Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru seminar:
1. Elaborați un eseu de o pagină cu tema: Vocatia – factor hotarator al progresului social.
Rezultatele se v-or prezenta online în document word pe postele electronice
daniela.cazacu11@gmail.com / daniela_perjari@mail.ru
2. Elaborați o listă de probleme cu care se confruntă psihologul în consilierea profesională;
3. Imaginați-vă că sunteți angajat în calitate de psiholog școlar într-un liceu. Elaborați o strategie de lucru
cu elevii școlii în privința consilierii vocaționale.
Pentru laborator:
O parte componentă a imaginii de sine este autoaprecierea subiectului. Cunoscând însuşirile proprii,
persoana le apreciază subiectiv, fiind pozitive şi negative, ceea ce se manifestă în autoapreciere ca structură
psihologică.
Pentru determinarea nivelului autoaprecierii dirigintele pregăteşte o lista de cuvinte care semnifica
calităţi pozitive si negative ale personalităţii:
acurateţe, nepăsător, chibzuit, impulsiv, receptiv, mândru, brutal, bucuros de viata, grijuliu,
invidios, timid, ranchiunos, ipohondric, răzbunător, perseverent, gingaş, degajat, nervos,
şovăitor, nestăpânit, fermecător, susceptibil, prudent, cordial, pedant, vioi, suspicios,
principial, poetic, dispreţuitor, amabil, obraznic, înţelept, ferm, plin de abnegaţie, cumpătat,
compătimitor, pudic, răbdător, las, pasionat, tenacitate, conciliant, rece, entuziasmat.
Elevii examineaza şirul de cuvinte, clarifica sensul fiecărui cuvânt. Apoi le propunem sa selecteze si sa
formeze doua grupuri a cate 10 cuvinte: grupul А – 10 cuvintele care reflecta idealul subiectiv a fiecărui
participant si B – cuvinte ce reflecta antiidealul subiectiv. Apoi, din cele doua grupuri de cuvinte fiecare elev
formează al treilea grup C, în care întriduce 10 însuşiri care, în opinia lui, îi sunt caracteristice. Indicele
autoaprecierii este raportul dintre numărul de cuvinte selectate din şirul A si cel din şirul B. Cu cat mai multe
cuvinte au fost întroduse în grupul C din grupul A ,cu atăt mai înaltî este elevul autoaprecierea subiectului;
daca in şirul C sunt mai multe cuvinte din grupul B, elevul se subautoapreciaza. Autoaprecierea este adecvata
daca grupul de cuvinte C cuprinde aproximativ acelaşi număr de cuvinte din grupul A si din grupul B, raportul
fiind 5-5; 4-6; 6-4.
Orientarea personalităţii
Aplicând procedeele simple descrise mai jos se poate determina, dacă elevul este orientat spre interesele
grupului (orintare colectivistă), sau spre interesele sale personale (orientare individualistă).
Procedura constă în următoarele: La una din lecţiile de educaţie fizică sau intr-o situaşie extraşcolară (un
marş turistic, la pădure, etc.) propunem elevilor un joc-competiţie: aruncarea mingii în ţintă. Competiţiile
derulează între elevi la performanţa individuală, între grupuri – performanţa de echipă, intre clase. Sunt trei
ţinte: una pentru clasă, alta pentru echipă şi a treia pentru performanţa individuală. Elevul aruncă mingea de 10
ori şi trebuie să nimerească în una din ele. Fiecare aruncare reuşită aduce un punct: în ţintă din stânga – în
contul personal, pentru echipă – ţinta din mijloc, iar pentru clasă – ţinta din dreapta. Dacă mingea nu nimereşte
în ţintă, se scade un punct. Elevul spune, din contul cui se face penalizarea: al lui personal, al echipei sau al
clasei. Calculând punctele care le-a câştigat elevul pentru clasă pentru sine şi pentru echipă, se face concluzie
despre orientarea personalităţii lui.
