum ar fi plantele,
animalele, fungile, bacteriile, care asigură:
-desfășurarea normală a circuitelor biologic;
-compoziția gazoasă a atmosferei;
-calitatea apelor naturale;
-fertilitatea naturală a solului;
-capacitatea de autocurățire a solului și bazinelor de apă etc.
Tabel 11
Importanța resurselor biologice în sfera de
activitatea a omului
Bunăstarea noastră depinde de utilizarea
resurselor naturale. Extragem resurse şi le
transformăm în alimente, clădiri, mobilă, aparate
electronice, haine etc. Totuşi, ritmul în care
exploatăm resursele depăşeşte capacitatea
mediului de a le regenera şi de a ne oferi ceea ce
avem nevoie. Resursele naturale alimentează
producția și consumul nostru și creează bogăție
și locuri de muncă, contribuind la calitatea vieții
și la bunăstarea noastră. Dar nivelul nostru de
consum al resurselor subminează capacitatea
ecosistemelor noastre de a ne oferi ceea ce vom
avea nevoie în viitor. Ritmul de extracţie şi
modul în care utilizăm resursele reduc în
realitate capacitatea planetei noastre de a ne
susţine. Să privim, de exemplu, stocurile de
peşte. Pescuitul excesiv, poluarea şi schimbările
climatice au afectat grav stocurile de peşte la
nivel global. Numeroase comunităţi din
regiunile de coastă care depindeau înainte de
pescuit au fost nevoite să investească în alte
sectoare, precum turismul. Cele care nu au reuşit
 să îşi diversifice economia se confruntă cu
dificultăţi.

2.Resursele biologice Din această categorie fac parte: Plantele au o importanţă deosebită în viaţa
folosite în activitatea oamenilor deoarece ele asigură aportul de
gospodărească a -speciile de vânat, peștii și animalele acvatice;
omului vitamine şi substanţe nutritive de care aceştia au
-populațiile de animale de la care se folosesc produsele activității nevoie, iar prin procesul de fotosinteză îşi
vitale;
îndeplinesc rolul de plămân verde al planetei.
-plante și ciuperci colectate pentru industria alimentară, farmaceutică, Plantele ne oferă vitamine, grăsimi, micro şi
gospodărească;
macroelemente, ceară, amidon, proteine,
-plantele decorative etc. celuloză etc.Plantele ne oferă vitamine, grăsimi,
micro şi macroelemente, ceară, amidon,
proteine, celuloză.

3.Resursele biologice Utilizarea resurselor biologice pentru necesitățile spirituale și estetice Poate sa se odihnească
necesare pentru ale omului, pentru recreație și turism.
dezvoltarea fizică și
spirituală a omului Comunicarea cu natura ridică dispoziția, reduce oboseala și stresul,
influențează dezvoltarea unei personalități armonioase.

2.Grădina Zoologică din orașul Chișinău. (vizită de studiu virtuală)

Grădina Zoologică este locul perfect pentru cei care preferă să petreacă timpul liber în liniște și în armonie cu natura. Grădina Zoologică a
fost deschisă la 9 mai 1978 și este unica în țara noastră. La moment în colecția Grădinii Zoologice sunt peste 1000 de animale de diferite specii de
pe toate continentele, chiar și din Antarctida. Aici veți avea posibilitatea să vedeți așa animale precum râsul, lama, guanaco, leul, tigrul, ursul,
maimuța, și păsări precum fazanul auriu, bufnița polară, vulturul și multe altele. În exoterarium este o colecție vastă de păsări și reptile, dar, spre
marele nostru regret, vizitatorii nu pot avea acces din lipsa condițiilor corespunzătoare. Pe aleea principală se găsește un mic lac cu o insuliță în
mijloc pe care plutesc grațioase lebede, rațe sălbatice și cocostârci. Urmează volierele cu specii rare de păsări sălbatice răpitoare. Chiar vis-a-vis
sunt volierele largi pentru animale copitate cum este țapul, lama, antilopa Nilgau, kenguru, zebra și altele.
Volierele au plăcuțe cu informația despre speciile de animale: numele, modul de viață și arealul de răspândire.
Grădina Zoologică are peste 21 ha. Animalele sunt împărțite în 5 secțiuni:
1. Animale răpitoare;
2. Paricopitate și imparicopitate;
3. Ornitologie;
4. Primate;
5. Acvaterariu.
Vizitarea Grădinii Zoologice vă va aduce bucuria conectării la lumea animală a planetei noastre, vă va descoperi minunate taine despre
multe dintre viețuitoarele sale, de la cele mai cunoscute din copilărie până la cele mai exotice.

3. Modul de viață și arealul lor de răspândire al animalelor. Informații despre animale

Sarcina de lucru:
a) Descrieți modul de viață și arealul de răspândire a unei specii de animale, utilizând sursele bibliografice recomandate și sursele Internet.
b) Elaborați prezentarea informației cu aplicarea tehnologiilor informaționale – în format Power Point sau video/foto.
Recomandări:
● Descrierea unei specii de animale să cuprindă 2-3 pagini format A4.
● Prezentarea informației să includă 5-7 slaiduri Power Point.
Sarcini de lucru pentru acasă:
1. Completarea Tabelului 11 „Resursele biologice naturale și utilizarea lor”, studiind suportul didactic – informativ, identificând importanța
resurselor biologice în funcție de categoriile de resurse.
2. Analizați informația privind Grădina Zoologică din orașul Chișinău.
3. Descrieți modul de viață și arealul de răspândire a unei specii de animale, utilizând sursele bibliografice recomandate și sursele Internet.
4. Elaborați prezentarea informației cu aplicarea tehnologiilor informaționale – în format Power Point sau video/foto.
5. Completați Portofoliul digital.
 Surse bibliografice recomandate:

1. Lumea animală a Moldovei. Volumele 1, 2, 3, 4. Chișinău: Știința, 2003 – 2007.

2. Surse Internet.

3. Sănătate! Stați acasă și aveți grijă de cei apropiați!!!

Profesor: Alla Banari, grad didactic superior

A realizat eleva grupei E-012 Mihail Silvia

Șarpele lui Esculap  este un șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în centrul și sudul Europei (inclusiv în România și Republica
Moldova), în jurul Mării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este
ocrotit prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele
invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți
solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului are două pete gălbui. Abdomenul este alb-gălbui. Are o dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar
se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare
(șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii
eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. Șarpele lui Esculap este un șarpe mare cu o lungime totală până
la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Are un corp zvelt, cilindric, lung și strălucitor; capul mic și îngust, iar coada lungă și subțire. Solzii spatelui sunt netezi, ușor
carenați spre coadă, dispuși în 23 (rar 21) șiruri transversale la mijlocul corpului. Ventral are 212-248 de scuturi ventrale, cu unghi lateral, carenate pe laturi. Scutul anal
este divizat; 60-91 de perechi de scuturi subcaudale. Coloritul spatelui este brun-deschis, brun-închis, brun-cenușiu cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile
capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică
pentru genul Elaphe). Abdomenul este uniform alb-gălbui. Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu
porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație.
Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri.
Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură.
Apare în aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci.
De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle.
Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și ouăle lor.
Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole.
În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate.
Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl
omoară pe loc odată ce îl observă.
Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap.
După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare
ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la
înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al
medicinei.