Formula temperamentului
O bună parte din particularităţile individuale ale elevului îşi au provenienţa în tipul de temperament. De
această însuşire psihofiziologică depind mai multe manifestări de conduită ale omului: exteriorizarea emoţiilor,
viteza proceselor de memorizare şi gândire, stabilitatea atenţiei, etc. Temperamentul este una din cele mai
populare teme în psihologie. Elevilor le este interesant să-şi cunoască tipul de temperament. E cunoscut însă că
orice persoană îmbină în structura sa psihologică însuşiri ale tuturor tipurilor temperamentale. Propunem o
formulă de autoapreciere a a structurii temperamentului subiectului, care va reflecta raportul dintre diferite
tipuri, caracteristic persoanei concrete.
Instrucţiune: Citiţi afirmaţiile ce urmează şi să exprimati măsura în care sunteţi de acord cu ele cu
ajutorul unei scale cu 9 trepte (1-9). Dacă sunteţi absolut de acord apreciaţi afirmaţia respectivă cu 9 puncte,
absolut nu – 1 punct, aşa şi aşa – 5 puncte. Cu cât mai aproape de acord, cu atât mai multe puncte ţi invers, cu
cât mai departe, cu atât mai puţine puncte acordaţi afirmaţiei.
1. Înainte de un eveniment semnificativ pentru mine, încep să mă enervez.
2. Nu pot lucra uniform, perioadele de lucru intens sunt urmate de unele cănd nu pot face nimic.
3. Pot trece repede de la o activitate la alta.
4. Dacă trebuie, eu pot aştepta liniştit timp îndelungat.
5. Simt nevoia de a fi compătimit şi susţinut, în special în situaţii de insucces şi dificultăţi.
6. Cu cei egali sunt nestăpânit şi violent.
7. Nu-mi vine greu să fac o alegere.
8. Nu trebuie să fac eforturi ca să-mi stăpânesc emoţiile, le pot reţine uşor.
Calculaţi apoi punctele obţinute pentru fiecare din cele 4 tipuri, folosind formulele: M(melancolic) = 1 (punctele
acordate afirmaţiei 1) + 5 (punctele acordate afirmaţiei 5 ); C (coleric) = 2 + 6; S (sanguinic) = 3 + 7; F
(flegmatic) = 4 + 8.
Aranjaţi simbolurile tipurilor în ordinea descreşterii numărului de puncte şi veţi obţine formula structurii
temperamentului Dvs. Spre exemplu dacă M = 7, F = 4, C = 15 şi S = 8, formula Dvs este CSMF, deci aveţi mai
multe însuşiri proprii colericului, e destul de pronunţat în Dvs sanguinicul, dar mult mai slab sunt prezentaţi
melancolicul şi flegmaticul.
Analizând calitativ rezultatele, se constată spre care tip de emoţii şi sentimente este orientat elevul:
intelectuale, praxice, glorice, etc.
Alegerea
Tehnica expusă mai jos se aplică pentru a depista atitudinea elevului fată de colegi, fată de grupul şcolar
şi fată de sine ca membru al acestui grup. Elevilor sau grupului de elevi se propune să îdeplinească următoarea
sarcină.
Cum vei proceda în situaţiile descrie. Alege varianta care ţi se potriveşte sau scrie răspunsul tău la punctul
“e”.
1.Este vacanţă, tu te pregăteşti să pleci la mare, dar dirigintele pe neaşteptate te roagă să ajuţi la reparaţia
cabinetului de studii.Cum vei proceda?
a)Vei fi de acord şi vei amîna plecarea la odixnă;
b)Vei aduna colegii şi veţi face tot luru într-o zi;
c)Vei promite să faci lucru după ce te întorci din vacanţă;
d)Propui să facă reparaţie cei care rămîn în oraş;
e)Sau…
2. Dirigintele ţi-a dat o sarcină care nu te atrage, dar îndeplinirea ei urgentă este importantă
pentru clasa ta.Ce vei face?
a)Vei îndeplini conştient sarcina ;
b)Îi vei antrena şi pe colegii tăi , ca să nu lucrezi de unul singur;
c)Vei ruga să ţi se dea altă sarcină mai ineresantă;
d)Vei găsi un motiv să refuzi;
e)Sau…
3. Înîmplător ai auzit elevii din clasa ta spunînd despre tine lucruri neplăcute, dar adevărate.Cum vei
proceda ?
a)Vei îcerca să exsplici colegilor de ce ai greşit sau ţi-a scăpat ceva;
b)Vei lua lucrurile în glumă, dar te vei strădui să elimini negativizmele despre care se discută;
c)Te vei preface că nu ai auzit numic;
d)Vei spune colegilor că ei nu sînt mai buni,cu atît mai mult că discută cu tine în lipsa ta;
e)sau...
4.Lucraţi în cîmp, ajutaţi oamenii de la ţară. Ai făcut bătături şi te doare.Cum vei proceda?
a)Vei căuta să-ţi faci în continuare lucru, fără a te plînge;
b)Te vei adresa prietenilor să te ajute ;
c)Vei ruga sa-ţi dea alt lucru mai uşor;
d)Vei lăsa lucru şi te vei duce să te odihneşti;
e)sau...
5. Eşti martor, când o persoană a jignit-o pe alta în prezenţa ta. Cum vei proceda?
a)Vei insista să-şi ceară scuze de la cel pe care l-a jignit;
b)Vei încerca să clarifici cauza conflictului şi să găseşti o soluţie adecvată;
c)Îl vei compătimi pe cel care a sufert;
d)Vei considera că nu tze priveşte;
e)Sau...
6.Fără să vrei ai cauzat rău altei persoane. Cum vei proceda?
a)Vei face totul ca să repair greşeala;
b)Vei ruga scuze, îi vei explica că nu ai făcut-o special;
c)Te vei strădui să nu observe nimeni ce-ai făcut, te vei preface că nu eşti vinovat;
d)Vei da vina pe celălalt, vei spune”să nu se bage,singur este vinovat;
e)sau…
Prelucrarea şi interpretarea datelor. Dirigintele se bazează pe analiza calitativă a răspunsurilor.
Elevii care aleg mai frecvent varianta “A” manifestă o atitudine pozitivă şi participativă vis-a-vis de
activităţile colective.
Răspunsurile “B” denotă o atitudinne pozitivă, participativă, dar instabilă, care necesită susţinere şi
consolidare, pentru a se contura definitiv.
Varianta ”C” reflectă atitudini positive, dar pasive, instabile, iar “D” – atitudine negativă faţă de alţi
colegi şi de activităţile colectivului. Răspunsurile din varianta “E” pot coincide prin semnificarea lor morală cu
unul din variantele “A”, “B”, “C”, “D”, confirmând vaiditatea răspunsului.
Rezultatele obţinute pot servi ca motiv pentru o autoanaliză a relaţiilor elevului cu colectivul sub formă
de comentariu, compunere sau desen.
Pictograme
Scopul: Depistarea particularităţilor perceperii şi înţelegerii categoriilor morale
Materiale: noţiuni etice, (prietenie, onestitate, dreptate, amabilitate, bunătate) hârtie, cariocă.
Procedura experimentală: Dirigintele citeşte elevilor câte un cuvînt-noţiune la care ultimii desenează
ceva prin asociate cu cuvîntul audiat. După ce au fost executate pictogramele elevii răspund la un şir de
întrebări:
Care cuvînt l-ai redat prin acest desen?
Te-ai mai gândit şi la alte variante de redare a acestui cuvînt?
De ce ai redat cuvântul anume în acest mod? etc.
Cum îţi mai poţi imagina dreptatea (amabilitate, onestitatea, etc.).
Toate întrebările, explicaţiile, remarcile şi manifestarile comportamentale ale elevilor se înregistrează cât mai
detailat, apoi se analizează şi se fac concluzii despre modalităţile de înţelegere a categoriilor morale de către
elevi.
Similarităţi şi diferenţe
Metoda „Similarităţi şi diferenţe” permite să cunoaştem unele aspecte ale perceperii altor persoane de
către preadolescenţi, stimulând totodată şi autocunoastea şi sensibilizându-i la existenţa paralelă a asemănărilor
şi diferenţelor între oameni.
Formular
Scrieţi câte trei asemănări (coloana din mijloc) şi câte trei diferenţe (coloana din dreapta) între Dvs şi
reprezentanţii fiecărei categorii din coloana stângă.
Numele_____________________________ Data______________________
Rezultatele obţinute vor deschide discuţia despre perceperea altor persoane, despre stereotipuri în relaţii
cu alte persoane.
Referentometria
Metoda permite constatarea grupurilor de referinţă a personalităţii, un grup de persoane reale sau
imaginate, sub influenţa căruia elevul îşi formează viziunile, idealurile; opiniile şi aprecierile acestui grup
contează în primul rând pentru subiect.
Procedura. Fiecărui elev i se propun 10 întrebări-situaţii (1-A) şi lista persoanelor din anturajul apropiat
(1-B). Pentru fiecare întrebare-situaţie elevul selectează minimum două persoane din 1-B şi le indică în ordinea
descreşterii semnificaţiei. Când elevii au indicat persoanele pentru toate 10 întrebări, întorc lista 1-B
dirigintelui, care le propune să aprecieze fiecare persoană selectată cu o scală de 5 puncte (1, 2, 3, 4, 5).
1-A
1. Cu cine a-i pleca în excursie în alt oraş?
2. Dacă ai o neplăcere, cui te vei destăinui?
3. Vrei s-ţi serbezi ziua ta. Cu cine împreună ai vrea să o faci?
4. Care este persoana cu care te strădui să fii mai mult timp împreună?
5. Cine poate să-ţi vorbească despre neajunsurile tale, pe cine vei asculta mai mult?
6. Ai întâlnit o persoană şi ţi-a plăcut. Cine te poate ajuta s-o apreciezi la justa valoare?
7. Vrei să-ţi schimbi viaţa. Cu cine te vei discuta despre acesta?
8. Cine poate să-ţi fie exemplu în viaţă?
9. Cui ai vrea să placi cel mai mult?
10. Ci cine eşti mai deschis decât cu oricine altul?
1-B
1. Părinţii
2. Rudele (bunelul, bunica, unchiul, mătuşa)
3. Fratele, sora
4. Un cunoscut matur
5. Un cunoscut al părinţilor
6. Prietenii
7. Cel mai bun prieten (cea mai bună prietenă)
8. Compania, grupul de tovarăşi
9. O fată sau un băiat cunoscut
10. Colegii din clasă
11. Colegii de la cercuri pe interese, de la secţia sportivă
12. O persoană istorică
13. O persoană bine cunoscută
14. Un om, despre care aţi auzit de la alţii
15. Un personaj din literatura artistică
Toţi cei indicaţi de elev se includ într-o listă aparte, apoi se întroduc notele acordate de elev şi se
sumează punctele obţinute de fiecare persoană. Prin comparaţie se constată două-trei persoane, care au obţinut
cel mai mare număr de puncte. Ele alcătuiesc grupul de referinţă a elevului.
Cunoaşterea grupului de referinţă permite să înţelegem sursele de formare a atitudinilor elevului.
Recomandări
Chestionarul optantulul
Elevilor li se propune să completeze următorul formular:
Grupuri 1 2 3 4 5
de profesii
1a 1b 2a 2b 3a
Itemi 3b 4a 4b 5a 5b
6a 7b 6b 9b 7a
10a 9a 8a 10b 8b
11a 11b 12a 12b 13a
13b 14a 14b 15a 15b
16a 17b 16b 19b 17a
20a 19a 18a 20b 18b
Total
Fiecare afirmaţie marcată se apreciază cu un punct. Se sumează punctele vertical şi se interpretează conform
schemei: 1. om – natură; 2. om – tehnică; 3. om – om; 4. om – sistem de semne; 5. om – imagine artistică. Grupul (grupurile
de profesii la care elevul a obţinut cel mai mare număr de puncte este preferabil.
Instrucţiune:Citeşte atent afirmaţiile din tabel. Apreciază, în ce măsură ai fost influenţat de condiţiile ce se
conţin în fiecare afirmaţie atunci când ai făcut alegerea ta. Aprecierea se face în conformitate cu scara ce
urmează:
M-a influenţat foarte mult – 5 puncte
Mult – 4 puncte
Nici prea mult, nici prea puţin – 3 puncte
Putin – 2 puncte
Nu m-a influenţat – 1 puncte
№ de Afirmaţiile Punc Tipul
ordine tele moti-
vului
1 Solicită comunicare cu persoane diferite i
2 Le place părinţilor -
3 Presupune sentimentul responsabilităţii s
4 Trebuie să tec înrt-un loc de trai nou +
5 Corespunde capacităţilor mele i
6 Poţi să te descurci cu echipamentul de care dispui -
7 Poţi să fii util oamenilor s
8 Contribuie la dezvoltarea mintală şi fizică i
9 Se plăteşte bine +
10 Poţi lucra aprope de casă +
11 Este prestigioasă -
12 Oferă oportunităţi de creştere profesională s
13 Este unica posibilă în situaţia actuală -
14 Oferă oportunităţi de realizare a capacităţilor de conducere s
15 Este atractivă i
16 Este aproape de disciplina şcolară preferată +
17 Permite să obţii repede rezultate bune pentru alţii s
18 Au ales-o prietenii mei -
19 Poţi folosi abilităţile profesionale şi în afara locului de muncă +
20 Posibilităţile largi de creaţie i
Totalur Intrenseci sociale = ; intrinseci individuale= ;
i Extrinseci pozitive= ; extrinseci negative= ;
1 2 3 4
a) inginer- a) tricoteză a) bucătar a) fotograf
tehnician b) medic – b) culegător b) şef de
b) inginer- sanitar magazin
controlor
5 6 7 8
a) desen a) filosof a) savant a) redactor al
tehnic b) psihiatru chimician unor reviste
b) disainer b) contabi ştiinţifice
b) avocat
9 10 11 12
a) lingvist a) pediatru a) organizator a) medicina
b) translator b) statistician al muncii sportivă
de educative b) foiletonist
literatură b) şef la
artistică sindicate
13 14 15 16
a) notar a) perforator a) politician a) grădinar
b) agent de b) caricaturist b) scriitor b) meteorolog
aprovizionare
17 18 19 20
a) sofer de a) inginer a) zugrav a) biolog
troleibus electrican b) pictură pe b) medic-şef
b) asistent b) secretară- metal
medical doctilografă
21 22 23 24
a) operator a) hidrolog a) zoolog a) matematicia
tele b) revizor b) zootehnicia n
b) regizor n b) arhitector
25 26 27 28
a) calculator a) învăţător a) educator a) economist
b)comandant b) ceramist şef de secţie
de voluntari
ai ordinii
publice
29 30 31 32
a) copector a) şef de a) radioingene a) ajustor
b) critic gospodărie r b) mecanic
b) director b) specialist în
fizica
nucleară
33 34 35 36
a) agronom a) croitor- a) arheolog a) lucrător la
b) preşedinte modelier b) expert muzeu
de colhoz b) decorator b) consultant
37 38 39 40
a) savant a) logoped a) medic a) contabil-
b) actor b) stenografist b) diplomat şef
b) director
41 42
a) poet a) arhivar
b) psiholog b) sculptor
Fişa de răspuns
Realist Intelect Social Convenţio Interprinz Artist
ual nal ător
1a 1b 2b 3b 4b 5b
2a 6a 6b 7b 8b 9b
3a 7a 10a 10b 11b 12b
4a 8a 11a 13a 13a 14b
5a 9b 12a 14a 15b 15b
16a 16b 17b 18b 23b 19b
17a 20a 20b 22b 26b 21b
18a 22a 25a 25b 28b 24b
19a 23a 26a 28a 30a 27b
21a 24a 27a 29a 33b 29b
31a 31b 36b 32b 35b 30b
32a 35a 38a 38b 34b 37b
33a 36a 39a 40a 39b 41a
34a 37a 41b 42a 40b 42b
∑= ∑= ∑= ∑= ∑= ∑=
Prelucrarea şi interpretarea datelor. Se sumează punctele acumulate la fiecare tip. Tipul la care scorul este mai
mare se consideră dominant.
Harta intereselor
Metoda se foloseşte în scopul orientării profesionale şi pentru angajarea în cîmpul muncii. Timpul de
studierea nu este limitat, însă nu trebuie depăşit de 40-45 minute.
Instrucţiune: "Dvs aveţi posibilitatea de a continua studiile sau să vă angajaţi la un serviciu interesant.
Pentru a vă ajuta la alegerea profesiei, vă propun o listă de întrebări. Gîndiţi-vă bine, înainte de a da răspuns la
fiecare întrebare. Străduiţi-vă să daţi răspunsuri concrete.
Dacă DVS nu o dată v-aţi convins, că vă pasionează sau vă place ceea, despre ce vă vom întreba, atunci
în lista cu răspunsuri din rubrică sub numărul ce coincide cu numărul întrebării, puneţi două plusuri; dacă pur şi
simplu vă place - un plus; dacă nu sunteţi încrezut, staţi la dubii - zero; dacă nu vă place - minus; dacă în genere
nu vă place - doi de minus.
Răspundeţi la fiecare item, nu treceţi nici de unul. Dacă apar întrebări, adresaţi-vă deodată. Timpul de
completare nu este limitat".
Prelucrarea rezultatelor obţinute se compa cu cantitatea plusurilor şi minusurilor din fiecare coloană de răspuns,
iar apoi din prima sumă se scade a doua sumă. In aşa mod, se obţin 24 cifre cu semne de plus şi minus, care
corespund la 24 de tipuri de activităţi. Se aleg 2-3 tipuri de activităţi, care formează scoruri cu semne de plus.
1 Fizica 13 Geologia
2 Matematica 14 Geografia
3 Chimia 15 Lucru obştesc
4 Astronomia 16 Dreptul
5 Biologia 17 Transport
6 Medicina 18 Pedagogia
7 Gospodăria agricolă 19 Lucrători auxiliari
8 Gospodăria silvică 20 Domeniu de deservire
9 Filologia 21 Construcţie
10 Jurnalistica 22 Industria uşoară
11 Istoria 23 Tehnica
12 Arta 24 Electrotehnica
Emoţii. Scopul. La această activitate elevii se vor învăţa să identifice şi să exprime (verbal/nonverbal) emoţii şi
sentimente, să descrie sentimente; îşi vor extinde vocabularul afectivităţii; se vor dezvolta capacităţile de lucru
în echipă ;
creşterea coeziunii grupului; dezvoltarea imaginaţiei ; detensionarea atmosferei.
Activitatea: Participanţii sunt împărţiţi în patru grupe, după, după care li se vor prezenta cele patru
categorii de sentimente: fericire, tristeţe, supărare, frică. Fiecare grupă va avea în vedere una din cele patru
categorii de sentimente, având două sarcini de lucru : găsirea a cât mai multor sinonime pentru sentimentul
respectiv, iar apoi realizarea unei scenete în care cel puţin un personaj să fie dominat de acel sentiment.
Rezultatele activităţii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare (clasei).
Două părţi ale Eu-lui. Obiective: Orice om, inclusiv adolescentul, antrenat într-un proces decizional trece
printr-un conflict interior. Deseori nu suntem conştienţi de conflictele noastre interioare, nu cunoaştem noi
înşine esenţa şi sursele lor, nu înţelegem, care valori sau sentimente sunt implcate. Dirigintele poate promova
activităţi speciale pentru a familiariza elevii cu fenomenul „conflict interior” şi pentru a-i ajuta să înţeleagă
unele mecanisme interne ale conflictului, pentru a-l depăşi.
Activitatea: Dirigintele clarifică în discuţie cu toată clasa, ce este un conflict interior, care este diferenţa
dintre conflictul exterior şi cel interior. Se listează conflictele interioare caracteristice adolescenţilor.
Propunem apoi elevilor să-şi amintească de un conflict interior pe care l-au trăit personal, atenţionându-i
că conflictele se vor discuta între colegi, deci fiecare îşi va aminti un conflict pe care poate să-l pună în discuţie.
Elevii se formează grupuri a cîte trei. Unul dintre ei ( spre exemplu, cel care preferă mai mult îngheţata),
este regizor, ceilalţi doi – actori. Regizorul explică timp de 30 secunde unui actor o parte a conflictului său
intern, iar celuilalt – altă parte tot 30 secunde.
Actorii „joacă” conflictul intern, iar regizorul urmăreşte spectacolul. Spre exemplu, dacă conflictul
constă în a alege, să fugă elevul de la şcoală, sau să stea la lecţii, un elev argumentează de ce trebuie să stea la
lecţii, iar altul – de ce ar fi mai bine să plece. Peste aproximativ 2 minute actorii încetează jocul şi regizorul
comentează spectacolul şi emoţiile pe care le-a avut, urmărind „conflictul său intern”
Elevii se schimbă cu rolurile, fiecare trece prin rolul de regizor.
La etapa finală se discută următoarele întrebări:
1. Ce este conflictul interior?
2. Ce simţi cînd se „înscenează” conflictul tău interior?
3. Cum soluţionaţi de obicei conflictele interioare?
4. Ce trebuie să ai în vedere, soluţionând conflictul interior?
Aceste exerciţii, precum şi altele pot fi utilizate în forma actuală sau pot fi transformate astfel încât să
răspundă cât mai bine nevoilor specifice ale fiecărei clase şi fiecărui copil în parte.
Conflictele interpersonale şi emoţiile. Conflictele interpersonale sunt mult mai bine cunoscute de
oameni, decît cele intrapersonale (interne).Dacă de cele intrapersonale omul uneori nici nu este conştient, cele
interpersonale, adică între colegi, între profesori şi elevi, părinţi şi copii, ne preocupă mult pe fiecare.
Activitatea ce urmează îi va face pe elevi să-şi înţeleagă propriile emoţii în situaţiile de conflict şi
emoţiile altor persoane, să clarifice, cum pot fi controlate emoţiile în asemenea situaţii.
Pentru această activitate sunt necesare situaţii de conflict de cele mai diferite, de la conflicte între copii
pînă la conflicte internaţionale. Ele pot fi selectate din ziare, reviste, literatură artistică, psihologică, şi aranjate
pe fişe separat.
Elevii formează grupuri a cîte trei persoane. Fiecare grup primeşte descrierea unui conflict şi
următoarele sarcini:
a). Se citeşte descrierea conflictului;
b). Membrii grupului determină ce fel de conflict este;
c). În continuare grupul încearcă să determine, ce emoţii trăieşte fiecare participant la conflict.
La următoare etapă a activităţii, grupul prezintă esenţa conflictului clasei, descrie emoţiile fiecărui
personaj, explică, de ce au constatat anume aceste emoţii.
Apoi dirigintele discută cu clasa despre emoţii în situaţia de conflict: Toţi indivizii manifestă aceleaşi
emoţii în situaţiile de conflict? Emoţiile sunt manifestate la fel de toate persoanele? Spre exemplu, cum îşi
manifestă emoţiile fiecare dintre elevii care participă la activitate? Vă vine uşor ă controlezi emoţiile în situaţia
de conflict? Dar celuilalt? Cum am putea că controlăm emoţiile? Ce este compasiunea?
Pro sau contra. Obiective: Elevii se vor antrena să argumenteze deciziile referitor la profesia aleasă şi să
înlocuiască miturile (idei iraţionale) cu idei raţionale
Desfăşurare: Se constituie 2 grupuri, unul care să susţină afirmaţiile prezentate şi celălalt, care să încerce a le
contesta. Se construieşte apoi împreună cu elevii explicaţia raţională.
Material: mituri despre profesie (după A. Moiş)
1. .Există o singură profesie/ocupaţie care mi se potriveşte.
Adevărat Fals
De ce? Individul se manifestă printr-o multitudine de abilităţi, interese, valori. Nici o profesie nu va
exploata întregul potenţial, dar bineînţeles că vor exista unele mai potrivite decât altele. Important este să fii
convins că ai decis în cunoştinţă de cauză şi că interesele, abilităţile şi valorile tale se încadrează în cerinţele
ocupaţiei alese.
2. Nimeni altcineva nu este indecis.
Fals Adevărat
De ce? Majoritatea tinerilor sunt indecişi raportat la ce fel de muncă vor presta. Nu e nimic rău în a fi
indecis atât cât timp te preocupi să aduni informaţiile de care ai nevoie pentru a alege la timpul potrivit. Există
câteva studii care arată că ,cu cât ai mai multe abilităţi şi interese cu atât iţi va fi mai greu să elimini unele
opţiuni şi să te opreşti la altele. Alegerea poate fi grea mai ales pentru cei cu potenţial multiplu .
3. Părinţii, un test sau un expert ştiu mai bine decât mine ce ar trebui să fac.
Fals Adevărat
De ce? Părinţii, testele, consilierii privind cariera pot fi resurse semnificative, dar în final tu trebuie să
decizi. Aceasta implică încredere în capacitatea ta de a lua decizii în ceea ce priveşte viitorul tău. Este normal ca
acest stadiu să fie asociat cu un anumit nivel de anxietate care decurge din importanţa deciziei pe care trebuie să
o iei.
4. Toată lumea trebuie să aibă succes în carieră, chiar dacă acesta înseamnă să facă lucruri care nu îi interesează.
Fals Adevărat
De ce ? Dacă alegi o ocupaţie care nu îţi place doar pentru că este acceptată din punct de vedere social
ca fiind de succes, poţi să fii aproape sigur de eşec în carieră. Trebuie să analizezi ce înseamnă succes pentru
tine pe plan social. Definiţia succesului include deseori bani, statut, putere, faimă. Uneori poţi ajunge să atingi
toate aceste repere şi să nu fii mulţumit de cariera ta.
5. Profesia mea trebuie să fie ideală, să îmi satisfacă toate dorinţele şi nevoile.
Fals Adevărat
De ce? Toate ocupaţiile au aspecte pozitive şi aspecte negative. Dacă aştepţi ca ocupaţia ta să fie cea
ideală eşti nerealist . Aminteşte-ţi că poţi fi mulţumit făcând multe alte lucruri. Este important să alegi profesia
care iţi satisface cât mai multe dintre nevoile, interesele tale şi contribuie la dezvoltarea aptitudinilor tale.
6. Oamenii fie au succes în carieră fie eşuează total.
Fals Adevărat
De ce ? Mulţumirea şi succesul nu depind de a fi cel mai bun în domeniul tău ci de a-ţi valorifica cât mai
bine resursele. De cele mai multe ori eşecurile sunt cele din care învăţăm cel mai mult , cele care reprezintă
sămânţa viitoarelor succese. Învaţă să îţi evaluezi cariera în termeni relativi şi nu în termeni de „totul sau
nimic”.
7. Piaţa muncii se schimbă atât de repede încât nu poţi efectiv să-ţi planifici viitorul.
Fals Adevărat
De ce ? Lumea se schimbă în mod constant, dar poţi să profiţi de oportunităţi planificându-ţi cariera.
Cunoscând cât mai multe lucruri despre tine poţi să determini ce oportunităţi se potrivesc cel mai bine cu
nevoile tale. Trebuie să îţi dezvolţi o arie de abilităţi şi o atitudine flexibilă raportată la carieră.
8. Individul trebuie să aibă control total asupra carierei lui.
Fals Adevărat
De ce ? Unele lucruri pot fi controlate în carieră, altele nu. Între factorii care sunt în afara controlului tău se pot
regăsi: falimentele companiilor, îmbolnăvirile, dezastrele naturale, crizele economice, schimbările de legislaţie.
Schimbările în cursul carierei pot fi privite fie ca oportunităţi, fie ca bariere. Este important să fii flexibil, să-ţi
dezvolţi abilităţi ce pot fi aplicate în mai multe domenii.